Jocuri Didactice Integrate Pentru Invatamanatul Prescolar (Florica Micu. Stefania Antonovici)

Florica Mitu • Stefania Antonovici
Jocuri didactice integrate

pentru
învăţământul preşcolar
Material auxiliar
�HUMANITAS
::1JEDUCATIONAL
Des�rierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MITU, FLORICA
Jacuri didactice integrate pentru învăţământul
pre,colar / Florica Mitu, Ştefania Antonovici. - Bucureşti:
Humanitas Educaţional, 2005
ISBN 973-689-045-7
1. Antonovici, Ştefania
371.3 :371.3 82 :373.2
© Humanitas Educaţional, 2005
Redactor: Cătălin Strat

Tehnoredactor: Florica Preda
Paginare: Daniel Leonard Savu
Cop ertă : Radu Zaharescu
Humanitas Educaţional
Piaţa Presei Libere 1, sector 1, 013701, Bucureşti
Telefon: 02131617 18
Fax: 021 31617 21
e-mail: educ@humanitas.ro
www .hed.ro
ISBN 973-689-045-7
Cuprins
Argument .................................................................................................................. 5
I. Nivelul 3-5 ani
A. GRUPA MICĂ
1. Ce face copilul?.. ... .. . .. ... .
...... ...... .. . ... . ... .
.. . . . .. ..
.. ..... .... . ........... .... . ........ .... ... . . ..... .. 7
2. Spune cum face? . .... . . . . ..
.. . . ..
. ..... ... ... . . ... . .. . . . .. . . . ... . ..
...... ... .. . ........ ... .. . ... . .... .. . . . .. . .. . 8
3. Ne jucăm cu cerculeţe/buline! . . . .. . ..... .. . . . . .... . . . .
....... ....... ... ... ... . .. ... . . .. .. . .. ... . ....... 10
4. Recunoşti personajul?. .. . . ... ..... .. .. ... ...... . . ..
...... .. ... ...... .... .
...... ... .. . . ... .. ..... ......... .... 12
5. Spune ce face! . .... .. . .... . .. ..
... ........... . . . ......... . . . .. . . .. ,...........
.. .. . . . ... ..... .. .. ... .. . .. ... . ... . ... 13
6. Repetă ce spun! .. .......... . .. . ...........................................................................
. .. . .. . 14
7. Cine a primit mingea?... .. .... .. ..... .. . .. .
..... ....... .. ... .. . .. . ......... .
.. ... .. .... . .. ...... . .. . ... . ... .. 16
B. GRUPA MIJLOCIE
1. Mai spune un cuvânt! .. . ... .
. .. ... . . . . .. .. ...
.......... ....... .. . .. ..
. .... ... .. ... .. .. ........... . ... ..... ... 18
2. Baba-oarba . . .. .. . . . ..
.... . .. ... . ... .. .. . .. .. ... . . .. . . .. ... . .. .
............ .... . ... ..... ..... ... .. . . .. . . . .... .... .... 19
3. Mă recunoşti?..................................................................................................... 21
4. Spune repede şi bine! ........ ....... ............. .... ....... .... ..... .... . ... ... .. .. .... .
. .. . . . . ... . . . ... . .. . 22
5. Ne jucăm "De-a grădiniţa"! ....... ........ .. ................................. ....... ... ........
. . .. . .. . .. 24
6. Ce face mama/tata?... . . .. ... . .................................................................
.. . . . . . ....... .. 26
7. Câte trei!.. ... ..... ..... . ..
. ... .. . .. . .. ..
.. . . . .. . .. . . . . . . ... ..... . .... .. . .
..... . . .. .... ...... . .. . . . . . .. . . . ... . .. . .... . . 27
8. Ne jucăm "De-a magazinul"!............................................................................ 29
9. Ce face copilul?.............. .................................................................................... 30
10. Ce ştii despre...?.. ......... ...... . .. .
.. . ... . . . .. ..... ....... ......... . ........... .
. .... .. ..... ..... . . . .. .. . . . .. . . . 31
11. Să împodobim bradul! .. ... . . ... . . .... . ........... ....... .. ... . .......... .. ..
.. .. .... ... .. .. .. . . . .. .. ... .. . . 33
II. Nivelul 5-7 ani
GRUPA PREGĂTITOARE
1. Facem cumpărături! .. . . ......... . . ... ........ .. ............................ . . .. .
.. . .... . . .. ..... . ... . .... . ... 35
2. Pentru cine aşezăm masa? .. .. .... .. ...... . ...... .................. .. ...... . .. .... ... . .
.. . .. . . .. . . . . . . . .. .. . 37
3
3. Ghiceşte la ce m-am gândit? ................. .................................... ................... ...
.
. . . 38
4. Casa surprizelor. .............................. .................. .......................................... . .
.
. . . . 40
5. iarna . . . . .
................................. ............. . ........... ....................... .............................. 42
6. Recunoşti semnul?.............................................................................................. 43
7. Căutătorii de comori ............ ............................................... ................ ............
. . . 45
, ..8. Cu ce sunet începe cuvântul? ............................................................................ 47
9. Schimbă povestirea !............................................................................................ 49
1O. Televizorul .................... ...................................................................................... 50
11. Să-I ajutăm pe iepuraş! ...................................................................................... 51
12. Roadele toamnei.................................................................................................. 53
.:,. 13. Jocul culorilor ................ ................................................ ...................... ...........
. . . 56
14. Recunoaşte meseria! . ......................................................................... .............
. . . 58
15. Cum este, cum sunt? .................................................................... ..................... . 60
16. Cum este, cum nu este? .................................................................................... 62
17. Ce sunet se aude? .............................................................................................. 64
18. La ce m-am gândit? ................................... ........................................................
. 66
19. încărcăm vapoarele! ........................... .......... ..................................................
.. . 67
20. Să realizăm o scrisoare! ......................................................... ............................
. 69
21. Cine este? .... .......................................................................................................
. 70
22. Spune ce ştii despre............................................................................................. 71
'23. Schimbă sunetul! ......................................................................... .... ......... ....... . . . 73
24. Ce ştim despre animale? .............. ...... ................................. .......... . ..............
. . . . . . 74
25. Un copil politicos. .............................. ....................... ................... .... .. ... ......
. . . . .. . 76
26. Ce ştim despre corpul omenesc? ..................................... ................................
. 78
Argument
"
I n învăţământul modern este tot mai evidentă necesitatea instruirii integra-

