Jocuri Didactice Matematice Pentru Gradinita (Ileana Libotean)

ILEANA LlBOTEAN
MARIANA SELING
8dJNTEG�
1J nucuREŞTI _ 199H
Coordonator ştiinţific:
Asist. univ. drd. SANDA NICOLETA CONSTANTIN,
autor pp. 3-5, 3 3- 34,55-59, 7 1 -72
ILEANA LlBOTEAN - Educ. gr. 1

Grădiniţa cu program prelungit Of. 7, Baia Mare
MARIANA SELING - Educ. gr. 1
Grădiniţa cu program prelungit Of. 7, Baia Mare
ELENA CICIOC - Educ. gr. 1
Grădiniţa cu program normal Of. 1 3, Baia Mare
Consilier editorial: Praf. univ. dr. MANUELA CERNAT

Redactor-şef: ANA D. IONESCU
Tehnoredactor: AUREL DOBRINESCU
DUMITRU MARIŞ
Copertă, jetoane şi redesenări:
PREFAŢĂ
locul constituie activitatea de bază pentru vârsta preşcolară. Comportamentul

ludic al copilului a fost studiat de către psihologi, pedagogi, dar şi de sociologi. .
Jocul oferă educatoarei prilejul de a atinge obiective importante ce ţin atât de latura
formativă, dar şi de cea informativă în dezvoltarea personalităţii copilului pre�colar. De
altfel; trezirea adevăratului comportament ludic este legată de trezirea personalităţii
copilului.
Jocul evită achiziţiile de tip receptiv reproductiv, solicitând procesele psihice de
cunoaştere la nivel operaţional, formând astfel capacităţi cu un grad sporit de
complexitate şi eficienţă pe termen lung: deprinderi practice, intelectuale, strategii
cognitive, atitudini, sentimente, structuri de personalitate.
Propria experienţă ne-a demonstrat că tânăra educatoare (sau suplinitoarea) are
mare nevoie de instrumente de lucru la începutul activităţii cu copilul, iar activităţile
matematice au un plus de dificultate.
În lucrarea de faţă prezen�m, în limitele prevederilor Programei activităjilor
instructiv-educative în vigoare, jocuri didactice matematice. Menţionăm totodată că
inventarul scopului urmărit înfiecare dintrejocurile didactico-matematice esteformulat
de fiecare dată în caracterizarea generală prezentată pentru fiecare grupă în parte.
Vârsta preşcolară determină o anumită pondere a jocurilor logico-matematice' în cadrul
celorlalte activităţi matematice (exercitii cu material individual), şi anume în proporţie
de 15-20 min pentru grupa mijlocie şi 20-30 rnin pentru grupele mare şi pregătitoare.
În derularea jocurilor didactico-matematice am urmărit structura:
- scop
- obiective operajionale
- sarcină didactică
- reguli de joc
- elemente de joc
- conlinut matematic
- strategie didactică
a - metode şi procedee
b - material didactic
- demonstrativ
- distributiv
- resurse temporale
* înţelegem prin joc logico-matematic o categorie de jocuri didactice matematice care au ca notă
definitorie elementele de logică matematică (operaţii ca: intersecţie, reuniune, diferen!ă,
complementaritate ş.a.)
3
Metodologia desfăşurării jocului didactic urmăreşte etapele:
1. Introducerea În joc
2. Prezentarea materialului didactic
3. Anunţarea titlului jocului şi a regulilor
4. Demonstrarea educatoarei
5. Executarea jocului de probă
6. Executarea jocului de către copii
7. Introducerea unei sarcini mai complicate (unei sarcini noi)
8. Evaluarea rezultatelor şi încheierea jocului
Se cuvin a fi făcute câteva precizări în legătură cu forma de organizare a activităţii.
Am optat pentru aşezarea copiilor în careu sau semicerc (la grupa mare·şi pregătitoare,
şi sub formă de clasă) datorită posibilităţii de a comunica mai bine într-o astfel de
plasare: educatoarea poate observa mai bine pe fiecare dintre copii, iar aceştia au o
vizibilitate mai bună în timpul demonstrării. Pe lângă acest aspect, putem menţiona
faptul că astfel dispuşi, copiii sunt antrenaţi mai uşor În conversaţia cu educatoarea.
Legat de comunicarea pe verticală, nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că
educatoarea trebuie să antreneze În lecţie absolut pe fiecare copil pentru a evalua atât
cunoştinţele acestuia, cât şi modul de exprimare şi pentru a rupe barierele din calea
comunicării. (Să nu uităm că dezvoltarea vorbirii şi a comunicării interumane constituie
un obiectiv major În învăţământul preşcolar!)
în ceea ce priveşte materialul didactic folosit, ţinem cont de respectarea regulilor
impuse de literatura de specialitate referitoare la activităţile matematice, de
particularităţile de vârstă ale copiilor (specificul activităţilor intelectuale în grădiniţă,
anume - de lucrul cu obiecte concrete mai Întâi, apoi cu imagini, jetoane, urmând În
final folosirell: simbolurilor).
Amintim o dată În plus că rolul ilustraţiilor este mult mai mare la preşcolarii mici
decât la cei mijlocii şi mari.
La grupa mică, rolul imaginii este chiar mai mare decât rolul textului, având un rol
de bază pentru Înţelegere.
Prin ultimele pagini din lucrare am pus la dispoziţia educatoarelor un set divers de
jetoane.
Cerinţele psiho-pedagogice vizează faptul că jetonul trebuie să redea imaginea
concretă a obiectului (unitate În diversitate).
în sfa
' rşit,
şi deprinderilor matematice, precum şi evaluarea unor comportamente ale preşcolarilor
dobândite În procesul instructiv-educativ din grădiniţă, autorii fiind conştienţi că
lucrarea de faţă este o Încercare de a-l face pe preşcolar să pătrundă, de mână cu
educatoarea, În lumea minunată a matematicii...
Autorii,
4
GRUPA MICĂ
Caracterizare generală a vârstei
Începând cu vârsta de 3-4 ani, curiozitatea copiilor începe să pătrundă dincolo

de lumea percepută în mod direct de către ei, devenind principalul impuls al copilu
lui în lărgirea cunoaşterii şi a înţelegerii.
Ne aflăm în perioada gândirii intuitive, a stadiului preoperatoriu, cum spunea
Jean Piaget. Totul se interiorizează sub formă de imagini reprezentative, "expe
rienţe mintale".
Cu toate acestea, copilul este subjugat impresiilor perceptive datorită
ireversibilităţii gândirii.
Copilul apreciază cantitatea numai după spaţiul ocupat, fără să fie atras de
analiza raporturilor (ex.: un kg de lână este mai uşor decât un kg de cartofi).
Educatoarea nu trebuie să uite ceea ce spunea Ed. Claparecte în legătură cu
legea succesiunii genetice şi anume că: "copilul se dezvoltă în mod natural trecând
printr-un număr de etape care se succedă în ordine constantă". Mai mult, se ştie că
aproximativ 50% din dezvoltarea inteligenţei se produce până la vârsta de 4 ani.
La această vârstă copilul "gândeşte" mai ales cu ochii, cu urechile şi cu
mâinile.
El vine în Contact cu o lume nouă, cu alt stil de activitate, de multe ori se
împotriveşte chiar acţiunii educative.
Iată ce urmărim prin setul de jocuri didactico-matematice:
1. Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor mulţimi de obiecte.
2. Consolidarea deprinderii de a forma mulţimi de obiecte.
3. Fonnarea unor reprezentări corecte despre diferite mulţimi de obiecte prin a
precier�a cantităţii de obiecte concrete: "o jucărie", "mai multe jucării", "puţine
jucării" .
4. Efectuarea unor acţiuni cu mulţimile de obiecte, exprimarea verbală în mod
adecvat.
5. Dezvoltarea spiritului de observaţie şi îmbogăţirea materialului perceptiv şi a
reprezentărilor prin acţiunea directă cu obiectele, prin sesizarea însuşirilor lor
(formă, mărime, culoare).
6. Stimularea inteligenţei, a gândirii (analiză, comparaţie), a creativităţii, a
spiritului de ordine prin respectarea regulii de joc.
7 . Dezvoltarea atenţiei voluntare prin răspunsuri prompte la chestiunile solicitate
de joc.
8. Dezvoltarea independenţei în acţiune.
5
CE NE-A ADUS IEPURAŞUL?
Obiectivele operaţionale:
- să recunoască obiecte uzuale şi jucării;
- să sesizeze însuşiti simple ale obiectelor cu privire la formă, mărime şi
culoare;
- să grupeze obiecte sau imagini ale acestora după însuşiri comune;
- să verbaIizeze şi să motiveze acţiunea efectuată;
- să rezolve, în situaţii noi, sarcini similare celor anterior învăţate (activarea
algoritmilor de lucru).
Sarcina didactică:
- constituirea de grupe de obiecte şi de imagini pe baza unor criterii comune;
recunoaşterea şi denumirea corectă a noţiunilor şi conceptelor matematice.
Regulile de joc:
- toate acţiunile se vor desfăşura la semnalul Iepuraşului-jucărie prezent Ia
activitate (educatoare);
- copilul numit de educatoare se va îndrepta (sWind ca Iepuraşul) către grupa
de obiecte propusă;
- grupele de obiecte sau imagini se constituie succesiv dupA criteriul propus
în varianta de joc.
Elementele de joc:
- Iepuraşul Ţupa-Ţup; acţiuni: săritura ca iepuraşul, aplauze, închiderea şi
deschiderea ochilor.
Conţinutul matematic:
- grupări de obiecte după criterii comune.
Strategia didacticA:
Metode şi procedee:
- demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
Material didactic:
a) demonstrativ: păpuşi, ursuleţi, căţei, maşini, cuburi, mingi, tablă
magnetică, figurine magnetice, 3 cercuri colorate;
b) disttibutiv: coşuleţe, fructe din plastic colorate (mere, pere, prune),
diagrame individuale, fişă de lucru, creioane colorate,
jetoane.
Strategie stimulativ - evaluativă:
- aprecieri, recompense.
Resurse temporale: 15 minute.
6
..
..
. .. . / •.•• •.• •••.•..•• • �()Îltilllltld actiyÎtătii •.•.•. .
Momente . .
pedag/)gf� •• •
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă şi
ÎN JOC • aranjează măsuţele şi îşi ocupă fiecare locul pe sca
Pregătirea clasei scăunelele sub formă de un.
pentru activitate careu;
• pregăteşte materialul de
monstrativ şi distributiv.
PREZENTAREA • prezintă pe Iepuraşul . participă la conversaţia cu

MATERIALULUI Ţupa-Ţup, care participă şi Iepuraşul;
DIDACTIC conduce activitatea;
Captarea atenţiei • prezintă materialul sub • descoperă materialul, îl denu
formă de surpriză; mesc folosind conceptul de
"grupă de jucării";
• anunţă titlul jocului: "Ce • repetă în cor titlul jocului pro
ne-a adus Iepuraşul?"; pus de educatoare.
• anunţă scopul acestui joc.
ANUNŢAREA • le cere copiilor să închidă

REGUULOR ochii, în care timp anunţă
JOCULUI regulile jocului;
Reactualizarea cu • propune gruparea jucării- • sortează jucăriile după formă;
noştinţelor asimîlate lor după formă;
anterior cu privire la • aşază câte un obiect pe • grupează pe cele trei măsuţe,
conceptul de grupă măsuţă şi propune grupa obţinând grupa de obiecte;
de obiecte, formă, rea în funcţie de obiectul • verbalizează şi motivează ac
culoare ş.a coresponden t; ţiunea (în cor şi individual);
• efectuează schimbări . închid ochii şi aşteaptă semna
("greşeli"), introducând lui Iepuraşului;
obiecte dintr-o grupă în
alta;
• la semnalul de deschidere • la deschiderea ochilor sesizea
a ochilor, propune sarcina ză greşeala (o păpuşă apare în
de a corecta greşeala şi a grupa căţeilor etc.);
regrupa jucăriile corect, • corectează greşeala şi regru
conform criteriului expus pează corect jucăriile după for
. anterior; mă;
,
• efectuează 2-3 exerciţii de • aplaudă răspunsurile şi acţiu
acest gen (apartenenţa la nile corecte;
grupă);
7
- amestecă toate obiectele şi - la semnal, trei copii sortează
le cere copiilor să grupeze jucăriile după culoare;
jucăriile, după culoare, în - grupează după culoare, în cele
trei cercuri colorate (roşu, trei diagrame, formând grupa
galben şi albastru). cuburilor roşii, grupa mingilor
galbene, grupa maşinilor albas
tre;
- motivează acţiunea răspunzând
la întrebări de tipul: "De ce 3.i
aşezat jucăria în această grupă
şi nu în alta?"
DEMONSTRAŢIA - propune sarcina de grupa- - sortează jucăriile mari şi mici,

EDUCATOAREI re, după criteriul mărimii le aşază în diagramele indicate
(indiferent de formă şi cu (grupează mingile mari roşii,
loare), în două diagrame mici galbene);
colorate aflate pe tabla
magnetică;
- enunţă s-arcina de sortare şi - sortează şi grupează, respec
grupare a obiectelor după tând forma şi culoarea;
formă şi culoare (repetă - verbalizează acţiunea, moti
sarcina în variante diverse, vând-o în termeni corespunză
în functie de nivelul gru tori .
pei).
EXECUTAREA - solicită identificarea ma- - identifică materialele existente

JOCULUI terialelor din coşulete; în coşuleţe;
Consolidarea de - explică modul de desfăşu- - aşteaptă semnalul de începere;
prinderilor de gru rare a jocului cu materialul
pare după criterii individual;
- cere gruparea fructelor - selectează fructele după formă
după formă, în diagrame şi constituie grupe (grupa me
colorate; relor, a perelor şi a prunelor) ;
- propune gruparea după - aranjează în diagrama roşie
culoare şi după formă şi mere roşii, în diagrama galbe
oferă ca suport corespon nă pere galbene, în diagrama
denţa de culoare; albastră prunele;
• insistă asupra grupării - motivează acţiunea în termeni
după criteriul dat. matematici: grupă, culoare,
formă.
INTRODUCEREA - solicită atenţie în rezolva- - receptează sarcinile succesiv;

UNEI SARCINI MAI rea fişelor individuale,
COMPUCATE cerându-Ie următoarele:
8
Realizarea feed- " Încercuiţi merele mari cu • rezolvă independent itemii pro-
back-ului şi obţine- albastru!"; puşi, în unitatea de timp stabili-
rea performantei "Colorati cu roşu merele tă.
mici ! " ;
"Colorati jucăriile d e ace-
laşi fel!" ;
"Formati grupe după
formă şi încercuiti-le!".
INCHEIEREA • Iepuraşul Ţupa-Ţup face • iau parte la verificarea rezulta-

ACTlVlTĂŢ/I aprecieri asupra modului telor obţinute în fişă;
de participare la activitate, • ies din sala de grupă cântând
analizând rezultatele fişe- cântecul "Iepuraşul Ţup".
lor individuale şi acordând
recompense.
Notă: Materialul didactic recomandat la fiecare joc poate fi înlocuit în limita

dotării, păstrând criteriile de grupare indicate de joc.
. - ....:-. :. .:.:...: .......... ....... -:..
. .. -: ..:,:
•> 16Irterti�
'> '. · pe�gogl� · A�ti�itate��uC3t�aI"�j
. . . . . . : .- - : -: -: _ . . .. ..
· ;\'d:ivi�teacupiilor••.••
:-:-:-: :- :- :-
.
. .
. . < ...: .
.• • >
... . . .
. .. . . . . . .. ...•
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă şi • intră ordonat în sala de grupl'i şi

fN JOC aranjează măsuţele şi îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei scăunelele sub formă de
pentru activitate cllle u;
• pregăteşte materialul de
ANUNŢAREA • le cere copiilor să imite • imită şuieratul trenului şi

TITLULUI şuieratul trenului, timp în participă la discuţia cu Meca
JOCULUI care se costumează ca nicul.
Captarea atenţiei mecanic de locomotivă şi
le prezintă, sub formă de
surpriză, trenul.
ANUNŢAREA • anunţă regulile jocului;

REGULEI DE JOC • propune gruparea jucări • selectează şi grupează jucăriile
Reactualizarea ilor după formă şi aranja după formă;
cunoştinţelor rea lor în vagoanele tre • verbalizează acţiunea (obţin
asimilate anterior nului (face abstracţie de grupa păpuşilor, grupa maşi
cu privire la grupa mărimea jucăriilor, pro nuţelor etc.);
rea obiectelor după punând jucării cât mai
criteriul formei şi variate ca formă);
al mărimii • verifică rezultatele
obţinute şi, în cazul
răspunsurilor bune, mişcă
trenul şi fluieră, ridicând
paleta;
• aşază câte o mascotă • receptează sarcina, selectează
"jucărie" în fiecare vagon, după formă şi aşază grupa de
cerând gruparea jucăriilor jucării în vagonul corespun
în vagoane după forma zător mascotei;
mas cotei propuse, indife • verbalizează şi motivează ac
rent de mărime (se efec ţiunea;
tuează 2-3 exerciţii de
acest fel pentru a-i fami
liariza pe copii cu mate
rialul demonstrativ).
• Mecanicul propune un joc • repetă titlul jocului în cor cu
cu aceste jucării : "Să ajutorul conducătorului de
încărcăm trenul"! (enun tren.
ţă în termeni accesibili 0-
12
biectivele şi scopul jocu
lui: "Fiindcă nu toate
jucăriile sunt la fel ca
mărime, va trebui .să le
sortăm şi să le grupărn în
. jucării mari şi jucării
mici" .
DEMONSTRAŢIA • solicită denumirea jucării • denumesc jucăriile grupate

EDUCATOAREI lor de pe masa sa; după formă;
Prezentarea conţi • cere gruparea obiectelor • selectează jucăriile în mari şi
nutului şi dirijarea după formă şi mărime în mici de aceeaşi formă (for
învăţării diagrame, pe tabla mag mează grupa elefanţilor mari,
netică; grupa elefanţilor mici etc.);
• verbalizează acţiunea;
• solicită încărcarea trenu • aşază jucăriile în vagoane, la
lui - succesiv - cu grupele semnalul propus, după criteriul
constituite după mărime, dat (se antrenează cât mai
în vagoane separate (se mulţi copii);
efectuează 2-3 exerciţii,
pentru consolidarea gru
pării după criteriul mări
mii);
• solicită atenţie şi, prin • închid şi deschid ochii la sem
întrebarea "Ce vagon s-a nal;
descărcat?", anunţă sarci • sesizează dispariţia grupei;
na de a sesiza grupa • verbalizează şi motivează ac
dispărută - caracterizarea ţiunea încercuind obiectele
ei după criteriul mărimii. după criteriile enunţate.
EXECUTAREA • solicită denumirea mate • denumesc materialul;

JOCULUI rialului din coşuleţe;
Consolidarea de • explică jocul "Să încăr • repetă titlul jocului;
prinderii de gru căm trenul" folosind
pare a obiectelor materialul individual şi
după criteriul mări solicită repetarea titlului
mii şi al formei jocului;
• propune constituirea • receptează sarcina (constituie
grupelor după formă; grupa merelor, a perelor etc.);
• la semnalul " Să încărcăm • realizează sarcinile;
trenul ! " , le cere copiilor
să aşeze grupele formate
în diagramele individuale
(vagoane);
13
• solicită constituirea gru • selectează, grupează după
pelor de jetoane sau jucă mărime, formă, verbalizează
rii după criteriul formă acţiunea explicând efectu area
mărime; grupelor;
• dă semnalul " Încărcaţi • aşază grupa propusă la locul
vagonul de după locomo indicat (poziţie spaţială) ;
tivă cu grupa merelor • receptează sarcina, aşază
mari!" etc. (solicită aran grupele în poziţii spaţiale indi
jarea pe măsuţe, în dife cate, le denumesc cores
rite poziţii, a grupelor punzător;
constituite după. mărime,
apreciază faptul că, indi
ferent de poziţia spaţială
ocupată, grupa constituită
nu-şi modifică mărimea) ;
• la semnal aşază pe flane • realizează sarcina, o motivează
lograf o jucărie mare sau în termeni adecvaţi;
mică, solicitând pe copii
în încărcarea unui vagon
cu grupa de jucării de
mărimea opusă celei pre
zentate ;
• cere aprecierea globală • apreciază global, utilizând
prin "multe", "puţine" a expresiile corespunzătoare
două grupe comparate; ("multe", "puţine" ) ;
• solicită identificarea • realizează sarcina, sesizând
grupelor de obiecte de o grupa tablourilor mari şi mici,
anumită mărime, în me grupa ghivecelor mari şi mici
diul apropiat copiilor (se etc.
efectuează 2-3 exerciţii de
.
acest fel). .
INTRODUCEREA • solicită atenţie în rezal va • rezolvă individual itemii pro

