Sunteți pe pagina 1din 4

Metode de analiza psihometrica cu aplicabilitate in domeniul clinic

Testele proiective de personalitate (T.A.T., C.A.T., Rorschach, Szondi, Lüscher, Om-


Casa-Arbore, Testul Familiei, testul de frustratie Rosenzweig etc.) au calitati psihometrice
discutabile, din care cauza chiar termenul de test a fost inlocuit in cazul lor cu cel de tehnici sau
metode proiective. Fiind predominant calitative, rezultatele la ele nu sunt decat greu si partial
cuantificabile, de unde si fidelitatea lor foarte scazuta. Desi presupun stagii de formare prelungita
pe langa specialisti acreditati, rezultatele acestor tehnici sunt discutabile. Cu toate acestea ele
reprezinta deseori alternativa la cifra si cantitate, adica intelegerea nuantata a structurilor de
profunzime, inconstiente, ale personalitatii in ceea ce are ea unic si irepetabil
(nivelul idiografic al acesteia). Deoarece sarcina subiectului este sa structureze imaginea stimul
(o fotografie, un chip, culori, propozitii incepute si neterminate), acest lucru se face prin
proiectarea, exteriorizarea propriilor structuri de personalitate, modul de a fi si de a gandi,
dorintele ascunse. 'Desi testele proiective sunt cele mai dificile, mai ales in partea lor de
interpretare, ele raman cele mai semnificative si mai eficiente instrumente de sondarea
personalitatii', apreciaza M. Zalte (2000, p. 145).
Testul Rorschach original a fost creat in 1921 de catre psihiatrul elvetian Hermann
Rorschach, iar testul are o asemanare incantatoare cu un joc de societate. Unei persoane ii sunt
aratate 10 pete de cerneala si trebuie sa spuna cu ce anume seamana fiecare pata. Petele
ambiguue au semnificatii diferite pentru persoane diferite. Pot fi lilieci si fluturi, rochii diafane si
papioane, maimute, monstri si ursi ce escaladeaza munti. Dupa interpretarea lui de catre un
expert, raspunsul privitorului in privinta formelor petelor, ar contine, aparent, un portret complet
transparent al personalitatii lor.
Rorschach nu a intentionat sa foloseasca petele pentru testele de personalitate generala,
el intentiona sa le foloseasca pentru diagnosticarea schizofreniei. Din 1939 testul a inceput sa fie
folosit ca test proiectiv de personalitate, un scop fata de care Rorschach a fost mereu sceptic.
Testele de personalitate: masoara insusiri de temperament si caracter si care se
impart in doua categorii:
1.teste obiective de personalitate isi propun obtinerea unor date cuantificabile cat mai putin
influentate de interpretarile subiective si evitarea tendintei de fatada a subiectilor in momentul
elaborarii raspunsului, deoarece acestia nu constientizeaza aspectele personalitatii vizate de test;
2.teste proiective care valorizeaza mecanismul de proiectie in cunoasterea psihologica a
persoanei , trecand peste vigilenta constiintei in incercarea de a studia inconstientul.Se numesc
asa pentru ca au la baza in fenomenul de proiectie (ne identificam cu o persoana si tindem sa
proiectam asupra ei felul nostru de a fi.
Modelul Big, sau cei cinci mari factori de personalitate, este una dintre cele mai
cunoscute moduri de a vă structura personalitatea.. Este folosit pentru o multitudine de studii.
Acum, care este modelul celor cinci mari factori de personalitate?
Acest model se bazează pe faptul că personalitatea poate fi împărțită în 5 trăsături
independente. Aceste trăsături sunt: extraversiunea, neuroticismul, agreabilitatea, deschiderea
spre experiență și conștiința. Cunoașterea valorilor pe care o are individul în fiecare dintre noi ne
permite să-i cunoaștem personalitatea.
Caracteristicile modelului Big Five:
Extraversiunea
Prin această trăsătură este evaluată dispunerea individului la interacțiunile personaleadică nivelul
de activitate și de stimulare pe care persoana îl are în relație cu ceilalți. Este, de asemenea, strâns
legată de gradul de plăcere dobândit de relațiile sociale.
Nevroza
În cazul nevrozei, încercăm să evaluăm adaptarea emoțională la instabilitatea emoțională.
Această trăsătură identifică persoanele cu tendință spre suferință psihologică, idei nerealiste,
rumegătoare excesive sau invidie și răspunsuri adaptive maladaptive.
Agreabilitate
Această funcție este utilă pentru cunoașterea calității orientării interpersonale. Plăcerea
apare de-a lungul unui continuum, variind de la compasiune la antagonism al gândirii,
sentimente la comportament. Asta este, este măsura în care individul este capabil sau nu să se
pună în pantofii celuilalt și să acționeze în conformitate cu emoțiile și preocupările sale.
Deschiderea experienței
Această trăsătură evaluează măsura în care un individ caută în mod activ noi experiențe și
apreciază activitățile neobișnuite. Practic, el este responsabil pentru măsurarea toleranței și
explorarea situațiilor care nu sunt familiare cu el.
Conștiinciozitatea
Evaluează gradul de organizare, persistență și motivație pentru un comportament orientat
spre scopuri. Face diferența între cei care sunt dedicați să se asigure că rezultatul muncii lor este
optim și perfect și celor care nu-i pasă de rezultatele performanței lor.