te. Din primii ani până la ultimii de educare sistemică şi competentă, toţi fac
torii educogeni trebuie să acţioneze unitar la formarea personalităţii umane
apte integrării sociale eficiente.
Ca principală şi vitală activitate a preşcolarilor, jocul didactic îşi vădeş
te valenţele integratoare, putându-se desfăşura în toate etapele şi în toate ac
tivităţile cu copiii din grădiniţă. Diferă, de la activitate la activitate, în func
ţie de obiectivele şi conţinuturile dominante ale acestora. în privinţa educării
limbajului, aceasta trebuie să devină ţintă permanentă, comunicarea cu pre
şcolarii realizându-se prin limbaj, indiferent că este activitatea liber-aleasă,
obligatorie sau de relaxare şi de recuperare.
Jocul didactic este o activitate dirijată, dar şi o metodă didactică; îmbi
nă elementul instructiv-educativ cu cel distractiv.
Î n jocul didactic sunt implicate, ca procese psihice, gândirea cu operaţi
ile ei : analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea, memoria, atenţia şi spiritul
de observaţie, voinţa, imaginaţia şi limbajul.
Jocul didactic este un "tip de joc" prin care se consolidează şi verifică
cunoştinţele însuşite de către copii, se îmbogăţeşte universul lor gnoseolo
gic. Conţinutul, sarcina didactică (problema intelectuală), regulile şi acţiuni
le de jec ( ghicire, surpriză, mişcare etc.) conferă jocului didactic un caracter
specific, facilitând rezolvarea problemelor puse copiilor. Jocul didactic are o
componentă informativă şi una formativă. Reuşita şi eficienţa j ocului didac
tic decurg din calitatea componentei informative prin care se realizează
componenta formativă - dezvoltarea capacităţilor intelectuale, dezvoltarea
memoriei şi a gândirii, exersarea imaginaţiei, a atenţiei şi a limbajului, per
fecţionarea senzaţiilor şi a percepţiilor. Jocul didactic are şi valoare educati
vă influenţând comportamentul copiilor, mai ales prin intermediul regulilor,
realizând o formă de socializare a relaţiilor în care copiii trebuie să dove
dească putere de stăpânire, spirit disciplinat, spirit critic şi cooperant, res
pectarea partenerilor.
5
Selectarea şi organizarea jocului didactic se realizează în funcţie de
obiectivele propuse şi de caracteristicile grupei de copii.
Organizarea jocului presupune asigurarea unui cadru adecvat desfăşu
rării activităţii, pregătirea şi antrenarea copiilor, elaborarea obiectivelor şi
alegerea materialului didactic.
Desfăşurarea jocului conţine o succesiune de secvenţe obligatorii în care
este prezentat jocul, copiii sunt familiarizaţi cu tema, cu sarcinile didactice,
cu regulile şi cu acţiunile jocului (elemente de joc). Jocul se însuşeşte pe mă
sura desfăşurării lui. Specificul jocului constă în participarea activă, efectivă
a copiilor.
Etapa principală a jocului este executarea lui.
Eficientizarea jocului didactic necesită conceperea de variante în care se
introduc elemente noi datorită cărora se menţine interesul copiilor, se com
plică sarcinile didactice; acestea devin mai complexe, cu un grad mai mare
de dificultate ; se pot prezenta noi materiale didactice sau reguli noi, se orga
nizează întreceri sau se utilizează fişe de muncă independentă.
Un rol deosebit în desfăşurarea jocului didactic îl are jocul de probă, o
desfăşurare dirijată a j ocului, însoţită de explicaţii şi de indicaţii. Alteori se
adresează întrebări selective referitoare la acţiunile şi regulile j ocului.
Nu trebuie neglijată ultima secvenţă a jocului didactic : încheierea acti
vităţii în care se rezolvă sarcini didactice de sinteză, se reproduc sau se au
diază texte literare sau cântece, se pot îndeplini acţiuni impuse de temă, de
exemplu închiderea magazinului, plecarea sau întoarcerea dintr-o excursie,
dintr-o expoziţie, de la teatru etc. După cum se poate constata, această sec
venţă sporeşte caracterul integrator al jocului didactic. în această secvenţă se
fac aprecieri frontale şi individuale, se stabilesc câştigătorii care vor fi re
compensaţi cu aplauze, cu premii sau cu alte surprize.
De asemenea, se poate desfăşura un joc liber al copiilor cu jucăriile fo
losite sau se execută mişcări imitative cu sau fără jucării, se reproduc ono
matopee etc.
Importanţa jocului didactic în activitatea cu preşcolarii a constituit sti
mulentul în realizarea acestei culegeri de 44 jocuri didactice integrate, struc
turate pe două niveluri de vârstă, 3-5 ani şi 5-7 ani, adică grupa mică, gru
pa mijlocie, nivelul 1, şi grupa pregătitoare, nivelul al II-lea.
Apreciem că aceste jocuri didactice integrate pot fi utilizate ca atare (ast
fel, sprijinim şi facilităm munca educatoarelor), dar şi ca suport şi stimulent
pentru creativitatea cadrelor didactice.
Succes !
Autoarele
A . GRUPA MICĂ
• Ce face copilul?
Scopuri
• pronunţarea corectă a unor cuvinte care conţin sunetele d, r, s, ş, t, Z
sau grupurile de consoane : mb, ne, ns, nt, sp, st, ser;
• activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu denumiri ale unor acţiuni ;
• dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă din punct de vedere fone
tic, lexical şi gramatical ;
• dezvoltarea deprinderii de a executa lucrări practice.
Obiective operaţionale
Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili :
•să recunoască acţiunea executată de un copil sau reprezentată în ilustraţii;
•să pronunţe clar şi corect denumirea acţiunii identificate ;
•să formuleze propoziţii simple şi dezvoltate despre acţiunea recunoscută;
•să efectueze acţiuni denumite de alţi copii sau reprezentate în imagini.
Sarcini didactice
• recunoaşterea şi denumirea unor acţiuni simple ;
• alcătuirea unor propoziţii simple şi dezvoltate ;
• efectuarea unor acţiuni simple.
Regulile jocului
La solicitarea educatoarei, copiii trebuie să denumească acţiunea execu
tată în faţa lor sau reprezentată în ilustraţii, apoi să formuleze p ropoziţii.
Elemente de joc
• imitarea unor acţiuni, surprize, aplauze sau alte recompense.
7
Material didac6c
• jetoane şi ilustraţii care redau acţiuni simple, precum : a mânca, a se
îmbrăca, a desena, a se pieptăna, a se spăla etc.
• ecusoane sau medalioane;
• casetă audio.
Desfăşurarea jocului
Educatoarea cere unui copil să execute o acţiune simplă (din cele men
ţionate mai sus), pe care ceilalţi copii trebuie să o recunoască şi să o denu
mească. Răspunsul trebuie formulat într-o propoziţie simplă sau dezvolta-
• tă, ca în exemplele următoare :
• "Copilul mănâncă/ se spală! se piaptănă."
• "Copilul mănâncă un corn."
• "Băiatul se spală pe mâini."
• "Fetiţa îmbracă o rochiţă roşie etc."
Variantă
Fiecare copil primeşte câte un jeton în care este ilustrată o acţiune care
11 este familiară. El trebuie să alcătuiască propoziţii în care denumeşte
acţiunea, apoi trebuie să execute această acţiune (a cânta, a dansa, a sări,
a zbura) etc.
Variantă
Copiii ascultă o înregistrare care redă sunetelzgomote caractenstice
unor acţiuni ( de exemplu : "Copilul râde.", "Copiii cântă în cor." etc. ).
Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
în încheierea activităţii, educatoarea apreciază activitatea fiecărui copil,
oferind, ca recompensă, ecusoane sau medalioane. Apoi copiii execută un
joc de mişcare .
• Spune cum face?
Scopuri
• pronunţarea corectă a consoanelor dificile : m, r, s, t, ţ,- ş, v, z şi a gru
purilor de consoane : br, rp etc. ;
• cunoaşterea şi redarea onomatopeelor specifice unor animale ;
• cunoaşterea unor elemente ale mediului înconjurător (animale domes
tice şi animale sălbatice) ;
• dezvoltarea capacităţii de a reda anumite mişcări.
8
Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:
•să pronunţe corect şi clar cuvinte care conţin consoane ( m, r, s, ş, t, ţ,
V, z ) şi grupuri de consoane (în cuvintele : berbec, broască, cocoş, raţă,
şarpe, veveriţă, urs etc.), după modelul educatoarei ;
•să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate cu aceste cuvinte ;
•să reproducă onomatopee specifice unor animale ;
•să redea mişcări specifice unor animale.
Sarcini didactice
• recunoaşterea animalelor-jucărie sau a celor din ilustraţii ;
• formularea unor propoziţii simple şi dezvoltate ;
• efectuarea unor mişcări specifice animalelor.
Regulile jocului
Copiii răspund la solicitarea educatoarei pe rând, individual sau în cor
(atunci când trebuie să reproducă onomatopee).
Elemente de joc
• mişcare, surpriză, aplauze.
Material didactic
• animale-jucării, jetoane şi ilustraţii, cutie/săculeţ-surpriză, medalioane.
Educatoarea scoate dintr-o cutie/săculeţ-surpriză câte o jucărie/un je
ton reprezentând animale domestice sau sălbatice. îi întreabă pe copii ce ani
mal este. Unul dintre ei denumeşte animalul, apoi ceilalţi reproduc în cor
onomatopeea specifică acestui animal. Alt copil plasează jetonullilustraţia la
categoria potrivită (animal domestic, animal sălbatic) şi spune unde trăieşte
si/sau
. cu ce se hrăneste
. acest animal.
Variantă
Fiecare copil îşi alege un animal-jucărie : căţel, pisică, pinguin, vulpe
etc. După aceea îl aşază la categoria corespunzătoare ( grupa animalelor do
mestice, grupa animalelor sălbatice) şi efectuează mişcări specifice acestor
animale.
în încheierea activităţii, fiecare copil primeşte câte un medalion cu ima
ginea unui animal.
9
De asemenea, copiii pot interpreta un cântec despre animale sau un joc
adecvat, ca, de exemplu, Păsărica în cuib!
• Ne jucăm cu cerculeţe/buline!
Scopuri
• formarea capacităţii de a recunoaşte şi de a denumi culorile : roşu, gal
ben, verde, albastru ;
• formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române ;
• formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii, respectând
acordul dintre adjectiv şi substantivul determinat ;
• dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte cele patru culori în mediul în
conjurător.
•să pronunţe corect denumirea culorilor identificate ;
•s�. alcătuiască propoziţii în care să respecte acordul adjectivului în gen
şi număr cu substantivul determinat ;
•să identifice cele patru culori în obiecte din mediul înconjurător.
Sarcini didactice
• recunoaşterea culorii în mediul înconjurător şi denumirea ei ;
• formularea de propoziţii corecte fonetic, lexical şi gramatical.
Regulile jocului
La semnalul educatoarei, copiii ridică steguleţul/bulina de o anumită cu
loare ; răspunde copilul solicitat. Răspunsuri!e corecte sunt aplaudate.
Elemente de joc
• mânuirea obiectelor, aplauze, mişcare.
Material didactic
• cerculeţe/buline de patru culori, jucării cu aceleaşi. culori, căsuţe sau
imagini cu căsuţe din cele patru culori.
10
Educatoarea şi copiii au pe masă câte patru cerculeţe/buline de culoare
roşie, galbenă, albastră, verde.
Educatoarea va ridica un cerculeţ/o bulină şi va spune copiilor : "Ridi
caţi şi voi un cerculeţ/o bulină de aceeaşi culoare cu al meu/a mea." La în
trebarea "Ce bulină /cerculeţ aţi ridicat ?", ei vor răspunde : "Eu am ridicat
o bulină roşie/un cerculeţ roşu pentru că şi bulinalcerculeţul dumneavoas
tră este roşie /roşu."
Variantă
Educatoarea arată o jucărie, iar copiii ridică cerculeţuVbulina care are
aceeaşi culoare cu jucăria, motivând astfel : "Maşinuţa este roşie, eu am ridi
cat cerculeţul roşu/bulina roşie."
Variantă
Educatoarea denumeşte o culoare, iar copiii arată cerculeţul/bulina de
aceeaşi culoare.
Variantă
Copiii primesc o căsuţă-jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită
culoare. Ei au sarcina de a alege cerculeţul /bulina de aceeaşi culoare. Răs
punsul lor poate fi formulat astfel :
"La căsuţa albastră am pus cerculeţul albastru/bulina albastră." sau
"Toate căsuţele galbene au cerculeţe/buline albastre."
Variantă
Copiii trebuie să aleagă din sala grădiniţei un obiect care are una dintre
culorile : roşu, galben, albastru, verde, iar educatoarea să spună ce obiecte
din sală au culorile menţionate.
Variantă
Educatoarea le cere copiilor să privească pe fereastră şi să identifice afa
ră obiecte de culoarea roşie, albastră, galbenă, verde.
Variantă
Educatoarea cere să rămână în picioare acei copii care au un obiect de
îmbrăcăminte de culoare roşie şi galbenă. Ceilalţi se aşază pe scăunele. Apoi
rămân în picioare copiii care au haine verzi sau albastre.
Variantă
Copiii primesc fişe pe care sunt desenate următoarele obiecte : rochiţă,
căciuliţă, lămâie, brad, garoafe. Ei trebuie să coloreze obiectul desenat cu
culoarea corespunzătoare culorii naturale.
în încheierea jocului didactic, copiii primesc medalioane colorate cu
una dintre cele patru culori. Se poate efectua un joc de mişcare în care
copiii care au medalioane de culoare roşie şi verde vor sări ca iepuraşii,
11
iar cei care au medalioane albastre ŞI galbene vor imita zborul păsă
relelor.
• Recunoşti personajul?
Scopuri
• dezvoltarea memoriei prin recunoaşterea unor personaje şi prin repro
ducerea unor replici din poveştile/povestirile cunoscute ;
• formarea deprinderii de a se exprima corect, coerent şi expresiv.
•să identifice personaje din poveşti pe baza siluetelor aflate la dispo-
ziţie ;
•să asocieze personaje din basme cu cadrul de poveste adecvat ;
•să recunoască personajele după replica audiată la casetofon ;
•să redea replici scurte ale personajelor din poveşti cunoscute ;
•să reproducă titlul unei poveşti recunoscute pe baza unui fragment
audiat.
Sarcină didactică
• recunoaşterea personajelor din poveşti cunoscute şi plasarea lor în ca
drul de poveste corespunzător.
Regulile jocului
La cererea unei păpuşi-marionete cunoscute de copii, aceştia aleg un
personaj şi îl vor asocia cadrului de poveste adecvat ; apoi ascultă la case
tofon replica u nui personaj pe care trebuie să-I recunoască şi să-I nu
mească.
Elemente de joc
• mişcare, păpuşă-marionetă, ghicire.
Material didactic
• siluete, cadru de poveste, păpuşă-marionetă, casetofon, panou.
12
Păpuşa-marionetă "îndeamnă" copiii să aleagă, pe rând, câte o siluetă a
personajelor din poveşti cunoscute, pe care o vor aşeza pe panou la cadrul
de poveste adecvat. Se cere copiilor să redea replici scurte din poveşti/po
vestiri. De exemplu : "Eu am ales ursul din Povestea ursului cafeniu de Vla
dimir Colin ; îl aşez la imaginea din această povestire." După aceea, copilul
redă o replică.
Variantă
Păpuşa "va prezenta" copiilor un fragment din povestea Scufiţa Roşie de
Charles Perrault, cerându-Ie să spună titlul poveştii audiate.
Variantă
Copiii vor audia la casetofon o replică din povestea Sarea în bucate de
Petre Ispirescu. Ei trebuie să recunoască personajul care a rostit acea replică.
în încheierea jocului, copiii aleg o mască a unui personaj sau un obiect
din basmele cunoscute şi redau un joc de mişcare sau interpretează o repli
că ori un cântec adecvat.
• Spune ce face?
Scopuri
• consolidarea cunoştinţelor despre acţiuni efectuate de adulţi ;
• dezvoltarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere fo
netic, lexical şi gramatical ;
• dezvoltarea unor deprinderi motrice adecvate unor situaţii nou create ;
• formarea unor deprinderi practice şi gospodăreşti.
•să recunoască acţiuni ale adulţilor reprezentate pe jetoane sau în ilus-
traţii ;
•să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate despre acţiunile adulţilor ;
•să efectueze mişcări specifice acţiunilor recunoscute şi denumite ;
•să execute acţiuni practice specifice unor activităţi din grădiniţă.
Sarcini didactice
• recunoaşterea şi denumirea acţiunii efectuate de adulţi ;
• formularea de propoziţii simple şi dezvoltate ;
• executarea unor activităţi practice.
13
Regulile jocului
Copiii privesc imaginile/jetoanele arătate de educatoare şi denumesc
acţiunile reprezentate numai la solicitarea acesteia, apoi redau mişcările
specifice acţiunilor respective. Pentru răspunsurile corecte copiii sunt
aplaudaţi.
Elemente de joc
• ghicire, imitare, aplauze, alte recompense, mişcare.
Material didactic
• jetoane, ilustraţii, obiecte-unelte, păpuşă-clovn, păpuşă-cofetar, meda
lioane.
Pe măsuţă se află zece-douăsprezece jetoane reprezentând acţiuni ale
adulţilor. Un copil numit de educatoare vine la măsuţă, alege un jeton/o
ilustraţie, îl/o arată copiilor şi spune ce reprezintă.
EXEMPLU
"Gospodina dă cu aspiratorul", "Gospodina spală/găteşte", "Tata repa-
. ' "
ra maşma etc.
Ceilalţi copii repetă propoziţia, apoi imită mişcarea specifică acelei
acţiuni.
Variantă
Educatoarea sau un copil imită o mişcare/acţiune specifică activităţilor
din grădiniţă, iar ceilalţi copii trebuie să ghicească şi să efectueze şi ei acţiu
nea respectivă.
în încheierea activităţii, educatoarea prezintă o planşă care înfăţişează
jocuri ale copiilor. Ei trebuie să imite acţiunile din imagini, preferabil pe un
fond muzical adecvat .
• Repetă ce spun!
Scopuri
• perfecţionarea auzului fonematic ;
• dezvoltarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetelor şi cuvintelor;
• dezvoltarea deprinderii de a colora desene.
14
•să pronunţe corect cuvinte care conţin sunetele : b, g, r, t, ş, s, v, Z ;
•să pronunţe corect propoziţii rostite de educatoare ;
•să răspundă corect la întrebările adresate ;
•să coloreze desenele de pe fişe de evaluare/jetoane ;
•să execute mişcări ritmice la solicitarea educatoarei.
Sarcini didactice
• repetarea unor cuvinte cu voce tare, cât mai clar, şi a unor propoziţii ;
• colorarea unor desene;
• executarea unor mişcări ritmice.
Regulile jocului
Copilul care primeşte jucăr�almingea repetă cuvântul şi/sau propoziţia.
Dacă greşeşte, este ajutat de alt copil sau de educatoare.
Elemente de joc
• aruncarea şi prinderea jucăriei/mingii, aplauze.
Material didactic
• jucărie de pluş, minge, jetoane.
Copiii stau în cerc. Educatoarea aruncă o jucărie /minge spre un copil şi
pronunţă un cuvânt, de exemplu : bomboană, ramură, tren, şarpe, vultur,
zmeu, barză.
Copilul care primeşte jucăria/mingea pronunţă cuvântul şi aruncă jucă
ria/mingea educatoarei. Copiii care răspund bine primesc aplauze. Cei care
întâmpină dificultăţi sunt ajutaţi şi încurajaţi.
Variantă
Copiii reproduc onomatopee : cri-cri !, u ! u ! uu ! scârţ-scârţ ! (zgomotul
zăpezii) etc.
Variantă
Educatoarea spune un cuvânt la urechea unui copil, acesta îl repetă co
legului de lângă el şi aşa mai departe. Ultimul copil rosteşte cuvântul cu
',;oce tare.
15
Variantă
Cuvântul spus cu voce tare este denumiroa unui obiect de pe jeton. Co
piii trebuie să formuleze propoziţii ca să răspundă la întrebarea "Cum este
obiectul din imagine ?" sau "Ce ştii despre obiectul din imagine ?"
Î n încheierea activităţii se realizează un JOc de mişcare, de exemplu, Por
neşte Trenul Veseliei, şi se redă onomatopeea caracteristică.
• Cine a p rimit mingea?
Scopuri
• formarea deprinderii de a alcătui propozlţll complete, corecte din
punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical ;
• memorarea numelor colegilor de grupă ;
• dezvoltarea deprinderii de a reda mişcări ritmice.
,
•să pronunţe corect numele unor colegi din grupă;
•să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi
gramatical ;
•să redea mişcări ritmice în situaţii nou create.
Sarcini didactice
• memorarea numelor colegilor din grupă ;
• alcătuirea de propoziţii complete, corecte ;
• efectuarea unor mişcări ritmice.
Regulile jocului
Educatoarea aruncă mingea unui copil. Un coleg al acestuia trebuie să-i
rostească numele, apoi toţi ceilalţi copii vor repeta acel nume.
Elemente de joc
• ghicire, mişcare, aplauze.
Material didactic
• minge, medalioane, casetă audio.
16
D ';lpă ce ; aruncat mingea unui copil, ed,!cat�area întreabă: " Cine a pri
.
mIt mIfo1� ea ? Un coleg spune n';lmele �o�dul ,!l, dUf ă a�eea alcă �ieşte o
.
propozIţIe. De exemplu : "Valentm a pnmIt mmgea. CeIlalţI copn repetă
numele copilului respectiv şi aplaudă.
Variantă
Copiii închid ochii. Educatoarea trimite afară un copil. Ceilalţi copii
deschid ochii ; ei trebuie să ghicească numele copilului care a plecat şi să for
;_leze o propoZIţIe cu acest nume.
Variantă
Copiii alcătuiesc o horă şi dansează pe fond muzical adecvat. La
semnul educatoarei, hora se opreşte. Educatoarea aruncă mingea unui
copil. Acesta îşi rosteşte numele şi după aceea va arunca mingea altui co
pil, spunând : "Voi arunca mingea lui . . . " ( numele copilului căruia îi
aruncă mingea).
în încheierea jocului, copiii primesc medalioane cu iniţiala nume
lui 10L
B. GRUPA MIJLOCIE
• Mai spune un cuvânt!
Scopuri
• activizarea şi îmbogăţirea vocabularului;
• formarea deprinderii de a alcătui propoziţii dezvoltate.
•să găsească cuvinte care pot completa logic o propoziţie;
•să alcătuiască propoziţii corecte, realizând acordul dintre părţile de
propozi'ţie.
Sarcină didactică
• completarea unei propoziţii cu cât mai multe cuvinte potrivite.
Regulile jocului
Formularea propoziţiei începe cu un cuvânt sugerat de imagini sau ros
tit de educatoare. Copiii adaugă, pe rând, câte un cuvânt până se completea
ză o propoziţie dezvoltată. Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
Elemente de joc
• surpriză, aplauze.
Material didactic
• jetoane cu imagini sugestive, panou.
pesfăşurarea jocului
Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea alege un jeton care repre:'
zintă o imagine sugestivă (casă, camion, fetiţă, pantofi, rochiţă, fular, mănuşi
etc. ). Copiii adaugă, pe rând, alte cuvinte, alcătuind astfel o propoziţie dez-
voltată. •
18
EXEMPLU
"Copilul are un fular.
Copilul are un fular roşu.
Copilul are un fular cu dungi.
Copilul are un fular cu dungi albe."
Jocul se opreşte atunci când copiii nu mai pot adăuga cuvinte. Educatoa
rea poate spune cuvântul de început, fără a mai folosi imagini.
Variantă
Educatoarea aşază pe panou mai multe jetoane reprezentând obiecte. Ea
va cere copiilor să formuleze propoziţii dezvoltate şi chiar fraze, încercând
să folosească cât mai multe cuvinte sugerate de jetoane.
EXEMPLU
Iepure, pădure, morcov
• Iepurele trăieşte în pădure şi lui îi place să mănânce morcovi.
Variantă:
Educatoarea rosteşte un predicat, cerând copiilor să completeze propo
ziţia, ei fiind ajutaţi de întrebări precum : cine ? când ? (pe) unde ?, cum ?
EXEMPLU
Cine ? când cu ce ? (pe) unde ?
................. merge
când ? :ine ? cui ? ce ?/despre ce ?
.... ............. .... ......... .... .. ............... povesteşte ................ .
Încheierea jocului se realizează în funcţie de creativitatea cadrului didactic.
• Baba-oarba
Scopuri
• activizarea vocabularului prin denumirea obiectelor manevrate ;
• formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat, utili
zând corect substantivele la cazul nominativ.
•să recunoasc.ă o jucărie prin pipăit ;
•să denumească jucăria identificată senzorial ;
•să formuleze propoziţii, folosind corect substantive în cazul nominativ.
19
Sarcină didactică
• denumirea jucăriei şi formularea unor propoziţii în care substantivul
la cazul nominativ este subiect.
Regulile jocului
• Un copil legat la ochi va merge în faţa celorlalţi aşezaţl In cerc.
Se recită versuri. Când se termină aceste versuri, copilul legat la
ochi ia jucăria colegului în faţa căruia se află, o recunoaşte prin pi
păire, o denumeşte. Copilul de la care "Baba-oarba" a luat j ucăria
va formula o propoziţie. Dacă propoziţia este corectă, acest copil
devine "Baba-oarba" . Dacă greşeşte, el poate apela la ajutorul cole
gilor.
Elemente de joc
• mişcare, mânuirea jucăriilor, ghicire etc.
Material didactic
• jucării din sala de grupă.
Fiecare copil din grupă primeşte câte o jucărie. Unul dintre ei este ales
"Baba-oarba", este legat la ochi şi este aşezat în mijlocul cercului format de
.
copiii din grupă. Copiii rostesc versurile :
"Baba-oarba intră-n joc,
Scoate nasul din cojoc
Şi alege-o jucărie.
Ce să fie ? Spune-mi mie !"1
Copilul legat la ochi se opreşte lângă un coleg, îi ia jucăria, o denumeş
te, apoi îl invită pe acesta să spună o propoziţie. Educatoarea îi îndrumă pe
copii, astfel încât aceştia să folosească substantivul (denumirea jucăriei) la
nominativ, forma articulată.
EXEMPLU
"Păpuşa are rochie roşie."
"Maşina este albastră."
"Căţelul latră tare." etc.
I versuri create de educatoare
20
Variantă
Se pot folosi siluete de personaje cunoscute. Copilul trebuie să aleagă o
siluetă şi să spună în ce text literar apare acest personaj.
Î n încheierea jocului, copiilor li se cere să recite poezii sau să deseneze
jucării .
• Mă recunoşti?
Scopuri
• formarea deprinderii de a acorda adjectivele cu substantivele determinate;
• recunoaşterea şi caracterizarea personajelor din poveşti.
•să recunoască personaje din poveşti cunoscute, prezentate la teatrul de
păpuşi ;
•s ă precizeze însuşiri ( trăsături) ale acestor personaje p e baza cunoştin
ţelor acumulate anterior ;
•să formuleze răspunsul sub formă de propoziţii corecte din punct de
vedere fonetic, lexical şi gramatical, în care se realizează acordul adjec
tivului cu substantivul determinat.
Sarcină didactică
• recunoaşterea personajelor din poveşti cunoscute; precizarea însuşiri
lor acestora.
Regulile jocului
Copiii recunosc personajul prezentat la teatru de păpuşi, îl denumesc,
precizează însuşiri principale ale acestuia. Răspunsul corect este aplaudat.
Dacă un copil greşeşte, el este corectat şi ajutat de colegi.
Elemente de joc
• mânuirea păpuşilor-marionetă, ghicire, aplauze.
Material didactic
• teatru de păpuşi, siluete de personaje din poveşti, măşti.
21
• Copiii sunt anunţaţi că vor vedea la teatru de păpuşi personaje din câ
teva poveşti cunoscute şi că fiecare personaj va adresa întrebarea "Mă
recunoşti?" Copilul numit de educatoare va spune numele personaju
lui şi va enumera principalele însuşiri ale acestuia.
EXEMPLU
• Apare Albă-ca-Zăpada.
întrebare : ,,- Mă recunoşti?"
Răspuns : ,,- Da, eşti Albă-.-::a-Zăpada. Eşti o fată frumoasă şi bună."
• Apare cocoşul.
,,- Mă recunoşti?"
,,- Da, eşti cocoşul din Punguţa cu doi bani de Ion Creangă. Eşti un
cocoş viteaz şi cinstit."
Dacă răspunsul este corect şi complet, copilul va fi recompensat cu apla
uze ; dacă răspunsul nu este corect, copilul va fi ajutat de colegi.
Variantă
Sunt prezentate replici pe baza cărora copiii pot recunoaşte personajul din
poveste. Educatoarea îi întreabă pe copii : "Recunoaşteţi personajul?" Copiii
numesc personajul şi povestea din care face parte acesta, enumeră însuşirile
lui. Dacă răspunsul este corect, personajul respectiv apare la teatrul de păpuşi.