UNEI SARCINI rea fişelor de muncă puşi;
MAl COMPLEXE individuală, cerându-Ie
Realizarea feed următoarele:
back-ului şi obţine "Formaţi grupe după
rea performanţei mărime şţ încercuiţi-Ie!"
"Coloraţi obiectele mari
din vagon ! "
"Tăiaţi obiectele mici ! " .
• corectează şi apreciază • participă la evaluarea rezulta
fişele. telor.
14
INCHEIEREA • propune încărcarea va- • primesc recompense;
ACTWrrĂŢII goanelor trenului cu toate • ies ordonat. din sala de grupă,
jucllriile utilizate în joc, executând jocul muzical pro-
antreneazA pe copii în pus (onomatopee, mişcări,
jocul muzical cunoscut : cântec).
"Trenul".
1!
JOCUL CULORILOR
- să recunoască obiecte uzuale, jucării;
- să sesizeze însuşiri simple ale obiectelor grupate pe criterii comune;
- să identifice criteriul propus de educatoare (culoare) în formarea grupelor
de obiecte sau imagini;
- să selecteze obiectele după criteriul culorii;
- să identifice şi să denumească culori potrivit vârstei;
- să aşeze grupele constituite după culoare în diverse poziţii spaţiale;
- să aprecieze global cantitatea, prin expresia "multe/puţine";
- să verbalizeze corect acţiunile şi rezultatele obţinute.
Sarcina didactică:
- Constituirea grupelor de obiecte după criteriul culorii, denumirea criteriului
de grupare.
Regulile de joc:
- Copiii realizează sarcinile ptimite de la educatoare la semnalul dat, prin
vocea diferită a personajelor participante la joc, şi aplaudă după un răspuns
bun.
Elementele de joc:
- păpuşile Tom şi Jerry.
- "grupă de obiecte", "culoarea obiectelor", "poziţie spaţială".
Strategia didactică:
- explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Material didactic:
a) demonstrativ: păpuşile Tom şi Jeny, jucării, tablă magnetică, obiecte
uzuale, diagrame din sârmă, minge.
b) distributiv: coşuleţe cu jetoane reprezentând jucării, obiecte, diagra
me, creioane colorate.
Resurse temporale: 20 de minute.
17
Contil1utula�ti"itiJij> ..
• • • 0.0 . _ . _ • • ••• ••• _• ••• •• ••• ••, •••• • •• ••
Momente
pedagogice
INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi • intră ordonat în sala de grupă şi

IN JOC scăunelele sub formă de îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei careu;
pentru activitate • pregăteşte materialul.
ANUNŢAREA • prezintă, sub formă de • participă la conversaţia cu cele

TITLULUI surpriză, păpuşile prin două păpuşi;
JOCULUI care va conduce jocul;
Captarea atenţiei • prezintă succesiv materia • receptează, descoperă mate
lul demonstrativ, ascuns rialul, îl denumesc;
sub şerveţel;
• anunţă (prin păpuşi) titlul • repetă titlul jocului şi scopul
şi scopul jocului: "Jocul acestuia.
culorilor" .
PREZENTAREA • propune, prin vocea pă • denumesc jucăriile;

REGUULOR puşii Tom, identificarea
JOCULUI jucăriilor de pe masa sa;
Reactualizarea • cere, prin vocea păpuşii • constituie grupa vaselor, a
cunoştinţelor Jerry, gruparea jucăriilor păpuşilor, a bărcuţelor etc.
după formă, la aruncarea (răspunde copilul care prinde
mingii; mingea);
• cere gruparea obiectelor • formează grupa şerveţelelor, a
uzuale după formă; prosoapelor, a periilor de dinţi
etc.;
• descrie şi motivează aCţiunea;
• o păpuşă solicită constitu • receptează sarcina;
irea grupelor după criterii • grupează imagini, jucării, după
simultane: formă, mări criteriile propuse;
me, în diagramele de • verbalizează acţiunea, ex.:
sârmă de pe tabla magne "grupa tractoarelor mari", "gru
tică (face abstracţie de pa buburuzelor mici" etc.
criteriul culorii);
EXECUTAREA • anunţă scopul şi repetă • repetă titlul jocului;

JOCULUI DE titlul jocului: "Jocul culo
PROBĂ rilor";
Prezentarea conţi • cere copiilor să sorteze • sortează jucăriile după cele trei
nutului şi dirijarea jucării şi obiecte după culori în diagrame distincte;
învăţării criteriul culorii (roşu, gal
ben şi albastru);
18
• prin personaje[e-păpuşi, • [a senma[, constllUle grupe
conduce copiii în activita după criteriile propuse;
tea de alcătuire a grupelor
de jucării-obiecte după
formă, mărime, culoare,
până [a epuizarea mate
ria[u[ui demonstrativ
(acordă atenţie denumirii
criteriilor de grupare);
• antrenează copiii în urmă • recunosc culoarea şi grupa co
torul joc-exerciţiu: respunzătoare acesteia, o aşaz�
"La ridicarea unei pa[ete în poziţia spaţială cerută;
colorate, veţi aşeza grupa
jucării[or de aceeaşi cu
loare acolo unde păpuşa
Tom va indica cu pa[eta";
• păpuşile propun poziţii • verbalizează corect, motivează
spaţiale cunoscute: " jos, acţiunea (răspunde copilul care
pe covor", "sus, pe măsu a prins mingea iar răspunsurile
ţă", "sub tab[ă", "în faţa corecte sunt recompensate prin
catedrei" etc.; (dacă nive aplauze).
[u[ grupei permite,
diversifică şi complică
gruparea după criterii cu
accent pe motivarea acţiu
nii).
EXECUTAREA • prin păpuşi soli cită denu • r�ceptează sarcina şi denumesc

JOCULUI mirea materialului din co materialul individual;
Consolidarea de şu[eţe, cu care copiii vor
prinderii de grupa desfăşura "Jocu[ cu[ori
re a obiectelor după [or";
formă, culoare etc. • propune constituirea gru • constituie grupa maşinuţe[or,
pe[or de jetoane după grupa mingilor, grupa şerveţe
formă (referitor la imagi [elor;
ni[e de pe jetoane);
• 'so[icită copiii să constitu • selectează jetoane[e, obţinând
ie subgrupe, după criteriul grupa şerveţe[e[or roşii, galbe
culorii, în diagrame indi ne, albastre; motivează acţiu
vidua[e; nea;
• prin păpuşa Tom indică în • receptează şi realizează sarcina
sala de grupă o culoare, propusă· (constituie grupa
cerând copiilor ca din obiectelor roşii prin încercuire
19
grupa de jetoane să le şi motivează acţiunea);
aleagă pe toate cele care
au culoarea respectivă;
(efectuează două-trei
exerciţii de acest fel);
• cu ajutorul păpuşii Jerry • constituie în diagrama indivi
introduce sarcina de gru duală grupa cerută de păpuşă;
pare după mărime şi cu
loare;
• arată un jeton mare roşu, • grupează jetoanele după cu
cerând constituirea grupei loare.
de jetoane mici roşii.
INTRODUCEREA • cere, prin păpuşi, identifi • denumesc grupele de obiecte

UNEI SARCINI carea unor obiecte din din sală: "grupa creioanelor
MAl DIFICILE sala de grupă care au ace albastre", "grupa mingilor
Realizarea feed eaşi culoare cu cea propu galbene" etc.;
back-ului şi obţine să (se va realiza sub
rea performanţei forma unui joc-exerciţiu
oral);
• solicită- rezolvarea cerin • receptează sarcinile succesiv:
ţelor de pe fişa indivi • lucrează independent fişele;
duală:
-
"Coloraţi cu roşu căciuli
ţele!"
"Coloraţi cu galben mă
nuşile!"
"Cploraţi cu albastru că
măşile!"
"Formaţi grupe după cu
loare şi încercuiţi-le!"
"Coloraţi imaginile mari
cu albastru şi imaginile
mici cu galben!".
"Coloraţi cum doriţi gru
pa motanilor şi grupa şo
riceilor. încercuiţi grupa
cu cele mai putine obiec
te!".
INCHEIEREA • evaluează rezolvarea • participă la evaluarea rezulta

ACTNI TĂŢll fişelor; telor;
20
• fixează titlul jocului şi • repetă în cor şi individual titlul
apreciază modul de desfă jo<.:ului:
şurare al activilăţii:
• oferă copiilor recom- • multumesc celor două perso
pense; naje pentru participare;
• propun� un film de dese • urmăresc şi comentează filmul
ne animate cu peripeţiile ajulaţi de educatoare.
lui Tom şi Jerry ca pro
gram recreativ (vizionarea
acestui program va avea
loc în cadrul activităţilor
complemenlare).
21
UNDE S-A U ASCUNS JUCĂRIILE ?
- să formeze şi să denumească gmpe de obiecte sau imagini după anumite
criterii;
- să indice locul (poziţia spaţială) unde se află obiectele sau gmpele de obiec-
te;
- să aşeze gmpele de obiecte propuse la locul (poziţia spaţială) indicat;
- să compare gmpele de obiecte cantitativ;
- să rezolve itemii de control stabiliţi în fIşa de muncă individuală înca-
drându-se în timp.
Sarcina didactică:
'
- perceperea poziţiilor spaţiale a unor obie<;te sau gmpe de obiecte şi denumi
rea lor corectă.
Regulile de joc:
- sarcinile jocului sunt propuse de răţoiul Donald, care dă semnalul de
începere şi finalizare a jocului;
- copiii trebuie să denumească locul unde se află mulţimea de obiecte.
Elementele de joc:
- prezenţa răţoiului Donald, clopoţelul.
- Poziţiile spaţiale "sub", "lângă", "jos", "sus" ş.a.
Strategia didactică :
- explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Material didactic:
a) demonstrativ: gmpe de jucării: păpuşi, ursuleţi, căţei, maşinuţe, tablă
magnetică, clopoţel, răţoiul Donald (păpuşa).
b) distIibutiv; diagrame colorate, fIgurine din plastic, jetoane, fişă
individuală, creioane colorate.
23
.. ..
.. ...
. ........ ......... . .. . ..
.
Momente ..
.
A �tiYÎlIl�aţ#piil9r
.
Adivitate.. elluC3tQarei ··.

pedagogice .
. . . . .. . .. . . .. .
.
1>
INTROD UCEREA • aranjează măsuţele şi • intră ordonat în sala de grupă şi

ÎN JOC scăunelele in semicerc; îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei • aeriseşte sala de grupă;
pentru • distribuie materialul di
activitate dactic.
ANUNŢAREA • prezintă pe răţoiul Do • participă la conversaţia cu răţo

TITLULUI nald, ca participant direct iul Donald;
JOCULUI la joc;
Captarea atenţiei • prezintă materialul prin • descoperă materialul, îl denu
descoperirea lui succesi mesc.
vă.
ANUNŢAREA . • Răţoiul Donald propune • receptează sarcina;

REGULILOR sortarea materialului după • grupează jucăriile după formă,
JOCULUI ŞI formă; obţinând: "grupa păpuşilor",
DEMONSTRA ŢIA " grupa căţeilor", "grupa maşi
MODEL nuţelor" etc.;
Reactualizarea • cere constituirea grupelor • constituie grupe după mărime,
cunoştinţelor după mărime (acţiunea încercuindu-le (formează grupa
asimilate anterior este supravegheată şi jucăriilor mari şi grupa jucării
în legătură cu apreciată prin vocea răţo lor mici);
gruparea după for iului Donald). • motivează acţiunea.
mă, mărime etc.
EXECUTAREA • anunţă titlul jocului: • repetă tiţlul jocului (receptează ,
JOCULUI DE "Unde s-au ascuns jucări obiectivele propuse, fiind aju

PROBĂ ile?" (Donald prezintă în taţi de răţoiul Donald);
Prezentarea conţi termeni accesibili scopul
nutului şi dirijarea jocului: aranjarea sau
învăţării ascunderea jucăriilor în
diferite locuri - poziţii
spaţiale) ;
• solicită atenţie în desfăşu • caută grupa de jucării ascunsă,
rarea unui joc de probă o descoperă, precizează poziţia
(lucrează cu două grupe spaţială ocupată de aceasta
de jucării aflate pe masa (ex.: grupa de păpuşi s-a ascuns
sa) ; sub masă etc.);
24
• Donald ascunde o grupă
de jucării şi cere găsirea
grupei ascunse şi preci
zarea poziţiei spaţiale în
funcţie de un reper pro
pus;
• Răţoiul Donald propune • receptează sarcina şi motivează
3-4 variante vizând acţiunea;
poziţiile spaţiale ("sus
jos", Ilpell "sub", "în faţa"
t
etc.);
• solicită compararea celor • numără obiectele fiecărei mul
2 grupe de jucării (cea de ţinu şi compară grupele după
pe masă şi cea ascunsă), cantitate (ex: " grupa ascunsă
după cantitate, apelând la sub masă are mai multe obiecte
numărarea elementelor; decât grupa de pe masă" ş.a.);
Uocul se continuă la tabla • receptează sarcina şi motivează
magnetică; se lucrează cu acţiunea;
3-4 grupe de obiecte, din
care una se va "ascunde"
într-o poziţie spaţială mai
greu sesizabilă de către
copii) ;
• Ia semnalul clopoţel ului, • identifică grupa de obiecte.
Donald le cere copiilor să
descopere grupa de obiec
te-jucării care lipseşte şi
să identifice poziţia spa
ţială a acesteia.
EXECUTAREA • Donald le arată copiilor • denumesc materialele din coşu

JOCULUI materialele existente în leţe;
Consolidarea coşuleţele de pe masă şi
deprinderilor de le cere denumirea aces
poziţionare a tora;
grupelor de obiecte • cere aranjarea grupelor de • enunţă poziţiile şi relaţiile
figurine magnetice în di spaţiale, numără obiectele gru
verse poziţii spaţiale pei (1-3);
propuse pe diagrama • denumesc şi motivează alege
colorată: rea poziţiei spaţiale;
"Aşezaţi grupa merelor pe (utilizează obiecte aflate în sala
şerveţelul roşu (sub, lân de grupă, precizează poziţia lor
gă) ! " ; spaţială).
25
"Număraţi merele!"
"Aşezaţi grupa perelor pe
şerveţelul (diagrama)
galben (sus, jos etc.)!"
"Aşezaţi grupa jetoanelor
unde doriţi; spuneţi unde
aţi aşezat-o!"
(jocul continuă până ce
toate poziţiile spaţiale
sunt epuizate).
INTRODUCEREA • solicită rewlvareasarcini- • rezolvă sarcinile incluse în fişă;

SARCINIl NOI lor de pe fişa individuală:
Realizarea feed- "Coloraţi imaginea din
back-ului şi obţine- partea de sus a fişei!"
rea performanţei "Încercuiţi imaginile din
partea de jos a fişei,
obţinând grupe după for-
mă!"
"Coloraţi bradul din
imaginea din mijloc!"
• fixează titlul jocului: • repetă în cor titlul jooului;
"Unde s-au ascuns jucări-
ile?";
• cere repetarea poziţiilor • denumesc poziţiile spaţiale in-
spaţiale prezentate în fişă; dicate;
indică alte poziţii spaţiale. • participă la evaluarea fişelor.
ÎNCHEIEREA • Donald apreciază modul • ies ordonat din sala de grupă.

ACTNITĂŢ/l de participare a copiilor la
activitate şi oferă recom-
pense.
26
CE NE SPUNE URSULE ŢUL?
- să recunoască şi să denumească obiecte, jucării;
- să identifice însuşiri comune ale obiectelor;
- să gtupeze obiecte, juc�lii după una sau mai multe însuşiri comune (criterii
de gtupare);
- să utilizeze cardinalul gmpei realizând corespondenţa cantitate-număr în
limitele 1-3;
- să compare gmpe de obiecte după indicatorul de cantitate;
- să motiveze acţiunea în termeni matematici folosind noţiuni ca: "multe",
"puţine" etc.;
- să rezolve itemii de control stabiliţi în fişa individuală încadrându-se în
timp.
Sarcina didactică:
- numărarea obiectelor în limitele 1-3; asocierea cantităţii la număr şi invers.
Regulile de joc:
- toate sarcinile încep la semnalul sonor al Ursuleţului Panda (prin educa
toare); răspunde copilul atins de acesta, ceilalţi ascultă şi aplaudă. La sem
nal, copiii închid şi deschid ochii, denumesc şi motivează acţiunea.
Elementele de joc:
- prezenţa Ursuleţului Panda, xilofonul.
- "gtupă cu un număr de obiecte"; "numărare conştientă în limitele 1 -3 ".
Material didactic:
a) demonstrativ: obiecte uzuale, jucării, Ursuleţ Panda, tablă magnetică,
etajeră, 3 diagrame colorate, xilofon, înregistrare;
b) distlibutiv: coşuleţe, jetoane, jucării din matelial plastic, 3 diagrame
individuale, fişă individuală, creioane colorate.
StrateRie stimu/ativ - evaluativă:
aprecieli, recompense.
-
28
Momente '
. pedag()glce .', • • • ·'. Aţti"itate��ClltQ�r�i

. .
. . . . . . . . . . . . . .
,
•• Adivita�a ţlJpln(lT
ÎN JOC • aranjează scăunelele şi îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei măsuţele în formă de ca
pentru activitate reu;
• pregăteşte materialul di
dactic.
CAPTAREA • descoperă materialul sub • participă emoţional la desco

ATENŢIEI formă de surpriză cu perirea materialului şi conver
ajutorul Ursuleţului Pan sează cu personajul prezentat.
da.
AN UNŢAREA • Ursuleţul Panda propune • denumesc corect materialul ;

REGUULOR ŞI recunoaşterea şi denumi
DEMONSTRAŢIA rea obiectelor şi jucăriilor
MODEL de pe masa educatoarei;
Reactualizarea • soli cită selectarea şi gru • grupează după formă obiectele;
cunoştinţelor cu parea jucăriilor după for
privire la gruparea mă;
după formă, mări • cere gruparea după 2-3 • constituie grupe după criteriile
me, culoare criterii considerate simul propuse şi motivează acţiunea;
tan (forrnă-mărime-culoa
re) (ex. elefantul mare,
roşu);
• Ursuleţul atrage atenţia că • sesizează diferenţele cantitative
nu toate grupele au ace prin " multe-puţine" .
l aşi număr de obiecte;
• Utilizând procedeul de
numărare a obiectelor,
propune compararea a
două grupe constituite.
EXECUTAREA • anunţă titlul jocului: "Ce • repetă în cor titlul jocului;

JOCULUI DE ne spune ursuleţul?" ;
PROBĂ • Panda atrage atenţia asu • receptează obiectivele ajutaţi
Prezentru:,ea conţi pra faptului că, folosind de Ursuleţ;
nutului şi dirijarea grupele de obiecte denu
învăţării mite, vor desfăşura jocul
propus în care vor număra
şi vor arăta unde sunt 1, 2,
3 obiecte.
29
• sqlicită atenţie în consti • receptează sarcina;
tuirea de grupe cu număr
diferit de obiecte;
• propune formarea grupei • la semnalul sonor (onomato
cu un obiect utilizând pee) indică grupa cu un obiect,
cardinalul (lucrează la constituită după criteriul pro
tabla magnetică); pus (forma);
• propune identificarea în • identifică în sala de clasă grupa
clasă a unor grupe cu un cu un obiect şi o denumesc;
obiect;
• cere constituirea de grupe • rezolvă sarcina indicând şi
cu două obiecte, iden denumind grupa;
tificarea lor în sala de
grupă;
• la semnalul sonor (ono • răspunde copilul atins de Ursu
matopee) "mor-mor"; leţ, motivând acţiunea ;
sarcina propusă este de a
aşeza grupele în diverse
poziţii spaţiale;
• cere aşezarea grupei cu 2 • execută cerinţa.
obiecte lângă catedră
(dacă nivelul grupei o
permite, se desfăşoară
exerciţii diverse de conso
lidare a numărat ului în
limitele 1-3).
EXECUTAREA • Ursuleţul Panda solicită • denumesc materialul indivi

JOCULUI denumirea materialului dual;
Consolidarea de din coşuleţe;
prinderilor de • cere constituirea grupelor • constituie grupe după forrnă
formare a grupelor după criteriul.propus, la culoare;
după anumite crite semnal (ex. "Scoate din • motivează şi explică acţiunea;
rii coşuleţ grupa cu un ele • raportează cantitatea la număr
fant, aşaz-o în diagrama şi invers;
rotundă!"·- se procedează
la fel cu grupele cu două,
respectiv trei obiecte);
• Ursuleţul propune jocuri • rezolvă sarcinile şi motivează
exerciţiu cu cele trei acţiunea;
grupe constituite: • numără obiectele grupelor prin
"Ridicaţi grupa cu tot atâ Încercuire, utilizând cardinalul.
tea jetoane câte bătăi au
ziţi În xilofon (3) ! " ;
30
" Aşezaţi sub masă grupa
care are atâtea jetoane
câte urechi are Ursuleţul
(2)!"
" Aşezaţi în coşuleţ grupa
cu tot atâte� jetoane câte
sunete aţi auzit la caseto
fon (1)!"
(sarcinile pot fi diversifi
cate şi amplificate în
conţinut în funcţie de
nivelul grupei).
INTRODUCEREA • Ursuleţul Panda propune • rezolvă sarcinile propuse.

