Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(NOTE DE CURS)
Somnul lent – este o stare fiziologică caracterizată prin suprimarea atenţiei şi a gândirii,
prin întreruperea relaţiilor cu mediu înconjurător şi scăderea activităţii majorităţii
sistemelor funcţionale, singurele care îşi sporesc activitatea fiind cele responsabile de
inducerea şi controlul desfăşurării somnului.
Somnul lent e responsabil de odihna propriuzisă a creierului.
Se caracterizează prin unde lente (frecvenţă mică) de mare voltaj (amplitudine mare) şi
sincrone – unde delta.
Structuri nervoase implicate
Nucleii rafeului (cea mai importantă structură pentru somnul lent)
– sunt constituiţi de neuroni serotoninergici;
– este alcătuit din 9 nuclei, notaţi cu B1 la B9.
– nucleii B1-B4 sunt localizaţi în bulb, B5-B7 în punte, B8-B9 în mezencefal.
– pentru mecanismul somnului lent cei mai importanţi sunt B3 şi B7.
Unele structuri limbice;
Unele structuri hipotalamice şi talamice;
Cortexul cerebral;
Nucleii caudaţi;
Nucleii rafeului trimit eferenţe în sens ascendent – prin fasciculul median
prozencefalic – la formaţiunea reticulată mezencefalică, la aria preoptică a
hipotalamusului, la neocortex şi sistemul limbic; eferenţe în sens descendent –
acestea ajung la măduva spinării.
Inducerea şi derularea somnului lent este determinată în special de activitatea
neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului.
Nucleii caudaţi exercită influenţe inhibitoare asupra motoneuronilor α din măduva
spinării – determină hipotonia musculară din somnul lent.
SOMNUL PARADOXAL
Se instalează la aproximativ 1 oră sau 1.5 ore după adormire – după 1 fază de somn lent;
durează aproximativ 15-20 minute; se repetă de 4-6 ori pe noapte.
Se distinge de somnul lent prin criterii comportamentale (activitatea somatică şi
vegetativă) şi electrofiziologice.
Structuri nervoase implicate
Locus coeruleus (cea mai importantă structură pentru somnul paradoxal)
– formaţiune din trunchiul cerebral ce conţine nuclei catecolaminergici;
– alţi nuclei catecolaminergici (mai mici) implicaţi în SP: grupul A1-A4 localizaţi
în bulb, A5-A7 în punte, A8-A10 în mezencefal.
Nucleii reticulaţi pontini;
Nucleii vestibulari bulbari;
Diverşi nuclei din sistemul limbic;
Între locus coeruleus şi sistemul rafeului există legături reciproce. Legături mutuale
asemănătoare există şi între cortexul cerebral şi nucleii rafeului. Prin intermediul acestor
conexiuni, cortexul cerebral controlează şi este controlat de rafeu, iar acesta din urmă
reglează şi este reglat de locus coeruleus.
SP apare numai după o fază de somn lent → prin activitatea neuronilor serotoninergici
din nucleul rafeului sunt pregătite condiţiile pentru declanşarea somnului paradoxal.
– Se consideră că şi acetilcolina este implicată în mecanismele de declanşare ale SP.
Mecanismele serotoninergice şi colinergice pregătesc condiţiile pentru intrarea în
funcţiune a mecanismelor catecolaminergice, care sunt responsabile de desfăşurarea
fazei executive a somnului paradoxal.
În regiunea caudală din locus coerulaeus îşi au originea fibre descendente adrenergice
care se proiectează în măduva spinării pe motoneuronii α din coarnele anterioare,
exercitând asupra lor puternice influenţe inhibitoare, blocând astfel, activitatea motorie la
nivelul căii motorii finale.
BIBLIOGRAFIE:
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Acetylcholi
ne_Pathway.png/1200px-Acetylcholine_Pathway.png
Calea dopaminergică
https://i.pinimg.com/736x/15/79/18/157918ad58d566f4f15c6663b99af6f0--
ap-psychology-the-brain.jpg
Calea serotoninergică
http://slideplayer.com/slide/9431541/29/images/16/Serotonergic+P
athways+in+the+Brain.jpg