Se pot folosi următoarele basme : Fata babei şi fata moşneagului, Capra
cu trei iezi de Ion Creangă, Scufiţa Roşie de Charles Perrault etc.
în încheierea jocului, copiii îşi aleg câte o mască şi, pe fond muzical
adecvat, ca la un carnaval, începe parada măştilor.
• Spune repede şi bine!
Scopuri
• consoli �area d �prinderii de a povesti, utilizând substantive la diferite
.
cazun ŞI genun;
• dezvoltarea capacităţii de a reproduce independent, în înlănţuire logi
că, conţinuturi ale unor poveşti cunoscute.
Pe parcursul şi la sfârşitul aCLivit:.ţii, copiii vor fi capabili :
•să denumească poveştile recunosct:te pe baza unor imagini reprezen
tative ;
22
"
• să identifice personajele asociindu-Ie cadrului de poveste din ilus
traţIe;
• să reprodud corect un fragment din povestea indicată ;
• să aprecieze, ca bune şi rele, faptele personajelor din poveşti.
Sarcini didactice
• reproducerea unui fragment de poveste prezentat în imagini ;
• identificarea personajelor şi denumirea poveştilor.
Regulile jocului
Copilul numit de educatoare va primi o imagine dintr-o poveste p e care
va trebui să o recunoască şi căreia să îi ataşeze personajele potrivite. Copilul
chemat, sau un coleg, va reproduce cât mai fidel fragmentul de poveste ilus
trat în imagine. Ceilalţi copii vor aprecia, prin calificative sau buline acorda
te, calitatea interpretării.
Elemente de joc
• :,;hicire, recompense, mişcare.
Material didactic
• ilustraţii din poveşti, buline colorate, cartonaşe colorate.
Copiii sunt împărţiţi în două grupe. Educatoarea va solicita câte un co
pil din fiecare grupă. Aceştia vor primi câte o ilustraţie înfăţişând o scenă
dintr-o poveste cunoscută. Ei au sarcina didactică de a recunoaşte şi numi
povestea, de a alege personajele potrivite şi de a le ataşa imaginii (cadrului de
poveste), după aceea trebuie să interpreteze independent fragmentul ilustrat
al poveştii. Copiii pot cere sprijinul colegilor din echipa lor pentru a rezol
va sarcinile.
Răspunsurile şi povestirea sunt apreciate de copiii din echipa adversă
prin calificative : bine, foarte bine, slab sau prin cartonaşe colorate: cartonaş
alb, care arată că sunt mulţumiţi, cartonaş roşu, care arată că sunt foarte
mulţumiţi şi cartonaş gri, care arată că nu sunt mulţumiţi.
Variantă
Personajele din poveşti sunt grupate în personaje bune şi personaje rele.
Câte un copil din fiecare echipă alege un personaj, motivează alegerea şi
apreciază calitatea de personaj bun sau rău.
23
Se pot folosi următoarele basme: Cenuşăreasa şi ALbă-ea-Zăpada de
Fraţii Grimm, Fata babei şi fata moşneaguLui şi Punguţa cu doi bani de Ion
Creangă etc.
Î n încheierea jocuLui, copiii pot interpreta cântecul caprei, al cocoşului
sau al piticilor etc .
• Ne jucăm "De-a grădiniţa!"
Scopuri
• verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă;
• formarea capacităţii de a plasa obiectele sau pe ei înşişi într-un spaţiu
în raport cu un reper dat ;
• formarea deprinderii d e a completa o propoziţie c u acele cuvinte care
denumesc locuri în care se află obiectele din grădiniţă ;
• dezvoltarea capacităţii de a efectua mişcări ritmice în grup ;
• dezvoltarea capacităţii de a colabora în activităţi comune.
•să denumească corect obiectele întâlnite în grădiniţă ;
•să plaseze corect obiectele în spaţiul sălii, precizând locul pe care îl
ocupă în raport cu un reper dat;
•să utilizeze limbajul corect, adecvat relaţiilor spaţiale respective (pre
poziţiile: pe, în, sub, deasupra etc. ) ;
•să interpreteze u n cântec, respectând linia melodică ş i textul aces
tUla.
Sarcini didactice
• aşezarea obiectelor din sală la locul potrivit utilizând limbajul adecvat
relaţiilor spaţiale;
• completarea unor propoziţii cu unele cuvinte potrivite ;
• interpretarea corectă a unui cântec sau a unui exerciţiu de mişcare.
Regulile jocului
• Copiii scot dintr-o cutie obiecte ; după recunoaşterea acestora sunt
aşezate la locul potrivit, precizându-se poziţia pe care o ocupă.
24
• Dacă răspunsul nu este corect, copilul este ajutat de alt coleg.
• Educatoarea formulează propoziţii incomplete pe care copiii le com
pletează adăugând cuvinte care exprimă locul ocupat de obiectele din
sala de grupă.
La semnalul educatoarei, copiii interpretează un cântec despre grădini
ţă. Aceştia stau în anumite poziţii precizate de educatoare: unii în picioare,
în spatele scăunelelor, alţii aşezaţi pe covor, iar alţii, în faţa dulapului cu ju
că!"ii etc.
Elemente de joc
• mişcare, surpriză, mânuirea obiectelor, aplauze.
Material didactic
• cutie cu jucării, obiecte din sală.
Educatoarea aduce la grupă o cutie-surpriză cu jucării şi alte obiecte ne
cesare. Copilul chemat de către educatoare va scoate din cutie un obiect p e
care îl denumeşte, apoi îl aşază î n sală l a locul potrivit, precizând poziţia p e
care acesta o ocupă.
EXEMPLU
"Am luat o păpuşă. O aşez în dulap pe raft."
"Aceasta este o carte cu poveşti. O voi aşeza în bibliotecă pe raft."
Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare.
EXEMPLU
Î ntrebare : " Lângă cine (ce) ai aşezat păpuşa/ursuleţul ?"
!tăspuns : "Am aşezat păpuşa lângă pisicuţă."
Intrebare : "Ce este în faţa ursuleţului ?"
sau
Î ntrebare : "Unde ai aşezat . . . ?"
Răspuns : "Am aşezat . . . în faţa/în spatele . . . " etc.
Variantă
Se organizează un exerciţiu de limbaj. Copiii trebuie să completeze pro
poziţiile formulate de educatoare adăugând cuvinte potrivite.
EXEMPLU
" M·lngea este . . . "
"Pinguinul se află . . . "
"Panoul se găseşte . . . "
Fiecare răspuns corect este aplaudat.
25
în încheierea jocului, copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă. Ei
vor fi aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele, în picioare, în spatele scăunele
lor, pe covor etc., apoi vor executa un joc de mişcare ritmică pe un fond mu
zical adecvat, de exemplu, Dansul pinguinilor.
• Ce face mama/tata?
Scopuri
• consolidarea deprinderii de a descrie imagini reprezentând o ac
ţiune ;
• formarea capacităţii de 'a folosi corect verb ele şi de a realiza acordul
predicatului cu subiectul ;
• educarea sentimentului de respect pentru munca mamei/tatălui.
•să precizeze acţiunea prezentată în imagine ;
•să folosească corect verbele la timpul prezent în propoziţii simple şi
dezvoltate.
Sarcină didactică
• formularea unor propoziţii despre acţiuni simple.
Regulile jocului
Copilul priveşte imaginea şi precizează acţiunea. Dacă nu formulează
propoziţia corect din punct de vedere gramatical, va fi ajutat de colegul de
lângă el. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, mişcare, aplauze.
Material didactic
• jetoane reprezentând acţiuni efectuate de mama (tata), cutie în care
sunt puse aceste jetoane, clopOţel.
26
Copiii stau în semicerc ; educatoarea face să circule cutia cu jetoane de la
un copil la altul, până se aude un clopoţel. Copilul la care s-a oprit cutia
scoate un jeton şi formulează o propoziţie, răspunzând la întrebarea: "Ce
face mama ?"
Răspunsuri posibile:
"Mama coase."
"Mama spală rufe."
"Mama şterge praful." etc.
Variantă
Educatoarea poate aşeza în cutie şi imagini reprezentând acţiuni pe care le
face tata. Se pot alege şi alte persoane, de exemplu : mecanicul, actorul, şoferul
etc. Copiii trebuie să răspundă la întrebarea: "Ce face mecanicuVactorul . . . ?"
Î n acest joc există posibilitatea integrării unor conţinuturi de la activita
tea artistico-plastică, de la educaţie muzicală etc.
• Copiii pot colora imagini ale unor obiecte pe care le folosesc de regu
lă mama şi tata.
• Î ntr-un joc de mişcare, copiii imită acţiuni efectuate de tata şi mama.
Î n încheierea jocului, copiii interpretează cântece despre munca mamei :
A plecat mama la piaţă (folclorul copiilor), Nani, pui de Petre Ţipordei,
Toarce mama de Ion Potolea etc .
• Câte trei!
Scopuri
• consolidarea cunoştinţelor despre legume, fructe (alimente) ;
• formarea deprinderii de a alcătui propoziţii corecte din punct de vede
re fonetic, lexical şi gramatical ;
• îmbogăţirea şi activizarea vocabularului ;
• consolidarea deprinderii d e a modela plastilina după tehnicile învăţate.
•să recunoască legume şi fructe prin intermediul analizatorului gustativ
şi olfactiv ;
•să identifice categoria din care fac parte obiectele avute la dispoziţie
(legume şi fructe) ;
27
• să formuleze propoziţii cu substantivele care denumesc obiectele mâ
nuite ;
• să redea, prin tehnica modelajului, legume şi fructe.
Sarcini didactice
• recunoaşterea fructelor şi legumelor prin acţiunea analizatorilor ;
• formularea de propoziţii cu un cuvânt dat ;
• realizarea unor legume şi fructe din plastilină.
Regulile jocului
Se formează echipe cu câte trei copii. Primul are sarcina să recunoască,
după miros şi gust, produsul, al doilea trebuie să găsească imaginea cores
punzătoare şi să identifice categoria din care face parte produsul, al treilea
copil formulează cel pUţin o propoziţie cu denumirea obiectului.
Cei trei copii pot modela fructul sau leguma descoperită dacă rezolvă
sarcinile. Copiii pot colabora şi se pot ajuta reciproc.
Elemente de joc
• ghicire, mânuirea materialului, mişcare.
în faţa grupei se aşază un panou ce conţine jetoane reprezentând legu
me şi fructe cunoscute de copii. Grupa se împarte în echipe de câte trei, după
criteriul stabilit de educatoare sau la alegerea copiilor. Fiecare echipă trebuie
să realizeze aceleaşi probe :
• un copil legat la ochi va mirosi şi va gusta o bucată de fruct sau de le
gumă pe care o alege educatoarea împreună cu celelalte echipe. Acesta
trebuie să denumească leguma sau f;uctul ;
• al doilea copil va căuta p e panou imaginea fructului sau a legumei ş i va
preciza categoria din care face parte ;
• al treilea copil din echipă va formula propoziţii cu denumirea respectivă.
Variantă
Echipa care a rezolvat corect sarcinile didactice va alege plastilina potri
vită pentru a modela fructul sau leguma descoperită.
Copiii pot aşeza legumele şi fructele modelate în coşuleţe care vor fi fo
losite la jocuri de creaţie : "De-a piaţa", "La cumpărături" etc.
în încheierea jocului sunt expuse în miniexpoziţie obiectele modelate,
apoi sunt apreciate/evaluate după criteriile stabilite de educatoare.
28
• Ne jucăm "De-a magazinul"!
Scopuri
• activizarea vocabularului ;
• exersarea deprinderii de a se exprima corect fonetic, lexical ş i sintactic,
folosind formulele de politeţe în diverse cazuri ;
• formarea capacităţii de a intra în relaţie cu cei din jur respectând nor
me de comportament civilizat.
•să folosească în timpul jocului, în situaţiile create, formulele de polite-
ţe potrivite, adresându-se "vânzătorului" I "cumpărătorului" ;
•să precizeze corect produsul pe care doresc să-I cumpere ;
•să formuleze propoziţii corecte fonetic, lexical şi sintactic ;
•să imite acţiunile desfăşurate într-un magazin ;
Sarcină didactică
• folosirea adecvată a formulelor de politeţe.
Regulile jocului
"Cumpărătorii" intră în magazin, salută şi cer politicos un obiect pe
care doresc să-I cumpere. Copiii mulţumesc după ce au primit obiectul şi îl
plătesc cu bani-jucărie. Obiectul este aşezat în sacoşă, iar copilul pleacă sa
lutând.
Elemente de joc
• imitarea, folosirea banilor-jucărie.
Material didactic
• obiecte specifice magazinului, sacoşe, coşuri jucărie, bani-jucărie.
Educatoarea are rolul de vânzător, iar copiii au rolul de cumpărători.
Magazinul poate fi : alimentar, de jucării sau de îmbrăcăminte, în funcţie de
cunoştinţele copiilor la momentul respectiv.
29
Copilul care doreşte să cumpere un obiect intră în magazin, salută, apoi
cere politicos obiectul dorit. Vânzătorul poate cere unele amănunte despre
obiectul solicitat, iar răspunsurile trebuie să fie propoziţii complete şi corec
te din punct de vedere gramatical.
După ce primeşte obiectul, cumpărătorul plăteşte cu bani-jucărie, mul
ţumeşte vânzătorului, apoi pleacă neuitând să salute.
Variantă
Copiii au cărucioare pentru cumpărături. Ei îşi iau singuri un obiect şi
merg cu el Ia casă pentru a-l plăti. Acolo trebuie să spună ceva despre obiec
tul cumpărat, prezentându-l vânzătorului.
EXEMPLU
"Eu am cumpărat un rucsac. Rucsacul are culoarea roşle. Este
mare/mic."
După această scurtă replică, obiectul este plătit, iar cumpărătorul mul
ţumeşte, salută şi pleacă.
Încheierea activităţii coincide cu închiderea magazinului. După aprecie
rile educatoarei privind activitatea fiecărui copil, aceştia primesc un bilet cu
care pot participa la o tombolă cu jucării. Copiii se pot juca, în pauză, cu ju
căriile câştigate la tombolă .
• Ce face copilul?
Scopuri
• activizarea vocabularului ;
• consolidarea deprinderii d e a utiliza corect verb ele î n propoziţie (rea
lizarea acordului între părţile de propoziţie).
•s� u �ilizeze, în propoziţii simple şi dezvoltate, verbe exprimând ac-
ţmm ;
•să realizeze acordul predicatului cu subiectul ;
•să exprime în propoziţii o acţiune mimată de copii ;
•să intre în relaţii de cooperare cu cei din jur.
Sarcină didactică
• utilizarea corectă a verbelor în cadrul propoziţiilor.
30
Regulile jocului
Educatoarea afişează pe panou imagini care sllgerează anumite acţiuni.
Copiii privesc imaginile, iar, la întrebarea educatoarei "Ce face copilul ?"
("Ce fac copiii ? " ), aceştia răspund formulând propoziţii în care verbele sunt
folosite corect. Copilul care răspunde corect este recompensat.
Elemente de joc
• ghicire, surpriză, imitare, recompensă.
Material didactic
• imagini care sugerează anumite acţiuni (a se juca, a săpa, a se spăla, a
mânca, a înota etc. ).
• ecusoane pentru recompensă
Educatoarea afişează pe panou, pe rând, câte o imagine. La întrebarea
sa, "Ce face copilul din imagine ?", copiii vor răspunde formulând o pro
poziţie în care trebuie să folosească corect verbul şi să respecte acordul din
tre părţile de propoziţie. Cei care răspund corect sunt recompensaţi cu ecu
soane.
Variantă
Educatoarea iniţiază un concurs : "Ghici ce face ? ". Un copil mimează o
anumită acţiune (la alegerea lui, cum ar fi, de exemplu : tânărul cântă la chi
tară, copilul se plimbă cu căţelul, fetiţa se piaptănă etc.). Cel care recunoaş
te acţiunea mimată precizează într-o propoziţie ce face copilul, apoi el va fi
următorul concurent.
Copiii care au mimat corect acţiunile vor fi aplaudaţi şi eventual recom
pensaţi cu diferite premii (diplome).
Încheierea activităţii constă în evaluare şi într-un joc de mişcare, ritmic,
pe fond muzical adecvat sau într-un cântec vesel.
• Ce ştii despre?
Scopuri
• activizarea vocabularului prin utilizarea denumirii corecte a obiectelor
sau a fiinţelor (substantive comune simple sau compuse) ;
31
• consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii simple şi dezvoltate
corecte gramatical;
• executarea unor acţiuni practice, utile în colectivitate.
•să denumească imaginea de pe fişă ;
•să alcătuiască cel pUţin două propoziţii simple cu cuvântul ce denu-
meşte imaginea, respectând acordul dintre părţile de propoziţie ;
•să sesizeze cuvintele de legătură, folosindu-le corect ;
•să valorifice cunoştinţele acumulate în situaţii noi ;
•să execute acţiuni practice, specifice muncii în colectiv.
Sarcină didactică
• alcătuirea de propoziţii simple şi dezvoltate pe baza unor imagini.
Regulile jocului
Copiii vor denumi, pe rând, câte o imagine şi, la întrebarea "Ce ştii de
spre ?", vor răspunde printr-o propoziţie simplă, apoi şi printr-una dez
voltată.
Copiii completează informaţiile despre imaginea respectivă cu alte pro
poziţii.
Elemente de joc
• surpriză, aplauze.
Material didactic
• �etoane (pe care sunt reprezentate o minge, un căţel, struguri, un ac
tor� lJn cofetar etc.), panou, cutia surprizelor.
Desfăşura.ea jocului
Educatoarea l·rezilltă sub formă de surpriză jetoanele (pe un panou, pe
o masă, într-o cutie P.tc.).
Pe rând, câte un copil va alege un jeton şi va denumi obiectul repre
zentat.
Educatoarea va între!1a: "Ce ştii despre . . ?". Copilul va da răspunsul
.
formulând o propoziţie simplă sau dezvoltată.
32
Educatoarea va adresa apoi întrebarea întregii grupe : "Ce mai ştiţi de
spre . . . ?". Copiii formulează cât mai multe propoziţii despre obiectul sau fi
inţa de pe jeton.
Variantă
Educatoarea prezintă o imagine în care sunt înfăţişate diferite acţiuni
(de exemplu : plantatul florilor, spălatul maşinii etc. ). Educatoarea formu
lează o propoziţie simplă, iar copiii dezvoltă propoziţia adăugând cât mai
multe cuvinte.
Copiii se ajută de imaginea prezentată şi se folosesc de cunoştinţele în
suşite anterior.
î n încheierea activităţii, fiecare copil, după ce îi este evaluată contribu
ţia, trebuie să îndeplinească acţiuni practice, în sala de grupă, cum ar fi, de
exemplu, să aşeze jucăriile în rafturi, să aranjeze scăunelele etc .
• Să împodobim bradul !
Scopuri
• formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române ;
• formarea capacităţii de a alcătui propoziţii corecte din punct de vedere
fonetic, lexical şi gramatical.
•să pronunţe corect consoane din componenţa unor cuvinte ;
•să denumească jucăriile aflate la dispoziţie şi figurile geometrice cu
noscute ;
•să descrie principalele caracteristici ale jucăriilor pe care le mânuiesc ;
•să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vet!ere fonetic, lexical şi
gramatical cu ajutorul educatoarei.
Sarcină didactică
• denumirea obiectelor (jucării, figuri g:=:ometrice) şi descrierea lor.
Regulile jocului
Pe rând, fiecare copil alege câte o jucărie din Iădiţă, o denumeşte şi spu
ne câteva caracteristici ale acesteia (culoare, formă, la ce foloseşte etc. ). Dacă
33
răspunsul este complet, copilul o poate aşe� a în brad. J? acă nu poate descrie
jucăria, va fi ajutat de alt coleg. Răspunsunle corecte Şi complete sunt apla
udate.
Elemente de joc
• mânuirea materialului (jucării), surpriză, aplauze.
Material didactic
• jucării pentru împodobit bradul, de forme şi culori diferite, figuri geo
metrice : cerc, pătrat, triunghi, o Iădiţă pentru jucării, brad.
Copiii stau în semicerc. Educatoarea aduce lădiţa cu jucării pentru bra
dul care va fi împodobit. Pe rând, fiecare copil alege câte o jucărie, o denu
meşte, o descrie, folosind propoziţii dezvoltate.
EXEMPLU
"Am ales un glob de culoare roşie."
Se vor folosi jucării a căror denumire este un cuvânt ce conţine consoa
ne dificil de pronunţat : căţel, beculeţ, cocoş, păpuşă, răţuşcă, ursuleţ etc.
Variantă
Jocul continuă prin aşezarea în brad a unor jucării care au forme geome
trice. Copiii le numesc, precizează forma, mărimea, culoarea.
Î n încheierea jocului, copiii dansează în jurul bradului sau interpretează
poezii şi cântece.
34
GRUPA PREGĂTITOARE
• Facem cumpărături!
Scopuri
• formarea capacităţii de a măsura greutatea unor obiecte utilizându-se
unităţi de măsură nestandardizate ;
• dezvoltarea capacităţii de a compara greutăţile a două sau mai multe
obiecte ;
• dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia ) ;
• formarea unui comportament adecvat normelor de convieţuire so
cială.
•să măsoare greutatea unor obiecte, utilizând balanţe improvizate şi cu
buri în loc de greutăţi ;
•să înregistreze pe hârtie măsurătorile efectuate, utilizând desene (linii,
x-uri etc.) ;
•s ă folosească, în j oc, formele de politeţe, adecvate situaţiilor create ;
•să aprecieze valoarea unui obiect în funcţie de greutatea măsurată, uti
lizând bani -jucărie ;
•să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi
gramatical.
Sarcini didactice
• măsurarea greutăţii unor obiecte ;
• formularea unor propoziţii ;
35
• exersarea unor deprinderi şi atitudini adecvate normelor de comporta
re civilizată în societate.
Regulile jocului
Copiii vor măsura greutatea unor obiecte, vor consemna rezultatul mă
surătorii în tabel ; obiectele vor fi aşezate într-un raft cu o etichetă care ara
tă greutatea stabilită. "Cumpărătorii" intră în magazin, folosesc formule de
politeţe, "vânzătorul" va răspunde politicos ; cumpărătorul plăteşte contra
valoarea obiectului cu bani-jucărie.
Elemente de joc
• imitare, mişcare, surpriză.
Material didactic
• obiecte de măsurat, tabele, cuburi mari şi mici, balanţă improvizată.
Grupa va fi împărţită în subgrupe de câte trei-patru copii. Fiecărui
subgrup i se repartizează o balanţă improvizată, greutăţi din cuburi mari
şi mici şi mai multe obiecte pentru cântărit. Câte un copil din fiecare grup
înregistrează în tabel greutatea obiectelor cântărite, desenând linii lungi
pentru cuburile mari, linii scurte pentru cuburile mici folosite la cântărirea
obiectelor.
EXEMPLU
• dacă un măr cântăreşte două cuburi mici, copilul va trasa două linii
scurte ;
• dacă o banană cântăreşte două cuburi mari, copilul va trasa două linii
lungi.
Variantă
Copiii se vor juca "De-a magazinul". Unii dintre ei vor fi vânzători,
alţii vor fi cumpărători. Jocul se va desfăşura după modelul jocurilor de
creaţie.
Educatoarea va insista asupra folosirii formulelor de adresare politicoa
să, dar şi asupra corectitudinii aprecierii atât a greutăţii, cât şi a preţului pen
tru care se utilizează bani-jucărie.
Încheierea jocului coincide cu "închiderea magazinului". Copiii trebuie
să mimeze acţiuni specifice acestei situaţii.
36
• Pentru cine aşezăm masa ?
Scopuri
• verificarea cunoştinţelor referitoare la hrana animalelor ;
• consolidarea deprinderii de a formula corect propoziţii ;
• consolidarea memorării poeziilor şi cântecelor despre animale ;
• dezvoltarea deprinderii de a acţiona în colectiv.
Pe parcursul şi 1<1 sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili :
•să identifice hrana specifică animalelor domestice şi sălbatice cunoscute ;
•să formuleze întrebări şi răspunsuri pentru tema dată ;
•să recite cât mai expresiv poezii despre animale ;
•să interpreteze individual sau în grup cântece învăţate anterior, respec
tând linia melodică.
Sarcini didactice
• recunoaşterea hranei specifice animalelor ;
• stabilirea unui dialog între educatoare şi copii pe tema dată ;
• intonarea unor cântece sau recitarea unor poezii.
Regulile jocului:
Fiecare copil primeşte numele unui animal cunoscut ; educatoarea şi
copiii vor purta un dialog care face parte din joc şi care îi va ajuta să des
copere numele animalelor şi hrana specifică ; chemat la masă, copilul care
are numele animalului va aproba sau nu hrana oferită de educatoare, co
rectând după caz denumirea hranei pe care el o aşteaptă. Dacă hrana ofe
rită este corect aleasă, copiii vor câştiga dreptul de a imita glasul sau mersul
animalului.
Î n cazul în care copiii cunosc poezii sau cântece despre animalul respec
tiv, acestea se pot interpreta în totalitate sau pe fragmente.
Elemente de joc
• surpriză, mişcare, aplauze.
Material didactic
• măşti, ecusoane.
37
Copiii primesc de la începutul jocului măşti sau ecusoane cu imaginea
unor animale. Educatoarea este conducătorul jocului, dar, în funcţie de gru
pă, rolul poate fi luat şi de un copil. Educatoarea va spune copiilo r: "î n pă
dure s-a aşezat masa ! " , iar copiii vor întreba : "Pentru cine ?" Educatoarea :
.
" P entru . . . Iepuraş. " C 0Pl11 - . .)" Educatoarea: " Un os " .
' " : " C e l' s-a pregatIt
Copilul care a primit numele iepuraşului trebuie să accepte sau nu hrana. El
va merge spre masa pregătită dacă hrana este corect aleasă, imitând mersul sau
glasul animalului, sau va refuza masa, spunând : "Iepuraşul nu mănâncă oase."
Conducătorul j ocului va face altă ofertă, până ce iepuraşul va găsi hrana
lui specifică.
Variantă
Dacă iepuraşul a primit hrana potrivită, un alt copil sau un grup de co
pii vor intona un cântec despre iepuraş sau vor recita o poezie referitoare la
acest animal. Jocul se reia până când majoritatea copiilor au fost introduşi în
joc SAau atât timp cât copiii sunt interesaţi de el.
In încheierea activităţii se realizează un joc de mişcare, Hora prieteniei,
pe fond muzical adecvat .
• Ghiceşte la ce m-am gândit!
Scopuri
• verificarea cunoştinţelor despre plante şi animale ;
• dezvoltarea capacităţii de a formula întrebări pe un subiect stabilit ;
• dezvoltarea gândirii logice şi a operaţiilor ei ;
• activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.
•să adreseze întrebări care să conducă la descoperirea denumirii unui
obiect;
•să identifice obiecte după câteva caracteristici esenţiale ;
•să precizeze prin desen răspunsul la o ghicitoare.
Sarcini didactice
• alcătuirea unor întrebări orientate spre descoperirea unor obiecte şi
desene;
• redarea prin desen a răspunsului la o ghicitoare.
38
Regulile jocului
Obiectul care trebuie descoperit este stabilit de educatoare împreună cu
un copil pe care aceasta îl desemnează ca fiind conducătorul jocului. Copiii
din grupă pot pune un număr nelimitat de întrebări pentru a ghici răspunsul.
Conducătorul jocului răspunde doar prin DA sau NU întrebărilor copiilor.
Elemente de joc
• ghicire, mânuirea materialului, surpriză.
Material didactic
• obiecte, jucării, desene diferite.
Un copil este ales de către educatoare pentru a fi conducătorul jocului.
El stabileşte împreună cu educatoarea un obiect a cărui denumire trebuie
descoperită prin întrebări. Copiii din grupă pot pune întrebări care îi ajută
să ghicească denumirea obiectului, iar conducătorul jocului are voie să răs
pundă doar prin DA sau NU.
EXEMPLU
Dacă obiectul ales este o carte de poveşti, întrebările pot fi :
• "Este un lucrulfiinţă ?"
• "Este din lemn/plastic/hârtie ?"
• "Este un obiect cu care ne jucăm ?"
• "Î l putem mânca ?" etc.
La început, obiectul se află în apropierea copiilor, dar, pe parcursul jo
cului, obiectul poate să nu se găsească în imediata lor apropiere. Dacă grupa
este formată din copii de vârste mai mici sau care sunt noi în colectivitate, se
poate stabili o categorie de obiecte foarte cunoscute de copii : fructe, anima
le domestice, unelte etc.
Variantă
Se alege un desen destul de mare care ilustrează o fiinţă sau un lucru.
Desenul este acoperit, din el nu se vede decât o parte foarte mică. Copiii pun
întrebări pentru a ghici ce se ascunde în desenul acoperit.
Variantă
Educatoarea spune o ghicitoare, iar copiii vor desena răspunsul pe care
îl consideră corect.
EXEMPLE
"La cap pieptene,
La coadă secere,
39
La mijloc pepene,
Ghici cine-i ?"
Copiii trebuie să deseneze un cocoş sau să reproducă onomatopeea spe
cifică.
"Şerveţel vărgat
Peste mare aruncat"
Copiii desenează curcubeul.
"Stă moşul în cămară