SARCINI I NOI rezolvarea fişelor indivi
Realizarea feed duale:
back-ului şi obţine "Colorează grupa cu 3
rea performanţei obiecte !"
" Colorează grupa cu 2
obiecte! " .
"Taie grupa cu 1 obiect ! "
INCHEIEREA • evaluează rezultatele fi • participă la evaluarea fişelor

ACTNITĂŢIl şei; alături de educatoare;
• Ursuleţul Panda face • primesc recompense, repetă
aprecieri asupra modului titlul jocului şi ies ordonat din
de desfăşurare al activită sala de grupă.
tii, repetă titlul jocului.
31
GRUPA MIJLOCIE
o caracteristică a copilului de vârstă preşcolară mijlocie este gândirea limitată

în cadrul- datelor percepJiei. Este vorba de stadiul preoperator, acela al gândirii
intuitive (1. Piaget).
Lipsa de preocupare de a pune în legătură datele perceptive se observă în
producţiile grafice ale copiilor.
Gândirea copilului are o orientare practică, concretă faţă de problemele care i
se dau spre rezolvare.
Treptat, copiii se ridică spre forme de analiză şi sinteză mai complexe, efectuate
pe plan mintal, cu participarea tot mai mare a experienţei anterioare.
La preşcolarii mijlocii se observă posibilitatea de a face abstracţie de unele
însu�iri mai puţin esenţiale ale obiectelor sau de asemănările lor anterioare,
întâmplătoare, şi de a face generalizări corecte, pe baza unor însuşiri "mai"
esenJiale.
La vârsta despre care discutăm în acest capitol concretizarea are o semnificaţie
mai redusă, având în vedere faptul că la această vârstă copilul abia începe să treacă
la primele generalizări pe baza însuşirilor esenţiale ale obiectelor.
Deosebit de importantă pentru această vârstă este problema formării noţiunilor
matematice.
Cunoaşterea cuvântului ce defineşte noţiunea nu este suficientă pentru utilizarea
lui corectă şi cu atât mai mult pentru definirea noţiunii.
Un obiect are multe însuşiri (culoare, mărim�, formă, materialul din care este
confectionat, prezenţa unor aspecte speciale etc.) şi este necesar ca subiectul (copi
lul) să ştie care din aceste însuşiri sunt caracteristice pentru o grupă dată de obiecte,
spre a le putea desprinde din mulţimea celorlalte însuşiri. Pentru a şti care din
însuşirile numeroase şi variate ale obiectelor este cea mai importantă, este necesară
o anumită modalitate de lucru cu preşcolarii, modalitate pe care o propunem prin
intermediul jocurilor didactico-matematice conţinute în acest volum.
La această vârstă, nivelul de generalizare şi abstractizare destul de ridicat
permite însuşirea unor noJiuni matematice, Cit toate că acestea vor avea o sferă şi
un conJinut instabil. Totul se va baza pe concret, după cum se va întâmpla în forma
rea noţiunii legate de număr. Copiii asociază "cuvintele-numere" la obiectele res
pective, considerându-Ie drept însuşiri ale obiectului dat, ca şi când obiectul respec
tiv ar fi numit "doi" sau "trei" etc.
33
În principal, urmărim prin colecţia de jocuri matematice următoarele aspecte:
1. Consolidarea noţiunilor matematice cu privire la formă, mărime, culoare,

spaţiu.
2. Consolidarea număratului în limitele 1-5:
3. Dezvoltarea limbajului matematic.
4. Perfecţionarea priceperilor şi a deprinderilor de a acţiona cu obiectele
(imaginile).
5. Dezvoltarea atenţiei, dezvoltarea gândirii, a operaţiilor de generalizare
logică.
6. Dezvoltarea spiritului de observaţie.
CINE ŞTIE MAl BINE?
- să recunoască şi să denumească materialul folosit;
- să constituie mulţimi de obiecte după criteriul formei, al culorii şi al mă-
rimii;
- să compare mulţimile constituite, identificând relaţiile cantitative existente;
- să indice şi să denumească relaţiile spaţiale ale obiectelor şi mulţimilor de
obiecte constituite;
- să rezolve independent fişa de lucru cu cerinţele exprimate.
Sarcina didactică:'
- recunoaşterea şi denumirea corectă a mulţimilor de obiecte după criteriul
formei, culorii, mărimii;
- sesizarea greşelilor efectuate de Scufita Roşie şi corectarea lor de către copii
utilizând limbajul matematic corespunzător.
Regulile de joc:
- copiii închid şi deschid ochii numai la semnalul educatoarei;
- aşază materialul după cerintele acesteia;
- semnalizează corectitudinea răspunsurilor prin aplauze;
- verbalizează acţiunea efectuată.
Elementele de joc:
- Păpuşa Scufita Roşie, aplauze.
Conţinut matematic:
- formă, culoare, mulţime de obiecte, cantitate.
- conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea.
Material didactic:
a) demonstrativ: pitici, păpuşi, maşini, mingi, cuburi, fructe din material
plastic (mere, pere, prune), trei pomi (crengi) repre-
zentând un măr, un păr, un prun sub care se află jetoane.
Păpuşa Scufita Roşie.
b) distributiv: coşulete, jetoane reprezentând fructe (mere, pere, prune),
creioane colorate.
Strategie stimulativ-evaluativă:
3S
•••• ••. Continutul activitJ�i .
•.. •••
Momente
. ..
.. . . . . . . . <1\Vitll�� b;�iilor ..
• • _ • • • • - -'o _ , . o•• ••••• • ••• • 0 .0 • • • •
pedagogice
ActiVitateaednca.toarei . A
INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi scă- • intră ordonat în sala de grupă şi

ÎN JOC unelele sub formă de ca- îşi ocupă locul.
Pregătirea clasei reu ;
pentru activitate • distribuie materialul di
dactic.
ANUNŢAREA • prin vocea Scufiţei Roşii, • participă la conversaţia cu pă

TITLULUI care îi salută pe copii şi se puşa;
JOCULUI prezintă, anunţă titlul jo
Captarea atenţiei cului : "Cine ştie mai
bine?"
ANUNŢAREA • Scufiţa Roşie anunţă • receptează regulile jocului ;

REGULILOR regulile jocului: la semnal, • repetă titlul jocului.
JOCULUI copiii vor trebui să forme-
Reactualizarea cu ze mulţimi după formă,
noştinţelor asimi mărime şi culoare.
late anterior cu
privire la conceptul
de grupă de obiec
te, formă, culoare
DEMONSTRAŢIA • solicită copiii să denu- • denumesc materialul;

MODEL A mească materialul;
JOCULUI • le propune copiilor să • sortează jucăriile după criteriile
Prezentarea conţi sorteze jucăriile după for- propuse;
nutului şi dirijarea mă;
învăţării. • indică mulţimile pe care • delimitează mulţimile prin gest
ReactUillizarea cu trebuie să le formeze de încercuire;
noştinţelor cu pri (mulţimea piticilor, păpu-
vire la gruparea în şilor, maşinilor etc.);
funcţie de anumite • constată cine a ştiut să a- • aplaudă pe cei care au realizat
criterii. ranjeze jucăriile mai bine; corect sarcina;
• le cere să stabilească în • compară mulţimile din punct
care dintre mulţimi sunt de vedere cantitativ.
"mai multe", "mai puţine"
jucării ;
• solicită copiii (care vor • realizează sarcina şi motivează
primi 3 coşuri) "să culea acţiunea;
gă" de sub pomi fructele -
36
măr, pară, prună - să le
denumească şi să le aşeze
în coşuri, după formă ;
• le cere copiilor să sorteze • constituie mulţimi de fructe
fructele "în lăzi" respec (miniatură) după culoare, le
tând criteriul culori i : mere denumesc şi le arată prin gest
roşii, pere galbene, prune de încercuire;
albastre;
• propune gruparea j ucării- • constituie mulţimi după mări-
lor după mărime; me (mingi mari şi mingi mici
etc . ) ;
• Scufiţa Roşie cere compa- • compară mulţimile propuse;
rare a celor două mulţimi • verbalizează acţiunea în ter-
după cantitate prin stabi - meni corespunzători ;
lirea de mulţimi cu " mai
mul te " , "mai puţine" jucă-
ri i ;
• Scufiţa Roşie enunţă cerin- • denumesc poziţii spaţiale (în
ţa de a aşeza mulţimile de căsuţă, pe lac, lângă, în faţă
jucării în diferite pozitii etc.) .
spaţiale.
EXECUTAREA • sub pretextul unei întreceri • constituie mulţimi după criterii

JOCULUI "Cine ştie mai bine?", simultane (ex: mulţimea mere
Intensificarea propune copiilor constitu lor mari roşii, mulţimea mere
retenţiei şi asigura irea de mulţimi după două lor mici galbene ) ;
rea transferului criterii considerate simul- • vor fi aplaudaţi copiii prompţi
tan (mărime-cu loare). în acţiune.
COMPLICAREA • prezintă fişele individuale • rezolvă independent fiş a de lu

JOCULUI cu cerinţele propuse: cru .
Realizarea feed " Încercuieşte obiectele
back-ului şi obţine care au aceeaşi formă ' "
rea performanţei "Colorează c u roşu obiec
tele mari, cu galben cele
mici şi cu albastru pe cele
mijlocii ! "
"Taie norii de deasupra a
vionului ! "
ÎNCHEIEREA • Scufita Roşie apreciază • participă l a evaluarea rezulta

ACTNITĂŢI/. rezultatele obţinute şi par telor alături de Scufiţa Roşie;
t\ciparea copiilor la activi
tate;
• oferă recompense. • ies ordonat din sala de grupă.
37
SĂCULEŢUL FERMECAT
- să selecteze obiecte după anumite criterii propuse: formă, culoare, mărime,
formând mulţimi;
- să formeze mulţimi cu "mai multe" elemente şi mulţimi cu "mai puţine"
elemente, după un criteriu ales;
- să compare două grupe de obiecte cantitativ, precizând poziţiile spaţiale în
care se află;
- să rezolve independent fişa de lucru.
Sarcina didactică:
- compararea a două grupe de obiecte, aprecierea cantităţii prin "multe" sau
"puţine".
Regulile de joc:
- "Săculeţul fermecat" (care conţine jucării de volum mic) trece pe la fiecare
copil din grupă, se opreşte la semnalul "Stop ! " ;
- copilul alege o jucărie, o denumeşte şi . o aşază acolo unde îi indică educa
toarea;
- rezolvarea itemilor de pe fişa de muncă individuală este marcată de sunetul
trompetei;
- întrecere între grupe.
Elementele de j oc:
- Săculeţul fermecat, trompeta, întrecerea.
- mulţimi cu "mai multe" elemente, mulţimi cu "mai puţine" elemente, mări
me, formă, culoare.
- explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea.
Material didactic:
a) demonstrativ: tablă magnetică, figurine magnetice, grupe de jucării,
minge, Săculeţul fermecat, trompetă.
b) distIibutiv: coşuleţe cu jetoane ( 1 -5); mijloac� de transport - jucării,
diagrame colorate, fişă individuală, creioane.
Resurse temporale: 20-25 de minute.
39
. ..•• ... Glllltill�#J ..��".�� .
. ...- . . .- . . . . . . .. . . . . . . . . - .-.. . .-... . ..
. .. . . . .. . .. .. . . .. . . ..
;
. . .. .. .
Momellte
, ", . . . - " , ' , " . . . . .. ;. ., .. . . . ... . - , . . . ..; . ; : ".: :ţ..(J: p. ; i:i19
.
.
· • · Activjtatea �ijca,*�a��i •.• • . • A��
. . . : :. :
ped agogi ce. · . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .
· . . . . . . . . . . . .
r
· ··
.·
·
. .
· · ·
.
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă

ÎN JOC • aranjează mobilierul în şi îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei formă de careu ;
pentru activitate • distribuie materialul.
CAPTAREA • le prezintă copiilor Să • receptează, participă emoţional

ATENŢIEI culeţul fermecat, spu la descoperirea Săculeţului
nându-le că el poate face fermecat;
minuni numai dacă se află
în mâinile unui copil
cuminte;
• le cere copiilor să trans • trec Săculeţul din mână în
mită din mână în mână mână.
Săculeţul fermecat.
ANUNŢAREA • anunţă titlul jocului: "Să

REG UULOR ŞI culeţul fermecat" ;
DEMONSTRA ŢIA • le cere copiilor să trans
MODEL mită Săculeţul din mână
Reactualizarea în mână;
cunoştinţelor cu • la semnalul "Stop ! " , cere • descrie jucăria şi o aşază acolo
privire la poziţii unui copil să scoată o unde i se cere;
spaţiale şi gruparea jucărie din săculeţ şi să o
obiectelor după aşeze pe masă, la locul
anumite criterii indicat;
• cere copiilor să grupeze • grupează după formă şi verbali
j ucăriile după formă; zează;
• constituie grupa maşinilor, a
tractoarelor, a autobuzelor, a
avioanelor;
• solicită copiii în constitui • constItUle grupa maşinilor
rea grupelor de jucării mici, grupa maşinilor mari, la
după criteriul mărimii (se tabla magnetică;
lucrează cu jetoane la ta • verbalizează corect acţiunea
bla magnetică şi, dacă ( " Am obţinut grupa maşinilor
nivelul grupei permite, mari roşii, grupa maşinilor mici
solicită constituirea gru galbene" . .. )
pelor de jucării după 2-3
criterii considerate simul
tan).
40
JOCUL DE • propune compararea a • receptează sarcina;
PROBĂ două multimi constituite • compară grupele;
Prezentarea conţi în funcţie de cantitate; • verbalizeză acţiunea ("Grupa
nutului şi dirijarea maşinilor roşii are mai multe
învăţării obiecte decât grupa maşinilor
albastre..... ) ;
• solicită identificarea gru • identifică grupa cu un obiect şi
pelor în funcţie de numă grupa cu mai multe obiecte.
rul de elemente.
EXECUTAREA • propune denumirea ma • identifică grupa de jetoane şi

JOCULUI terialului distribuit; grupa de jucări i ;
In tensificarea • anunţă prima probă a
retentiei şi asigura jocului: "Multe-putine" ;
rea transferului • scoate din Săculet un • receptează sarcina şi o execută
jeton şi le cere copiilor să (ex . : "Grupa jetoanelor cu
realizeze mulţimea de obiecte galbene are mai multe
jetoane identice cu cel elemente decât grupa jetoane
arătat ; lor cu obiecte roşii") ;
• motivează actiunea;
• propune constituirea în • receptează sarcina şi o execută;
diagrame a grupelor cu
"mai multe jetoane" , "mai
puţine jetoane" (sarcina
începe şi se sfârşeşte la
semnal "Stop ! " ) ;
• aşază copiii în două grupe
şi propune o Întrecere
(evaluarea întrecerii va fi
făcută în functie de
corectitudinea şi sponta
neitatea răspunsurilor da
te la semnalul "Stop ! " ) ;
• solicită concurenţii să • receptează sarcina şi o execută;
aşeze într-o diagramă
mulţimea identică cu jeto
nul scos din Săculeţ;
• propune copiilor să aşeze • execută sarcina şi o motivează
într-o altă diagramă o (compară grupele de obiecte
mulţime de jetoane mai realizate prin expresia "multe
mare ca număr decât cea puţine").
găsită (jocul se continuă, • îi aplaudă pe învingători.
educatoarea punând în
săculeţ şi jucării).
41
COMPUCAREA • propune rezolvarea �arci- • receptează şi rezolvă sarcinile
JOCULUI nilor de pe fişele indivi- succesiv - la semnalul trompe-
Realizarea feed- duale: tei;
back-ului şi obţine- "Colorează mulţimea cu • lucrează independent.
rea performanţei un singur fruct - încercu-
ieşte-o ! " ;
"Colorează mulţimea cu
mai multe fructe ! "
"Formează mulţimi după
formă! " .
(pentru începutul ş i pen-
tru siarşitul rezolvării fo-
loseşte ca semnal trom-
peta).
ÎNCHEIEREA • apreciază rezultatele acti-

ACfNrFĂŢII vităţii;
• repetă titlul jocului; • repetă în cor titlul jocului;
• acordă recompense;
• propune jocuri l iber-crea- • ajută la aranjarea materialului
tive cu materialul exis- pentru a continua jocul liber
tent. ales.
42
sĂ FIE TOT A TÂTEA !...
Obiectivele operaţionale: .
- să fonneze mulţimi de obiecte după anumite criterii (fonnă, mărime, culoa-
re) şi să le plaseze în poziţii spaţiale diferite, denumindu-Ie; .
- să compare două sau mai multe mulţimi de obiecte în funcţie de anumite
criterii - număr de obiecte etc., sesizând diferenţe cantitative sau echivalenţe
prin punerea în corespondenţă a elementelor mulţimilor şi utilizând expresii
le: "multe-puţine" , "tot atâtea" .
Sarcina didactică:
- diferenţierea şi sesizarea relaţiilor cantitative dintre două sau mai multe mul
ţimi prin punerea în corespondehţă a elementelor acestora;
- constituire,a de mulţimi cu "multe" , "puţine" şi "tot atâtea" elemente.
Regulile de joc:
- sarcinile propuse spre rezolvare vor fi enunţate de educatoare prin persona
jul RoboţeI, participant direct la activitate;
- toate sarcinile încep şi se termină la semnalul sonor al Rob6ţelului .
Elementele de joc:
- Roboţelul, închiderea şi deschiderea ochilor, aplauze.
- număr, cantitate, poziţii spaţiale, mărime, culoare, formă, relaţie de
corespondenţă între elemente.
- demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin
descoperire.
Material didactic:
a) demonstrativ: flanelograf; tablă magnetică, panou electric, jetoane
(reprezentând buburuze, frunze, veveriţe, alune, ciuper
cuţe), coşuleţe, figUline magnetice.
b) distributiv·: coşuleţe cu jetoane reprezentând: trei frunze, patru
bubumze, patru fluturi, diagrame colorate, carioca, fişă
de evaluare'.
- aprecieri , recompense.
44
. .. ..
. . . .. ... . .. . .. . -. . : . : . . .. . .. .. . .. , .. . . .. . .. . .
:>-:
. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. .
..
. . .
. C!llllinutlll al:tivităţii
.
. >M()melj.� . .
·.· .·I. ct
: : • •.• :: .. . . .. . .... . .. : .. .. . .... . . . . . .
• .· • .· .• ...••ag
.·e..· d . o. .g .·.•·.• • .• ••.• · · . .• .. .. . . ��tlvjţaţ� .
ActiYita��. � opiilor .'·
. . . • • • • •
. .
,"o �'_'.'. o", ••• • ••• •• • ," •••• o••
.
. . . • • • •
•
.
. •.
.
.
• ��JÎffltl)aţei • '
.. ... • •.
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sală şi îşi

ÎN JOC • aranjează măsuţele şi ocupă locul.
Pregătirea clasei scăunelele;
pentru activitate • pregăteşte materialul de
ANUNŢAREA • apariţia neanunţată a • participă la conversaţia cu Ro

TITLULUI, Roboţelului care, prin boţeI;
OBIECTNELOR vocea educatoarei, pre • denumesc materialul didactic;
ŞI REGULILOR zintă materialul şi anunţă • repetă titlul jocului;
JOCULUI titlul jocului: "Să fie tot
Captarea atenţiei. atâtea! . . . " ;
Reactualizarea • RoboţeI propune consti • selectează şi clasifică jetoanele
cunoştinţelor asi tuirea de mulţimi, indi obţinând mulţimea buburu
milate anterior cu când verbal criteriul de zelor mari-mici, a veveriţelor
privire la formarea constituire (formă, mări mari-mici etc . ; I
mulţimilor după me);

criterii: formă, • cere constituirea mulţimi • receptează şi rezolvă sarcina
mărime, culoare. lor după criteriul formă obţinând mulţimea frunzelor
culoare; galbene, a frunzelor verzi,
mulţimea coşuleţelor roşii, a
cQşuleţelor albastre etc . ;
• invitându-i pe copii să • închid şi deschid ochii, sesi
închidă ochii, RoboţeI zează greşala, o corectează,
efectuează "greşeli" (pe verbalizând şi motivând toate
tabla magnetică amestecă acţiunile efectuate (răspun
jetoanele) şi le cere copi surile, şi acţiunile corecte sunt
ilor să deschidă ochii, să aplaudate) ;
constate erorile şi să re
grupeze jetoanele în func
ţie de formă şi mărime
(efectuează 2-3 exerciţii
de acest fel - apartenenţa
la mulţime) ;
• solicită copiii în compa • identifică mulţimile, le com
rarea a două mulţimi de pară, exprimând verbal acţiu
jetoane constituite pe cri nea prin "multe", "puţine" şi
terii diferite (formă şi mă prin încercuire (mulţimea
rime) (se efectuează 2-3 veveriţelor mari are mai multe
45
exerciţii de acest fel acor veveriţe (4) decât mulţimea
dând atenţie sesizării di veveriţelor mici (1) şi invers) ;
ferenţelor cantitative);
• lucrează la tabla magne • sesizează raporturi cantitative
tică cu mulţimi distincte dintre două mulţimi;
şi vizibil diferite ca
număr de elemente;
• RoboţeI propune proba • descoperă mulţimea lipsă, o
exerciţiu preferată de co denumesc şi apreciază canti
pii: "Ce mulţime a dispă tatea prin comparaţie;
rut şi ce ştii să spui despre • verbalizează în termeni co
ea?" (sarcina propusă este respunzători ;
de a compara mulţip!ea
lipsă cu cea rămasă pe
tablă, prin aprecierea can
tităţii; dispariţia şi apari
ţia mulţimii se fac în timp
ce copiii închid şi deschid
ochii);
• RoboţeI diversifică sarci • denumesc mulţimile prin
nile prin punerea în discu încercuire, apreciază cantitatea
ţie a trei mulţimi constitu comparând succesiv mulţimile
ite după criterii comune (1-2; 1-3 ; 2-3 ) ;
sau criterii diferite;
• RoboţeI supraveghează • verbalizează corect acţiunea
acţiunea şi îndrumă desfă efectuată, motivează în ter
şurarea jocului. menii cunoscuţi.
• repetă titlul jocului: "Să • percep şi repetă titlul jocului în
fie tot atâtea! " cor şi individual ;
• RoboţeI anunţă în termeni • receptează scopul şi repetă cu
accesibili vârstei copiilor ajutorul personajului îndrăgit.
scopul jocului: formarea
de perechi între elemen
tele mulţimilor anterior
formate şi aprecierea can
tităţii prin "tot atâtea".
EXECUTAREA • RoboţeI demonstrează şi • acordă atenţie sarcinilor pro

