UNIVERSITATEA „DANUBIUS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID
DISCIPLINA: DREPT CIVIL. TEORIA GENERALĂ
RESTANȚĂ

Tema nr.2
.

TITULAR CURS:
CONF. UNIV. DR. ANDY CORNELIU PUȘCĂ

STUDENT,
COPCEA GEORGE

Reclamanta Dorina a solicitat instanţei în data de 24 august 1994, în contradictoriu cu

pârâtul Tudor, anularea contractului de închiriere, înregistrat la administraţia financiară şi, pe
cale de consecinţă, evacuarea lui Tudor din imobil, cu cheltuieli de judecată.
             Reclamanta susţine că la începutul lunii februarie 1990 s-a prezentat pârâtul la
domiciliul ei şi a întrebat-o dacă nu are un spaţiu de închiriat, iar aceasta i-a răspuns că nu are
un astfel spaţiu. Ulterior Tudor, profitând de faptul că reclamanta era o femeie în vârstă de 77
de ani, bolnavă şi cu o stare fizică şi psihică precară, a folosit o serie de viclenii și intimidări,
reuşind să o determine pe Dorina să semneze un act fără ca aceasta să-i cunoască conţinutul,
act care era de fapt un contract de închiriere pe termen de un an.
             La trei zile de la încheierea primului act, adică pe data de 14 august 1990, Tudor i-a
prezentat un alt act denumit „convenţie” dar de aceasta dată pe o perioadă de doi ani şi după
12 zile un altul, de această dată pe o perioadă de 5 ani, contract care a fost înregistrat la
administraţia financiară. După aceste fapte Tudor şi-a introdus o serie de bunuri personale în
imobil,  forţând uşa de le intrare, apoi schimbând încuietorile şi defrişând curtea şi rădina.
Martorii propuşi de reclamantă au învederat instanţei câ pârâtul ta   cumpărat o serie de b 
bunuri captându-i buna credinţă şi bunăvoinţa. Martorii au declarat de asemenea că la scurt
timp după ce pârâtul a câştigat încrederea reclamantei i-a prezentat acesteia trei acte
consecutive, spunându-i că sunt contracte de asigurări. Astfel, reclamanta le-a spus martorilor
că este tare mulţumită de faptul că pârâtul i-a încheiat trei acte de asigurare dintre care unul  
pentru casă, unul pentru bunurile pârâtei şi unul pentru viaţă; atunci când aceştia au întrebat-o
dacă ştie ce a semnat, aceasta le-a răspuns că a citit antetul actelor şi acolo scria act de
asigurare.
              Instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legate din care a reieşit că
Dorin prezintă demenţă mixtă dublată de debilitate cu efecte de euforie, responsabilitate
diminuată, afecţiune ce în mod cert exista şi la momentul încheierii primului act. Faţă de
acest raport s-a dispus o contraexpertiza medico-legală, care de asmenea a stabilit că la
momentul semnării contractului reclamanta avea un discernământ alterat prin momente de
euforie şi lipsa concretizării efectelor actelor şi faptelor sale. La dosar s-a depus şi certificatul
medical eliberat de o clinică de specialitate din care rezultă că Dorina este suferindă de
demenţă senilă, care îi afectează discernământul, fotocopiile contractelor de închiriere care nu
aveau un asemenea antet, dar din studierea celorlalte acte depuse la dosar a rezultat că
pârâtul a folosit metoda „colii false", prin care a suprapus peste adevăratul act o de hârtie cu
un alt conţinut ( în speţă act de asigurare) lăsând doar spaţiul pentru semnătură liber.
              Instanţa de fond, constatând că lipsa discernământului îi afectează capacitatea de
exerciţiu, recte calitatea procesuală activă, a respins acţiunea reclamantei, indicând ca
reclamantei să-i fie protejate interesele și drepturile, punerea ei sub interdicţie şi numirea unui
curator conform dispoziţiilor legale, în persoana numitului Valentin care să o reprezinte şi
să introducă acţiune în justiţie în numele ei. Valentin promovează o nouă acţiune în justiţie,
în data de 17 aprilie 1995 între aceleaşi părţi şi cu acelaşi obiect. Pârâtul s-a apărat motivând
că nu se poate pune problema admiterii acțiunii cum a fost formulată, pentru că dreptul
reclamantei născut din contractul de închiriere încheiat pe cinci ani s-a prescris, între
momentul încheierii contractului şi momentul introducerii celei de a doua acţiuni in justiţie
au trecut trei ani; de asemenea pârâtul a învederat completului de judecată că în mod greşit s-
a admis proba cu martori. Instanţa de fond, reţinând susţinerile pârâtului, a respins acţiunea
reclamantei.

