01.03.

2021 NUMELE:
ALA: Joc de masă: „A cui umbră este?”
02.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Denumeşte vieţuitoarele apelor şi spune ce ştii despre ele. Colorează-le!”

02.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Denumeşte vieţuitoarele apelor şi spune ce ştii despre ele. Colorează-le!”
02.03.2021 NUMELE:
DȘ2: Activitate matematică: „Cum putem așeza 4 peștișori?”
(compunerea și descompunerea numărului 4)

I II

III IIII
02.03.2021 NUMELE:
DEC1: Activitate artistico-plastică: „Acvariul cu pești” (desen liber)
03.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Trasează solzii peștișorului cu carioca galbenă” (exerciții grafice)
 03.03.2021

„Peștișorul de aur”
de Jacob şi Wilhelm Grimm

lectura educatoarei

A fost o dată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soția sa în apropierea țărmului
unei mări îndepartate. Bordeiul lor era neîngrijit și dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, abia își
mai ducea zilele.
Nu mai ieșea pe mare, la pescuit, de teamă că n-ar putea face față valurilor mai puternice. Îndrăznea
doar să se urce în barca lui veche, legată de o rădăcina uscată de pe țărm, de unde își arunca în apă undița.
Prindea doar peștisori mai mici, cu care nu reușeau să-și potolească foamea.
Nevasta lui era o femeie tare rea, înfumurată și certăreață, mereu nemulțumită. Zi de zi se plângea
de viața pe care o duceau și nu contenea să-și învinovățească bărbatul pentru neajunsurile lor. Într-o bună zi,
pescarul își aruncă undița în apă, nădăjduind să prindă cat mai mult peste. Trecu o bună bucată de vreme de
când stătea chircit cu undița în mână. Deodată, însă se petrecu o minune: prinse un peștisor mic, din cale
afară de frumos și de strălucitor. Nu mai vazuse ceva asemanator: era poleit cu aur.
Peștișorul, cu glas de om, îi ceru pescarului să-l lase în viață și să-l arunce în apă. Pescarul era un om
milostiv, însă îi era teamă de gura spurcată a nevestei, gândindu-se că se va întoarce acasă fără hrană. În
cele din urmă, cruță viața bietei ființe, hotărându-se să o lase să se întoarcă în împărăția apelor.
Peștișorul, drept răsplată, îi promise pescarului că-i va îndeplini trei dorințe. Însă bătrânelul, trecut
prin atatea necazuri și nu mai credea în minuni. Își spuse doar că l-ar fi mâniat pe Dumnezeu dacă nu ar fi
cruțat viața micului peștișor auriu.
Când pescarul se întoarse acasă cu traista goală, nevasta îl dojeni aspru. Pentru a o îmbuna, îi
povesti întamplarea ciudată de care avu parte, ba pomeni și de promisiunile peștișorului de aur. Preț de
câteva clipe, nevasta lui se arătă neîncrezatoare; își spuse că are un papa-lapte de bărbat, mult prea milostiv.
Asta trebuie să fi fost pricina pentru care cruțase viața peștișorului. Dar, șireată cum era, se hotărâ să pună la
încercare promisiunea făcută de peștișor. Porunci bătrânului să se întoarcă îndată pe țărm și să-i ceară
peștișorului să-i îndeplinească o dorință.
Pescarul porni înspre mare și, cam șovăielnic, îl strigă pe peștișor. Acesta nu întârzie să se arate,
iar pescarul îi spuse ce-i ceruse nevasta să-i poruncească. Îi ceru o covată mai mare, în locul celei vechi,
ponosite. Peștișorului nu i se păru greu să-i îndeplinească dorința și-i promise pescarului ca soția lui va fi
mulțumită.
Auzind acestea, pescarul porni încet spre casă. Cand ajunse aici, spre mirarea lui, văzu în odaia mică
a căsuței o covată mare și frumoasă, cum nu-i fusese dat să vadă vreodata. Nevasta sa stătea nerăbdatoare
lângă vas, clătinându-și capul în semn de uimire. Acum dădea crezare puterii nemaipomenite a peștișorului
de aur și nu trecu mult timp că născoci din nou o dorință demnă de lăcomia ei.
Gândindu-se că această covățică nu-i este de ajuns, își trimise din nou bărbatul la malul mării, pentru a cere
peștișorului de aur să-i îndeplinească cea de-a doua dorință. De astă-dată, femeia vroia o casă frumoasă și