JOCULUJ DE explică, cu ajutorul copii puse spre rezolvare;'
PROBĂ lor, modul de desfăşurare • indică mulţimile prin încercu
Prezentarea conţi al jocului - joc de probă la ire;
nutului şi dirijarea flanelograf;
învăţării
46
• potnvlt criteriului de • apreciază cantitatea prin punere
punere în corespondenţă, în corespondenţă după algorit
Roboţei, luctând la tabla mul cunoscut de "unu la unu";
magnetică; cere constitu
irea a două mulţimi ine
gale ca număr de elemen
te, în limitele 3-2, 2- 1 ;
• lucrează la tabla magne
tică;
• prin întrebări-problemă • receptează sarcina şi o rezolvă;
de felul: "Ce trebuie să • motivează acţiunea efectuată.
faceţi ca ambele mulţimi
să aibă tot atâtea elemen
te?", Roboţei determină
copiii să obţină mulţimi
echivalente prin adăuga
rea sau suprimarea unui
element.
EXECUTAREA • Roboţei propune denumi • denumesc materialul şi repetă

JOCULUI rea materialului indivi modul de execuţie al jocului;
Intensificarea dua' explică jocul cu
retenţiei şi asigura acest material - formare
rea transferului de perechi între elemente
le mulţimilor din coşuleţ;
• Roboţei cere constituirea • sortează după criteriile propu
mulţimilor după formă şi se" obţinând în diagrame mulţi
culoare în diagramele mea fluturilor galbeni şi mulţi
individuale; mea frunzelor galbene (folo
sind şi alte culori);
• Ia întrebarea "Care mulţi • verbalizează aCţiunea;
me are mai multe sau mai • receptează întrebările - sarcină ;
puţine elemente?" copiii • realizează punerea în corespon
sunt determinaţi să pună denţă (ex.. "Mulţimea fluturilor
_ în corespondenţă elemen galbeni are tot atâtea el. cât
tele mulţimilor; mulţimea frunzelor galbene"),
motivând acţiunea;
• diversifică sarcina cerând • realizează sarcina în timp util
copiilor să aşeze mulţimi şi apreciază faptul că aşezarea
le în diverse poziţii spa în diferite poziţii nu schimbă
ţiale pe măsuţe - com numărul de elemente (mulţimi
pararea mulţimilor prin le au tot atâtea elemente,
formare de perechi. indiferent de aşezare);
47
• propune compararea a • forn:ează perechi după algo
trei-patru mulţimi care au ritmul cunoscut şi verbalizează
acelaşi număr de elemen acţiunea;
te (dacă grupa permite) ;
• solicită exerciţii de verifi • Ia semnal, caută şi identifică
care la panoul electric de mulţimea echivalentă.
tipul: "Găseşte mulţimea
cu tot atâtea elemente ! "
(corectitudinea acţiunii
este subliniată de semna
lul sonor - luminos); •
• antrenează cât mai mulţi

copii pentru verificarea
cunoştinţelor).
COMPUCAREA • Roboţei propune copiilor • receptează sarcina şi o rezolvă;

JOCULUI să găsească în sala de
Realizarea feed grupă mulţimi care au tot
back-ului şi obţi atâtea elemente, demon-
nerea performanţei strând echivalenţa prin
formare de perechi (copii
- coşuleţe, fetiţe - băieţi,
scăunele - măsuţe etc.);
• solicită rezolvarea fişelor • rezolvă cerinţele din fişă.
individuale:
" Dă-i fiecărui căţei câte
Ull os ! " ;
"Desenează în di agramă
tot atâtea t10ri câte păpuşi
sunt. Arată că sunt tot atâ
tea ! " ;
" Alcătuieşte mulţimi cu
acelaşi număr de elemen
te de aceeaşi formă ! " (4) .
ÎNCHEIEREA • Roboţei apreciază modul • primesc recompense;

ACTIVJTĂŢ// de desfăşurare al activită • se implică în organizarea şi
ţii şi propune jocuri liber desfăşurarea unui joc de creaţie
creative cu materialul di- preferat.
dactic utilizat în timpul
-
activităţilor complemen
tare.
48
��
12�:J:l'
<
CINE ARE O MULŢIME LA FEL CU A MEA?
- să recunoască, să denumească corect obiectele;
- să alcătuiască mul�mi de obiecte după dimensiunile lor;
- să compare două sau mai multe mulţimi plin punerea în corespondenţă a
elementelor mulţimilor; .
- să aprecieze cantitatea folosind expresiile "multe-puţine", "tot atâtea" o
biecte;
- să denumească poziţii spaţiale ocupate de mulţimile propuse în joc;
- să rezolve fişa matematică individuală, răspunzând cerinţelor.
Sarcina didactică:
- recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor şi a dimensiunilor lor (lung -
SCUlt, gros - subţire, mare - mij lociu - mic).
Regulile de joc:
- copiii realizează sarcina la semnalul educatoarei (clopoţel).
Elementele de joc:
- piticul Barbă-Cot (păpuşă de la teatrul de păpuşi sau o jucălie), aplauze.
- cantitate, mălime, formă, culoare, dimensiune, poziţie spa�aIă.
- explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea.
Material didactic:
IT) demonstrativ: mulţimi de oQiecte groase-subţiri, lungi-scurte, mari
mij locii-mici, tablă magnetică;
b) distlibutiv: coşuleţe cu obiecte de diferite dimensiuni (morcovi groşi
- subţili ; be�şoare lungi - sCUlte; mere mall - mijloci� -
.
mici) ; fişă, creioane colorate.
Resurse temporale: 20-25 de minute.
50
.-: " : : <<"<" :\::"::: :"":.:::":::":::>::" : ::: ": :"
. •.• ..• • •. . • • •.• •••• ••.• • · 9)llti�llt\ll activiţiltiÎ · • .
« M9ni��e ... • . .. . . .
•.•. .. ...
•• •.•.••· p(!(ijtgC)glte... • • . ..• • • • . AţtiVitate3 eaU�,ofl"ei •.•.• • . .

. .. .
.
Activhateâ copiU()r ...
PREGĂTIREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat şi îşi ocupă lo
CLASEI PENTRU • aranjează măsuţele şi cul.
JOC scăunelele în semicerc ;
• pregăteşte şi distribuie
materialul.
ENUNŢAREA • prezintă pe Piticul Barbă • răspund la întrebările de in

SCOPULUI ŞI A Cot, care a venit să se troducere în joc ale piticului
OBIECTNELOR joace cu copiii. Barbă-Cot.
JOCULUI • anunţă, prin păpuşă, titlul
Captarea atenţiei jocului: "Cine are o mul
ţime la fel cu a mea?" ;
• enunţă scopul şi obiecti
vele în termeni accesibili.
PREZENTAREA • solicită constituirea de • constituie mlllţimi după crite

REGUULOR mulţimi după criteriul di riul dimensiunii;
JOCULUI mensiunii: gros-subţire; • verbalizează fiecare acţiune în
Reactualizarea lung-scurt; mare-mijlociu termeni corespunzători.
cunoştinţelor refe - mic (se lucrează succe
ritoare la formarea siv pentru fiecare
mulţimilor după dimensiune pe flanelo
grosime, lungime, graD .
mărime • lucrează la tabla magne • lucrează cu materialul din
tică; coşuleţ;
• constituie mulţimi după • identifică mulţimea şi i-o arată
criteriul dimensiunii, iar Piticului B arbă-Cot, care le
l a întrebarea: "Cine are o confirmă că au lucrat, sau nu,
mulţime la fel cu a mea?" corect;
determină pe copii să gă • verbalizează şi moti vează
sească în coşuleţ mulţi acţiunea (ex. identifică mul ţi
mea echivalentă ca număr mea merelor mari - mijlocii -
de elemente şi criterii de mici, a morcovilor groşi - sub
grupare . ţiri etc.).
EXECUTAREA • cere compararea a două • compară cele ' două mulţimi

JOCULUI mulţimi propuse prin propuse verbalizând prin
Intensificarea re punerea în corespondenţă expresiile "multe -puţine", "tot
tenţiei şi asigurarea (mulţimile propuse vor fi atâtea" ;
transferului diferite după criteriile de
51
grupare; ex. coresponden • lucrează la tabla magnetică;
ţa între morcovi groşi şi
beţişoare scurte);
• solicită aprecierea cantită • compară mulţimile şi aprecia
ţii prin punerea în cores ză cantitatea prin " multe - pu
pondenţă simultană a trei ţine", "tot atâtea", motivează
mulţimi constituite pe acţiunea;
criterii diferite ca dimen
siune (ex. mere mari în
partea stângă; creioane
scurte în mijloc şi mere
mici în partea dreaptă);
• focalizează atenţia asupra • sesizează mulţimea care lip
celor trei mulţimi, cerând seşte, o caracterizează prin
apoi copiilor să închidă criteriul de constituire, numă
ochii; elimină o mulţime rul de elemente şi poziţia
şi, la semnalul de deschi ocupată;
dere a ochilor, întreabă:
"Ce mulţime a dispărut?"
• Piticul Barbă Cot propune • Lucrează cu materialul indivi
un exerciţiu pentru sesiza dual la măsuţe;
rea echivalenţei mulţimi • constituie mulţimi după crite
lor indiferent de poziţiile riul cerut de educatoare;
spaţiale ocupate; • compară cele două mulţimi
puse în discuţie; numără
elementele mulţimilor şi sesi
zează echivalenţa lor;
• cere aşezarea mulţimilor • aşază mulţimile în poziţiile
în diferite poziţii spaţiale spaţiale indicate, sesizează
insistând asupra faptuLui echivalenţa mulţimilor indife
că: indiferent de poziţia rent de poziţia spaţială ocupa
spaţială ocupată de mulţi tă.
me, numărul eLementelor
rămâne acelaşi.
COMPUCAREA • propune rezolvarea fişe- • rezolvă fişele;

JOCULUI lor individuale:
Realizarea feed
back-ului şi obţine "Formează, prin încercui
rea performanţei re, mulţimi de acelaşi
fel ! "
52
" Formează perechi Între
elementele . celor două
mulţimi ! " ;
"Colorează mulţimea cu
cele mai multe ele-
mente ! " .
ÎNCHEIEREA • Piticul apreciază rezulta- • repetă titlul jocului desfăşurat;

ACTNJJĂŢII tele obţinute de copii şi le • primesc recompensele şi ies
mulţumeşte pentru că s-au ordonat din sala de grupă.
jucat împreună.
53
•
TRĂISTUŢA VERONICĂI
- să denumească figurile geometrice învăţate în condiţiile în care li se pune
la dispoziţie un ansamblu ce le conţine pe acestea;
- să identifice figuri geometrice, denumindu-Ie în condiţiile în care li se dau
însuşirile acestora;
- să identifice figuri geometrice, selecţionându-le prin pipăire şi să le denu
mească;
- să formeze mulţimi de figuri geometrice clasificându-Ie în funcţie de formă,
mărime, grosime, culoare;
- să asocieze cifra cu numărul şi cu mulţimea de obiecte ( 1 -5).
Sarcina didactică :
- consolidarea cunoştinţelor referitoare la figurile geometrice: pătrat, rotund,
triunghi, cerc.
Regulile de joc:
- la semnalul educatoarei, ce recită versurile "Trăistuţa Veronicăi", copiii
execută cerinţele fixate.
Elementele de joc:
- un săculeţ colorat ţesut cu paiete; poezia Trăistuţa Veronicăi (probe de joc),
o fetiţă din altă grupă îmbrăcată într-o rochie cu figuri geometrice, aplauze.
- şirul numeric 1 -5; figuri geometrice; mulţime de elemente; formă; mărime;
culoare.
- conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea (dramatizarea).
Material didactic:
a) demonstrativ: Trăistuţa Veronicăi, tablă magnetică, figuri geometrice
magnetice;
b) distributiv: jetoane cu figuri geometrice, joc "Logi II'!, fişă de muncă
independentă..
Strategie stimulativ- evaluativă:
55
.
Conpriutul activităţii . ... .
. . .
" . . . . . .
Momente . . ..
: . . : . . , .. : " , - ' -: : " , :"
pedagogice·
!\itÎ�Me ţoPP'Qr
. . .
. . . .
Acţiunile . edJlOltoarei . .
. . . . . . . . .
•.•.•. .•
..
.. .
.
INTROD UCEREA • aranjează pe mesele (aşe • intră ordonat şi îşi ocupă locu
ÎN JOC zate în semicerc) ma rile.
Pregătirea clasei terialul distributiv.
pentru activitate
ANUNŢAREA • ciocănitul în uşă vesteşte • copiii ascultă în linişte.

TITLULUI. A apariţia Veronicăi, care
OBIECTNELOR ŞI are un scurt dialog cu
REGUULOR educatoarea. Aceasta o
JOCULUI prezintă prin versurile:
Captarea atenţiei "E la noi la grădiniţă
Veronica - o fetiţă
Cu codiţe. cufundiţă
Şi pătrate pe rochiţă. . .
Toată ziJja-i p e scăriţă -
Sare ca o veveriţă.
Ce-are ea ?
Aflaţi îndată:
O trăistuţăfermecată. . .
N-o s ă credeţi. măi copii.
Veronica-i miindră tare
Şi nici nu e de mirare:
Traista ei e vorbitoare.
Şi mai e încă ceva. . .
Multe taine poartă-n ea.
Zice că un meşterfaur
A bătut-o-nfir de aur. . .
Şi c ă doar s ă o atingi:
Sar din ea ciiteva mingi.
Doar atiit?
Nici pomeneală!. . .
Ce-o mai ieşi la iveală? "
• anunţă titlul jocului. • repetă titlul jocului .
EXECUTAREA • recită, ducând trăistuţa la • un copil vine la masă. pipăie

JOCULUI DE ureche: din interiorul trăistuţei o fi
PROBĂ "Să vină acum la mine gură geometrică fără a o extra
Un copil ce ştie bine ge, o denumeşte, apoi o pre
Atingiind o piesă doar zintă caracterizând-o;
Să ne spună fonna-i rar! " • aplaudă răspunsul.
56
• cere unui copil să rezolve • formează o mulţime cu patru
sarcina enunţată astfel : forme geometrice de acelaşi
"Vezifigura de pe tablă? fel (ex.: pătrat) ;
Ia te-apuc-acum degrabă
Şi mai ia lefel treifonne!
Pune-le apoi grămadă
Şi Îmi spune: Cdte-s oa-
re ? "
• solicită altui copil să re • formează mulţimea cercurilor
zolve sarcina enunţată în de culoare indicată.
versurile:
"La culoare-acum pri
veşte
Şi trei cercuri ia, fireşte!"
(indică o culoare)
EXECUTAREA • prezintă copiilor săcule • denumesc materialul din

JOCULUI ţul urmând denumirea săculeţ:
Consolidarea noţiu materialului din interiorul
nilor matematice: acestuia:
formă, mărime, "Din mătase şi din aur
culoare, mulţime cu M-a ţesut un meşterfaur.
un număr de ele Sunt sac mic, darfenne-
mente în limitele cat,
( 1 -5 ) De m-atingi, eu mă des
fac...
De sunteţi atenţi acum,
Întrebarea eu o pun: "
Proba 1 :
• introduce mâna în sac şi • denumesc figura geometrică
recită: "rotund" (disc! şi o carac
"Am găsit acum ceva terizează;
Fără colţuri, chiar aşa;
Forma-i lină ca o roată!
Ce e? Hai, spuneţi oda- .
tă! "
(în rezolvarea sarcinii
sunt antrenaţi mai mulţi
copii);
57
Proba 2:
"La un cerc mare şi roş • formează mulţimea cu 4 dis
Ca o creastă de cocoş, curi mari roşii;
Pune acuma alte trei, • asociază cifra corespunzătoare
Dar la fel! numărului de elemente ale
Spune câte sunt, de vrei! " mulţimii;
(le cere să asocieze şi
cifra la mulţime pe tabla
magnetică);
Proba 3:
"Vezi la cifră de priveşte! • formează mulţimea de figuri
Forme albastre ia din sac geometrice cu tot atâtea
De acelaşi fel săfie, elemente câte arată cifra;
O mulţime-alcătuieşte! "
(indică cifre în limitele 1-
5);
Proba 4 :
"Ia te uită-n jur, aici:/Un • indică obiecte din clasă care
triunghi poţi să indici ? " să aibă forma figurii geome
(triunghiul poate fi înlo trice denumită de educatoare.
cuit cu altă formă geome
trică; dacă nivelul grupei
o permite, se pot desfăşu
ra mai multe probe).
COMPLICAREA • soli cită rezolvarea cerin • rezol vă cerinţele din fişă.

JOCULUI ţelor din fişa individuală:
Realizarea feed "Colorează cu verde cer
back-ului şi obţine curile şi cu albastru triun
rea performanţei ghiurile de pe trăistuţa
Veronicăi, iar cu roşu pă
tratele de pe TI;lchiţa ei ! "
"Formează mulţimi după
formă ! "
ÎNCHEIEREA • aprecIază activitatea co • îşi iau la revedere de la Vero

ACTNrrĂŢII piilor după care recită: nica şi de la trăistuţa ei ;
"Sunt Trăistuţa Fermecată • după ce o conduc pe Veronica
Şi-mpreună ne-am jucat. . ies ordonat din sala de grupă.
Voi veni ş i altă dată,
Imediat ce m-aţi chemat! "
58
o
o o
o
000
MAGICIANUL ŞI PITICII
- să formeze mulţimi după un criteriu de selecţie plasându-Ie într-un loc in
dicat;
- să distingă relaţiile spaţiale între obiecte sau mulţimi în raport cu o poziţie
fIxă dată;
- să rezolve sarcinile de pe fişa individuală.
Sarcina didactică:
- fOlmarea unor mulţimi . obiecte după diferite criterii şi aşezarea acestora
într-o anumită poziţie spaţială;
- recunoaşterea şi denumirea corectă a poziţiei spaţiale.
Regulile de joc:
- copilul chemat de Magician schimbă poziţiile spaţiale ocupate de mulţime;
la semnal, copiii închid şi deschid ochii.
Elementele de joc:
- prezenţa Magicianului (educatoarea), aplauze, închiderea şi deschiderea
ochilor.
- p07iţii spaţiale.
- conversaţia, explicaţia, demonstraţia,
.
exerciţiul, problematizarea.
Material didactic:
a) demonstrativ: o mulţime formată din 4-6 pitici, tabla magnetică, etajeră,
figmine magnetice, păpuşă, batic, fular, rotiţă de maşină;
b ) distlibutiv: pentru fiecare copil un coşuleţ cu jetoane reprezentând
pitici, elemente de mobilier din carton, fişe de lucru,
creioane colorate.
Strateg ie stimulativ-evaluativă:
- aprecieri, recompense. , .
60
:
. . . . . . Collţillutlll activităţii : ·
.
Momente
. peclagogice . · .
PREGĂTIREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă şi

CLASEI PENTRU • aranjează măsuţele şi scă îşi ocupă locul.
JOC unelele în formă de senu-
cerc;
• distribuie materialul.
ENUNŢA REA • Magicianul se prezintă; • participă la conversaţia cu

SCOPULUI ŞI A Magicianul;
OBIECTNELOR • le cere copiilor să denu • denumesc obiectele şi preci
JOCULUI mească obiectele aflate în zează forma, culoarea şi mări
Captarea jobenul său (fular, batic, mea lor ;
atenţiei rotiţă de maşină, jucării);
• solicită copiii să consti
tuie mulţimi după formă,
culoare şi mărime;
• cere copiilor să constituie • receptează sarcina şi grupează
Reactualizarea mulţinli după formă (pi jucăriile după formă (ex. mulţi
cunoştinţelor cu tici, păpuşi, maşini) şi.să mea piticilor, mulţimea păpuşi
'
privire la formarea le aşeze în diferite locuri lor, mulţimea maşinilor etc.);
mulţimilor după din sală;
anunlite criterii : • solicită constituirea de • rezolvă sarcina prin încercuire.
formă, culoare, mulţinli după mărime (la
mărime etc. tabla magnetică);
• solicită copiilor constitui
rea de mulţinli după cu
loare (se va lucra pe ma
terialul demonstrativ şi
vor fi antrenaţi cât mai
mulţi copii).
• anunţă titlul jocului "Ma • repetă titlul şi scopul jocului.
gicianul şi piticii" ;
• Magicianul prezintă în
termeni accesibili scopul
jocului: aranjarea sau as
cunderea jucăriilor scoase
din joben în diferite locuri
din sala de grupă.
DEMONSTRAREA • Magici'anul le cere copii • închid şi deschid ochii la sem

JOCULUI lor să închidă ochii, timp nalul Magicianului;
61
Prezentarea conţi în care el ascunde mulţi
nutului şi dirijarea mea de pitici sub masă
învăţării sau în alte locuri ale încă
peri i ;
• la semnalul "Hocus-po • caută mulţimea de pitici şi
cus preparatus ! " Magicia precizează poziţia spaţială
nul va întreba: "Unde este ocupată de aceasta;
mulţimea de pitici?" • verbalizează acţiunea.
EXECUTAREA • Magicianul propune de • denumesc materialul şi rezolvă

JOCULUI numirea materialului din independent sarcinile propuse;
Intensificarea coşuleţ şi cere aşezarea
retenţiei şi asigura mulţimii de pitici la mar
rea transferului ginea din stânga / dreapta
a mesei, în partea de sus /
jos a mesei;
• le cere copiilor să plaseze • denumesc poziţii şi relaţii spa
mulţimea jetoanelor de la ţiale între mulţi mi ;
stânga l a dreapta, unul
l ângă altul;
• prezintă câteva mulţimi • numără elementele mulţimii
de obiecte şi le cere copii ( l -4) . .
lor să le plaseze într-un
anumit loc şi să numere
elementele mulţimilor.
COMPUCAREA • solicită rezolvarea sarcini • rezolvă independent cerinţele

