Sunteți pe pagina 1din 10

I.

ACTIVARE

• Comentați aforismul de E.Goian „Spontană ca o îmbrățișare,


poezia Magdei Isanos are harul de a spune, cu o prospețime
veșnic nealterată, că lumea este frumoasă”

Sursa: google.com
RĂSPUNS POSIBIL

„Spusa accentuează sensibilitatea creatoarei, dragostea


pentru vață. Martoră a războiului (1916-1944), trăirile acestuia
o fac să vadă viața altfel , confesându-se: „Uneori Dumnezeu se
făcea porumbel și-mi intra în casă. Dar nu puteam pricepe
nimic. Sufletul meu era mic”.
Sensibilitatea deosebită fac să creeze opera de tensiune și
armonie inedită, prin care transmite fiorul tandru al vieții,
chemând cititorul spre a aprecia clipa frumoasă din viață.
REALIZAREA SENSULUI

• „Ascultam astă-noapte Lectura expresivă a poeziei


crescând pădurile pline de șoapte,
cât spațiul nalte,
aceleași și alte;
cu crengi felurit înflorite,
nu mai știu de unde pornite.
Stufos întunericul se făcea-
si rece- mprejurul tău stea...
Unde sunt acum, unde sunt
ființe, lucruri tainic împăcate,
lângă pământ ca umbrele culcate,
și mirosind a pământ? („Noapte” de M.Isanos)
II.REALIZAREA SENSULUI
• În urma lecturii notați :
• Ce ați văzut, ce ați auzit, ce ați simțit, ce ați gândit?
-Care este starea eului liric?

(Stare reflexiv – meditativă , redată prin versurile„ ascultam astă


noapte/ crescând pădurile pline de șoapte”....)
-Ne amintim elementele de structură ale textului poetic:

(Titlu, eul liric, temă, motiv, laitmotiv.....)


O premisă a înțelegerii mesajului ideatic este identificarea tipologiei
eului liric, care este dedusă în baza mărcilor lexical –gramaticale
(persoană și număr a pron. pers.)

II.REALIZAREA SENSULUI

Tipologie:
• Eul liric individual (eu)
• Eul liric colectiv, expresie a comunității, a neamului (noi)
• Eul general, expresie a întregii umanități (tu, voi)
• Eul dual, expresie a perechii de îndrăgostiți (eu-tu, noi)
• Eul mască, expresie a unui rol asumat (el, ea)
• Eul liric : eul poetic ( dominant în poezie, crează valori eterne)
și eul empiric( comunică doar expresii de suprafață).

Stabilim tipologia eului liric în poezia „Noapte”. de M.Isanos


(Individual, eul poetic)
II.REALIZAREA SENSULUI

• Exemple pentru noțiunile teoretice:


Tipul eului liric Exemple

Eul liric colectiv, „La noi sunt codri verzi de


brad/
expresie a comunității, a
Și câmpuri de mătase....”
neamului (noi)
(O.Goga)

Eul general, expresie a Mamă,


întregii umanități (tu, voi) tu ești patria mea!
Creștetul tău -
Vârful muntelui.
II.REALIZAREA SENSULUI

Eul dual, expresie a perechii Venii târziu acasă,


de îndrăgostiți (eu-tu, noi) Să văd ce-i zice tu,
Luai puțin din masă,
Să văd ce-i zice tu...” (Gr.Vieru)

„Cu harpa stam sub mere coapte.


Eul mască, expresie a unui rol Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte,
asumat (el, ea) Trecând prin codru, singuratic,
Săreau să-mi muște mâna, fața...”
(„Harpa” de Gr. Vieru)
II.REALIZAREA SENSULUI

Revenim la poezia studiată


Ce sugerează titlul „Noapte”? (stare de incertitudine)
Decodificați titlul, referindu-vă la textul poetic.
Argumentați ipostaza eului liric în poezie.
( Eul liric individual transmite ideea de teamă, incertitudine că nu va atinge
acele coarde sufletești ale cititorului, consumatorului, că va fi devorat de
întuneric, noapte , necunoaștere)
Care vers v-a marcat cel mai mult? De ce?
Sarcini de lucru:
Comentați o figură de stil din poezie.
Comentați un motiv literar din operă.
II.REALIZAREA SENSULUI

• Metafora: „Stufos întunericul se făcea-


și- rece împrejurul tău, stea...” sugerează
timpul și spațiul macabru ce a luat locul păcii ,
armoniei, frumuseții, din cauza incertitudinii eului liric.
Raportată la imaginea centrală a poeziei, metafora
accentuează spaima creatorului , dar și regretul că nu
va fi apreciat de cititor.
Motive literare în poezie: al nopții, al creației și
creatorului, al inspirației, al aspirației.
Sarcină de lucru :
Comentați un motiv literar la alegere.
II.REALIZAREA SENSULUI

• Motivul creației și creatorului , redat prin


interogația retorică
„Unde sunt acum, unde sunt/ Ființe , lucruri tainic
împăcate?”, sugerează tensiunea interioară a
creatoarei, explozia sentimentului de teamă că nu va
găsi cuvântul potrivit. Raportat la imaginea centrală a
poeziei , motivul reliefează dorința de a evada din
„noapte”.
Același motiv îl identificăm în poezia „Ars
poetica ” de Gr. Vieru : „Noi toți suntem luminați / De-
o bucurie neânțeleasă”, care accentuează puterea
creației , capabilă să învingă răul, chiar moartea.