Cu mustăţile afară"
Copiii desenează morcovul.
"Retevei rece
Marea trece"
(Şarpele)
Copiii pot desena şarpele şi pot reproduce onomatopeea.
Încheierea jocului se realizează în funcţie de creativitatea educatoarei .
• Casa sur prizelor
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a utiliza mijloace de comunicare verbale şi
nonverbale pentru rezolvarea sarcinilor date ;
• educarea spiritului de echipă, de întrajutorare şi colegialit:ate ;
• dezvoltarea gândirii şi a imaginaţiei prin rezolvarea unor situaţii-pro
blemă ;
• educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi.
•să sorteze obiecte după anumite criterii (îmbrăcăminte pentru fete şi
pentru băieţi, legume şi fructe de toamnă etc. ) ;
•să ordoneze obiecte după criteriul mărimii ;
•s ă recunoască imagini şi personaje din poveşti p e baza cunoştinţelor
însuşite ;
•să găsească imagini a căror denumire începe cu sunetul dat;
•să interpreteze un cântec, respectând linia melodică.
40
Sarcini didactice
• rezolvarea unor situaţii-problemă pe teme diferite ;
• interpretarea unui cântec ;
. .
recltarea uneI poezll ;
. .
• relaţionarea cu ceilalţi în realizarea unei acţiuni comune.
Regulile jocului
Copiii, împărţiţi în două echipe, vor rezolva sarcinile care îl vor ajuta pe
Ionuţ să iasă din Casa surprizelor.
Copiii caută o cheie care este ascunsă în casă şi care va deschide uşa.
Colegii se pot ajuta între ei şi pot colabora pentru rezolvarea sarcinilor.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, surpriză, mişcare.
Material didactic
• jetoane, imagini din poveste, litere, cuburi, cifre.
Ionuţ, un personaj imaginar, se află în Casa surprizelor şi caută cheia
care deschide uşa. Copiii vor să-I ajute. Ei se vor împărţi în două echipe care
vor căuta cheia în spatele diferitelor obiecte, dar nu vor putea trece la urmă
torul obstacol dacă nu rezolvă corect sarcina primită. Sarcinile vor fi din ca
tegorii diferite de activităţi.
Exemple de sarcini :
• sortarea şi aranjarea obiectelor de îmbrăcăminte pentru fete şi băieţi,
aflate în cuier ;
• îmbrăcarea unor siluete ;
• aşezarea unor cuburi după mărime, în ordine crescătoare şi descrescă
toare.
Variantă: asocierea unor personaje la poveştile din care fac parte ; exem
ple : Albă-ea-Zăpada şi Cenuşăreasa de Fraţii Grimm, Seufiţa Roşie de
Charles Perrault etc.
Variantă: gruparea unor imagini în funcţie de sunetul iniţial.
Variantă: sortarea de legume şi fructe de toamnă.
Variantă: recunoaşterea şi continuarea unei poezii începute de educa
toare, apoi a unui cântec.
Sarcinile pot fi create de educatoare în funcţie de nivelul grupei.
41
Copiii găsesc sub diferite obstacole bucăţi din cheie, iar când aceasta este
într �agă ei pot deschide uşa pentru Ionuţ.
In acest joc se pot integra conţinuturi din toate categoriile de activităţi,
cunoaşterea mediului, activitate matematică, abilităţi practice prin varietatea
de sarcini ce pot fi date, de fiecare dată altele, inclusiv de mişcare, de desen,
distractive, muzicale etc.
Încheierea jocului se va realiza în funcţie de creativitatea cadrului didactic .
• Iarna
Scopuri
• verificarea gradului de însuşire a poeziilor, poveştilor şi cântecelor de-
spre Iarnă ;
• consolidarea cunoştinţelor despre anotimpul iarna ;
• dezvoltarea memoriei de lungă durată.
•să realizeze un tablou de iarnă cu aspectele de iarnă specifice, detaşabile ;
•să reproducă expresiv poezii despre iarnă şi fragmente din poveşti i
•să interpreteze corect un cântec despre iarnă, respectând linia melodică ;
•să numere corect în limitele 1 -7.
Sarcini didactice
• construirea unui tablou de iarnă din elemente specifice detaşabile ;
• reproducerea unor poezii, fragmente din poveşti, cântece despre iarnă.
• numărarea în limitele 1 -7.
Regulile jocului
Răspunde numai copilul numit de educatoare sau acei colegi care-l
ajută să rezolve sarcina. Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Dacă nu
cunoaşte răspunsul corect, copilul îşi va alege un coleg care doreşte să-I
ajute.
Elemente de joc
• mânuire a materialului, aplauze, recompense.
42
Material didactic
• elemente specifice anotimpului iarna, imagini cu ninsoare, nori, oameni
de zăpadă, săniuţe, copaci desfrunziţi etc., dar şi elemente care nu se
potrivesc (flori, biciclete, stropitoare, copac înflorit etc.), imagini din
poveşti cunoscute, personaje din aces(e poveşti, casete audio, steluţe.
Copiii trebuie să alcătuiască un tablou de iarnă pe un panou cu fundal
potrivit anotimpului, alegând şi ataşând elementele potrivite şi motivând
alegerea.
Î n a doua parte a j ocului, educatoarea plasează pe panou imagini care su
gerează conţinutul unor poezii sau poveşti despre iarnă. Copiii aleg, pe rând,
câte o imagine, recunosc poezia sau povestea pe care o reprezintă şi recită
sau redau un fragment din acestea. Pot fi imagini din poeziile : Iarna pe uli
ţă de George Coşbuc, Omul de zăpadă de Paul Anghel, sau din poveşti
le/povestirile Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă, Povestea ursului cafe
niu de Vladimir Colin, Albă-ea-Zăpada de Fraţii Grimm etc.
Variantă
Dacă se prezintă povestea Albă-ea-Zăpada, se poate realiza un exerciţiu
matematic de numărare în limitele 1 -7.
Răspunsurile bune ale copiilor vor fi răsplătite ru aplauze şi cu steluţe
de nea.
Î n încheierea jocului, educatoarea propune copiilor audierea unui frag
ment de cântec despre iarnă. Copiii vor recunoaşte cântecul şi-l vor inter
preta în contir..aare. Se pot efectua jocuri de mişcare, cum ar fi, de exemplu :
Dansul fulgilor de nea.
• Recunoşti semnul?
Scopuri
•consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii simple şi dezvoltate,
enunţiative, interogative şi exclamative.
•să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate, interogative şi exclama
tive pe baza ilustraţiilor;
43
în propo zitie
' prin in-
sa recunoasca semnele de punctuaţie şi rolul lor
� �
tonaţia potrivită ; . . . . .. .
• să identifice propoz iţii intero gative ŞI exclamative dm creaţllle hterare
cunoscute.
Sarcină didactică
• formularea propoziţiilor simple şi dezvoltate, enunţiative, interogati
ve şi exclamative.
Regulile jocului
Copiii aleg o imagine şi formulează o propoziţie despre ceea ce văd în
ilustraţia respectivă. La solicitarea educatoarei, copiii arată semnul de punc
tuaţie potrivit propoziţiei formulate. Apoi copiii trebuie să alcătuiască pro
poziţii corespunzătoare semnului de punctuaţie arătat de educatoare. Răs
punsurile bune sunt aplaudate.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, aplauze.
Material didactic
• panou, ilustraţii, fragmente din poveşti.
Pe un panou sunt aşezate patru-cinci imagini reprezentând diferite as
pecte din natură, din viaţă. Copiii alcătuiesc cel puţin două propoziţii pe
baza unei imagini şi indică semnul de punctuaţie potrivit.
EXEMPLU
"Copiii se joacă."
"Copiii se joacă ?"
Educatoarea arată un semn de punctuaţie. Copiii formulează propo
ziţii corespunzătoare semnului de punctuaţie arătat. Dacă imaginile pre
zintă anotimpul toamna, cu pomi fructiferi, coşuri de legume şi fructe,
copiii pot alcătui propoziţii interogative şi exclamative, ca în exemplele
următoare :
• Ce anotimp este reprezentat în imagine ?
• Ce roade bogate aduce toamna !
• Cât de frumoasă/bogată este toamna !
44
Variantă
Educatoarea citeşte replica unui personaj dintr-o poveste/povestire cu
noscută şi îi întreabă pe copii : "Ce semn de punctuaţie se potriveşte ?" Co
piii
. ridică semnul considerat adecvat.
Exemple de replici ce pot fi folosite în această variantă a jocului :
,,- Lupul ! Ajutor ! Mă prinde lupul ! "