împodobită, pe locul celei dărăpănate.
Zbieră cât o ținea gura, fugărindu-l pe bietul pescar. Vorbele-i tăioase se auziră până departe și
pescarul nu avu încotro decât să-l cheme din nou pe făcătorul de minuni. Om cinstit, cumpătat și modest, îi
era rușine de lăcomia soției sale. Se temea că peștișorul se va supăra dacă îl caută după atât de puțin timp.
Poate își va spune că este și el la fel de necinstit și de lacom ca și nevasta sa.
Își ascunse rușinea, își luă inima-n dinți și-l chemă pe peștișor, cu glasul cu care un slujitor îl cheamă pe
stăpân. Îi aduse la cunoștință cea de-a doua dorință a femeii. Peștișorul îl asigură ca dorința îi era ca și
îndeplinită, iar la întoarcere va găsi o casă nouă, încăpatoare, din care nu va lipsi nimic.
Pescarul merse înspre casă, cu capul plecat. Spre mirarea lui, in locul bordeiului dărăpănat, se afla o casă
mare, nou-nouță, dar nevasta lui stătea în prag, tot supărată, scrâșnind din dinți de nemulțumire.
“Te pomenești că nu-i sunt de ajuns toate bogățiile din lume”, așa că îi porunci bărbatului să facă din nou
cale-întoarsă și să se-înfățișeze înaintea peștișorului. Urma să i se-îndeplinească cea de-a treia dorință: vroia
un palat.
Peștișorul îi îndeplini dorința deși părea deja sătul și plictisit de lacomia lor. Când bărbatul se
întoarse acasă, nu-i veni să-și creadă ochilor. În locul casei era un palat care se înălța mândru în ținutul acela
părăsit ce până nu de mult fusese parcă uitat de Dumnezeu.
Nevastă-sa era acum împărăteasă și se așezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Când
își văzu bărbatul la poartă, îi adresă niște vorbe disprețuitoare, izvorâte din inima ei rea, de piatră. Îl goni de
la palat, strigându-i că este un biet muritor, împovărat de ani, și că ar face bine să-și caute norocul în altă
parte. Îl izgoni ca pe un dușman și-i spuse să ia seama că nu care cumva să îndrăznească să mai pună
piciorul în palatul ei.
Bătrânul pescar părăsi palatul și porni încotro văzu cu ochii, iar pentru drum nu i se dădu nici măcar
o bucată de pâine. I se interzise să se mai apropie vreodată de palat.
Bietul pescar nici nu înțelegea bine ce se petrecea. Căzu pe gânduri, știa că doar peștișorul de aur
putea să-i dea vreun sfat. Coborâ din nou la țărm și-l chemă încă o data deși cele trei dorințe fură deja
îndeplinite. Totuși, peștișorul se arătă și acum. Bătrânul îi povesti de necazul care dădu-se peste el, de trufia
nevestei sale, făcând din ea o ființă nemiloasă și răuvoitoare. Pe el îl izgonise din palat, într-o lume a
suferinței și a deznădejdii.
Avea o ultimă rugăminte, pornită din suflet. Îi ceru peștișorului să prăbușească palatul și să facă să
dispară bogățiile primite, iar acasă vroia s-o găsească pe nevasta lui așteptând în ușa subredă a vechiului lor
bordei, în care să domnească pacea și împăcarea.
Lăcomia nevestei pescarului îl supără din cale-afară pe peștișor, astfel că se îndură de sufletul necăjit
care venise să-și jelească amărăciunea. Hotărâ să facă dreptate și să-i îndeplinească această ultimă dorință. Îl
îmbună pe bietul pescar și-l trimise acasă.
Nu mai era nici urmă de palat, de curte împărătească și de mulțimea de servitori care forfoteau prin
palat să-i facă pe plac stăpânei. Dispăruse și mantia împărătească, purpurie. Când văzu vechea lor căsuță,
cu pereții scorojiți, se simți cu sufletul împăcat; înăuntru își găsi nevasta, nestatornică și nemulțumită, cum
era și mai înainte.
Totul era ca la început: viața lor era lipsită de bucurii și de bogății, așa cum fuseseră obișnuiți.
Pescarul mai ieșea din când în când la pescuit, dându-și toată silința să prindă cât mai mulți peștișori în
cârligul undiței. Duceau o viață grea, plină de griji, dar pescarul știa că era tocmai viața pe care și-o dorise,
deși nevasta continuă să-l dojenească pe nedrept în fiecare zi.