JOCULUI lor de pe fişa individuală: din fişă.
Realizarea feed "Colorează obiectele din
back-ului şi obţine dreapta fişei !"
rea p�rformanţei "Î ncercuieşte piticul din
faţa căsuţei ! "
" Formează prin încercuire
mulţimea ceşcuţelor ! "
" Desenează în pătrat tot
atâtea liniuţe câte elemen
te are mulţimea ceşcuţe
lor ! "
ÎNCHEIERM • Magicianul apreciază rc- • ies din sală unul după altul.
ACTNITĂŢII zultatele obţinute de co-
pii;
• fixează titlul jocului;
• oferă recompense .
62
D
-
CE ŞTII SĂ SPUI DESPRE MINE?
Obiectivele operaţionale: .
- să constituie mulţimi cu 1 -5 obiecte după criterii propuse;
- să identifice mulţimea cu "multe", "puţine", "tot atâtea" elemente prin
comparare sau corespondenţă între elementele mulţimilor;
- să utilizeze numeralul ordina! în şiml numeric;
- să asocieze cardinalul mulţimii şi să recunoască cifra corespunzătoa,re
numămlui de elemente;
- să rapOiteze număml la cantitate şi să-I coreleze cu cifra (ca seIJm al numă
mlui);
- să motiveze acţiunea efectuată şi rezultatul obţinut.
- ordonarea mulţimilor în şir crescător şi descrescător, asimilarea relaţiei de
ordine naturală, numărarea în limitele 1 -5 ; asocierea numămlui la cantitate
şi la seOUle grafice (cifra) ; sesizarea de către copii a schimbărilor intenţiona
te efectuate de educatoare pe matetialul demonstrativ.
Regulile de joc:
- semnalul baghetei fennecate a zânei indică toate momentele de intervenţie
ale copiilor; răspunsurile corecte sunt recompensate.
Elementele de joc:
- clopoţel, Zâna Iernii (păpuşă), baghetă fermecată, orgă de lumini.
- cantitate, număr, cifră, şir numeric.
- explicaţia, exerciţiul, problematizarea, demonstraţia.
Material didactic:
a) demonstrativ: dispozitiv Evain, panou electric, flanelograf, tablă
magnetică, j etoane, cifre 1 -5, Zâna Iernii (păpuşă),
înregistrare.
b) distributiv: jetoane, coşuleţe, dispozitiv Evain, cifre 1 -5 , flanelograf
individual, fişă individuală, creioane colorate.
Strategie stinzulativ-evaluativă:
- aprecieli , recompense.
64
'. '
. .
Momente : Conţinllt
... < ul activitlifij < : . . ..: . . : :.. .
• ": :: . .
" ...
.
. ·
", o ••
., < :
. •.•.•.•.•.•. •.•. .• •.• •.
: : .
• •
pedagogice . . .
. . . . . . . . . . .
. A�tivitatea educatoarci Acdv�tatea copiilor .
PREGĂTIREA • aranjează mobilierul în • intră ordonat în sala de grupă şi

CLASEI PENTRU formă semicerc; îşi ocupă locul.
JOC • pregăteşte materialul de
l:.'NUNŢAREA • creează un cadru afecti v • participă emoţional la conver

SCOPULUI ŞI A . emoţional (orgă de lu saţia cu Zâna Iernii;
OBIECTNELOR mini), prin apariţia Zânei
JOCULUI Iernii care va conduce
Captarea atenţiei jocul prin vocea educa
toarei;
• Zâna anunţă titlul jocului: • repetă titlul jocului;
"Ce ştii să spui despre •
mine" ?;
• prin Zână enunţă în ter • receptează şi repetă cele e-nun
meni accesibili obiective ţate de Zână.
le şi scopul jocului.
'
PREZENTAREA • determină descoperirea • denumesc materialul;
CONŢINUTULUI succesivă a materialului
ŞI A REGULILOR demonstrativ şi distribu
JOCULUI - tiv;
EXECUŢIA • Zâna solicită sel ectarea • grupează după formă, obţinând
MODEL jetoanelor după formă (i mulţimea săniilor, brazilor,
Reactualizarea magini reprezentative ale patinelor, oamenilor de zăpadă;
anotimpului lama) ;
cunoştinţelor • motivează acţiunea prin încer
• propune compararea mul
asimilate anterior cuirea obiectelor;
ţimilor în funcţie de nu
cu privire la
mărul elementelor;
selectarea obiecte • identifică mulţimea cu 1, 2, 3 ,
• lucrează la tabla magneti
lor după anumite că soli citând copiii în ca 4, 5 elemente, mulţimea c u ce
criterii racterizarea mulţimilor le mai puţine şi cele mai multe
arătate pe tablă; elemente;
• sub pretextul: " Ştii să faci • alcătuiesc pe măsuţe mulţimea
la fel ca mine?" propune echivalentă cu cea de pe tablă;
sarcina de a găsi o mul
ţime cu LOt atâtea ele
mente ca şi mulţimea ară
tată pe tablă;
• cere raportarea cantităţii • numără elementele mulţimi i ;
la număr, respectiv la ci • asociază cantitatea cu cifra
fră. corespunzătoare.
• solicită atenţie în aşezarea • lucrează concomitent cu edu
mulţimilor în şir crescă catoarea;
tor, după algoritmul cu • lucrează la flanelografele
noscut: de la mulţimea cu individuale ;
cele mai puţine elemente • motivează acţiunea;
(1), la mulţimea cu cele
mai multe elemente ' (5)
(prin punerea în cores
pondenţă a elementelor
din cadrul mulţimilor);
• cere asocierea numărului, • numără elementele, asoCIază
respectiv . a cifrelor la cifra şi numărul mulţimilor
mulţimile de elemente; corespunzătoare (ex. mulţimii
cu două elemente îi corespund
numărul şi cifra 2) ;
• la senmalul sonor (clopo • sesizează greşeala, o corectează
ţel) se iniţiază jocul-exer şi o motivează (ex . : "Mulţimea
ciţiu " Ce s-a schimbat?", cu 4 elemente nu este aşezată
sarcina fiind de a sesiza în şirul crescător înaintea
nereguli în constituirea mulţimii cu 2 elemente, ci între
şirului crescător; mulţimea cu 3 elemente şi
mulţimea cu 5 elemente") ;
• stabileşte locul mulţimilor • caracterizează mulţimea pusă
în şirul crescător după în discuţie;
numărul de elemente con
ţinute şi raportarea la nu
măr, respectiv la cifră a
cantităţii ;
• pentru realizarea sarcini • indică mulţimea cu 2 elemente,
lor propuse, solicită orga o caracterizează;
nizarea unei întreceri:
" Aşezaţi lângă coşuleţ
mulţimea aflată în şir
între mulţimea cu un ele
ment şi mulţimea cu 3
elemente ! " ;
"Ridicaţi în mâna dreaptă • rezolvă sarcina;
mulţimea care are cu un
element mai mult decât
cifra pe care v-o arăt (4) ! "
(în funcţie de nivelul gru
pei, conţinutul şi gradul
de dificultate ale exerciţii
lor pot fi amplificate);
66
• Zâna Iernii propune sarci • la semnalul sonor, formează
na: " Ş ti i să faci la fel ca şirul descrescător;
mine?" - aranj ând mulţi
mile în ordine descrescă
toare conform algoritmu
lui cunoscut:
" Aranj aţi cifrele cores • caută cifrele şi le asociază
punzătoare numărului de numărului de elemente coies-,
elemente din mulţimi ! " . punzător;
• explică modul de execuţie.
EXECUTAREA • propune situaţii problemă • lucrează pe dispozitivele in

JOCULUI concepute pe dispozitivul dividuale;
Intensificarea re Evain:
tenţiei şi asigurarea "Găseşte o mulţime cu tot • identifică mulţimea cu 4 ele
transferului atâtea elemente câte are mente ;
mulţimea mea! (4) " ;
"Din mulţimea cifrelor, • găsesc mulţimea cu un ele
alege cifra corespunzătoa ment, verbalizează;
re numărului de elemente
ale mulţimii pe care ţi-o
arăt! ( l )" ;
" Găseşte mulţimea cu tot • identifică mulţimea cu 5 ele
atâtea elemente câte dege mente;
te ai la o mână! " ;
" Găseşte mulţimea cu tot • identifică mulţimea cu 4 ele
atâtea elemente câte pi mente şi motivează acţiunea;
cioare are un iepure ! "
• printr-un semnal sonor • participă copilul atins cu
înregistrat (clinchet de bagheta Zâne i ;
clopoţei, viscol), prezintă • rezolvă situaţiile problemă,
sub formă de surpriză motivând alegerea variantelor
panoul electric pe care (corectitudinea răspunsurilor
sunt afişate situaţii pro este marcată de aprinderea
blemă de raportare a becului şi de aplauzele copii
numărului la cantitate. lor).
COMPUCAREA • Zâna Iernii propune re- • rezolvă individual sarcinile;

JOCULUI zolvarea fişelor individu-
Realizarea feed ale :
back-ului şi obţine "Desenaţi p e fiecare e
rea performanţei tichetă tot atâtea linii câte
elemente are fiecare
mulţime din imagine ! " ;
67
"Coloraţi atâtea cercuri • repetă problema, o rezolvă,
câte arată cifra ! " . consemnează rezultatul în
diagramă.
ÎNCHEIEREA • face aprecieri asupra • primesc recompense indivi

ACTNrrĂŢll modului de desfăşurare a duale;
activităţii. • participă la programul desfă
şurat;
• drept mulţumire pentru jocul
organizat, Zâna Iernii este
răsplătită cu un program de
poezii şi cântece desfăşurat în
timpul afectat activităţilor
complementare (programul
distractiv);
• ies ordonat din sala de�ruIJă.
� *"
�
ff{j
� � ��
1 I
GRUPA MARE ŞI PREGĂTITOARE
Concepţia actuală despre copil se situează pe poziţiile psihologiei genetice

dinamice, funcţionale.
În acest context copilul trebuie cunoscut şi trlltat diferenţiat în conformitate cu
-
nivelul dezvoltării intelectuale.
Educatoarea este obligată să cunoască vârsta intelectuală (mintală) reală a copii
lor şi să-şi îndrepte acţiunile educative în sensul modificărilor pozitive în capacită
ţile intelectuale.
Acest aspect este deosebit de important în integrarea optimă a copiilor în şcoală.
Lucrările psihopedagogilor, bazate pe investigaţiile întreprinse în grădiniţă la
copiii de 6-7 ani, atesţă necesitatea ca la această vârstă copiii să aibă anumite însu
şiri psihologice structurate în ceea ce se numeşte "capacitatea complexă de învă
ţare", "maturitate şcolară", "stare de pregătire pentru şcoală" (V. Filipescu). T.
Kulcsar vorbeşte despre maturitatea morală, socială, mintală, pentru muncă, fizică
şi volitivă.
Vârsta de 6- 7 ani este caracterizată prin acumulări considerabile în plan
intelectual, deşi ne aflăm în perioada "sincretismului percepţiei ", "a globalităţii
percepţiei " (O. Decroly).
Cerinţele programei şcolare pentru clasa 1 determină o muncă educativă susţinu
tă îndreptată spre dobândirea instrumentarului necesar pentru abordarea şcolii de
către copil.
La sfârşitul vârstei preşcolare, reprezentările capătă un caracter schematic şi
generalizat.
Copilul, aflat în etapa sincretismului mintal, trebuie condus de educatoare în
crearea unui orizont de cunoaştere larg la care să contribuie atât percepţia, cât şi
reprezentarea şi senzaţia.
Gândirea preşcolarului este preconcepută sau cvasiconceptuală, ceea ce înseam
nă că ea operează cu o serie de cunoştinţe care nu sunt nici noţiuni individualizate,
dar nici noţiuni generale.
Gândirea copilului preşcolar are caracter intuitiv, rămâne legată de imagine şi
de demersurile individuale, este o gândire egocentrică şi magică.
Treptat, se face trecerea de la egocentrismul iniţial la reciprocitate.
Definitoriu pentru gândirea preşcolarului este organizarea structurilor
operative ale gândirii, aparitia notiunilor empirice.
71
Jn acest capitol urmărim cu precădere următoarele aspecte:
1. Consolidarea cunoştinţelor matematice (noţiuni, operaţii matematice) prin
exersarea limbajului matematic.
2. Sistematizarea cunoştinţelor cu privire la măsurarea dimensiunilor, cântări-
rea masei şi a volumului utilizând etaloane standard.
3. Consolidarea cunoştinţelor referitoare l a sintagma parte-întreg.
4. Formarea deprinderii de lucru independent.
5. Dezvoltarea gândirii prin stimularea mobilităţii, independenţei, rapidităţii,
flexibilităţii, gândirii, a operaţiilor acesteia (analiză, sinteză, comparaţie,
generalizare).
6. Dezvoltarea atenţiei voluntare, a spiritului de competiţie şi fair-play-ului.
MULTE - PUŢINE
- . să constituie mulţimi după unul sau mai multe critetii date;
- să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ, utilizând limbajul
matematic corespunzător ("multe", "puţine", "tot atâtea") şi sesizând
constanţa cantităţii indiferent de locul mulţimii;
- să rapOlteze număml la cantitate, respectiv la cifra corespunzătoare;
- să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală.
- sesizarea diferenţelor cantitative dintre elementele mulţimilor ptin compara
rea globală şi punerea în corespondenţă.
Regulile de joc:
- prin vocea Iepuraşului-j ucărie educatoarea indică toate sarcinile verbal
acţionale, propuse prin obiectivele jocului ; răspunsutile corecte vor fi
recompensate prin aplauze.
Elementele de joc:
- prezenţa Iepuraşului-jucăJie, instmmente muzicale, închiderea şi deschide
rea ochilor.
- . corespondenţă, compararea globală a două mulţimi.
_ - conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea
prin descoperire.
Material didactic:
a) demonstrativ: jucătii difetite ca fOlmă, mărime, culoare şi dimensiune,
tablă magnetică, figUline magnetice, flanelograf, panou
etajeră, cifrele 1 -5 , xilofon, tobă, tamburină.
b) disttibutiv: coşuleţ cu jetoane: 4 vevetiţe, 5 brazi, cifrele 1 -5, panou
cu buzunare, diagrame din sâm1ă, catioca, fişă individua-
lă.
- . aprecieti, recompense.
73
..... ... . ... .. < .. ..
C<mtin\itul acuvitătii ·
. . . Momenie< .. . . ... . . . ..
. . . .. . . ....
pe�agf)gice •.•.•• .
.•
. Attivitaiea edtlcatoarei . . • •.• • .;\�ţivitatea iopiil()r • •
INTROD UCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă şi

ÎN JOC • aranjează măsuţele şi scă îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei unelele sub formă de se
pentru activitate micerc;
• pregăteşte · şi distribuie
materialul didactic.
ANUNŢAREA • Iepuraşul propune de • denumesc materialul ;

TITLULUI ŞI A numirea materialului de
SARCINILOR monstrativ (prin descope
JOCULUI rirea parţi ală) ;
Captarea atenţiei. • anunţă titlul jocului: • repetă titlul jocului;
Enunţarea scopului " Multe-puţine" .
şi a obiectivelor. • enunţă, în termeni accesi • receptează şi repetă cele enun
bili, scopul şi obiectivele ţate de educatoare.
jocului;
DEMONSTRAREA • propune constituirea oe • constituie mulţimea fetelor şi

JOCULUI ŞI mulţimi după criteriul for mulţimea băieţilor (figurine
JOCUL DE mei la tabla magnetică; magnetice) ;
PROBĂ • propune compararea celor • sesizează diferenţele canti
Reactualizarea două mulţimi prin apre tative (mai mulţi băieţi decât
cunoştinţelor cu ciere globală; fete) ;
privire la constitui • solicită copiii în compara • realizează corespondenţa între
rea de mulţimi rea mulţimilor prin pune elementele celor două mulţimi,
după criterii date; re în corespondenţă după motivează acţiunea (un băiat
aprecierea cantităţii algoritmul cunoscut (1-1); rămâne fără pereche);
• propune compararea celor • stabilesc neechivalenţa (cu un
două mulţimi, prin numă element mai mult, respectiv
rare; mai puţin);
• motivează acţiunea în limbaj
corespunzător;
• cere asocierea cantităţii la • rezolvă sarcina enunţată;
număr, respectiv la cifră;
• la semnalul Iepuraşului • constituie submulţimi (sub
(bătaie în tamburină), sar mulţimea mingilor mari-roşii şi
cina propusă este de a submulţimea mingilor mici
constitui submulţimi după galbene);
criterii considerate simul • motivează acţiunea;
tan (formă-mărime-culoa
re);
74
• propune realizarea echi • sesizează echivalenţa prin
valenţei celor două mul trasarea liniilor de corespon
ţimi prin adăugarea sau denţă de 1 la 1;
suprimarea unui element;
• solicită desfăşurarea unei • la semnalul Iepuraşului,
probe-exerciţiu având ca sesizează echivalenţa (indife
sarcină: "Unde am aşezat rent de poziţia spaţială ocu
mulţimile" şi "Ce ştii să pată);
spui despre ele?" ;
• propune compararea a trei • constituie mulţimile după crite
'
mulţimi cons tituite pe riile date;
criteri i simultane (formă • compară mulţimile prin
culoare-dimensiune) folo apreciere globală şi numărare ;
sind diagrame din sârmă; • sesizează neechivalenţa mulţi
milor;
• motivează toate situaţiile create
în constituirea mulţimilor şi în
comparare;
• la semnalul Iepuraşului • închid şi deschid ochii la sem
(bătaia din tobă), schimbă nal, sesizând echivalenţa mul
configuraţia unei mulţimi, ţimilor indiferent de configura�
două rămânând neschim ţia elementelor (au tot atâtea
bate. elemente) .
EXECUTAREA • Iepuraşul (prin educatoa • denumesc materialul din co

JOCULUI re) solicită copiii să denu şuleţ;
Intensificarea mească materialul din
retenţiei şi asigura coşuleţ;
rea transferului • cere constituirea mulţimi • constituie mulţimea veveriţe
lor după criteriul formei ; lor şi mulţimea brazilor;
• la semnalul sonor (fluier) • formează perechi , după algo
propune realizarea cores ritmul cunoscut, pe flanelo
pondenţei între elemente graful individual;
le celor două mulţimi; • motivează acţiunea utilizând
limbajul matematic adecvat
(multe-puţine);
• soli cită raportarea numă • rezolvă sarcina, motivând-o
rului la cantitate, respec corespunzător;
tiv la cifra corespun
zătoare;
• la bătaia în xilofon, le • obţin mulţimi cu "tot atâtea
cere copiilor să descope elemente" ;
re posibilităţi de realizare • verbalizează aCţiunea;
a echivalenţei celor două
75
mulţimi (prin adăugare şi
suprimare);
• printr-un exerciţiu rapid,
propune copiilor aduna
rea materialului de pe
măsuţe spunând:
"Aşezaţi în coşuleţ mulţi • aşază în coşuleţ mulţimea cu 4
mea care are tot atâtea elemente;
elemente câte picioare are
Iepuraşu I ! " ;
" Aşezaţi în coşuleţ mulţi • aşază în coşuleţ mulţimea cu 5
mea care are tot atâtea elemente.
elemente câte degete aveţi
l a o mână ! " .
COMPUCAREA • prezintă fişele de lucru şi

JOCULUI soli cită rezolvarea itemi
Realizarea feed lor propuşi :
back-ului şi obţine " Formaţi, prin încercuire, • rezolvă i temii propuşi în fişa
rea performanţei mulţimi după formă ! " ; de l ucru, în timpul acordat.
"Formaţi perechi între
elementele celor două
mulţimi ! " ;
" Dacă sunt mai mulţi
iepuraşi decât morcovi,
coloraţi pătratul; dacă nu,
coloraţi cercul ! " .
INCHEIEREA • apreciază modul de desfă • participă la aprecierea

ACTNJFĂŢII şurare al activităţii ; rezultatelor;
• evaluează ş i apreciază
rezolvarea itemilor din
fişă;
• fixează titlul joculu i : • repetă titlul jocului şi ies ordo
"Multe-putine" . nat din sala de grupă.
76
CINE ARANJEAZĂ MAI FRUMOS?
- să constituie mulţimi după criterii date (fonnă, mărime, culoare) realizând
selecţii, grupări, ordonări după criteriile propuse;
- să ordoneze crescător şi descrescător mai multe mulţimi după numărul de
elemente, identificând modificările survenite in mulţimi ;
- să raporteze numărul la cantitate, respectiv la cifră, folosind limbajul
matematic corespunzător;
Sarcina didactică:
- ordonarea elementelor unei mulţimi in şir crescător şi descrescător după
criterii date; efectuarea de operaţii cu mulţimi.
Regulile de joc:
- semnalul educatoarei indică toate acţiunile propuse prin obiectivele jocului ;
- probele de concurs vor fi punctate sau depunctate.
Elementele de joc:
- intrecerea; mascote: brăduţ, om de zăpadă, clopoţel, aplauze.
- "şir crescător" , "şir descrescător", "operaţii cu mulţimi" .
- conversaţia, exerciţiul, problematizarea.
Material didactic:
a) demonstrativ: jetoane reprezentând cifre şi obiecte difeIite ca fOlmă şi
mărime; tablă magnetică, tablă pentru consemnarea
rezultatelor, buline roşii, negre, clopoţel;
b) distributiv: panou cu buzunare, j etoane cu cifrele 1 -5, fişă indivi
duală, carioca.
Strategie stimultativ-evaluativă:
78
. Momente Conţinutul activităţii
.
. . pedagogice . .. ... . .. .
. ..
Adlvitatea edllcatoarei
. .
< < i\cttyitatea coplilor
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă, • intră ordonat în sala de grupă,