(Serghei Mihailov, Povestea celor trei purceluşi)
,,- Da' ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti ?"
(Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului)
,,- Cum ? Vai, ce mă fac ? Să rămân desculţ ?"

(Călin Gruia, Ciuboţelele ogarului)
în încheierea jocului, copiii pot interpreta un dialog imaginar între ei şi

personajele cunoscute , sau pot desena un personaj îndrăgit .
• Căutătorii de comori
Scopuri
• verificarea unor cunoştinţe despre animale şi plante însuşite ante
nor ;
• formarea capacităţii de a răspunde întrebărilor educatoarei folosind un
limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical ;
• formarea capacităţii de a formula întrebări pentru rezolvarea unor sar
CIUl ;
• educarea spiritului de echipă şi de competiţie.
•să rezolve sarcini care presupun cunoştinţe din diverse domenii ;
•să formuleze răspunsurile folosind un limbaj corect din punct de ve
dere fonetic, lexical şi gramatical.
Sarcini didactice
• descoperirea titlului unei cărţi de poveşti având la dispoziţie elemente
care aparţm acesteIa ;
. .
45
• rezolvarea unor sarcini care implică cunoştinţe despre natură, cunoş
tinţe matematice, cunoştinţe de limbaj etc.
Regulile jocului
Echipa merge pe drumul arătat de indiciile descoperite prin răspunsuri
le corecte la sarcinile primite. Doar răspunsul corect dă posibilitatea conti
nuării jocului, răspunsul greşit conduce la înlocuirea echipei.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, surprize, recompense.
Material didactic
• jetoane, imagini din poveşti.
Desfăş� rarea jocului

Grupa desemnează o echipă de patru -cinci copii care pornesc în căuta-
.
rea uneI "comon " .
-
Drumul ce trebuie parcurs este descoperit cu ajutorul unor indicii. In

diciile se găsesc pe baza răspunsurilor corecte la întrebările puse echipei. Î n
trebările sunt găsite de echipă în plicuri aşezate la vedere. Fiecare întrebare
are două răspunsuri ilustrate prin imagini.
Dacă echipa alege răspunsul corect, indiciul se află în acel plic, iar echi-
pa poate continua jocul.
Dacă răspunsul este greşit, echipa este înlocuită de alţi copii.
Exemple de sarcini :
•Copiii trebuie să găsească răspunsul la ghicitori cum ar fi :
"Alb, greoi, cu părul fin
Seamănă cu Moş Martin."
(ursul polar)
sau
"Vine moşul pe cărare
Cu cojocul în spinare"
(ursul)
• Copiii au de ales, pentru a afla răspunsul corect, între două jetoane : un
urs brun şi un urs alb. Dacă aleg corect, vor găsi primul indiciu : ima
ginea unei fântâni. Tot în acelaşi plic vor găsi şi a doua sarcină care le
dă posibilitatea să continue jocul.
• Sunt date personaje dintr-o poveste cunoscută. Copiii treLuie să recu
noască povestea şi să aleagă un cadru (o imag: ne) din povestea respec-
46
tivă. Pentru aceasta vor avea la dispoziţie două imagini : una din poves
tea din care fac parte personajele, dar şi dintr-o altă poveste. Dacă aleg
corect, vor afla un alt indiciu (imaginea unui cuptor), dar şi întrebarea
următoare car.e le dă voie să continue.
Jocul poate continua până când se vor descoperi suficiente indicii pen
tru a găsi comoara, care este, în acest caz, o carte cu poveşti : Fata babei şi
fata moşneagului de Ion Creangă.
Pe parcursul jocului, educatoarea poate schimba echipa, chiar dacă răs
punsurile sunt corecte, pentru antrenarea a cât mai mulţi copii.
Variantă
Copiii pot fi puşi să interpreteze un cântec, să rezolve o problemă, să
.
numere, să recite o poezle etc.
.
î n încheierea jocului, copiii apreciază echipa care a ajutat la descoperirea

"comorii" şi o recompensează cu aplauze sau alte stimulente.
• Cu ce sunet începe cuvântul?
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a percept corect, auditiv sunetele ;
• activizarea vocabularului;
• dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă fonetic, lexical şi grama
tical.
•să denumească imaginea, pronunţând corect şi clar sunetele cuvântu
lui care denumeşte obiectul din imagine ;
•să identifice sunetul cu care începe cuvântul sugerat de imagine ;
•să găsească un cuvânt care începe cu acelaşi sunet cu care începe cuvân
tul anterior ;
•să formuleze propoziţii cu cuvinte alese de ei sau de educatoare ;
•să recunoască litere de tipar cu ajutorul educatoarei.
Sarcini didactice
• identificarea sunetelor iniţiale ale unor cuvinte sugerate de imagini ;
• găsirea altor cuvinte cu acelaşi sunet iniţial ;
• formularea de propoziţii cu acestea.
47
Regulile jocului
• La semnalul educatoarei, un copil alege o imagine, o denumeşte, iden
tifică sunetul iniţial, apoi copiii găsesc alte cuvinte care încep cu acelaşi
sunet. Răspunsul corect este aplaudat. Copiii care nu rezolvă corect
sarcina sunt ajutaţi de colegi.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, surpriză, mişcare, aplauze.
Material didactic
• jetoane reprezentând obiecte, litere de tipar, beţişoare lungi şi scurte,
clopoţel.
La sunetul clopoţelului, copilul numit de educatoare merge la masa
acesteia şi alege un jeton. Numeşte obiectul reprezentat pe jeton, identifică
sunetul iniţial al cuvântului care denumeşte obiectul. Răspunsul corect este
aplaudat.
Ceilalţi copiii vor spune alte cuvinte care încep cu acelaşi sunet ca pre
cedentul. Vor fi antrenaţi cât mai mulţi copii.
EXEMPLU
pe Jeton este reprezentat un avzon ;
. .
• copiii trebuie să spună cât mai multe cuvinte care încep cu sunetul a :
albină, alună, acordeon, actor, adăpost, aer, ac, albastru, afară, apă,
aragaz, arbore, arc, arde, ardei, argint, aur.
Variantă
Educatoarea cere copiilor să se prezinte, să-şi spună numele, să identifi
ce sunetul iniţial al numelui. Pentru a fi mai antrenant se poate realiza jocul
de rol "De-a poştaşul".
Copiii spun versurile : "Poştaşul acum porneşte,lGhici la cine se opreş
te ?" Copilul la care s-a oprit poştaşul îşi spune numele şi sunetul cu care
acesta începe.
Variantă
Educatoarea arată o literă de tipar. Copiii recunosc litera, apoi găsesc
cuvinte care încep cu sunetul corespunzător şi formulează propoziţii cu
aceste cuvinte.
Variantă
Din beţişoare mari şi mici copiii formează pe măsuţele lor litere mari de
tipar dintre cele mai uşor de realizat (L, M, N etc.).
48
În încheierea jocului se poate interpreta un cântec, se pot efectua mişcări
ritmice, în funcţie de creativitatea educatoarei.
• Schimbă povestirea !
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a crea povestiri, mici dramatizări, utilizând
un limbaj corect şi expresiv ;
• cultivarea sentimentului de preţuire a creaţiilor literare pentru copii ;
• stimularea creativităţii.
•să creeze un alt final pentru poveştilpovestiri cunoscute ;
•să aleagă un personaj dintre cele puse la dispoziţie cu ajutorul căruia să
schimbe firul întâmplărilor;
•să redea original şi expresiv textul poveştilor, povestirilor utilizând ex
presii artistice, mimica, gesturile adecvate.
Sarcini didactice
• crearea unui alt final al poveştii/povestirilor cunoscute ;
• dramatizarea originală a unei povestiri.
Regulile jocului
Copiii, ajutaţi de educatoare cu întrebări sau cu alte elemente ajutătoa
re, vor crea alt final diferitelor poveşti/povestiri cunoscute. Copiii nu tre
buie să repete aceeaşi versiune, ci trebuie să creeze altele originale.
Elemente de joc
• joc de rol, surpriză, mişcare, aplauze.
Material didactic
• imagini din finalul unor poveşti/povestiri ; de exemplu : Scufiţa Roşie
de Charles Perrault, Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşneagului
sau Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă ş.a. ; siluete a două persona
je : vânător şi urs, costume şi măşti �tc.
49
Educatoarea prezintă copiilor o imagine cu finalul uneia dintre poveşti
le/povestirile menţionate. Copiii povestesc fragmentul, apoi educatoarea le
cere să creeze alt final. Vor fi antrenaţi cât mai mulţi copii, fiecare cu altă
versmne.
Se prezintă copiilor o imagine din povestirea Capra cu trei iezi de Ion
Creangă şi încă două personaj e : vânătorul şi ursul. Copiii aleg unul dintre
cele două personaje, care va intra în povestire şi îi va ajuta pe iezi să nu fie
mâncaţi de lup. Astfel, copiii creează, de fapt, o nouă povestire.
Variantă
Copiilor li se cere să aleagă un personaj din alte două povestiri/poveşti
şi să povestească alte întâmplări (aventuri) ale acestuia.
Î n încheierea jocului, copiii primesc costume şi măşti pentru a interpre
ta o povestire la alegerea lor sau a educatoarei .
• Televizorul
Scopuri
• consolidarea deprinderii de a reproduce vorbirea dialogată;
• fixarea cunoştinţelor despre poveştile cunoscute.
•să recunoască imagini din poveştile cunoscute pe baza imaginilor ;
•să identifice personajele din imaginea prezentată, precizând numele,
titlul şi autorul textului literar;
•să reproducă dialogul dintre două personaje din poveştile indicate ;
•să interpreteze, pe roluri, dialogurile dintre personaje.
Sarcini didactice
• recunoaşterea şi denumirea poveştilor şi a personajelor după ilus
traţii ;
• reproducerea dialogurilor dintre personaje.
Material didactic
• imagini din poveşti, rama unui televizor din carton, medalioane, măşti.
50
Regulile jocului
Copiii denumesc povestea şi personajele care apar la 1V. Apoi reproduc
dialogul dintre personajele prezentate. Copiii care răspund corect au voie să
prezinte la 1V o altă imagine.
Elemente de joc
• surprize, aplauze.
La un televizor improvizat dintr-o cutie de carton, educatoarea va pre
zenta o imagine dintr-o poveste cunoscută. Copiii sunt solicitaţi să recu
noască povestea şi cele două personaje din imagine, apoi unul dintre ei va re
produce dialogul dintre personaje. Dacă a răspuns corect, are dreptul de a
afişa la 1V o altă imagine dintr-o altă poveste şi jocul se reia.
Variantă
Sunt aduse câteva costume, măşti sau medalioane reprezentând per
sonaj e. Se stabileşte o poveste cunoscută, copiii se costumează corespun
zător şi interpretează, pe roluri, fragmentul care le-a plăcut cel mai mult.
Încheierea jocului se realizează în funcţie de creativitatea cadrului di
dactic .
• Să-I ajutăm pe iepuraş !
Scopuri
• sesizarea relaţiei de antonimie şi folosirea cuvintelor în contexte adec-
vate ;
• dezvoltarea capacităţii de a ordona obiecte după un criteriu dat ;
• verificarea cunoştinţelor despre animale ;
• consolidarea deprinderii de a interpreta expresiv un cântec ;
• dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen personaje ,lin poveşti.
Obiective operaţion ale

Pe parcursul şi la sfârşitul actl-:ităţii, copiii vor fi capabili :
•să formuleze propoziţii corecte cu unele cuvinte antonime ;
•să ordoneze obiecte în şir crescător şi descrescător, după mărime şi
lungime;
51
• să integreze animalele în categoria din care fac parte ;
• să identifice titlul poveştilor/povestirilor cu personaje-animale pe baza
unor replicilfragmente ;
• să precizeze trăsături ale personajelor-animale pe baza unor frag
mente ;
• să interpreteze cântece respectând linia melodică şi textul ;
• să redea în limbaj plastic u n personaj preferat din poveşti.
Sarcini didactice
• găsirea unor cuvinte antonime;
• rezolvarea exerciţiilor-joc;
• redarea prin desen/limbaj plastic a unui personaj preferat ;
• interpretarea unor cântece.
Regulile jocului
• alegerea copilului care va răspunde se va face prin aruncarea şi prinde
rea unui morcov de pluş ;
• după rezolvarea sarcinilor, copiii primesc câte o cheie cu care ar trebui
să deschidă porţile apărute în drumul spre casă ;
• pentru răspunsurile corecte copiii sunt aplaudaţi sau recompensaţi cu
steluţe.
Elemente de joc
• aruncarea-prinderea morcovului de pluş, imitarea unor animale, joc de
rol, aplauze, recompense.
Material didactic
• un iepuraş, un morcov de pluş, hartă, chei, panou, jetoane, materiale
pentru colier, carte cu poveşti.
Educatoarea prezintă copiilor un iepuraş care nu ştie, să ajungă acasă. El
are o hartă şi nişte chei, dar nu ştie să le folosească, de aceea cere ajutor co
piilor. Pentru a-l ajuta, copiii trebuie să rezolve sarcinile ivite pe traseul spre
casa iepuraşului.
Pe un panou sunt aşezate greşit jetoane reprezentând imagini denumite
prin cuvinte cu înţeles opus (antonime) ; de exemplu : măr mare măr mic,
-
floare cu tulpina mică floare cu tulpina mare, legume multe - legume pu
-
ţine, roşie coaptă roşie crudă. Copiii alcătuiesc propoziţii cu antonimele