Probleme de solutionat: 
a) Clasificaţi, în funcţie de criteriile cunoscute, contractul de închiriere încheiat între părţi; 
b) Clasificaţi consimţământul Dorinei, ca şi element al contractului de închiriere, în funcţie
de criteriile cunoscute şi făcând abstracţie de vicierea lui; 
c) Ce condiţii de valabilitate lipsesc din consimţământul Dorinei? 
d) Identificaţi viciile de consimţământ din speţă; 
e) Este valabil contractul de închiriere încheiat pe cinci ani ca el să fie făcut în formă
autentica? 
f) Ce sancţiuni de drept civil intervin în cazul viciilor de consimţământ constatate? 
g) Clasificaţi sancţiunea de drept civil cea mai energică, în funcţie de criteriile cunoscute; 
h) Care este principiul efectelor sancţiunii aplicabile în speţa? 
i) Este incidenţă prescripţia extinctivă în speţă? 
j) Consideraţi soluţia instanţei corectă? Argumentati! 
Rezolvare:
a) Între cele doua părți a fost încheiat un contract de închiriere în formă scrisă,
reclamanta(Dorina) a transmis dreptul de folosință temporară a imobilului către
locatarul(Tudor) ce are calitate de pârât.

c) Actul juridic prezentat mai sus nu poate fi considerat ca fiind valabil încheiat întrucât îi
lipsesc anumite condiții esențiale ce trebuie avute în vedere la momentul întocmirii după cum
urmează:
- lipsește consimțământul liber exprimat al locatorului;
- lipsește mențiunea referitoare la prețul chiriei, condiție esențială atunci când ne
aflăm în fața unui contract oneros și sinalagmatic, unde ambele părți contractante au drepturi
și obligații reciproce și de interdependență;
- lipsește capacitatea locatorului de a încheia acte juridice, având în vederea ficțiunile
psihice de care suferă.

d) Pentru a putea încheia contractul de închiriere, pârâtul a folosit mijloace dolosive

apte să ducă în eroare pe reclamant asupra actului juridic care acesta l-a semnat.
Față de mijloacele dolosive folosite, coroborat cu actele intimidare exercitarea
asupra reclamatei, contractual de închiriere este afectat de trei vicii de consimțământ,
și anume:
- eroarea;
- dolul;
- violența.
e) Pentru a fi valabil contractual de închiriere încheiat, este necesar doar acordul de
voință exprimat între părți, fără a fi nevoie ca actul juridic să fie încheiat în formă autentică.
Cu atât mai mult nu se impune forma autentică la contractual de închiriere încheiat între părți
cu cât acesta vizează o perioadă de 5 ani de zile, rămânând în continuare act de administrare
și nu de dispoziție.
Contractual dintre părți poate fi valabil sub aspectul modalității de întocmire fără a fi
autentificat.
f) Sancțiunea de drept civil ce intervine in cazul viciilor de consimtamant este cea a
anularii actului incheiat, doar dacă se dovedește vătămarea adusă celui aflat sub viciile de
consimțământ.
h) Principiul efectelor sancţiunii aplicabile în speţa este anularea atat a actului juridic
initial, cat si a actului juridic subsecvent(resoluto iu re dantis, resolvitur ius accipientis).

i) Da, este incidenţă prescripţia extinctivă în aceasta speţă.