Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Efectul Coandă.
Dar Henri Coandă, ca savant și explorator al unor soluții tehnice originale, nu numai
prin aceasta descoperire și-a marcat secolul. Apariția în lume a primului avion
turbopropulsor se leagă tot de numele lui. Și nu invenția în sine ar fi de mirare, ci, mai
degrabă, data la care a fost prezentată public și supusă zborului de încercare: 1910. Este
aproape de necrezut faptul că în chiar deceniul când Wilbur și Orville Wright 1 își pilotau
pentru prima oară planorul echipat cu un motor cu explozie, iar Traian Vuia 2 se ridica de la
sol cu automobilul său înaripat, aviația aceasta de pionierat avea să atace și zborul cu
reacție: o "ficțiune" chemata de geniul lui Coandă sa se materializeze cu trei decenii
înaintea momentului său de veritabilă actualitate.
1
Frații Wright, Orville (n. 19 august 1871) și Wilbur (n. 16 aprilie 1867), au fost doi aviatori, ingineri,
inventatori și pionieri ai aviației americani, creditați în general cu inventarea, construcția și pilotarea reușite
ale primului avion din lume.
2
Traian Vuia (n. 17/30 august 1872, Surducu Mic, judeţul Timiş - d. 2 septembrie 1950) a fost un inventator
român, pionier al aviaţiei la nivel internaţional, membru al Academiei Române din 27 mai 1946. A inventat
primul avion cu mijloace proprii de propulsie, cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se
de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (1906).
1
Arseni Ștefana
Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău
Facultatea de Inginerie
Specializare: Energetică Industrială
Grupa 1921
Fig 1.
Avionul Coandă-1910
Coandă remarcase, încă din 1933, că prelungind una dintre buzele orificiului unui
ajutaj de secțiune rectangulară sau inelară și îndepărtând-o continuu de la direcția inițială
de curgere, viteza acestei curgeri crește în mod considerabil pentru fiecare mărire a
3
Comodorul aerian Sir Frank Whittle - (1 iunie 1907) a fost un ofițer aerian al Forțelor Aeriene Regale
engleze . I se atribuie inventarea motorului turbojet.
4
5
Giovanni Battista Caproni, primul conte de Taliedo (3 iulie 1886), a fost un inginer aeronautic italian ,
inginer civil , inginer electric și proiectant de aeronave care a fondat compania producătoare de aeronave
Caproni .
6
Dr. Ernst Heinkel (24 ianuarie 1888) a fost un proiectant, producător german de avioane,
Wehrwirtschaftsführer din al treilea Reich și membru al partidului nazist .
7
Theodore von Kármán (11 mai 1881 – 7 mai 1963) a fost un inginer maghiaro-american și fizician, care a
lucrat în domeniul aeronauticii și astronauticii.
2
Arseni Ștefana
Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău
Facultatea de Inginerie
Specializare: Energetică Industrială
Grupa 1921
unghiului de deflexie. Presiunea finală fiind evident cea a mediului în care se scurge fluidul,
fiecărei măriri a vitezei îi corespunde o micșorare a presiunii în canal, presiune care este, în
consecință, inferioară presiunii finale, variația fiind în funcție de pătratul vitezei. Astfel, se
poate mări viteza de curgere a unui fluid, care, de la presiunea Pr, dintr-un rezervor, trece
la o presiune Po, într-un alt mediu, fără a se mări nici presiunea inițială, nici temperatură.
Efectul Coandă se produce atunci când un fluid aflat sub presiune iese dintr-un
recipient printr-o fantă a cărei deschidere are o bază prelungită printr-un perete, al cărui
profil discontinuu (profil poligonal, construit din fațete plane) de la direcția de ieșire a
fluidului prin fantă; masa de gaz care iese din fantă, având tendința de a se lipi de peretele
prelungit al deschiderii antrenează o masă suplimentară de gaz. Se ajunge astfel să fie
antrenată și disipată o mare cantitate de fluid ambiant, folosind doar o fracțiune de fluid
sub presiune.
3
Arseni Ștefana
Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău
Facultatea de Inginerie
Specializare: Energetică Industrială
Grupa 1921
vas lângă chei și a-l menține apropiat de chei. Ajutajele de tipul Coandă pot fi folosite
pentru a propulsa și a ghida vase de suprafață și de adâncime, folosind amplificarea
împingerii, obținută cu ajutorul acestora. Efectul poate fi aplicat și la dispozitivele de golire
a vaselor. Ajutajul Coandă are avantajul de a nu dispune de părți exterioare mobile.
Una din cele mai fascinante aplicații o constituie aerodina lenticulară, proiectată de
Coandă în 1935 și care reprezintă un aparat de zbor în formă de farfurie zburătoare,
capabil să decoleze și să aterizeze pe verticală, să se mențină în aer într-un punct fix și să
zboare cu viteze orizontale mari. În acest
scop, aparatul de zbor este prevăzut cu
ejectoare centrifugale, alimentate cu
vapori produși de un generator, absorb
aerul ambiant și apoi îl comprimă. Apoi
aerul este destins în elemente de
sustentație montate la periferie, care de
fapt sunt ejectoare interioare ce produc
absorbția aerului de deasupra lor și o
depresiune pe profilul curb convergent,
determinând ridicarea de pe sol. Fig.5. Aerodina lenticulară Coandă
4
Arseni Ștefana
Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău
Facultatea de Inginerie
Specializare: Energetică Industrială
Grupa 1921
Bibliografie:
https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/efectul-coanda-asupra-secolului-xx-
3003407
https://www.referatele.com/referate/fizica/online7/Efectul-Coanda---Henri-
Coanda-referatele-com.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Coand%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fra%C8%9Bii_Wright
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_Vuia
https://en.wikipedia.org/wiki/Frank_Whittle
https://en.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Battista_Caproni
https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_Heinkel
https://en.wikipedia.org/wiki/Theodore_von_K%C3%A1rm%C3%A1n