-ÎN JOC aranjează măsuţele şi îşi ocupă locurile indicate de
Pregătirea clasei scăunelele în formă de educatoare.
pentru activitate semicerc;
materialul;
ANUNŢAREA • stabileşte cele două echi • se regăsesc în echipele stabilite

TITLULUI ŞI A pe (echipa brazilor şi e de educatoare, după mascotele
REGULILOR chipa oamenilor de ză propuse (brăduţ, om de ză
JOCULUI padă) ; padă) ;
Captarea atenţiei • anunţă titlul jocului "Cine • repetă titlul jocului;
Enunţarea scopului aranjează mai frumos?"
şi obiectivelor • enunţă obiectivele în ter • receptează cele enunţate, de
meni accesibili, propune numesc materialul de pe masa
denumirea materialului educatoarei .
demonstrativ.
DEMONSTRAREA PROBA 1
JOCULUI ŞI • solicită constitUirea de • lucrează câte doi copii din
JOCUL DE mulţimi după formă (sem fiecare echipă;
PROBĂ nal sonor-clopoţel) (indi • constituie mulţimi după formă;
ferent de dimensiune) ;
• cere sesizarea diferenţei • sesizează diferenţa de dimen
de dimensiune în cadrul siune între elementele aceleiaşi
aceleiaşi mulţimi ; (răs mulţimiI (iepuraşul cel mai
punsurile sunt punctate pe mare - cel mai mic, panglicuţa
tabla de evidenţă) . cea mai lată - cea mai îngustă) ;
• lucrează ambele echipe;
• verbalizează acţiunile între
prinse;
PROBA 2
• ordonarea în şir crescător • realizează sarcinile propuse
a mulţimilor propuse du (ordonează elementele mul
pă algoritmul cunoscut; ţimii de la cel mai mic la cel
mai mare, de la cel mai subţire
la cel mai gros, după algorit
mul cunoscut) ;
79
• punctează corespunzător • verbalizează acţiunea;
răspunsurile date. • aplaudă răspunsurile corecte ;
PROBA 3
• solicită ordonarea mulţi • ordonează mulţimile (de la
milor în şir descrescător; elementul cel mai mare l a
elementul cel m ai mic etc.);
• verbalizează acţiunea.
PROBA 4
• propune · desfăşurarea e • închid şi deschid ochii la
xerciţiului: "Găseşte gre semnalul c1opoţelului;
şeala! " ;
• produce greşeli intenţio • sesizează greşeala, o corectează
nate în ordonarea unei şi motivează acţiunea;
mulţimi (ex. elementul cel • lucrează concomitent la tabla
mai mare este aşezat în magnetică (2 concurenţi) ;
mijlocul şirului crescător,
elementul cel mai mic, la
începutul şirului descres
cător);
PROBA 5
• propune acelaşi joc, uti • sesizează greşeala, neaparte
lizând 4 mulţimi ordona nenţa la mulţime;
te pe tabla magnetică; • corectează greşeala efectuând
procedează la schimbarea aparteqenţa la mulţime con
elementelor celor 4 mul form criteriului dimensiunii ;
ţimi pe diagonală;
• punctează corespunzător • ordonează corect crescător . şi
realizarea sarcinii pro descrescător mulţimile puse în
puse. discuţie;
• lucrează câte 2 copii din fiecare
echipă.
PROBA 6
• solicită copiii (în contex • fiecare echipă lucrează cu câte
tul jocului " Cine aran 2 mulţimi ;
jează mai frumos?") să • echipa brazilor realizează sar
compare cele- două mul cina utilizând mulţimea ie
ţinu global, prin punere în puraşilor şi mulţimea morco
corespondenţă, realizând vilor (4-5 ) ;
raportarea numărului l a • echipa oamenilor d e zăpadă
. c antitate, respectiv la ci compară mulţimea panglici lor
fră; şi mulţimea bastoanelor (5-5 ) ;
• realizează în timp sarcinile
propuse, verbalizează utili
zând expresii corespunzătoare ;
80
• . verbalizează utilizând expresii
corespunzătoare ("multe -
puţine", "tot atâtea" etc.).
• punctează corespunzător
răspunsurile copiilor.
EXECUTAREA • cere denumirea materia • denumesc material tiI indivi

JOCULUI lului.din coşuleţ; dual;
Intensificarea re • solicită constituirea de • realizează sarcina;
tenţiei şi asigurarea mulţimi după formă; • verbalizează acţiunea (mulţi
transferului mea panglicilor şi mulţimea
păpuşilor) ;
• la semnalul "Cine aran • ordonează în şir crescător după
jează mai frumos?", pro algoritm (de la stânga spre
pune · ordonarea elemen dreapta; de la cea mai mică la
telor mulţimilor, utilizând cea mai mare etc . ) ;
panoul cu buzunare;
• solicită aprecierea globală • sesizează cantitatea prin apre
prin raportarea la canti ci.ere globală (multe-puţine) ;
tate, respectiv la cifră; • asociază cifra (5 păpuşi, 4 pan
glici) ;
• solicită ordonarea mulţi •. realizează individual sarcina;
milor în şir descrescător, • verbalizează acţiunea:
după algoritm;
PROBĂ DE CONCURS cu
sarcini individuale
• propune următoarele sar • rezolvă individual sarcinile
cini : propuse;
" Aşezaţi în stânga coşu • răspunsurile individuale co
leţului a treia păpuşă ! " recte sunt considerate bune
"Aşezaţi în dreapta co pentru echipa căreia le aparţin.
şuleţului cea mai mică
păpuşă ! "
"Aşezaţi în ultimul buzu
nar al panou lui păpuşa
cea mai mare ! "
" Aşezaţi păpuşa a patra în
coşuleţ ! "
(în acordarea punctajului
se va ţine seama de co
rectitudinea şi rapiditate,!
- În execuţie) .
�l
COMPLlCAREA • propune rezolvarea ite • rezolvă individual fişele de lu
JOCULUI milor de pe fişa indivi cru;
Realizarea feed duală: • se încadrează în timpul afectat
back-ului " Încercuiţi cu roşu cel rezolvării sarcinilor.
mai scurt creion şi cu
verde pe cel mai lung ! "
"Tăiaţi cu o linie a l patru
lea şi al doilea creion din
şirul crescător ; uniţi
creionul tăiat cu ci fra
corespunzătoare din şirul
crescător! "
" Desenaţi şi voi creioa
nele în şir descrescător ! "
"Scrieţi în caseta de jos li
niuţe verticale, tot atâtea
câte creioane are şirul
crescător! " .
ÎNCHEIEREA • desenmează echipa câşti • participă la evaluarea rewl

ACTNfTĂŢ/l gătoare conform puncta tatelor;
jului;
• acordă recompense, sol,i • aplaudă echipa câştigătoare;
cită strângerea materia
lului în mod organizat.
82
ce
In
C")
�
<=
1'-
~
~
� N
AL CÂ TELEA FLUTURAŞ A ZBURA T?
- să constituie mulţimi după anumite cliterii (fOlIDă, mărime, culoare) ;
- să fOlllleze şiml numetic În limitele 1 -7 precizând locul fiecărei mulţimi În
şir, precum şi numerah.il ordinal corespunzător;
- să stabilească vecinii numerelor naturale În şiml numeric 1 -7 ;
- s ă identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format, să-I denumească
utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal Între
numeral şi substantivul care-l Însoţeşte;
- să rezolve operaţii cu mulţimi şi cardinalul lor, exprimându-se corect În
limbaj matematic corespunzător.
Sarcina didactică:
- recunoaşterea şi precizarea locului fiecămi număr În şimI numeric, utilizarea
corectă a numeralului ordinal;
Regulile de joc:
- la seumalul educatoarei (o bătaie din palme) copiii Închid ochii, timp În care
se ascunde un fluture din şiml constituit; (Ia două bătăi din palme) copiii
deschid ochii şi sesizează al câtelea fluturaş " a zburat " ; Îi asociază cifra
corespunzătoare, utilizând numeralul ordinal;
- răspund copiii desenmaţi de educatoare.
Elementele de joc:
- macheta reprezentând o poieniţă cu elementele caractetistice, aplauze, Închi
derea şi deschiderea ochilor.
- şir numetic 1 -7, numeral ordinal, operaţie matematică (adunare, scădere) cu
o unitate.
- conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
Material didactic:
a) demonstrativ: machetă confecţionată de educatoare reprezentând o
poieniţă cu flori multicolore, fluturi multicoloti din car
ton, casetofon, tablă magnetică, cifrele 1 -7 ;
h) disttihutiv: coşulcţc, j ctoane reprezentând 7 flOii roşii şi 7 flUtUli
galbeni ; panou cu buzunare orizontale, cifrele 1 -7, fişă
matematică, catioca.
- aprecieli, recompense.
84
Momente Conţinutul activităţii
. . ... . . . ....
.
pedagogice
- . . .
Activitatea.ed\lcafuarei Acthitlltea ţopiilor
INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi scă • intră ordonat în sala de grupă şi

ÎN JOC unelele în formă de clasă; îşi ocupă locul.
Pregătirea clasei • pregăteşte materialul de
pentru activitate monstrativ, îl distribuie
pe cel individual.
PREZENTAREA • prezintă macheta acope • participă la conversaţia cu e

TITLULUI ŞI A rită cu un şervet (sub for ducatoarea;'
REGULILOR mă de surpriză) pe fond
JOCULUI muzical;
Captarea atenţiei. • cerc denumirea materia • denumesc elementele din ma
Enunţarea scopului lului demonstrativ (ele chetă (fluturi, flori) cu preci
şi a obiectivelor jo mentele din machetă) şi zarea atributelor de mărime,
cului . caracterizarea lor prin a culoare.
tributele de culoare, for
mă, mărime.
• anunţă titlul jocului: " AI • receptează şi repetă titlul jo
câtelea fluturaş a zbu cului şi obiectivele propuse
rat?", precizează regulile prin joc.
jocului, sarcinile de învă
ţare în termeni accesibili.
DEMONSTRAREA • precizează criteriul după • constituie mulţimi după crite

JOCULUI care se constituie mulţi riul formei (mulţimea fluturi
Reactualizarea cu mile (formă) ; lor, mulţimea florilor) ;
noştinţelor ante • soli cită compararea celor • compară mulţimile, formează
rioare cu privire la două mulţimi prin pune perechi între elemen tele a
constituirea mulţi rea elementelor în cores cestora;
milor după anumite pondenţă (formare de pe • verbalizează acţiunea (tot atâ
criterii şi operaţii rechi) ; ţia fluturi câtţ flori);
l:U mulţimi • le cere copiilor raportarea • asociază cifra corespunzătoare
numărului la cantitate, numărului de elemente (7),
respectiv la cifra cores verbalizează;
.
. punzătoare;
• p ropune un exerciţiu de • aranjează fluturii şi florile du
probă frontal (l:ere aşeza pă l:erinţă, obţinând şirul fl u
rea fluturilor unul lângă turilor (1-7) şi al florilor (1-7) ;
altul în şir, respectiv a flo • determină locul fiecărui fluture
rilor, în ordinea de numă în şirul format util izând
rare stânga-dreapta) ; numeralul ordin al corespunză
tor (se procedează identic l:U
şirul florilor) ;
85
• cere verbalizarea cores • precizează numeralul ordin al
punzătoare a numeralu după algoritmul cunoscut
lui, insistând pe acordul (stânga-dreapta), realizează
în gen şi număr cu sub acordul impus (al doilea flu
stantivul; ture, a doua floare etc . ) ;
• la semnal (bătaie din pal • aşază fluturele la floarea
me), cere să aşeze fluture corespunzătoare şi verbalizează
le la floareq. corespunză acţiunea (primul fluture la
toare, în şirul format, res prima floare etc.) ;
pectând ordinea de nu
mărare.
• ascunde un fluture, le cere • sesizează lipsa, identifică nu
să sesizeze "al câtelea flu meralul, verbalizează cores
turaş a zburat" şi a câta punzător;
floare a rămas fără flu
turaş ;
• cere stabilirea vecinilor • stabilesc vecinii fi ecărui nu
numerelor în şirul format măr, utilizând corespunzător
utilizând numeralul ordi formele de numeral ordinal (ex.
nal; al cincilea fluturaş este aşezat
între al patrulea şi al şaselea
fluturaş etc . ) ;
• propune audierea sarcinii • acţionează conform sarcinii,
înregistrate pe casetofon verbalizează acţiunea în ter
(pentru diversitate) : "Lu meni corespu�zători.
aţi fluturaşul aşezat pe
tabla magnetică între al
doilea şi al patrulea flu
turaş; aşezaţi-l pe a şasea
floare" .
EXECUTAREA • antrenează copiii în denu • denumesc materialul (mulţi

JOCULUI mirea materialului din co mea fluturilor şi mulţimea flo
Intensificarea şuleţe; rilor);
retenţiei • cere formarea şirului prin • constituie şirul fluturilor (1-7)
şi asigurarea aşezarea fluturilor şi flo şi şirul florilor (1-7 ) ;
transferului rilor unul lângă altul (se • verbalizează acţiunea;
lucrează la panoul cu bu
zunare verticale);
• propune exercitii de ve • rezolvă independent sarcinile;
rificare a deprinderii de a • motivează acţiunea şi verbali
folosi corect numeralul zează corespunzător. _
ordinal (cerintele propuse

sunt înregistrate pe case
tă; după enuntarea fiecă-
86
rei cerinţe se realizează
sarcina individual) :
" S ă zboare fluturaşul al
şaselea şi să "se aşeze" pe
a cincea floare ! " ;
"Să zboare fluturaşul care
.
corespunde în şirul format

numărului de aripi pe
care-I are orice pasăre;
aşezaţi-I pe prima floare ! .
(2)" ;
" Să zboare al treilea flu-
turaş, să se a,şeze pe floa-
rea aflată în şirul florilor
între a treia şi a cincea!
(4)" ;
"Aşezaţi primul şi ultimul
fluturaş în coşuleţ ! " .
COMPLICAREA • prezintă fişele de lucru şi • receptează şi rezolvă succesiv

JOCULUI solicită rezolvarea lor; fiecare sarcină;
Realizarea feed- " Coloraţi cu roşu primul
back-ului şi obţine- stilou, cu verde pe al cin-
rea performanţei cilea, cu albastru pe al
şaptelea stilou ! " ;
" Coloraţi a doua" a patra
şi a şasea pensulă ! " ;
"Din primul cerculeţ de-
senaţi un cap de pisică, ,
din al doilea cerculeţ de-

senaţi o t1oare, iar din ul-
tiIl1ul cerculeţ desenaţi ce
doriţi ! " ;
" În spaţiul liber desenaţi
şapte obiecte reprezen-
tând rechizite şcolare ! " ;
• corectează fişele. • participă la corectarea fişelor.
ÎNCHEIEREA • apreciază rezultatele, şi

ACTIVITĂŢII modul de desfăşurare al
activităţii ;
• oferă recompense ( fluturi • ies ordonat din sala de grupă
si flori). imitând zborul fluturilor.
87
�
____-,,-
6 �
-c:::::::--=----!ii��
�
---
=---�
�
<=:_-- -�
�
�
<=----�
cc::; [
ce J �
'--- �
l �
�« ----- r:::>
ce J � �
ce:::« -
c:( �
C>
c::)) �
]:x>
�
UNDE ESTE AŞEZA TĂ MULŢ/MEA DE. . . ?
,
- să constituie mulţimi după criteriile: formă, mărime, culoare;
- să identifice poziţii spaţiale şi să plaseze mulţimile sau elementele acestora
În poziţia spaţială indicată;
- să nurpere în limitele 1-6;
- să rapOlteze numărul la cantitate, respectiv la cifra corespunzătoare;
- să compare mulţimile plin punerea elementelor În corespondenţă indicând
poziţia lor spaţială;
- să rezolve în situaţii noi s arcini similare celor anterior Învăţate.
� recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale şi a relaţiilor poziţionale între
două sau mai multe mulţimi sau între elementele aceleiaşi mulţimi.
Regulile de joc:
- la semnalul educatoarei (verb�l-muzical) se opreşte mingea; copilul la care
s-a oprit realizează sarcina cerută de educatoare;
- la acelaşi semnal copiii Închid şi deschid ochii .
Elementele d e joc:
- aruncarea şi prinderea mingii, bătăi În xilofon.
- şir numeric! corespondenţă, poziţii spaţiale.
Material didactic:
a) demonstrativ: j etoane, sUPOlt tip etajeră, tablă magnetică, siluete
magnetice variate, cifre 1-6, minge, xilofon, casetofon,
ilustrate;
b) distributiv: coşuleţ cu jetoane reprezentând mere (mari, mijlocii,
mici) de culori diferite, diagramă în culorile merelor,
creioane colorate, fişă de evaluare.
-aprecieri, recompense.
Conţinutul activ�tllţii
. . . . . .
... .
. .· .··· · Momente ...
. .
. . p�tIagogi�� . . . . .. .
. . . .
..
· . • l\divitate� edll�toa"ci
.
.
.
··· .
.
,
.
.
. .
.
'
. .
.
.
.
.
. . .
J\.:tivi�tea. �opiil<l"
. ... .
INTROD UCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă şi

Pregătirea clasei unelele în formă de clasă;
pentru activitate • pregăteşte şi distribuie
materialele didactice.
PREZENTAREA • anunţă titlul jocului : "Un • repetă titlul jocului;

TITLULUI ŞI A de este aşezată mulţimea
REGUULOR de . . . ?"
JOCULUI • solicită descrierea mate • denumesc materialul;
Captarea atenţiei rialului demonstrativ (a
Enunţarea scopului coperit cu o pânză).
şi a obiectivelor jo • anunţă scopul şi obiecti • receptează ceJe enunţate de
cului vele jocului În termeni ac educatoare;
cesibili ;
• precizează regulile jocu- • repetă regulile jocului propus.
lui.
DEMONSTRAREA • Ia o bătaie în xilofon, so • constltUle mulţimea brazi lor,

JOCULUI licită constituirea de mul ciupercilor;
Reactualizarea cu ţimi după formă; • verbalizează acţiunea;
noştinţelor anterior • Ia bătaia în. xilofon pro • aşază mulţimile în poziţiile
asimilate cu privire pune aşezarea mulţimilor spaţiale indicate de educatoare
la constituirea de formate în diferite pozi (ex. mulţimea brazilor va fi
mulţimi după crite ţii spaţiale (sus, jos, la aşezată pe raftul de sus, mulţi
rii date; aşezarea dreapta, l a stânga, între mea ciupercilor va fi aşezată pe
lor în poziţii spaţia etc.) (se l ucrează la pano raftul de jos, iar mulţimea urşi
le cunoscute. ul tip etajeră); lor va fi aşezată În colţul din
dreapta al raftului din mij loc);
• diversifică cerinţele în • aşază toate cele trei grupe pe

funcţie de nivelul grupei rafLul din mijloc astfel Încât
şi materialul utilizat; mulţimea brazilor să fie aşezată
între mulţimea urşilor şi mulţi
mea ciuperci lor;
• insistă asupra verbalizării
corecte;
• sporadic, solicită raporta • realizează sarcina şi motivează
rea numărului la cantitate, acţiunea;
respectiv Ja cifră, număra-
90
rea în limitele 1 6;
-
• la aruncarea mingii pro • recunosc şi denumesc poziţii

pune sarcina de a denumi spaţiale propuse (ex. mulţimea
poziţia spaţială relativă băieţilor este aşezată departe,
dintre mulţimi, respectiv în stânga mulţimii fetelor etc . ) ;
dintre elementele acele
i aşi mulţimi (se lucrează
l a tabla magnetică, folo
sindu-se siluete) ;
• propune aprecierea canti • rezolvă sarcina şi motivează
tăţii prin punerea în acţiunea realizând corespon
corespondenţă a elemen denţa dintre mulţimea băieţilor
telor a două mulţimi; şi mulţimea maşinuţelor,
respectiv mulţimea păpuşilor şi
mulţimea mingilor;
• la semnal, una din cele • enunţă poziţiile şi relaţiile
patru mulţimi va fi aşe spaţiale propuse de educatoa
zată în diferite poziţii re, numărând elementele mul
spaţiale din sală. ţimii.
EXECUTAREA • antrenează copiii în de • denumesc materialul din co

JOCULUI numirea materialului din şuleţe;
Intensificarea coşuleţe;
retenţiei şi asigura • propune constituirea de • constituie mulţimea merelor
rea transferului mulţimi după criterii con mari roşii, mulţimea merelor
siderate simultan; mijlocii galbene şi mulţimea
merelor mici verzi ; motivează
acţiunea;
• propune aşezarea mulţi • rezolvă sarcina denumind pozi
milor în diferite poziţii ţiile spaţiale indicate de edu
spaţiale, pe diagrama co catoare, motivând aCţiunile;
lorată;
• prezintă câteva imagini • denumesc mulţimile respec
reprezentând mulţimi ce tive; enunţă poziţiile spaţiale
ocupă diverse poziţii ocupate de acestea;
spaţiale în pagină; soli cită • apreciază cantitatea prin "mul
copiii să denumească te", "puţine", " tot atâtea" şi
mulţimile respective, să prin numărare;
ţ
identifice poziţiile spa ia
le ocupate de elementele
mulţimilor;
• solicită perceperea şi de • denumesc corect poziţia rela
numirea corectă a poziţiei tivă (aproape unul de altul,
relative a elementelor ace departe unul de altul);
leiaşi mulţimi;
91
• în scopul consolidării • sesizează greşe<1la, denumind
diferitelor poziţii spaţiale corect poziţia spaţială a mul
creează situaţii problema ţimilor puse în discuţie.
tice de tipul "greşeli in
tenţionate" (ex. mulţimea
mingilor este aşezată în
dreapta mulţimii băieţilor
- enunţ greşit -, mulţimea
mingilor este aşezată
dedesubtul mulţimii fete
lor - enunţ corect).
COMPUCAREA • propune realizarea sarci • rezolvă itemii propuşi în fişa