-
52
găsite. Se interpretează un cântec despre toamnă. Astfel, copiii obţin prima
cheie.
Se identifică altă serie de antonime : lat - îngust, gros - subţire, înăun
tru - afară, sus - jos etc.
Variantă
Copiii confeqionează u I} colier pentru iepuraş, aşezând elementele
componente după mărime. In alt colier, elementele sunt aşezate după
lungime.
Se foloseşte altă serie antonimică : plin - gol, cald - rece, repede - în-
cet, uşor - greu.
Variantă
Copiii trebuie să asocieze imagini de animale cu imaginea hranei acestora.
Se identifică altă serie antonimică : dulce - amar, curat - murdar, har-
nic - leneş, curajos - fricos, flămând - sătul.
Variantă
Copiii trebuie să recunoască personaje din poveşti şi din poezii după
scurte replici. Ei vor preciza titlul textului literar în care apar respectivele
personaje. Apoi vor grupa aceste personaje în funcţie de faptele lor bune sau
rele. De exemplu : Făt-Frumos - Zmeul, capra - lupul, căţelul Zdreanţă,
vulpea, vânătorul, furnica şi greierele etc.
După fiecare sarcină rezolvată, copiii pot deschide o uşă.
Copiii desenează personajul preferat.
La încheierea jocului, copiii primesc ultima cheie cu care se poate des
chide casa iepuraşului, iar acesta le mulţumeşte copiilor pentru ajutor.
• Roadele toamnei
Scopuri
• verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă;
• consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii despre legume şi fruc
te de toamnă ;
• exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.
Obiective opera"ţionale
•să denumească fructele şi legumele prezentate de către educatoare în
imagini sau în natură ;
53
• să sorteze obiectele din imagini în funcţie de categoria din care fac
parte ;
• să identifice legume şi fructe pe baza descrierii însuşirilor caracteris
tice ;
• să alcătuiască propoziţii despre legumele şi ff'_ctele de toamnă recu
noscute şi denumite ;
• să lipească elemente într-un ansamblu artistic.
Sarcini didactice
• recunoaşterea unor legume şi fructe şi a caracteristicilor acestora ;
• formularea unor propoziţii corecte despre legumele şi fructele de
toamnă;
• lipirea unor elemente într-un ansamblu.
Regulile jocului
Când roata se opreşte, copiii privesc imaginea şi, după ce o denumesc,
caută în setul lor acelaşi fruct sau aceeaşi legumă.
Copiii ascultă ghicitoarea, apoi caută imaginea corespunzătoare răspun
sului corect şi o aşază pe un panou. Copilul care vine primul la panou este
aplaudat, cei care nu rezolvă sarcina didactică sunt ajutaţi de colegi şi/sau de
educatoare.
Copiii învârtesc roata "roadelor bogate ale toamnei" , apoi, cu denumi
rea imaginii la care se opreşte, alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la
întrebarea Ce ştim despre ?
Elemente de joc
• surpriză, mânuire a roţii şi a jetoanelor/ilustraţiilor, mişcare, apla
uze.
Material didactic
• roata "roadelor bogate ale toamnei", jetoane sau/şi ilustraţii, panou.
Educatoarea prezintă o roată din carton pe care sunt imagini cu fructe şi
legume. Copilul numit de educatoare învârteşte roata "roadelor bogate ale
toamnei" .
Copiii recunosc imaginea la care s-a oprit roata, denumesc fructul sau
leguma şi stabilesc categoria din care aceasta face parte.
54
De exemplu, pentru imagine cu varză/prune etc. stabilesc categoria din
care acestea fac parte răspunzând : "Varza este o legumă. Prunele sunt fructe."
Educatoarea le cere copiilor să caute şi ei aceleaşi imagini în setul lor de
jetoane/ilustraţii şi să le arate.
Variantă
Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii trebuie să
ghicească, să arate imaginile corespunzătoare ghicitorilor şi să le pună la pa
nou. Copilul care rezolvă primul sarcinile este aplaudat.
Dacă este necesar, se poate realiza un exerciţiu de limbaj : despărţirea în
silabe a cuvintelor care denumesc fructe şi legume.
Variantă
Copiii învârtesc roata, denumesc fructul sau leguma din imaginea la care
s-a oprit roata, apoi recită poezii despre toamnă.
Variantă
Copiii alcătuiesc propoziţii dezvoltate, numără cuvintele din propoziţii,
stabilesc ordinea în propoziţie a unui cuvânt indicat de educatoare.
Ordonează jetoanele în două grupe : grupa fructelor şi grupa legumelor,
apoi le numără.
Variantă
Fiecare copil îşi alege un fruct sau o legumă, ori ambele pe care le redau
plastic prin tehnica desenului sau a picturii. Dacă nivelul copiilor permite, ei
pot reda plastic coşuri cu legume sau fructe.
Variantă
Copiii îşi aleg trei imagini cu legume sau fructe p e care trebuie să le li
pească pe o foaie de hârtie, respectând tehnica de lipire învăţată.
în încheierea jocului se poate realiza o expoziţie din lucrările efectuate
sau se poate interpreta sau audia un cântec despre toamnă (Toamna de Ion
Potolea).
Ghicitori care pot fi folosite în acest joc :
• Stă moşul în cămară

Cu mustăţile afară.
(morcovul)
• Eu am patru fraţi
într-un cojoc îmbrăcaţi.
(nuca)
• Am cămăşi nenumărate,
Le port pe toate îmbrăcate !
(varza)
55
• Jocul culorilor
Scopuri
• verificarea cunoştinţelor copiilor despre culori ;
• v�rificarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geome
trIc e;
• consolidarea deprinderii de a realiza elemente decorative pe diferite
suporturi (obiecte).
•să denumească culorile prezentate în joc;
•să asocieze unor obiecte necolorate culorile potrivite ;
•să aranjeze într-un tabel piese geometrice de o anumită culoare
(roşu, galben sau albastru ), după următoarele criterii : formă, mări
me, grosime ;
•să decoreze vase sau alte suporturi (hârtie, sticlă, faianţă etc.) cu ele
mente decorative : linii, flori, puncte etc., utilizând culorile principale
şi secundare ;
•să aprecieze obiectiv atât lucrarea proprie, cât şi pe ale colegilor.
Sarcină didactică
• recunoaşterea culorilor şi utilizarea lor în rezolvarea unor sarcini.
Regulile jocului
Educatoarea prezintă un obiect sau o imagine, iar la semnalul " Cau
tă culoarea potrivită" copiii aleg jetonul care are aceeaşi culoare cu
obiectul prezentat ; copiii care nu arată culoarea corectă sunt ajutaţi de
colegi.
Obiectului necolorat arătat de educatoare trebuie să i se asocieze o cu
loare potrivită; copiii motivează asocierea ; fiecare copil alege obiectul pe
care vrea să-I decoreze, la fel culorile şi modelul.
Elementele de joc
• mişcarea, întrecerea.
Material didactic
• obiecte colorate şi necolorate, lmagml, culori, hârtie, sticlă, faianţă,
piese geometrice, tabel.
56
Copiii primesc pe mese seturi de jetoane reprezentând culori : roşu, gal
ben, albastru, verde, portocaliu, maro, mov, alb, negru.
Educatoarea va arăta un obiect sau o imagine a unui obiect şi va pune În
trebările "Ce este ?", "Ce culoare are ?", apoi le va spune : "Căutaţi culoarea
potrivită ! Ridicaţi jetonul ! "
Copiii arată jetonul cu acea culoarea p e care o are obiectul arătat. Denu
mesc culoarea. Este aplaudat copilul care ridică primul jetonul.
Variantă
Educatoarea prezintă imaginea unor obiecte necolorate. Copiii denu
mesc obiectul şi caută culoarea care se potriveşte. Alegerea trebuie motivată.
EXEMPLU
în imagine este o lalea. Copilul răspunde : "Eu am ridicat culoarea roşie
pentru că laleaua este roşie."
Se solicită şi se acceptă şi alte variante.
EXEMPLU
"Eu am ridicat culoarea galben pentru că laleaua poate fi şi galbenă." sau
"Eu am ridicat două cartonaşe : roşu şi galben, pentru că lalelele sunt galbe-
. . . c,
ne Şi roşu.
Se pot alege astfel imagini cărora li se potrivesc mai multe culori : frun
ze, tricou, fular, iepure, zambile etc.
Variantă
Fiecare subgrupă va primi câte un set de piese geometrice de câte o cu
loare : unii, piesele roşii, alţii, pe cele galbene, iar alţii, pe cele albastre. Ei tre
buie să aşeze Într-un tabel piese}e geometrice În funcţie de următoarele cri
terii : formă, mărime, grosime. In final, În tabel se vor obţine, pe verticală,
cele patru forme : cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, iar pe orizontală se vor
diferenţia prin mărime şi grosime.
Jocul se desfăşoară sub formă de Întrecere. Aranjarea pieselor va Începe
la semnalul educatoarei. Câştigă echipa care completează prima tabelul.
Variantă
Se solicită formularea unor propoziţii În care sunt utilizate cuvinte care
reprezintă culori. Copiii trebuie să motiveze În răspunsurile lor alegerea cu
lorilor. Astfel, se exersează depr-inderi de exprimare corectă.
Variantă
Copiii Îşi aleg de pe o masă obiecte ce pot fi decorate (farfurii, linguri de
lemn, vase de lut etc. ) sau suporturi : hârtie, faianţă, sticlă. Pe aceste obiecte
copiii vor realiza un model decorativ folosind culorile dorite.
Copiii pot picta temele dorite de ei folosind doar trei culori : roşu, gal
ben şi albastru.
57
Variantă
Culorile roşu, galben şi albastru se asociază cu imaginea steagului trico-
lor se discută însemnătatea acestuia.
şi
î n încheierea jocului, copiii interpretează cântece despre steagul tricolor
românesc .
• Recunoaşte meseria!
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a folosi cunoştinţele despre meserii pentru a
răspunde corect la sarcinile didactice primite ;
• dezvoltarea capacităţii de a face abstractizări şi generalizări ;
• activizarea vocabularului copiilor (verbe reprezentând acţiuni specifi
ce diverselor meserii) ;
• dezvoltarea deprinderii de a verbaliza acţiuni caracteristice unor meserii.
•să recunoască meseriile, prin ghicire, pe baza unei scurte descrieri ;
•să asocieze imaginea meseriei cu imaginea uneltelor necesare în desfă
şurarea el ;
•să spună cuvinte ce exprimă acţiuni (verbe) pe care omul le îndeplineş
te în meseria respectivă ;
•să formuleze propoziţii despre meseriile reprezentate în imagini.
Sarcini didactice
• denumirea meseriilor pe baza ghicitorilor audiate şi aşezarea pe panou
a imaginii-simbol a meseriei ; asocierea meseriei cu imagini ce repre
zintă unelte necesare în aceste meserii ;
• găsirea a cât mai multe cuvinte ce arată acţiunile specifice unei meserii
şi numirea produselor rezultate din practicarea acestor meserii ;
• formularea de propoziţii despre meserii.
Regulile jocului
Copiii ascultă cu atenţie ghicitoarea, apoi, la semnul educatoarei, copi
lul indicat denumeşte meseria despre care este vorba şi aşază pe panou ima-
58
ginea-simbol. Alt copil alege imaginile ce reprezintă uneltele necesare şi le
pune în dreptul imaginii corespunzătoare. Enumeră cât mai multe acţiuni
(verbe) ce se pot executa în meseria respectivă. Răspunsurile copiilor sunt
aplaudate.
Elemente de joc
• ghicire, surpriză, imitare, aplauze.
Material didactic
• jetoane reprezentând diferite meserii şi imagini cu uneltele corespun
zătoare, un panou pentru afişarea lor, ghicitori.
Jocul se poate desfăşura în activităţile comune sau în activităţile alese de
copii, în grupuri mici.
Educatoarea valorifică cunoştinţele copiilor referitoare la diferite mese
rii. Pe baza elementelor din ghicitoare, copiii deduc numele meseriei, apoi
aşază pe panou imaginea-simbol a acestei meserii. î n dreptul imaginii-sim
bol se vor aşeza imagini cu uneltele potrivite meseriei.
Ghicitori :
Din pământ născui,
în lume trăii,
şi când murii,
în gunoi mă pomenii.
(oala)
Am două surori
Legate cu sfori ;
Când noaptea se lasă,
Se vârâ sub masă.
(încălţămintea)
Vara stă-n magazie,

