Sunteți pe pagina 1din 3

Miron Pompiliu, pe numele sau Moise Popovici, a fost avocat,

ziarist, folclorist, poet, critic. A scris proza, a prelucrat basme, a


scris manuale scolare. A semnat si cu Moise Pompiliu. Contributia
sa la valorificarea folclorului este importanta. A scris si doua
studii referitoare la romanii din Biharea. A fost un prieten devotat
al lui Eminescu.

1847 — S-a nascut la 20 iunie in localitatea Stei din Bihor. Exista si


varianta ca s-a nascut in 1848.
Tatal sau este Nicolae Popovici, preot in Stei.
Mama, Ana, nascuta Popa in satul Saliste de Beius.

Urmeaza scoala primara in Stei, apoi in Baita, aici invatand si limba


germana.

1857 — Face liceul la Beius.

1862 — Trece la liceul catolic din Oradea.


1866 — Ia bacalaureatul la Beius, unde face si ultima clasa de liceu.
Se inscrie la Facultatea de Drept din Budapesta.
Tot acuma incepe sa publice poezii in revista lui Iosif Vulcan, "Familia",
din Pesta.
La 28 septembrie publica in "Albina" din Budapesta Cantece poporale in
patru episoade.

1867 — A publicat in "Almanacul Beletristic al Societatii" poezia Un


orfan la mormantul mamei sale.
Revista "Concordia" din Budapesta ii publica in 8 decembrie Poesie
poporala: Stanciu si Vochita si Vita Catunuta.

1868 — Publica la Iasi volumul Balade Populare Romane. Majoritatea


sunt culese in Tara Beiusului.
Fuge la Bucuresti din motive politice. Se inscrie la Facultatea de Litere.
Este membru al societatii "Orientul". Va fi trimis de aceasta sa adune
folclor din Transilvania.
Il cunoaste pe Eminescu.
Este in comitetul de redactie al revistei "Albina Pindului". Aici si publica
poezii Romanca si pandurul, Dorul Romaniei.
Incepe colaborarea la "Convorbiri literare".

1869 — Se inscrie la Iasi la Universitate, Facultatea de Litere.


Este membru la "Junimea".
Publica in continuare in "Familia".
Colaboreaza la ziarul "Traian" cu materiale folclorice: Poesii poporane
din Crisana, Ghiorghita si mireasa lui, Bradul, Razbunarea, Fata
bradului.
Tot aici publica poezii originale, cum este pe 30 aprilie Mihai.

1870-1880 — Traduce din Heine, Lenau, Platon, Goethe, Gebel,


Lamartine, Vörösmarty si Arany János.

1870 — Publica la Iasi volumul sau reprezentativ Balade populare


romane. Deschis cu poezia Bradul, din care se va inspira si Eminescu,
cuprinde variante la Corbea, piese noi, descoperite de el, cum
sunt Mustrarea fetei, Tudor si Califa, Pasarea straina.
1873 — Isi ia licenta la Facultatea de Litere.
Ramane secretar la Universitate pana in martie 1876, apoi profesor la
Scoala Centrala de Fete, la alte licee sau scoli.

1871-1876 — Va publica in "Convorbiri literare" Poezii populare de peste


Carpaţi, Poezii. Cântece populare de peste Carpaţi, basmele Ileana
Cosanzeana, din cosita floarea-i canta, noua-mparatii
asculta si Codreana Sinzieana.

1881 — Cu ocazia incoronarii regelui Carol I scrie poezia Imnul Regelui


Carol.

1884 — Mihai Eminescu vine la Iasi si sta in gazda la Miron Pompiliu.

1885 — Scoate Antologie romana pentru uzul scoalelor secundare.

1886 — Intors la Stei este arestat timp de doua saptamani.


Apare la Cernauti basmul Ileana Cosanzeana.

1887 — Ingrijeste editia poeziilor lui Costache Conachi aparuta la Iasi.


Scoate editia a doua adaugita din Antologie romana pentru uzul
scoalelor secundare.

1888-1897 — Profesor de limba romana la Liceul National Iasi.

1890 — Scoate editia a doua adaugita din Antologie romana pentru uzul


scoalelor secundare.

1892 — Merge in Italia la tratament.

1895 — Se casatoreste, dar divorteaza la scurt timp.


Apare la Brasov Codreana Sanziana.

1897 — Scoate in colaborare cu Ioan Paul Carte de cetire I, II.


La 14 noiembrie isi trage in glont in cap si la 20 noiembrie se stinge din
viata. Este inmormantat in cimitirul Eternitatea din Iasi.