JOCULUI nilor din fişa individuală: de lucru.
Realizarea feed "Coloraţi pomul cel mai
back-ului şi obţine apropiat de gard ! " ;
rea performanţei " Încercuiţi pomul cel mai
depărtat de gard ! " ;
"Tăiaţi c u o linie pomul
din mijloc ! " ;
"Coloraţi gardul din par
tea dreaptă a casei ! " .
iNCHEIEREA • apreciază modul de desfă • participă la evaluarea rezul

ACTNffĂŢll şurare al activităţii şi co tatelor;
rectiludinea rezolvării i • ies ordonat din sala de grupă.
temilor de pe fişa indivi
duală.
92
/ ;(
/'
('
ORDONĂM Ş/ NUMĂRĂM
- să formeze mulţimi cu 1 -5 elemente după criteriu l formei ;
- să ordoneze mulţimile (după numărul crescător al elementelor) prin formare
de perechi, realizând scara numerică (0-5), conştientizând cifra O ca număr
şi cantitate;
- să compare două mulţimi, apreciind cantitatea;
- să numere în limitele 0-5 prin încercuire;
- să asocieze cifra numărului corespunzător de elemente şi invers;
- să stabilească echivalenţa între două mulţimi comparate, să determine
neechivalenţa folosind expresiile " mai multe", "mai puţine", "tot atâtea " ;
- să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 0-5 stabilind vecinii,
numerele pare şi impare;
- să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice;
- ordonarea mulţimi lor în şir crescător şi descrescător pe baza algoritmului
cunoscut; realizarea operaţiilor de triere, ordonare în limitele 0-5 .
Regulile de joc :
- semnalul educatoarei indică toate momentele de exprimare verbală, ca şi prin
acţiune.
Elementele de joc :
- schimbarea locului mu lţimilor, clopoţel, aplauze.
- şir numeric, echivalenţa şi neechivalenţa mulţimilor, număr par, număr impar
şi operaţie aritmetică.
- conversaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire.
Material didactic:
a) demonstrativ: flanelograf, tablă magnetică, figurine magnetice, panou
electric, jetoane reprezentând animale, probleme înregis
trate.
b) distributiv: coşuleţ, panou cu buzunare orizontale, dispozitiv Evain,
cifrele 0-5, j etoane, diagramă sub formă de floare, fişa
individuală.
94
Momente . . Conţinutul activităţii
pedagogice .
Activitatea educatoarci. Activitatea coplilo.. . ··
INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi scă • intră ordonat în sala de grupă şi

.
ÎN JOC unelele în formă de clasă; îşi ocupă locurile.
Pregătirea clasei • pregăteşte şi distribuie
pentru activitate material ul .
ANUNŢAREA • soli cită denumirea mate • denumesc m aterialu l demon

TITLULUI ŞI A rialului demonstrativ de strativ;
REG ULILOR către copi i ;
JOCULUI • anunţă titlul jocului şi • repetă titlul jocului : " Ordonăm
Captarea atenţiei explică în termeni accesi şi nu mărăm" .
Enunţarea obiecti bili obiectivele propuse
velor spre realizare.
DEMONSTRAREA • solicită constituirea de • constituie mulţimea aricilor, a

JOCULUI ŞI mulţimi după formă ;' veveriţelor, a ursuleţilor e tc . ;
JOCUL DE verbalizează ş i motivează ac
PROBĂ ţiunea;
Reactu alizarea • propune aprecierea glo • compară mulţimile prin " mu l
cunoştinţelor cu bală a mulţimilor; te/puţine" ,şi prin numărare;
privire la constitui • Ia semnalul "Ordonăm şi • formează la flanelograf şirul
rea de mulţimi, numărăm" , cere alcătuirea crescător după algoritmul c1,l
operaţii cu acestea. şirului crescător prin pu noscut; verbalizează corect
nerea în corespondenţă a acţiunile;
elementelor mulţimilor
(0-5) ;
• Ia acelaşi semnal propune • formează şirul descrescător
formarea şirului descres după algoritmul cunoscut şi
cător utilizând figurine verb alizează ;
magnetice la tabla mag
netică;
• soli cită asocierea numă • realizează sarcina;
rului la cantitate, respec
ti v la cifra corespunză
toare;
• sub pretextul probei "Ce • închid şi deschid ochii l a sem
mulţime s-a schimbat?", nal, găsesc " greşeal a " , o corec
în timp ce copiii vor în tează, motivând acţiunile în
chide ochii, va face "gre limbaj matemati c ;
şeli" de apartenenţă a ele
mentelor la mulţime (ex.
un urs din mulţimea urşi-
95
lor este trecut în mulţimea
veveriţelor) şi de asociere
a cantităţii la număr şi ci
fră;
• solicită desfăşurarea unor • rezolvă sarcinile respective
exerciţii : "Ce ştii să spui utilizând limbajul matematic
despre mulţime?" având adecvat ;
ca sarcină stabilirea locu • rezolvă cerintele enunţate;
lui mulţimi i în şirul na
tural; vecinii, numărul, ci
fra corespunzătoare ;
• propune desfăşurarea u
nor exerciţii la panoul
electric, privind raporta
rea numărului la cantitate.
respectiv la cifră:
"Găseşte mulţimea care
are tot atâtea elemente ca
şi mulţimea pe care o in
dic ! (5)"
"Găseşte cifra corespun
zătoare numărului de ele
mente din mulţimea dată!
(4) "
"Găseşte cifra care cores
punde mulţimii ce are cu
un element mai mult de
cât mulţimea dată (4)"
- (răspunsurile corecte sunt
punctate prin aprinderea
beculeţului roşu)
• propune rezolvarea unei • rezolvă problema folosind
probleme înregistrate: simbolurile matematice la tabla
" Anca are în coşuleţ 4 magnetică.
ciupercuţe. Mihaela îi mai
oferă o ciupercuţă. Câte
ciupercuţe are Anca în
coşuleţ?" (4+ I =5)
EXECUTAREA • soli cită denumirea mate • denumesc materialul din coşu

JOCULUI rialului din coşuleţ; ieţ;
Intensificarea re • solicită aşezarea ciuper • aşază în şir ciupercile; verbali
ten tiei şi asigurarea cilor în şir pentru deter zează acţiunea utilizând nume
transferului minarea numeralului or raiul ordinal (ex. a doua ciu
din al I - 5 (se lucrează la percuţă este aşezată în al doi-
96
panoul individual cu bu lea bu�unar al panoului);
zunare orizontale)
• propune exerciţii diverse • realizează sarcinile în funcţie
privind consolidarea nu de cerinţa educatoarei;
meralelor ordin ale insis
tând pe acordul în gen şi
număr cu substantivul (se
va proceda identic şi pen
tru consolidarea poziţiei
spaţiale);
• propune descompunerea • realizează sarcina propusă,
numărului 5 în cât mai motivează varianta efectuată
multe variante posibile cu (aplaudă răspunsurile corecte) ;
ajutorul jetoanelor;
• propune exerciţii de ra • realizează sarcinile, motivân
port&re a numărului la du-le logic în limb<ţj matematic
cantitate, respectiv la ci corespunzător (aplaudă
fră, utilizând dispozitivul răspunsurile corecte ) ;
individual Evain (sarcini
le vor fi înregistrate pe
casetă):
" Găsiţi cifra corespun
zătoare mulţimii cu cinci
elemente ! " ;
"Găsiţi mulţimea care are
cu un element mai puţin
decât mulţimea cu 4
elemen te ! " ;
"Sortaţi cifrele care cores
pund numerelor p are şi
aşezaţi-le în mijlocul flo
rii ! Aşezaţi pe petalele
florii cifrele care cores
pund numerelor jmpC're !
(floarea este o diagramă
cartonată)" .
COMPUCAREA • propune rezolvarea ite • rezolvă indepeI\dent itemii pro

JOCULUI mi lor de pe fişa indivi puşi pe fişe.
Realizarea feed duală: "Desenaţi în dia
back-ului şi obţi gramele date tot atâtea
nerea performanţei elemente cât indică cifra
de pe etichetă ! " ;
97
" Scrieţi în primul drept-
unghi atâtea liniuţe ori-
zontale câte degete aveţi
la o mână ! " ;
"Scrieţi în al treilea drept-
unghi tot atâtea cerculeţe
câte silabe are cuvântul .
" motocicletă" ! " ;
"Scrieţi în ultimul drept-
unghi lot atâtea liniuţe
verticale câte anotimpuri
sunt într-un an ! " .
INCHEIEREA • apreciază modul de des- • participă alături de edu<;atoare

ACTNITĂŢll făşurare a activităţii şi a- la evaluarea itemilor; primesc
cordă recompense. recompense şi părăsesc sala de
grupă în mod organizat.
RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE!
Obiectivele operationale:
- să constituie mulţimi după criterii comune;
- să aprecieze cantitatea prin numărare şi punere în corespondenţă în vederea
formării şirului crescător;
- să formeze conform algoritmului şirul crescător şi descrescător (0- 1 0 ; 1 0-0),
precizând locul fiecărui număr în şirul de numeric;
- să raporteze cantitatea la număr, respectiv la cifra corespunzătoare, recu
noscând şi stabilind vecinii numerelor;
- să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile;
- să efectueze operaţii simple de calcul oral, recunoscând semnificaţia simbo-
lurilor aritmetice (+; -; =) ;
- formarea şirului crescător şi descrescător în limitele 0- 1 0; numărare conştien
tă în limitele 0- 1 0; operaţii de calcul matematic în limitele 0- 10.
Regulile de joc:
- toate sarcinile jocului încep şi se termină Ia semnalul educatoarei, răspund
copiii desemnaţi de aceasta sau de copii; toate sarcinile propuse în "asigu
rarea performanţei " sunt considerate probe de concurs ; câştigă echipa care
rezolvă "repede şi bine" sarcinile propuse prin probe; fiecare probă va fi
punctată cu bulină corespunzătoare pe tabla de evidenţă a rezultatelor.
Elementele de joc:
- clopoţel, trompetă, tobă, itemii de concurs, mascote distinctive.
- şir crescător, descrescător,
. număr, cantitate, cifră, operaţie aritmetică.
- conversaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul.
Material didactic:
a) demonstrativ: mulţimi de jetoane (fţucte, 1- 1 0), tlanelograf, cifrele 0- 10;
tablă magnetică, siluete cu magnet, tablă pentru evidenţa
rezu ltatelor, casetofon, panou electric, medalioane cu
fructe pentru recompense.
b) distributiv: coşuleţe, jetoane (flori de sezon), cifrele 0- 1 0, simholurile
(+, -, ) di agramă colorată, panou cu buzunare orizontale,
= ,
;IIi
fişă indi viduală, creioane colorate.
Strategie stimulativ-eva/uativă:
100
:Momentc Continutul activitâtii. .>.
..:
: >
. . . . . . . .
pedagogice . . Activjtatea edlJcatoarel

• o•• 0.0 . . . . . . . . .
. . . . Activitatea eopiilo"
. .
INTROD UCEREA • creează condiţii optime de • in tră ordonat în sala de grupă şi

ÎN JOC desfăşurare a activităţi i ; îşi ocupă locurile.
Pregătirea • aranjează măsuţele şi scă
activităţii unelele în formă de senli
cerc;
material ul.
PREZENTAREA • anunţă titlul jocu lui : • repetă titlul jocului propus spre
OBIECTNELOR ŞI " Răspunde repede şi bi desfăşurare ;
A REGULILOR ne! " ;
JOCULUI • solicită denumirea mate • denumesc materialul demon
Captarea atenţiei rialului demonstrativ; strativ;
Enunţarea scopului • prezintă scopul şi obiecti • receptează cele enunţate.
şi a obiectivelor vele jocu lui în termeni
accesibili .
DEMONSTRAREA • Ia semnalul sonor (clopo • constituie mulţimi după formă

JOCULUI ţeI) propune constituirea l a masa educatoarei;
Reactuali zarea cu de mulţimi după formă;
noştinţelor cu privi • cere compararea cantităţii • compară mulţimile stabilind
re la comparea can global şi prin n u mărare ; mulţimea cu cele mai multe
tităţii, punerea în e lemente ( 10) şi mulţimea cu
corespondenţă; lo cele mai puţine elemente (1),
cuI numerelor în apoi mulţimea fără nici u n ele
şirul numeric. ment (O - vidă) ;
• numără prin gest de încercuire;
• propune compararea mul • enunţă algoritmul de formare a
ţimilor prin punere în şirului crescător ; lucrează la
corespondenţă în vederea t1anelograf;
realizării şirului crescător;
• soli cită formarea şirului • rezolvă sarcina motivând
descrescător la tabla mag� algoritmul de formare;
netică;
• I a semnal (trompetă) cere • asociază cifrele numărului din
raport area cantităţii la nu mulţime;
măr, respectiv l a cifra co • verbalizează corect aCţiunile;
respunzătoare (antrenează
cât mai multi copii) ; (lu
crează simultan l a cele
două şiruri, respectiv la
101
flanelograf - şir crescător
şi la tabla magnetică - şir
descrescător) ;
• solicită precizarea locului • caracterizează mulţimile în
fiecărei mulţimi În şirul limbaj matematic adecvat;
crescător, respectiv al
fiecărui număr în şirul
numeric, stabilind vecinii,
numere pare şi impare;
• propune exerciţii de tipul: • sesizează greşeal a produsă,
"Găseşte greşeala ! " , pro corectează şi verbalizează ac
ducând greşeli intenţio ţiunea (ex: mulţimea cu 9
nate în aşezarea mulţi elemente nu poate fi aşezată
milor în şir crescător, între mulţimea cu 3 şi cu 4 ele
respectiv a cifrelor cores mente, deoarece mulţimea cu 9
punzătoare. elemente se află între mulţimea
cu 8 şi cu 10 elemente) ; (ex.:
cifra 4 nu corespunde mulţimii
cu 6 elemente, deoarece ea co
respunde mulţimii cu 4 ele
mente);
EXECUTAREA • propune desfăşurarea • receptează enunţurile educa

JOCULUI jocului pe echipe distri toarei;
buind mascote distinctive
(fluturaş şi buburuză) ;
• precizează regulile şi sar
cinile jocului stabilind
criteriile de reuşită şi sis
temul de evidenţă a rezul
tatelor (fiecare item se
punctează şi se consideră
probă în concurs); (toate
probele încep la semnalul
" Repede şi bine ! ").
Proba nr. 1
"Coloraţi pe tabel atâtea • " echipa fluturaşilor" real izează
pătrăţele cât indică cifra! " şirul crescător 0-10 ;
(sarcinile sunt realizate pe • "echipa buburuzelor" reali
fişa de evaluare). zează şirul descrescător 10-0;
Proba nr. 2
" Ordonaţi margaretele pe • realizează sarcina utilizând
diagrama colorată, numă corect numeralul ordinal (1-
raţi-le ! " 10) ;
102
a) "Luaţi margareta cores • rezolvă sar�inile în timpul
punzătoare Îll şir numă acordat.
rului de zile dintr-o
săptămână, aşezaţi-o În
buzunarul corespunzător
al panoului; asociaţi-i ci
fra" (7).
b) "Luaţi din şir margareta
corespunzătoare numă
rului degetelor de la am
bele mciin i, aşezaţi-o în
buzunarul corespunzător;
asociaţi-i cifra cores
punzătoare" (10);
c) "Număraţi în gând câte
picioare are un căţel; luaţi
margareta corespunză
toare numărului de
picioare şi aşezaţi-o În
buzunarul corespunzător;
asociaţi-i cifra" (4) .
COMPUCAREA Proba nr. 3

JOCULUI " Desenaţi în caseta liberă, • rezolvă sarcinile propuse la
Realizarea feed prin corespondenţă, buli semnal (clopoţel);
back-ului şi obţi ne le de pe domino! Ce
nerea performanţei număr de buline aţi obţi
nut'!"
"Încercuiţi cifra cores
punzătoare numărului de
buline obţinut (9) ! " ;
" Descompuneţi grupa flo
rilor în subgrupe; Încercu
iţi cifra corespunzătoare
numărului de nori din
inimioară (10).
Proba nr. 4
"Puneţi toate cireşcle În • rezolvă operaţia de adunare şi
coş, desenaţi pe etichetă Încercuiesc semnul corespun
atâtea liniuţe câte cireşe zător;
sunt (6+1) ; Încercuiţi
semnul potrivit operaţiei
făcute" .
103
Proba nr. 5
• Propune spre rezolvare o • receptează enunţul şi rezolvă
problemă înregistrată pe operaţia de scădere utilizând
casetofon : simbolurile matematice a-
"Pe-o rachetă zboară iuţi decvate (8 2 6) .
- =
Opt,viteji cosmonauţi .
Doi coboară pe-o planetă
Glţi au rămas în rachetă?"
iNCHEIEREA • apreciază calitatea rezol- • participă la evaluarea rezul-

ACTNITĂŢlI vârii sarcinilor, stabileşte tatelor alături de educatoare ;
echipa câştigătoare, oferă • ies ordonat din sala de grupă
recompense. intonând un cântec numără-
toare.
104
Proba n r. 1
.'
I
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
�
11
Proba r. 3
5 7 9
-....
�
rgpf!5;
® , � �W} �
�
•
•
• • •
II 0��\
l
• • • • 6 2 10 8
� /.
L-C:::=--- �
Proba 4
n r.
� �
�
�
fJ B
�)
�_l )
;;t
_
. ' l )�
�j � ) ' ��
NUMĂRĂM ŞL SOCOTIM
- să alcătuiască mulţimi de obiecte raportând numărul la cantitate şi apoi la
cifră;
- să numere în limitele 0- 1 0;
- să identifice senmul operaţiei şi să-I localizeze în funcţie de situaţia ilus-
trată;
să efectueze calcul oral cu 1 -2 unităţi;
- să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv avâ�d
ca material intuitiv o situaţie ilustrată;
- să rezolve independent itemii propuşi pe fişă.
Sarcina didactică:
- rezolvarea exerciţiilor de adunare şi scădere, oral şi cu suport intuitiv,
reprezentarea grafică a operaţiei cerute de conţinutul problemei.
Regulile de joc:
- toate momentele jocului încep şi se termină la semnalul educatoarei.
Elementele de joc:
- Riţa Veveriţa (marionetă) .
- număr, cantitate, cifră, operaţie aritmetică.
- explicaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire.
Material didactic:
a) demonstrativ: probleme ilustrate, tablă magnetică, figurine magnetice,
semnele " + " , " - " , "=" (magnetice), casetă cu probleme
înregi strate.
b) distributiv: coşuleţe cu j etoane: semnele operaţiilor aritmetice, fişă
individuală, creioane colorate, flanelograf individual.
106
.
· . •·.·• U
. .
. .. .
. ·'f·.: .• :• • .• • . .
. . .... .... • .• <. • . ..
. . · · ' · l···a
· ·.·.·tu · ' ,�;.,6
. M()m�� •. · ·C · .· . n
·.· . ·u ·.· . ·. fi .··.·.·U
. ·.·n .·. . . · . ·c · ·;v
.· . . ··. . . . . ..
.. . . .... . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ... '0 . Wl t'
•. .•
. . . ....... ... .. . .. . .
.
. •·. pe dagoglc:e • • • · · ·a �. ;; . i
. .. . .... : . .. .. . .. . .... . . : :..
· o· ·
. .
.• ·
�' . ·
. > . ' ·A."'t ·
.
iV I'ta .
·
·tea •
·. . . . .
.
e �u ..· ·
.,. ·
... -t "'" . '. > .
. . • ' . . • : < . ... ... . .
�(:ţÎri�tci� �Dplil,?� < ·

Pregătirea clasei unelele în fonnă de clasă;
pentru activitate • distribuie materialul.
PREZENTAREA • anunţă modul de desfăşu- • denumesc materialul;

OBIECTIVELOR ŞI rare a activităţii şi solicită
A REGULILOR denumirea materialului;
JOCULUI • solicită formarea şirul ui • formează şirul crescător 0-10,
Captarea atenţiei crescător 0-10 după algo- motivează acţiunile efectuate ;
Reactualizarea ritmul cunoscut (se lu-
cunoştinţelor cu crează la flanelograf);
privire la fonnarea • solicită numărarea elemen- • numără elementele prin încer
şirului crescător telor mulţimilor prin aso cuire, asociază cifra cores
cierea numărului, cifrei la punzătoare;
cantitate;
• solicită numărarea crescă- • numără crescător şi descres
toare şi descrescătoare în cător în limitele 0-10 şi 10-0;
limitele 0-10, respectiv 10-
O;
• le propune caracterizarea • caracterizează mulţimea pro
unei mulţimi din şirul nu pusă, stabilin d · numărul de
meric, precum şi a unui elemente, vecinii, cifra cores
număr în şirul numerelor punzătoare, numere pare şi im
naturale prin cerinţe ca: p are;
"Ce ştii să spui despre
mulţimea cu 7 elemente?"
sau "Ce ştii să spui despre
număruI 8?"
• anunţă titlul jocului : "Nu- • receptează cele enunţate
. de e
mărăm şi socotim" preci ducatoare;
zând obiectivele p e înţele- • repetă titlul jocului.
sul copiilor;
• precizează regulile jocului.
EXECUTAREA • solicită denumirea mate- • denumesc materialul ;

JOCULUI rialului din coşuleţ;
Intensificarea re • propune rezolvarea unor • repetă enunţul, găsesc soluţia
tenţiei şi asigurarea probleme de adunare şi corectă şi explică folosirea
transferului scădere cu 1-2 un.i tăţi; simbolurilor respective (+, -, ) =
(enunţurile problemelor au (ex: 6 castane + 1 castană 7 =
ca elemente materialul in- . castane);
107
dividual al copiilor); (ex. : • rezolvă problema sub formă de
Andrei are 6 castane. Ionuţ exerciţiu utihzând cifre şi
îi mai oferă l castană. Câte simboluri matematice (6+ 1 =
castane are acum Andrei? =7) ;
ş.a.);
• cere rezolvarea unor pro- • formu lează enunţul "citind" i
bleme ilustrate care conţin lustraţia, găsesc soluţia şi re
operaţii de adunare şi dau operaţia folosind simboluri
scădere cu 1 -2 unit�ţi; corespunzătoare;
• propune rezolvarea unei • audiază enunţul, găsesc soluţia
probleme înregistrate pe şi rezolvă operaţia respectivă;
casetă;
• solicită copiii în formula • rezolvă problemele propuse de
rea de probleme cât mai colegi ;
diverse în conţinut şi • redau operaţia folosind cifre şi
rezolvare (operaţii de simboluri.
adunare şi scădere cu 1 -2
unităţi) .
COMPUCAREA • solicită rezolvarea itemilor • rezolvă operaţiile folosind

JOCULUI de pe fişele individuale semne grafice cunoscute.
Realizarea feed (operaţii de adunare şi
back-ului şi obţine sCădere) .
rea performanţei
ÎNCHEIEREA • apreciază modul de desfă- • ies ordonat din sala de grupă.