Iarna, hop, la datorie;
Când mănâncă se-nroşeşt�,
Pe oameni îi încălzeşte
(soba)
(folclor)
Copiii recunosc, pe baza ghicitorilor, meseriile : olar, cizmar, sobar.
59
Variantă
Se cere copiilor să numească alte meserii şi produsele rezultate ; de
exemplu, tâmplarul şi produsele sale - scaune, mese, paturi, zidarul - case.
Variantă
Copiii sunt solicitaţi să spună cât mai multe cuvinte care exprimă acţiuni
(verbe) specifice unor meserii, răspunzând la întrebarea : "Ce poate face
brutarullfrizerullpictorul ?" Vor răspunde folosind următoarele verbe : taie,
amestecă, frământă, tunde, rade, desenează, pictează etc. Apoi alcătuiesc
propoziţii cu unele verbe.
Variantă
Copiii vor imita acţiuni specifice unor meserii sau vor realiza un joc de
rol, exersând un comportament civilizat, corespunzător normelor de con
vieţuire socială ; astfel, se valorifică deprinderi formate în activitatea de edu
caţie pentru societate.
Variantă
Copiii vor desena sau decora produse rezultate din meserii cunoscute de
ei. Pot decora farfurii, căni, linguri de lemn etc.
Variantă
Copiii pot efectua activităţi practice din materiale aflate la dispoziţie. De
exemplu, realizează obiecte de îmbrăcăminte pentru păpuşi, confeqionează
flori, coşuleţe etc. pentru mamele lor, felicitări pentru sărbători etc.
Variantă
Se poate realiza o audiţie sau copiii pot interpreta cântece despre mese
rii, cum ar fi, de exemplu, Zidarul de C. Lungu, Noi suntem brutari de San
da Ştefan, Tâmplarul de Paraschiva Ţipordei.
Cu aceasta se poate încheia jocul.
• Cum este, cum sunt?
Scopuri
• formarea deprinderii de a folosi corect adjectivul, realizând acordul cu
substantivul determinat ;
• activizarea şi îmbogăţirea vocabulaf1l: lui.
•să denumească obiectul sau desenul reprezentat pe jeton ;
•să găsească însuşiri potrivite obiectului reprezentat pe j eton ;
60
• să alcătuiască propoziţii corecte în care substantivul să fie la numărul
singular sau la plural, realizând acordul adjectivului cu acesta.
Sarcină didactică
• formularea de propoziţii corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi
gramatical despre obiecte şi însuşirile lor.
Regulile jocului
Copilul chemat de educatoare ia din Cutia surprizelor un obiect, îl de
numeşte şi spune o însuşire a acestuia. La întrebările educatoarei, "Cine a
văzut un obiect asemănător ?" sau "Cum era el ?", copiii care au primit jeto
nul pe care este reprezentant acel obiect îl arată celorlalţi şi formulează o
propoziţie specificând o altă însuşire a obiectului respectiv. Răspunsurile
corecte sunt aplaudate.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, mişcare, surpriză, aplauze.
Material didactic
• Cutia surprizelor, în care sunt aşezate obiecte sau jetoane pe care pot
fi reprezentate : jucării, animale, plante, rechizite etc.
Copiii sunt aşezaţi la mese. Fiecare copil primeşte cel puţin două jetoa
ne reprezentând obiecte cunoscute de ei : mingi, pisicuţe, ursuleţi, păpuşi,
maşinuţe, flori etc. La masa educatoarei se află Cutia surprizelor în care se
găsesc obiecte şi jetoane. Educatoarea cheamă câte un copil care alege un
obiect/jeton din Cutia surprizelor, îl denumeşte, formulează o propoziţie în
care specifică o însuşire a acestuia.
EXEMPLU
"Eu am luat o minge roşie/o zambilă albastră/un urf.uleţ alb/un creion
verde." etc. Ceilalţi copii care au jetoane/obiecte asemănătoare răspund la
întrebările educatoarei menţionând alte însuşiri ale acestor obiecte.
Variantă
Educatoarea rosteşte denumirea unui obiect, substantiv la numărul sin
gular, însoţit de un adjectiv care exprimă o însuşire a acestuia, cerând co
piilor să formuleze o propoziţie. De exemplu : "bloc înalt", "copil cuminte",
"haină groasă" etc.
61
. Propoziţiile alcătuite de copii sunt transformate folosindu-se substanti
vele la numărul plural. Astfel, se va realiza acordul adjectivului cu substa !.1-
tivul determinat : "blocuri înalte", "copii cuminţi", "haine groase" etc. In
acelaşi timp se va realiza şi acordul predicatului cu aceste substantive, dacă
acestea au funcţie de subiect.
în încheierea jocului se poate organiza concursul "Cine spune mai mul
te însuşiri ?" pe baza următoarelor obiecte din sala de grupă : ferestre, per
dea, jucării, covor etc.
• Cum este, cum nu este?
Scopuri
• consolidarea cunoştinţelor referitoare la atributele pieselor geometrice ;
• activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu antonime ;
• dezvoltarea capacităţii
, de a face deducţii simple în situaţii practice di-
ferite ;
• dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă.
•să identifice figura geometrică utilizând negaţia logică ;
•să stabilească atributele piesei geometrice alese pe baza cunoştinţelor
acumulate ;
•să spună antonime ale cuvintelor date (rostite) ;
•să alcătuiască propoziţii cu antonimele găsite.
Sarcini didactice
• descrierea pieselor geometrice cu ajutorul atributelor acestora şi a ne
gaţiei logice ;
• găsirea antonimelor pentru cuvintele indicate de educatoare şi utiliza
rea lor corectă în propoziţii ;
• reprezentarea grafică a sarcinii din fişa de activitate individuală.
Regulile jocului
Copiii sunt împărţiţi în trei grupe. Fiecare copil alege câte o piesă de pe
masă, o descrie, formulează propoziţii. Copiii care răspund corect şi complet
sunt aplaudaţi. Coechipierii pot completa răspunsurile incomplete.
62
Educatoarea, sau câte un copil, spune un cuvânt, ceilalţi găsesc antoni
mul cu care alcătuiesc propoziţii. Fiecare echipă trebuie să formuleze cel pu
ţin trei propoziţii.
Elemente de joc
• mişcare, surpriză, ascultare, recompensă.
Material didactic
• trusa Logi, panou cu buzunare, panou pentru expunerea rezultatelor,
fişe de activitate individuală.
Jocul se poate desfăşura individual sau pe grupuri mici, în cadrul activi
tăţilor comune sau alese.
Educatoarea pune în valoare cunoştinţele referitoare la piesele trusei Logi,
urmărind determinarea de către copii a atributelor pieselor cu ajutorul nega
ţiei. Copilul va spune mai întâi cum este piesa, apoi va preciza cum nu este pie
sa. Copiii vor fi lăsaţi să pornească de la orice atribut al piesei (formă, mări
me, culoare, grosime) şi apoi să le nege pe toate acelea pe care piesa nu le are.
Variantă
Se poate utiliza şi exerciţiul de deducţie a atributelor în absenţa piesei.
Copilul enunţă atributele pe care nu le are piesa, iar copiii din celelalte echi
pe deduc despre ce piesă este vorba.
Variantă
Se realizează un exerciţiu de limbaj, copiii fiind antrenaţi în folosirea cu
vintelor antonime.
Se poate cere copiilor se formuleze propoziţii cu cuvântul dat (rostit),
să găsească antonimul, să construiască cu el propoziţii. Copilul p oate for
mula raţionalnente logice : "Dacă nu este caldă, este rece."
Variantă
Se pot utiliza versurile :
"M untele din zare, Plopul de lângă gard,
De nu-i mic, e . . . (mare). de nu-i scund, e . . . (înalt).
Iar zăpada dalbă, Mierea care curge
de nu-i neagră,-i . . . (albă). nu-i amară,-i . . . (dulce).
Norul ce s-a dus, G heaţa ce se trece,
de nu-i jos, e . . . (sus). de nu-i caldă,-i . . . (rece).
Ursul greu la pas, Omul înţelept,
de nu-i slab, e . . . (gras). de nu-i strâmb, e . . . (drept).
Iară maştera,
de nu-i bună,-i . . . (rea).
63
Variantă
Educatoarea cere copiilor să spună fapte bune pe care le fac copiii, dar
şi fapte rele.
EXEMPLU
Copilul face ordine la jucării - face şi dezordine.
Copilul ascultă sfatul mamei - uneori nu ascultă.
Î n încheierea jocului, copiii primesc două foi pe care sunt desenate for
me geometrice : una colorată, alta necolorată. Ei pot colora formele geome
trice cu alte culori decât cele pe care le au cele colorate .
• Ce sunet se aude?
(corespondenţă literă- sunet
şi recunoaşterea literelor)
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a percepe dar şi corect sunetele limbii ro-
mane ;
• dezvoltarea capacităţii de analiză fonetică a cuvintelor ;
• recunoaşterea unor litere ;
• dezvoltarea deprinderii de a executa mişcări ritmice.
•să precizeze sunetul cu care începe un cuvânt sugerat de imaginea de
pe jeton ;
•să aleagă şi alte imagini a căror denumire începe cu sunetul p reci
zat ;
•să identifice litera corespunzătoare sunetului precizat ;
•să compună cuvinte scurte cu ajutorul alfabetarului sau al calculatoru
lui şi să le utilizeze în propoziţii ;
•să execute mişcări ritmice.
Sarcini didactice
• determinarea sunetului iniţial din cuvântul dat şi asocierea lui cu lite
ra corespunzătoare ;
• �xecutarea unor mişcări ritmice.
64
Regulile jocului
Copiii respectă cerinţele educatoarei privind ordinea de efectuare a
sarcinilor : identificarea sunetului iniţial, găsirea altor cuvinte care încep
cu acelaşi sunet, asocierea cu litera corespunzătoare. Copiii care răspund
corect sunt recompensaţi cu ecusoane reprezentând litere . (iniţiala nume-
lui lor).
Elemente de joc
• surp_·iză, aplauze, recompensă cu ecusoane.
Material didactic
• jetoane cu diferite imagini, litere, texte tipărite pentru fiecare copil ;
• ecusoane cu litere.
Educatoarea alege un jeton şi cere copiilor să denumească obiectul
din imagine şi să spună care este sunetul cu care începe cuvântul. Copiii
trebuie să găsească pe masa lor alte jetoane, a căror denumire începe cu
acelaşi sunet. Se pot găsi şi alte cuvinte care nu sunt sugerate de j etoane.
Educatoarea va cere copiilor să indice litera corespunzătoare sunetului
emis. Fiecare copil va încercui pe foaia tipărită litera corespunzătoare su
netului indicat.
Acolo unde nivelul grupei permite se pot scrie cuvinte scurte (2-4 li
tere, fie cu ajutorul literelor cu magnet, fie apăsând tastatura calculato
rului).
Într-o variantă mai complicată a jocului, educatoarea poate arăta copii
lor o literă, iar aceştia trebuie să ridice jetonul cu imaginea a cărei denumire
începe cu sunetul corespunzător literei indicate.
Variantă
Cinci copii vor primi un jeton reprezentând o literă.
Ceilalţi copii, după ce îşi aleg un jeton, vor privi imaginea, vor identifi
ca sunetul iniţial şi se vor grupa în jurul literei corespunzătoare sunetului
identificat.
În funcţie de nivelul grupei, se poate lucra cerând copiilor să identifice
şi sunetul final sau un sunet aflat în interiorul cuvântului.
La încheierea activităţii, fiecare copil primeşte un ecuson cu litera ini
ţială a numelui. Pe fond muzical ei se pot grupa astfel încât, din ecusoane, să
se compună un cuvânt.
65
• La ce m-am gândit?
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de analiză fonetică a cuvintelor ;
• activizarea vocabularului copiilor;
• formarea unor abilităţi practice.
•să completeze cu silaba potrivită cuvântul început;
•să găsească şi alte variante de completare a cuvântului cu alte silabe, re
zultând alte cuvinte ;
•să asambleze jetoane;
•să deseneze, completând imagini.
Sarcini didactice
• completarea cuvântului început de educatoare ;
• completarea unor imagini.
Regulile jocului
Este ales un copil care, după rostirea versurilor " Spune repede, ai
ghicit/Oare la ce m-am gândit ?", va completa cu o silabă cuvântul înce
put de educatoare sau de un coleg. Dacă varianta aleasă nu este cea la care
s-au gândit copiii, se solicită şi alte posibilităţi de completare a cuvântu
lui.
Elemente de joc
• ghicirea, aplauze.
Material didactic
• jetoane, ilustraţii incomplete.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Un copil este ales să ghicească cuvântul
la care s-au gândit colegii. Cuvântul a fost stabilit printr-un jeton pe care îl
văd toţi copiii, mai puţin cel care trebuie să-I ghicească. Se interpretează ver
surile "Spune repede, ai ghicit/Oare la ce m-am gândit ?" Educatoarea spu
ne prima silabă a cuvântului şi -:ere completarea lui.
66
EXEMPLU
Când silaba este ma-, copilul poate completa astfel : ma-să.
Î n cazul în care cuvântul completat nu este cel ales, se cere completarea
cuvântului şi cu alte silabe potrivite. Pentru fiecare răspuns corect copilul
este aplaudat.
EXEMPLU
ma-re ma-ca-ra
ma-ma ma-ga-zm ma-şl-na
. .
Când răspunsul este cel aşteptat se întoarce jetonul care confirmă cu
vântul ales.
Variantă
Copiii primesc jetoane pe care sunt desenate pe jumătate diferite
obiecte, precum şi câte o silabă. Copiii împărţiţi în două echipe vor po
trivi câte două jetoane, astfel încât să rezulte obiectul şi cuvântul în între
gime.
EXEMPLU
RA- ŢA CA- sĂ
Variantă
Copiii primesc două jetoane, unul cu o parte a desenului conturat, celă
lalt cu partea lipsă punctată. Ei trebuie să traseze conturul şi să coloreze.
bl încheierea activităţii, după evaluare, se execută un joc de mişcare sau
un cântec vesel.
• Încărcăm vapoarele!
Scopuri
• perceper�a şi pronunţar�a clară şi corectă a tuturor sunetelor limbii
române, mtegrate în cuvmte ;
• pedeqionarea discernământului auditiv în sesizarea sunetelor în an
samblul cuvântului ;
• formarea spiritului d e observaţie şi a capacităţii d e a selecta cât mai
multe cuvinte care încep şi se termină cu un sunet dat ;
• realizarea corespondenţei sunet-literă.
67
•să identifice litera corespunzătoare unui sunet emis ;
•să aleagă jetoane ce reprezintă obiecte a căror denumire începe/se ter
mină cu sunetul recunoscu t;
•să formuleze propoziţii simple şi dezvoltate.
Sarcină didactică
• recunoaşterea sunetului emis şi a literei corespunzătoare acestuia şi gă
sirea unor cuvinte ce conţin sunetul dat (iniţial sau final).
Regulile jocului
Educatoarea emite unul dintre sunetele propuse pentru verificare. Co
piii care au vaporaşe pe care sunt scrise literele corespunzătoare vor pleca
din "port" spre locul de încărcare a mărfii, de unde aleg jetoanele a căror de
numire începe cu sunetul emis. La întoarcere, copiii verifică dacă au fost ale
se jetoanele în mod corect. Cei care rezolvă sarcina corect primesc un ecu
son pe care este desenat un marinar.
Material didactic
• un vas mare cu apă pe care se "lansează" vapoarele ; vaporaşe din hâr
tie, jetoane, ecusoane.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea emite unul dintre sunetele
propuse spre verificare. Copiii care au vaporaşe pe al căror steag este înscri
să litera corespunzătoare sunetului emis pornesc din "port" spre locul de în
cărcare, de unde aleg jetoanele cu imagini a căror denumire este un cuvânt
care începe cu sunetul dat. Când termină această operaţie, se întorc în "port"
şi îşi motivează alegerea făcută.
Ceilalţi copii vor fi solicitaţi să găsească şi alte cuvinte care încep cu su
netul dat.
Copiii care-şi rezolvă corect sarcina lansează vaporaşele, le pun în vasul
cu apă şi vor primi un ecuson cu imaginea unui marinar.
Variantă
Jocul se poate desfăşura respectând aceleaşi reguli, dar sunetul emis este
la finalul cuvântului. în funcţie de nivelul grupei, sunetele emise se pot re
găsi şi în interiorul cuvintelor.
Încheierea activităţii se realizează în funcţie de creativitatea cadrului didactic.
68
• Să realizăm o scrisoare !
Scopuri
• formarea deprinderii de a compune o scurtă povestire după o imagine;
• dezvoltarea imaginaţiei creatoare ;
• valorificarea cunoştinţelor despre natură În situaţii noi.
•să-şi imagineze mesajul pe care un prieten i l-a transmis prin interme
diul unei imagini ;
•să creeze o scurtă poveste după o imagine ;
•să transmită un mesaj ca răspuns la o Întâmplare prezentată.
Sarcini didactice
• descrierea sumară a imaginii ;
• precizarea acţiunii efectuate, a cauzei şi a efectului acestei acţiuni.
Regulile jocului
• copilul care primeşte scrisoarea o desface, priveşte imaginea şi descrie
pe scurt acţiunea ;
• educatoarea poate interveni doar pentru a dirija gândirea preşcolaru
lui prin Întrebări adecvate.
Material didactic
• imagini reprezentând diferite acţiuni (exemple : un copil curăţând po
mii de uscăciuni, un copil construind o căsuţă pentru păsărele, sau în
grijind un pui de căprioară etc. )
Educatoarea sau un copil vor avea rolul de poştaş, care aduce copiilor
scrisori de la prieteni aflaţi în alte oraşe. •
Copilul care primeşte scrisoarea o va desface, va privi imaginea şi va crea