Dicționar de cuvinte și expresii:

- Țărmului unei mări => malul unei mări
- Bordei => căsuță mica pe jumătate săpată în pământ
- Dărăpănat => gata să se dărâme
- Înfumurată => supărată
- Nădăjduind => sperând
- Stătea chircit => stătea ghemuit
- Om milostiv => bun la suflet
- Gură spurcată => care spune vorbe urâte
- A o îmbuna => a o face să devină mai bună
- Șovăielnic => nehotărât, nedumerit
- Covată => ladă de scânduri în care curge făina la moară/ se frământă aluatul
- (covată) Ponosite => stricată, deteriorată
- Odaia mică => camera mică
- Om cinstit, cumpătat și modest => om corect care nu înșală, chibzuit (calculat, cu măsură) și
căruia nu-i place să se laude
- împovărat de ani => bătrân
- trufia nevestei => mândria/înganfarea nevestei
- o lume a deznădejdii => o lume fără speranță
- ușa șubredă => ușa care stă să se prăbușească
- servitori care forfoteau prin palat => servitori care umblau de colo colo prin palat
- mantia împărătească, purpurie => mantia împărătească de culoare roșu închis
Întrebări adresate la sfârșitul audierii poveștii care să verifice cât de bine au înțeles textul
povestirii, să-și clarifice și să-și fixeze corect informațiile referitoare la personaje și firul narativ.
1. Cum s-a numit povestea? Cum se numesc autorii? (R: Povestea s-a numit „Peștișorul de aur”,
Autorii se numesc Jacob şi Wilhelm Grimm)
2. Despre cine este vorba în poveste? (În poveste este vorba despre un pescar și nevasta lui)
3. Cum era pescarul la suflet? Dar nevasta lui?
4. Care au fost dorințele pescarului?
5. Ce și-a dorit pescarul după ce a fost alungat de nevasta lui?

Ce am învățat din această poveste? Cum trebuie să fim la suflet?

04.03.2021

DLC: Educarea limbajului „Peștișorul de aur” de Enache Angelica

(memorizare)

Peştisor zglobiu si mic,

Stai putin ca sa te prind
In mânuţă să te iau
Trei dorinţe eu mai vreau,

Vreau să zbor până la Lună,

Să ating un norişor,
Să mă joc o săptămână
În a cerului decor.
01.03.2021

DEC2: Educație muzicală: „Oac, oac, diri-diri-dam”

(învățare cântec – respectarea tonului și semnalului de început)

Ce petrecere frumoasa
E la margine de lac
Broscarimea bucuroasa
Are vin si cozonac!
Oac, oac, diri-diri-dam
Oac, oac, oac, oac, diri-diri-dam
Un broscoi canta la tobe
Si o broasca la tambal
O broscuta mica, stramba
Vrea sa se joace sus pe deal
Oac, oac, diri-diri-dam
Oac, oac, oac, oac, diri-diri-dam
Dintr-o trestie inalta
A iesit un caine schiop
Broscarimea speriata
A luat-o la galop!
Oac, oac, diri-diri-dam
Oac, oac, oac, oac, diri-diri-dam
05.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Animale marine” (colorare)

05.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Animale marine” (colorare)
05.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Animale marine” (colorare)

05.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Animale marine” (colorare)
05.03.2021 NUMELE:
ALA: Bibliotecă: „Animale marine” (colorare)
05.03.2021 NUMELE:

ALA: Șțiință: „Câte sunt? Numără și scrie numărul corect în caseta corespunzătoare”
05.03.2021 NUMELE:
DEC1: Activitate artistico-plastică: „Viețuitoarele mărilor”
(pictură cu pensula în contur)