ACTNrrĂŢII şurare al activităţii ; oferă
recompense.
108
9 + 1 =
* * * * * * * * =
7 1 =
00000 + 00=
5 + 2 =
-
-
6 - '2 --
CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ!
- să constituie mulţimi de obiecte după criterii date, asociind numărul la canti
tate;
- să compună şi să descompună nwnere în limitele 0-10, utilizând o gamă
largă de variante.
Sarcina didactică:
- numărarea obiectelor, compunerea şi descompunerea numerelor în variante
posibile.
Regulile de joc:
- orice sarcină începe şi se termină la semnalul educatoarei, se aplaudă numai
răspunsurile corecte, răspund copiii desemnaţi de echipă.
Elementele de joc:
- probele de concurs ilustrate, mascote distinctive.
- descompunerea numerelor.
Material didactic:
• a) demonstrativ: mulţimi cu 6- 1 0 elemente, tabla magnetică, figurine
magnetice, suport tip etajeră, cifre magnetice;
b) distributiv: coşuleţ cu 10 beţişoare, 10 nasturi, jetoane, diagrame,
fişă individuală, carioca.
Resurse temporale: 3 5 de minute.
1 10
....
• • •. Continutul activităţii • •• . • • . .
.
Momente · . •
o•• • • •
..
, . . •• • • • 0.0 •• •• • • ....
pedagogice
Activitatea educawarei· .
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă, • intră ordonat în sala de grupă ;
ÎN JOC aranjează măsuţele ş i
Pregătirea clasei scăunelele în formă de ,
pentru activitate careu;
material ul ;
• organizează colectivul de • se orientează la echipa consti
copii pe 3 (4) echipe. tuită.
ENUNTAREA • anunţă modul de realizare

SCOPULU/, A al activităţii - concurs pe
OBIECTNELOR ŞI 3 echipe distincte, cu
A REGULILOR DE mascotă pentru fiecare
JOC echipă;
Captarea atenţiei • soli cită denumirea ma • denumesc materialul de pe
terialului demonstrativ; masa educatoarei ;
• anunţă scopul şi obiecti • receptează cele enunţate de
vele în termeni accesibili educatoare.
(numărarea, compunerea
şi descompunerea nume
relor - având ca pretext
pregătirea pentru şcoală).
EXECUTAREA • îi solicită primei echipe să • numără baloanele aşezate în

JOCULUI numere până la 8 utili diferite locuri din sală;
Desfăşurarea jocu zând material concret (ba
lui (derularea,con loane);
cursului) • îi solicită echipei nr. 2 să • rezolvă sarcinile şi le motivea
aşeze pe masă tot atâtea ză în termeni corespunzători;
flori câte baloane a nu . ' rezolvă sarcinile în timpul
mărat copilul din echipa afectat.
nr. 1; să asocieze cifra
corespunzătoare număru
lui de baloane; (pentru
fiecare răspuns bun se
acordă o bulină roşie);
• prima echipă - numărare
în limitele 0-10, fără su
port intuitiv;
• echipa a 2-a - număr din 2
în 2 fără suport intuitiv;
111
• î i cere echipei nr. 3 să
precizeze vecinii numă
rului 9.
PREZENTAREA • sarcinile propuse sunt de • receptează sarcinile ;

CONŢINUTULUI compunere a numărului 8 ;
ŞI A SARCINILOR • echipa 1 - să aşeze pe • rezolvă sarcinile pe echipe în
DE ÎNVĂŢARE etajeră un ursuleţ, apoi să timpul afectat sarcinii ;
adauge câte unul până se
fac 8/9/ 1 0 ;
• echipa 2 să aşeze ursule
-
ţii pe etajeră în diferite

poziţii (variante de com
punere) ;
• echipa 3 - să compună • motivează acţiunile în limbaj
numărul utiIizând jetoane; corespunzător;
• s arcinile propuse sunt de • receptează sarcina;
descompunere a numere
lor:
• echipa 1 aşază jucăriile pe • lucrează în colaborare cu
etajeră (8), mută diferite membrii echipei;
cantităţi pe rafturile eta
jerei (variante de descom
punere) ;
• echipa 2 - găseşte alte • verbalizează corect acţiunile
variante de descompunere (nu se admit aceleaşi variante
a numărului 8 ; la concurenţi) ;
• echipa 3 caută alte solu
-
ţii (variante posibile);

(sunt considerate răspun
suri bune de la 3 variante
în sus);
• stabileşte echipa câştigă • primesc recompense pentru
toare (oferă recompense). această parte a activi tăţii .
COMPLICAREA • solicită muncă individua • lucrează individual ; găsesc cât

JOCULUI lă - descompunerea mai multe variante de des
Realizarea feed numărului la utilizând compunere (diferite de colegii
back-ului şi obţine nasturi 'şi beţişoare pc din echipă/grupă) ;
rea performanţei diagrame individuale;
• enunţă itemii de pe fişa
individuală în mod dife
renţiat pe echipe:
112
Echipa n,. I
• " Coloraţi în tabel numai • rezolvă independent itemii pro-
bulinele din rândurile ce puşi prin fişă.
pot compune nr. 8; Găsiţi
şi arătaţi prin încercuire
numerele corespunzătoare
celorlalte compuneri din
tablou ! "
Echipa n,. 2
• "Completează spaţiul li-
ber al pieselor de domino
cu numărul necesar de
buline, astfel încât să
obţii numărul indicat ! " ;
" Încercuieşte cifra co-
respunzătoare numărului
de buline desenat de ti-
ne!"
Echipa n,. 3
• "Descompuneţi mulţimea
florilor în submulţimi. ! " ;
" Încercuiţi cifra corespun-
zătoare numărului de e-
lemente din multimi ! " .
ÎNCHEIEREA • apreciază rezultatele ob- • participă la aprecierea rezulta-

ACTIVITĂŢ/l tinute; telor;
• stabileşte e�hipa câştigă- • primesc recompense în funcţie
toare cumulând rezulta- de locul ocupat în concurs (lo-
tele cu cele de la etapa cui I-II-III) ;
anterioară a jocului ;
• oferă recompense;
• fixează titlul jocului: • repetă titlul jocului ;
"Cine ştie câştigă! " • ies ordonat din sala de gru�ă.
113
Ec hipa n r. 1 -----
- ..,
-...,, ,.-
O
000 0000 1
2
0000 0000 3
4
00 000000 5
6
0000000 O 7
8
00000
9
10
� :::---. --
Echipa n r. 2
• • • • • •
• • •
• • • • • •
4 4 3 5 6 2
Echipa n r. 3
5 6 8 3 7 4
SPUNE CUM ESTE ... !
- să compare dimensiuni, volume, mase, folosind unităţi nestandard;
- să împartă întregul în jumătăţi şi sferturi, să reconstituie întregul din părţile
componente;
- să aprecieze cantitatea raportând-o la număr, respectiv la cifră.
- măsurarea dimensiunii, masei şi a volumului cu etaloane standard; împărţi
rea unui întreg în jumătăţi şi sfelturi, sesizarea invariaţiei masei şi a volumu
lui în situaţii create.
Regulile de joc:
- toate acţiunile încep şi se sfârşesc la semnalul personajului Pinocchio
(educatoarea) ; răspunsurile corecte vor fi aplaudate sau apreciate- de
conducătoml j ocului.
Elementele de joc:
- păpuşa Pinocchio, aplauze, închiderea şi deschiderea ochilor.
Conţinutul
. matematic:
- dimensiune, masă, volum.
Material didactic:
a) demonstrativ: şnur etalon (albastm) ; panglici colorate late şi înguste,
tablă magnetică, sticle de 1 1 şi 1 /2 1, ceaşcă, plastilină,
balanţă, fructe, cifre magnetice, păpuşa Pinocchio,
înregistrare.
b) disttibutiv: coşuleţe, beţişoare groase, subţiri, panglici late-înguste,
şnur colorat, plastilină, măr (mare, mic), 1 0 triunghiuri
roşii şi 1 0 pătrate albastre din carton, cifre, carioca, fişă
individuală.
- aprecieli, recompense.
115 �
Momente
Conţinutul activităţii
pedagogice ·Activitatea . cducatoarei Activitatea copiilor
. . . . . . .
INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă.

ÎN JOC • aranjează măsuţele şi scă
Pregătirea clasei undele în formă de semi
pentru activitate cerc ;
materialele.
PREZENTAREA • prezintă sub formă de • conversează cu păpuşa;

REGULILOR ŞI A surpriză păpuşa pinocchio • repetă titlul jocului ;
OBIECTIVELOR care anunţă titlul jocului:
JOCULUI " Spune cum este . ! " ;
. .
Captarea atenţiei • solicită denumirea mate • denumesc materialul.

rialului demonstrativ a
ranjat şi acoperit pe o
etajeră.
JOCUL DE Pinocchio propune sar

PROBĂ cini de tipul :
Reactualizarea "Măsoară distanţa fereas • măsoară distanţa, numără paşii ,
cunoştinţelor cu tră-uşă cu aj utorul pa�i trasează pe tablă numărul
privire la măsura lor !" (etalon ) ; corespunzător de linii (6) ;
rea dimensiunilor, "Măsoară distanţa masă • numără paşii, trasează pe tablă
cântărirea masei şi uşă şi compară cele două tot atâtea linii c âţi paşi a făcut
a volumului l ung} mi folosind pasu l ! " (4) ;
(etalon ) ; • compară lungimile prin pune
rea liniilor în corespondenţă;
• sesizează neechivalenţa, con
cluzionând că distanţa uşă-fe
reastră e mai mare decât cea
masă - uşă;
• asociază cifra corespunzătoare
numărului de paşi (6, 4) ;
• propune măsurarea dis • Întind şnurul, măsoară cu şnu
tanţelor folosind un şnur rul etalon;
roşu , iar ca etalon o bu
cată de şnur albastru;
• la senmalul păpuşii, copiii
închid ochii, timp în c are
şnurul ia o altă configura
ţie (linie frântă, şerpuită);
1 16
•
• propune exerciţii de mă • procedeazij ca la sarcina ante
surare a lăţimii unor pan rioată; verbalizează acţiunea;
glici, utilizând ca etalon sesizează schimbarea produsă;
panglică îngustă;
• propune exerciţii : "Arătaţi • măsoară cu etalonul, conclu
.de c �te ori panglica (eta zionând că lungimea este ace
lon) intră în lăţimea pan eaşi indiferent de forma şnu
glicii care se măsoară ! " ; rului;
• lucrează la tabla magnetică,
verbalizează acţiunea, repre
zintă grafic rezultatul ;
• propune măsurarea lichi • măsoară lichidul utilizând

Limbă

Jocuri Didactice Matematice Pentru Gradinita (Ileana Libotean)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocuri Didactice Matematice Pentru Gradinita (Ileana Libotean)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ILEANA LlBOTEAN

ILEANA LlBOTEAN - Educ. gr. 1

Consilier editorial: Praf. univ. dr. MANUELA CERNAT

locul constituie activitatea de bază pentru vârsta preşcolară. Comportamentul

Caracterizare generală a vârstei

Începând cu vârsta de 3-4 ani, curiozitatea copiilor începe să pătrundă dincolo

PREZENTAREA • prezintă pe Iepuraşul . participă la conversaţia cu

ANUNŢAREA • le cere copiilor să închidă

DEMONSTRAŢIA - propune sarcina de grupa- - sortează jucăriile mari şi mici,

EXECUTAREA - solicită identificarea ma- - identifică materialele existente

INTRODUCEREA - solicită atenţie în rezolva- - receptează sarcinile succesiv;

INCHEIEREA • Iepuraşul Ţupa-Ţup face • iau parte la verificarea rezulta-

Notă: Materialul didactic recomandat la fiecare joc poate fi înlocuit în limita

INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă şi • intră ordonat în sala de grupl'i şi

ANUNŢAREA • le cere copiilor să imite • imită şuieratul trenului şi

ANUNŢAREA • anunţă regulile jocului;

DEMONSTRAŢIA • solicită denumirea jucării­ • denumesc jucăriile grupate

EXECUTAREA • solicită denumirea mate­ • denumesc materialul;

INTRODUCEREA • solicită atenţie în rezal va­ • rezolvă individual itemii pro­

INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi • intră ordonat în sala de grupă şi

ANUNŢAREA • prezintă, sub formă de • participă la conversaţia cu cele

PREZENTAREA • propune, prin vocea pă­ • denumesc jucăriile;

EXECUTAREA • anunţă scopul şi repetă • repetă titlul jocului;

EXECUTAREA • prin păpuşi soli cită denu­ • r�ceptează sarcina şi denumesc

INTRODUCEREA • cere, prin păpuşi, identifi­ • denumesc grupele de obiecte

INCHEIEREA • evaluează rezolvarea • participă la evaluarea rezulta­

Adivitate.. elluC3tQarei ··.

INTROD UCEREA • aranjează măsuţele şi • intră ordonat în sala de grupă şi

ANUNŢAREA • prezintă pe răţoiul Do­ • participă la conversaţia cu răţo­

ANUNŢAREA . • Răţoiul Donald propune • receptează sarcina;

EXECUTAREA • anunţă titlul jocului: • repetă tiţlul jocului (receptează ,­

JOCULUI DE "Unde s-au ascuns jucări­ obiectivele propuse, fiind aju­

EXECUTAREA • Donald le arată copiilor • denumesc materialele din coşu­

INTRODUCEREA • solicită rewlvareasarcini- • rezolvă sarcinile incluse în fişă;

ÎNCHEIEREA • Donald apreciază modul • ies ordonat din sala de grupă.

Resurse temporale: 15 minute.

. pedag()glce .', • • • ·'. Aţti"itate���ClltQ�r�i

CAPTAREA • descoperă materialul sub • participă emoţional la desco­

AN UNŢAREA • Ursuleţul Panda propune • denumesc corect materialul ;

EXECUTAREA • anunţă titlul jocului: "Ce • repetă în cor titlul jocului;

EXECUTAREA • Ursuleţul Panda solicită • denumesc materialul indivi­

INTRODUCEREA • Ursuleţul Panda propune • rezolvă sarcinile propuse.

"Taie grupa cu 1 obiect ! "

INCHEIEREA • evaluează rezultatele fi­ • participă la evaluarea fişelor

Caracterizare generală a vârstei

o caracteristică a copilului de vârstă preşcolară mijlocie este gândirea limitată

1. Consolidarea noţiunilor matematice cu privire la formă, mărime, culoare,

INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi scă- • intră ordonat în sala de grupă şi

ANUNŢAREA • prin vocea Scufiţei Roşii, • participă la conversaţia cu pă­

ANUNŢAREA • Scufiţa Roşie anunţă • receptează regulile jocului ;

DEMONSTRAŢIA • solicită copiii să denu- • denumesc materialul;

EXECUTAREA • sub pretextul unei întreceri • constituie mulţimi după criterii

COMPLICAREA • prezintă fişele individuale • rezolvă independent fiş a de lu­

ÎNCHEIEREA • Scufita Roşie apreciază • participă l a evaluarea rezulta­

INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sala de grupă

CAPTAREA • le prezintă copiilor Să­ • receptează, participă emoţional

ANUNŢAREA • anunţă titlul jocului: "Să­

EXECUTAREA • propune denumirea ma­ • identifică grupa de jetoane şi

ÎNCHEIEREA • apreciază rezultatele acti-

INTRODUCEREA • aeriseşte sala de grupă; • intră ordonat în sală şi îşi

ANUNŢAREA • apariţia neanunţată a • participă la conversaţia cu Ro­

mulţimilor după me);

EXECUTAREA • RoboţeI demonstrează şi • acordă atenţie sarcinilor pro­

DEMONSTRAŢIA • solicită denumirea jucării • denumesc jucăriile grupate

EXECUTAREA • solicită denumirea mate • denumesc materialul;

INTRODUCEREA • solicită atenţie în rezal va • rezolvă individual itemii pro

PREZENTAREA • propune, prin vocea pă • denumesc jucăriile;

EXECUTAREA • prin păpuşi soli cită denu • r�ceptează sarcina şi denumesc

INTRODUCEREA • cere, prin păpuşi, identifi • denumesc grupele de obiecte

INCHEIEREA • evaluează rezolvarea • participă la evaluarea rezulta

ANUNŢAREA • prezintă pe răţoiul Do • participă la conversaţia cu răţo

EXECUTAREA • anunţă titlul jocului: • repetă tiţlul jocului (receptează ,

JOCULUI DE "Unde s-au ascuns jucări obiectivele propuse, fiind aju

EXECUTAREA • Donald le arată copiilor • denumesc materialele din coşu

. pedag()glce .', • • • ·'. Aţti"itate��ClltQ�r�i

CAPTAREA • descoperă materialul sub • participă emoţional la desco

EXECUTAREA • Ursuleţul Panda solicită • denumesc materialul indivi

INCHEIEREA • evaluează rezultatele fi • participă la evaluarea fişelor

ANUNŢAREA • prin vocea Scufiţei Roşii, • participă la conversaţia cu pă

COMPLICAREA • prezintă fişele individuale • rezolvă independent fiş a de lu

ÎNCHEIEREA • Scufita Roşie apreciază • participă l a evaluarea rezulta

CAPTAREA • le prezintă copiilor Să • receptează, participă emoţional

ANUNŢAREA • anunţă titlul jocului: "Să

EXECUTAREA • propune denumirea ma • identifică grupa de jetoane şi

ANUNŢAREA • apariţia neanunţată a • participă la conversaţia cu Ro

EXECUTAREA • RoboţeI demonstrează şi • acordă atenţie sarcinilor pro

EXECUTAREA • Roboţei propune denumi • denumesc materialul şi repetă

ENUNŢAREA • prezintă pe Piticul Barbă • răspund la întrebările de in

PREZENTAREA • solicită constituirea de • constituie mlllţimi după crite

EXECUTAREA • prezintă copiilor săcule • denumesc materialul din

COMPLICAREA • soli cită rezolvarea cerin • rezol vă cerinţele din fişă.

ÎNCHEIEREA • aprecIază activitatea co • îşi iau la revedere de la Vero

DEMONSTRAREA • Magici'anul le cere copii • închid şi deschid ochii la sem

EXECUTAREA • Magicianul propune de • denumesc materialul şi rezolvă

COMPUCAREA • solicită rezolvarea sarcini • rezolvă independent cerinţele

l:.'NUNŢAREA • creează un cadru afecti v • participă emoţional la conver

EXECUTAREA • propune situaţii problemă • lucrează pe dispozitivele in

ÎNCHEIEREA • face aprecieri asupra • primesc recompense indivi

ANUNŢAREA • Iepuraşul propune de • denumesc materialul ;

EXECUTAREA • Iepuraşul (prin educatoa • denumesc materialul din co

INCHEIEREA • apreciază modul de desfă • participă la aprecierea

ANUNŢAREA • stabileşte cele două echi • se regăsesc în echipele stabilite

EXECUTAREA • cere denumirea materia • denumesc material tiI indivi

ÎNCHEIEREA • desenmează echipa câşti • participă la evaluarea rewl

INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi scă • intră ordonat în sala de grupă şi

PREZENTAREA • prezintă macheta acope • participă la conversaţia cu e

DEMONSTRAREA • precizează criteriul după • constituie mulţimi după crite

EXECUTAREA • antrenează copiii în denu • denumesc materialul (mulţi

PREZENTAREA • anunţă titlul jocului : "Un • repetă titlul jocului;

DEMONSTRAREA • Ia o bătaie în xilofon, so • constltUle mulţimea brazi lor,

• la aruncarea mingii pro • recunosc şi denumesc poziţii

EXECUTAREA • antrenează copiii în de • denumesc materialul din co

COMPUCAREA • propune realizarea sarci • rezolvă itemii propuşi în fişa

iNCHEIEREA • apreciază modul de desfă • participă la evaluarea rezul

INTRODUCEREA • aranjează măsuţele şi scă • intră ordonat în sala de grupă şi

ANUNŢAREA • soli cită denumirea mate • denumesc m aterialu l demon

EXECUTAREA • soli cită denumirea mate • denumesc materialul din coşu

COMPUCAREA • propune rezolvarea ite • rezolvă indepeI\dent itemii pro

DEMONSTRAREA • Ia semnalul sonor (clopo • constituie mulţimi după formă

EXECUTAREA • propune desfăşurarea • receptează enunţurile educa