o scurtă poveste încercând să-şi imagineze mesajul transmis prin interme
diul ilustraţiei.
Educatoarea trebuie să intervină doar ca să îndrume gândirea copiilor.
69
EXEMPLE
• "Unde crezi că se întâmplă acţiunea ?"
• "De ce crezi că a procedat aşa ?"
• "Ce urmări crezi că poate avea această întâmplare ?"
• "Cine crezi că se bucură de ceea ce a realizat el ?"
Variantă
Educatoarea prezintă o imagine în care se desfăşoară o acţiune şi o po
vesteşte pe scurt, ajutându-i pe copii să înţeleagă mesajului. Copiii trebuie să
răspundă la scrisoarea primită, creând cât mai multe variante posibile.
Încheierea activităţii se realizează prin elemente de mişcare, după ce au
fost apreciate şi recompensate contribuţiile copiilor.
Scrisorile copiilor se pot realiza şi prin lipirea unor imagini, desene etc.,
după care se organizează o mică expoziţie cu tema Ocrotirea naturii.
• Cine este?
Scopuri
• actlvlzarea vocabularului copiilor cu cuvmte ce denumesc obiecte
(substantive) ;
• consolidarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi co
recte din punct de vedere gramatical ;
• utili�are� cunoştinţelor despre activităţi practice şi despre natură în si
tuaţu nol.
•să asocieze cât mai multe cuvinte (substantive) unor acţiuni determinate ;
•să formuleze propoziţii corecte cu cuvintele găsite (asociate).
Sarcină didactică
• completarea propoziţiei cu cuvântul (substantivul) potrivit acţiunii in
dicate.
Regulile jocului
Educatoarea va preciza o acţiune, iar copiii vor specifica cine poate face
acţiunea. Atunci când acţiunea poate fi făcută de mai multe subiecte, educa
toarea va cere cât mai multe variante.
70
Elemente de joc
• ghicirea, aplauze.
Material didactic
• ilustraţii, jetoane.
Î n prima parte a activităţii, educatoarea va preciza o acţiune (de exem
plu, coase, tunde etc.) şi va Întreba : "Cine poate face . . . ?" Copiii completea
ză propoziţia cu subiectul exprimat prin substantivul potrivit. Educatoarea
va aşeza pe un panou imaginea corectă.
EXEMPLU
,,- Cine dirijează circulaţia ?
- Poliţistul dirijează circulaţia."
Educatoarea solicită ca fiecare răspuns să se formuleze În propoziţii co
recte din punct de vedere gramatical.
Variantă
Educatoarea va alege acţiuni care pot fi făcute de mai mulţi subiecţi, şi
va cere cât mai multe variante.
EXEMPLE
,,- Cine Înoată ?
- Peştele/copilul/sportivul/balena Înoată etc.
- Cine fuge ?
- Cine mănâncă alune/morcovi ?"
Încheierea activităţii se realizează, după evaluare, printr-un joc de miş
care sau prin executarea unui cântec vesel.
• Spune ce ştii despre...
Scopuri
• consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii simple şi dezvoltate ;
• verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor despre fructe sau le
gume, flori etc.
•să denumească corect imaginile prezentate În desen ;
71
• să formuleze răspunsurile la întrebările educatoarei prin propoziţii
simple sau dezvoltate ;
• să formuleze ei înşişi întrebări legate de imaginile prezentate.
Sarcină didactică
• recunoaşterea şi denumirea imaginii, formularea corectă a răspunsu
rilor la întrebările educatoarei şi a unor întrebări pentru colegii din
grupă.
Regulile jocului
Copilul care formulează răspunsul la prima întrebare a educatoarei poa
te formula următoarea Întrebare pentru un alt coleg. Copiii sunt sprijiniţi cu
sugestii de către educatoare pentru formularea corectă a întrebărilor şi a răs
punsurilor.
Elemente de joc
• surpriză, recompensă, mişcare.
Material didactic
• jetoane, minge.
Pe masa educatoarei sunt aşezate jetoane reprezentând obiecte din 1 -3
categorii (fructe, legume, animale etc. ). Copiii au o minge pe care o dau din
mână în mână până când educatoarea spune "stop". Copilul la care s-a oprit
mingea va alege un jeton, va recunoaşte obiectul desenat şi-l va denumi.
Apoi, educatoarea va adresa prima întrebare despre obiectul ales. Copilul
trebuie să dea răspunsul formulându-l într-o propoziţie corectă din punct
de vedere gramatical.
EXEMPLU
,,- Vrei să-mi spui ce este pruna ?
- Pruna este un fruct.
- Vrei să-mi spui ce este garoafa ?
- Garoafa este o floare."
Copilul care a dat răspunsul corect poate formula următoarea întrebare
pentru colegi.
EXEMPLE: "Ce culoare au prunele ?" sau "Când se coc prunele ?, Ce gust
au prunele ?, Ce culoare au garoafele ?" etc.
72
Răspunsurile corecte sunt aplaudate, iar jocul continuă până când copiii
îşi epuizează întrebările referitoare la imaginea aleasă, apoi se trece la alege
rea altui jeton.
Variantă
Educatoarea alege o imagine, o prezintă copiilor, care denumesc obiec
tul pe care îl reprezintă. Apoi; educatoarea va spune două caracteristici ale
acestui obiect, pe care copiii le vor introduce în propoziţii dezvoltate sau
chiar fraze.
EXEMPLE : Pentru caracteristicile "galben" şi "dulce", se poate formula
enunţul : "Para este galbenă şi are un gust dulce."
Î n încheierea activităţii, copiii pot alcătui un stand al legumelor, altul al
fructelor etc.
• Schimbă sunetul!
Scopuri
• dezvoltarea auzului fonematic prin pronunţarea corectă a sunetelor ;
• verificarea cunoştinţelor referitoare la sunete, silabe, cuvinte, propoziţii.
•să precizeze sunetul iniţial al cuvintelor care denumesc imaginile pre
zentate ;
•să înlocuiască sunetul iniţial al cuvintelor rostite de educatoare pentru
a găsi alte cuvinte ;
•să alcătuiască propoziţii corecte cu noile cuvinte formate.
Sarcină didactică
• găsirea unor cuvinte care încep cu un sunet dat şi înlocuirea acestui su
net cu altul stabilit de educatoare.
Regulile jocului
Copiii precizează sunetul iniţial al cuvântului rostit de educatoare, îl în
locuiesc cu alt sunet formând alt cuvânt, alcătuiesc propoziţii cu acest cuvânt.
Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Copiii care nu au reuşit să rezolve
sarcina didactică sunt ajutaţi de colegi şi încuraj aţi de educatoare.
73
Elemente de joc
• aşteptarea, surpriza, aplauze.
Material didactic
• jetoane, litere, beţişoare lungi şi scurte, ·ecusoane.
Educatoarea prezintă copiilor, pe rând, câte un jeton care ilustrează di
ferite obiecte. Aceştia denumesc imaginile şi răspund la îp.trebarea : "Cu ce
sunet începe cuvântul care denumeşte imaginea ?" După aceea, copiii vor
spune şi alte cuvinte care încep cu acelaşi sunet.
Aleg jetoanele denumite de aceste cuvinte, apoi formulează propoziţii
cu acestea.
Educatoarea le cere copiilor să înlocuiască sunetul iniţial din cuvintele
date cu alte sunete. Astfel vor alcătui alte cuvinte. De exemplu, copiii trebuie
să înlocuiască sunetul iniţial al cuvântului bună cu sunetele 1, s, t, sau sune
tul iniţial din cuvântul joc cu sunetele : c, f, 1, p, t etc. Copiii vor alcătui pro
poziţii cu cuvinte astfel formate.
Variantă
Educatoarea precizează că sunetele se redau în scris prin litere.
Jocul continuă. Educatoarea le prezintă copiilor un jeton. Ei denumesc
obiectul/obiectele reprezentate pe jeton, identifică sunetul iniţial al cuvân
tului, apoi arată litera corespunzătoare. De exemplu, pe jeton se află imagi
nea unei mese, a unor flori etc. Copiii vor arăta litere M, F etc.
în încheierea jocului, copiii pot alcătui din beţişoare lungi şi scurte li
terele M, F etc., apoi vor primi ecusoane pe care este scrisă iniţiala nume
lui lor.
• Ce ştim despre animale?
Scopuri
• verificarea unor cunoştinţe despre animale şi plante ;
• formarea capacităţii de a răspunde întrebărilor educatoarei folosind un
limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical ;
• formarea capacităţii de a formula întrebări pentru rezolvarea unor sar
CinI ;
• educarea spiritului de echipă şi de competiţie.
74
•să rezolve sarcini care presupun cunoştinţe din diverse domeni i ;
•s ă formuleze întrebări ş i răspunsuri folosind u n limbaj corect din
punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical.
Sarcini didactice
• descoperirea titlului unei cărţi de poveşti având la dispoziţie elemente
aparţinând acesteia ;
• rezolvarea unor sarcini care implică cunoştinţe despre natură, cunoş
tinţe matematice şi de limbaj.
Regulile jocului
Echipa merge pe drumul arătat de indiciile descoperite prin răspunsuri
le corecte la sarcinile didactice primite. Numai răspunsul corect dă posibili
tatea continuării jocului, răspunsul greşit conduce la înlocuirea echipei.
Elemente de joc
• mânuirea materialului, surpriză, recompense.
Material didactic
• jetoane, imagini din poveşti.
Se formează o echipă de patru-cinci copii. Aceştia găsesc în plicuri în
trebări care au două răspunsuri ilustrate prin imagini. Dacă echipa alege răs
punsul corect, indiciul se află în acel plic şi jocul continuă. Dacă răspunsul
este greşit, echipa va fi înlocuită cu alţi copii.
• Copiii din echipă trebuie să găsească răspunsul la următoarea ghicitoare :
"La deal repede şi fără ocol,
Iar la vale rostogol."
Î ntr-un plic se află un jeton care reprezintă imaginea unui iepure, în al
tul imaginea unei veveriţe. Copiii au de ales între aceste două jetoane. Dacă
aleg jetonul cu imaginea iepurelui, găsesc ca indiciu bani-jucărie şi a doua
sarcină didactică pe baza căreia jocul continuă. Sunt date două personaje
dintr-o poveste cunoscută. Copiii trebuie să recunoască povestea, spunând
titlul acesteia, şi trebuie să aleagă o imagine potrivită acestui text literar. De
exemplu, cele două personaje sunt Scufiţa Roşie şi Lupul. î n plic găsesc
75
• Un copil politicos!
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a aprecia situaţiile concrete din punct de ve
dere moral şi civic ;
• dezvoltarea imaginaţiei creatoare în susţinerea unei vorbiri monologa
te sau dialogate ;
• dezvoltarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cu
noscut.
•să grupeze imaginile care reprezintă acţiuni, în funcţie de un criteriu
dat (fapte bune - fapte rele) motivând gruparea acestora ;
•să creeze un dialog cu un alt copil, pornind de la o imagine concretă ;
•să aprecieze faptele bune ale personajelor din poveste/povestire, ale
colegilor sau prietenilor.
Sarcini didactice
• aprobarea sau dezaprobarea faptelor şi a acţiunilor care sunt sau nu în
concordanţă cu normele morale şi civice ;
• crearea unui dialog sau a unui comentariu despre situaţiile concrete
prezentate.
76
Regulile jocului
Tabla este împărţită în două : o parte albă, una neagră. Pe partea albă se vor
aşeza imaginile ce reprezintă un comportament pozitiv, corect, iar pe partea
neagră imaginile ce reprezintă un comportament negativ, greşit.
Copiii trebuie să motiveze aşezarea făcută.
Copiii îşi aleg un rol pe care doresc să-I interpreteze, spunând ce ar face
ei în situaţia personajului sau ce cred că a gândit acel personaj .
Elemente de joc
• joc de rol, mişcare, aplauze.
Material didactic
• imagini reprezentând comportamente corecte şi comportamente gre
şlte ;
EXEMPLE
- un copil stă pe scaun în timp ce un bătrân stă în picioare/un copil
oferă locul unui bătrân ;
- un copil traversează pe culoarea roşie a semaforului/altul traversea-
ză pe culoarea verde ;
- un copil circulă în autobuz, altul pe scara autobuzului ;
- un copil se j oacă cu jucării, altul cu focul ;
- un copil vânează păsările, altul dă de mâncare animalelor.
• un panou pentru afişaj .
Copiii îşi aleg o imagine, spun ce reprezintă ea, apoi trebuie să o aşeze
pe un panou în partea albă, dacă reprezintă o faptă bună, sau în partea nea
gră, dacă prezintă o faptă rea. Motivează alegerea făcută.
Vari(,ntă
Copiii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi personajele din imagini şi de
a crea un monolog sau un dialog între aceste personaje, din care să reiasă ce
pot gândi şi spune ele. Astfel, se exersează limbajul copiilor, activizând vo
cabularul şi vorbirea expresivă.
Variantă
Copiii pot recita poezii care prezintă fapte bune ( de exemplu : Să nu
minţi de 1. Munteanu, Mulţumesc de Gh. Zarafu, Obiceiuri bune de Virgil
Carianopol, Fapte bune de Victor Tulbure ; proverbe şi zicători).
Ei pot exemplifica cu personaje din poveşti, prin a căror acţiune sunt
scoase în evidenţă fapte bune.
77
două imagini, una din povestea Scufiţa Roşie şi a doua imagine din altă po
veste. Dacă echipa alege corect, în plic găseşte alt indiciu, de exemplu, un je
ton pe care sunt reprezentate ciuboţele şi întrebarea următoare.
Variantă
Copiii trebuie să interpreteze un cântec, să rezolve o problemă, să nu
mere sau să recite o poezie despre animale.
Jocul poate continua atât timp cât este necesar pentru a descoperi sufi
ciente indicii care îi ajută să descopere o carte cu povestirea Ciuboţelele oga
rului de Călin Gruia.
în timpul jocului, educatoarea poate schimba echipa, chiar dacă a rezol
vat cAorect sarcina didactică, pentru a fi antrenaţi în activitate mai mulţi copii.
In încheierea jocului copiii apreciază echipa care a rezolvat mai repede
şi mai bine sarcinile didactice şi o recompensează cu aplauze sau alte sti
mulente .
• Un copil politicos!
Scopuri
• dezvoltarea capacităţii de a aprecia situaţiile concrete din punct de ve
dere moral şi civic ;
• dezvoltarea imaginaţiei creatoare în susţinerea unei vorbiri monologa
te sau dialogate ;
• dezvoltarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cu
noscut.
•să grupeze imaginile care reprezintă acţiuni, în funcţie de un criteriu
dat (fapte bune - fapte rele) motivând gruparea acestora ;
•să creeze un dialog cu un alt copil, pornind de la o imagine concretă;
•să aprecieze faptele bune ale personajelor din poveste/povestire, ale
colegilor sau prietenilor.
Sarcini didactice
• aprobarea sau dezaprobarea faptelor şi a acţiunilor care sunt sau nu în
concordanţă cu normele morale şi civice;
• crearea unui dialog sau a unui comentariu despre situaţiile concrete
prezentate.
76
Regulile jocului
Tabla este împărţită în două : o parte albă, una neagră. Pe partea albă se vor
aşeza imaginile ce reprezintă un comportament pozitiv, corect, iar pe partea
neagră imaginile ce reprezintă un comportament negativ, greşit.
Copiii trebuie să motiveze aşezarea făcută.
Copiii îşi aleg un rol pe care doresc să-I interpreteze, spunând ce ar face
ei în situaţia personajului sau ce cred că a gândit acel personaj .
Elemente de joc
• joc de rol, mişcare, aplauze.
Material didactic
• imagini reprezentând comportamente corecte şi comportamente gre
şite ;
EXEMPLE
- un copil stă pe scaun în timp ce un bătrân stă în picioare/un copil
oferă locul unui bătrân ;
- un copil traversează pe culoarea roşie a semaforului/altul traversea-
ză pe culoarea verde ;
- un copil circulă în autobuz, altul pe scara autobuzului ;
- un copil se joacă cu jucării, altul cu focul ;
- un copil vânează păsările, altul dă de mâncare animalelor.
• un panou pentru afişaj.
Copiii îşi aleg o imagine, spun ce reprezintă ea, apoi trebuie să o aşeze
pe un panou în partea albă, dacă reprezintă o faptă bună, sau în partea nea
gră, dacă prezintă o faptă rea. Motivează alegerea făcută.
Varu-.ntă
Copiii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi personajele din imagini şi de
a crea un monolog sau un dialog între aceste personaje, din care să reiasă ce
pot gândi şi spune ele. Astfel, se exersează limbajul copiilor, activizând vo
cabularul şi vorbirea expresivă.
Variantă
Copiii pot recita poezii care prezintă fapte bune (de exemplu : Să nu
minţi de 1. Munteanu, Mulţumesc de Gh. Zarafu, Obiceiuri bune de Virgil
Carianopol, Fapte bune de Victor Tulbure ; proverbe şi zicători).
Ei pot exemplifica cu personaje din poveşti, prin a căror acţiune sunt
scoase în evidenţă fapte bune.
77
Variantă
Copiilor li se cere să interpreteze cântece în care sunt prezentate fapte bune.
î n încheierea jocului, copiii sunt solicitaţi să îşi reamintească culorile şi
semnificaţiile semaforului şi să-I reprezinte într-un desen .
• Ce ştiu despre corpul omenesc?

Joc didactic interdisciplinar
Scopuri
• verificarea cunoştinţelor copiilor despre corpul omenesc (părţi com
ponente, acţiuni, simţuri) ;
• consolidarea deprinderii de a formula propoziţii după imagini care
prezintă diferite acţiuni efectuate de om ;
• activi zarea vocabularului copiilor;
• formarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi.
•să identifice părţile componente ale corpului omenesc ;
•să i�entifice situaţiile în care simţurile ne ajută în perceperea lumii în
conJurătoare ;
•să formuleze propoziţii după imagini care prezintă diferite acţiuni
efectuate de om ;
•să arate, la semnalul educatoarei, o anumită parte a corpului ;
•să colaboreze la realizarea unei activităţi în comun.
Sarcini didactice
• precizarea părţilor componente ale corpului omenesc şi rolul simţuri
lor în perceperea vieţii înconjurătoare ;
• formularea de propoziţii după imagini;
• identificarea unor părţi ale corpului la semnalul dat de educatoare.
Regulile jocului
Copiii vor completa pe rând o siluetă de corp omenesc cu elemente pri
mite la începutul jocului. Răspunsurile corecte sunt aplaudate, iar cele gre
şite sunt corectate de colegi. Se arată imagini în care se desfăşoară acţiuni fă
cute de om, iar copiii formulează propoziţii potrivite.
78
La final, se va desfăşura jocul "Arată ce spun", în care educatoarea va în
cerca să-i încurce pe copii solicitând indicarea unei părţi, în timp ce ea va
arăta altceva. Copiii trebuie să reacţioneze corect şi să arate ceea ce spune
educatoarea. Sunt apreciaţi copiii care execută corect.
Elemente de joc
• aplauze, mişcarea, mânuirea materialului.
Material didactic
• imagini ale corpului omenesc şi ale unor componente ale omului.
Imagini cu elemente separate ale corpului omenesc sunt aşezate pe o
masă în faţa grupei alături de o siluetă a corpului omenesc. Copiii vor ataşa,
pe rând, elementele date la locul potrivit pe siluetă, motivând acţiunea.
EXEMPLU
"Eu am ales imaginea care reprezintă o gură. Voi aşeza această imagine
la silueta omului În partea de jos a capului, acolo unde este locul ei." Răs
punsurile corecte vor fi aplaudate.
Variantă
Educatoarea spune o acţiune sau precizează o stare, solicitând copiilor
să spună ce parte a corpului o efectuează sau ce simţ ne ajută să o constatăm.
EXEMPLE
• Cine ne ajută să alergăm ? (picioarele)
• Cine ne ajută să apucăm o cană ? (mâna)
• Cine ne spune că :
- prăjitura e dulce ( gustul - gura)
- sună telefonul (auzul - urechea)
- floarea e parfumată (mirosul - nasul)
Î n partea a doua a jocului va avea loc un exerciţiu de limbaj. Se prezintă co
piilor imagini ce prezintă diferite acţiuni : un copil construieşte; o fetiţă udă flo
rile; o veveriţă mănâncă alune. Copiii formulează propoziţii pe baza imagini
lor e..rezentate. Educatoarea va solicita alcătuirea a cel pUţin două propoziţii.
In ultima partea jocului se va desfăşura un joc distractiv, ,,Arată ce
spun". Copiii vor fi aşezaţi pe covor În semicerc. Educatoarea se va aşeza În
faţa lor şi-i va anunţa că, la semnalul ei, copiii trebuie să arate ce parte a cor
pului denumeşte ea. Copiii trebuie să fie atenţi, fiindcă educatoarea va Încer
ca să-i încurce numind o parte a corpului şi arătând altceva. De exemplu, va
spune copiilor să arate urechile, iar ea va pune mâna pe 11meri. Sunt Încura
jaţi copiii care sunt atenţi.
Î n încheierea activităţii, după evaluare, se vor executa exerciţii de gim
nastică.
79

Jocuri Didactice Integrate Pentru Invatamanatul Prescolar (Florica Micu. Stefania Antonovici)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocuri Didactice Integrate Pentru Invatamanatul Prescolar (Florica Micu. Stefania Antonovici)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Florica Mitu • Stefania Antonovici

Jocuri didactice integrate

371.3 :371.3 82 :373.2

© Humanitas Educaţional, 2005

Redactor: Cătălin Strat

I. Nivelul 3-5 ani

II. Nivelul 5-7 ani

I n învăţământul modern este tot mai evidentă necesitatea instruirii integra-

• Spune cum face?

• Cine a p rimit mingea?

• Mai spune un cuvânt!

I versuri create de educatoare

• Spune repede şi bine!

• Ne jucăm "De-a grădiniţa!"

formulând o propoziţie simplă sau dezvoltată.

• Ghiceşte la ce m-am gândit!

"Stă moşul în cămară

• Casa sur prizelor

• relaţionarea cu ceilalţi în realizarea unei acţiuni comune.

,,- Lupul ! Ajutor ! Mă prinde lupul ! "

,,- Cum ? Vai, ce mă fac ? Să rămân desculţ ?"

în încheierea jocului, copiii pot interpreta un dialog imaginar între ei şi

Desfăş� rarea jocului

Drumul ce trebuie parcurs este descoperit cu ajutorul unor indicii. In­

î n încheierea jocului, copiii apreciază echipa care a ajutat la descoperirea

• Cu ce sunet începe cuvântul?

• Să-I ajutăm pe iepuraş !

Obiective operaţion ale

ţine, roşie coaptă roşie crudă. Copiii alcătuiesc propoziţii cu antonimele

• Stă moşul în cămară

Vara stă-n magazie,

Copiii recunosc, pe baza ghicitorilor, meseriile : olar, cizmar, sobar.

• Cum este, cum sunt?

• Cum este, cum nu este?

Copilul care primeşte scrisoarea o va desface, va privi imaginea şi va crea

• Spune ce ştii despre...

• Ce ştim despre animale?

• Ce ştiu despre corpul omenesc?

S-ar putea să vă placă și

Drumul ce trebuie parcurs este descoperit cu ajutorul unor indicii. In