Vechi și nou[modificare 

| modificare sursă]
Suprafața Pământului e un etern câmp de luptă între forța ascendentă de formare a munților și
forțele de eroziune a gheții, apei și gravitației.
După formarea unui lanț, dezagregarea începe să distrugă suprafața rocilor. Ghețarii, râurile și
căderile de pietre transportă aceste resturi lăsând în urmă piscuri și creste individuale și
numeroase văi. În acest stadiu se află masivele mai tinere, precum Alpii și Himalaya, care au
început să se formeze acum 4,5-10 milioane de ani.
Odată cu continuarea dezagregării și a eroziunii, piscurile se transformă treptat
în dealuri rotunjite. Se poate observa în unele părți din Scoția și Canada, unde munții s-au format
acum circa 460-390 milioane de ani.

Himalaya și podișul Tibet[modificare | modificare sursă]

Munții Himalaya sunt formați din roci sedimentare care s-au depus întâi în mare.
Acum circa 40 milioane ani, placa indo-australiană se mișca spre nord-vest, înspre placa
eurasiatică. Rocile vechi de pe fundul mării, aflate între ele, au fost treptat împinse în sus,
formând începuturile munților Himalaya și ale podișului Tibet. La un moment dat, placa indiana a
intrat sub cea Eurasiatică împingând și mai sus munții.
Plăcile se mai mișcă și azi una spre cealaltă cu o viteză de câțiva centimetri pe an. Iar întreaga
regiune s-a ridicat cu circa 3 000 m în ultim