Chestionarele psihometrice sunt unelte extraordinare in a va cunoaste oamenii in


profunzime. Acestea pot fi folosite fie pentru a adauga valoare in situatiile de evaluare, precum
situatiile de recrutare sau promovare , fie pentru a oferi o baza in planificarea dezvoltarii.
Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric (PDSQ)
Chestionarul PDSQ permite obţinerea atât a unui scor general al psihopatologiei, cât şi a
scorurilor la subscale specifice, vizând 13 tulburări de pe axa I: Tulburare depresivă majoră,
Tulburare de stress posttraumatic, Bulimie/ alimentaţie compulsivă, Tulburare obsesiv-
compulsivă, Tulburare de panică, Tulburări psihotice, Agorafobie, Fobie socială, Abuz/
dependenţă de alcool, Abuz/ dependenţă de medicamente (droguri), Tulburare de anxietate
generalizată, Tulburare de somatizare, Ipohondrie. În plus, veți obține un scor pentru riscul de
suicid şi ghiduri pentru realizarea de interviuri suplimentare ulterioare. Chestionarul cu 125 itemi
atrage atenţia asupra domeniilor problematice, iar ghidurile de interviu permit evaluarea
problemelor la un nivel mai profund, în mod sistematic şi riguros. Calități psihometrice validitate
concurentă şi de criteriu (discriminează între un lot clinic şi unul nonclinic, între persoanele cu
un anumit diagnostic şi cele fără acel diagnostic); consistenţă internă (0,68-0,94) şi fidelitate test-
retest (0,67-0,93). În contextul problemelor actuale (frecvenţa crescută a problemelor de sănătate
mintală, nivelul crescut al comorbidităţii clinice, dar care este prea puţin diagnosticată, lipsa de
resurse financiare și de timp), PDSQ reprezintă o soluţie foarte bună, ce aduce două lucruri
extrem de importante în practica clinică: creşterea fidelităţii, prin standardizarea procesului de
evaluare; creşterea validităţii procesului de evaluare, prin facilitarea aplicării criteriilor de
diagnostic DSM-IV şi prin luarea în considerare a unor simptome care altfel ar fi trecute cu
vederea. Rezultatul evaluarii Fișa de sumarizare ce conține rezultatele pe subscale, punctele de
secțiune și itemii critici din punct de vedere clinic, precum și scorul total în format brut și cotele
T corespunzătoare. Beneficii Permite identificarea comorbidităţii cu implicaţii majore pentru
tratament. Oferă posibilitatea stabilirii unui diagnostic diferenţial al tulburărilor de pe axa I.
Permite evaluarea responsivităţii la tratament. Pentru că este scurt, dar abordează probleme
multiple, PDSQ permite practicienilor să-şi îmbunătăţească eficienţa clinică, cu adăugarea unei
cantităţi minime de timp alocat sarcinilor administrative.

S-ar putea să vă placă și