ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Facultatea ,,Economie generală și drept”

Test nr. I
Drept penal II (parea specială)
, D181 FR

Subiectul I – Omorul intenționat

1.1. Caracteristicile omorului săvîrșit cu premeditare sunt:
- luarea rezoluției infracționale trebuie să preceadă cu un oarecare interval de timp acțiunea
agresivă (luarea de informații, procurarea de mijloace, căutarea de complici, pîndirea
victimei sau atragerea acesteia în cursă);
- prezența unor activități de pregătire care trebuie să fie de natura de a înlesni săvîrșirea
infracțiunii;
- chibzuirea infractorului trebuie să fie suficientă (chibzuirea activă și meditarea).

1.2. Circumstanțele agravante ale omorului intenționat potrivit elementelor componenței de

infracțiune sunt clasificate în:
- omor săvîrșit cu premeditare (calificat);
- omor săvîrșit cu un anumit mobil, din interes material (calificat);
- omor săvîrșit într-un anumit scop, pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la
urmărirea sau arestarea sau de la executarea unei pedepse ori pentru a înlesni sau ascunde
săvîrșirea unei alte infracțiuni (calificat).

1.3. ,,Persoana care anterior a mai săvîrșit un omor stabilit”, conform art. 145 (al. 2) al
Codului Penal al Republicii Moldova se referă la o persoană cu antecedente penale, care a
mai săvîrșit cel puțin un omor în trecut și se pedepsește cu închisoare de la 15 – 20 ani sau cu
detențiune pe viață.

2.1. Pierderea vederii – în acord cu prevederile de la alin. (1) art. 151 din CP al RM se definește
ca un indicator (criteriu) al vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății care se rezumă
la pierderea capacității de a vedea de către o persoană.

2.2. Vătămarea intenționată gravă care a provocat decesul victimei, conform alin. (4) art. 151 din
CP al RM, în comparație cu infracțiunea de omor intenționat, se deosebește prin latura subiectivă
ca element constitutiv al componenței de infracțiune, unde este necesar de a recurge la o analiză
juridică complexă a tuturor împrejurărilor în care a fost săvîrșită fapta, în corelație cu atitudinea
psihică a persoanei trase la răspundere penală, față de fapta pe care a săvîrșit-o. La infracțiunea
de omor intenționat procesul cauzal este liniar, existînd o legătură imediată de la cauza primară
la efect. Prin urmare, sub aspectul laturii subiective, omorul se deosebeşte de vătămarea
intenționată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii care au provocat decesul victimei prin
faptul că, în cazul celei din urmă infracţiuni, făptuitorul acţionează cu intenţia de a lovi sau a
vătăma integritatea corporală sau sănătatea victimei fără să prevadă sau să accepte ca
rezultat al faptei moartea acesteia, care survine în depăşirea intenţiei sale.

2.3. Divizarea nivelului de vătămare în mai multe categorii și reîncriminarea vătămării ușoare va
permite divizarea pedepsei în mai multe categorii. Ținînd cont de faptul că vătămarea oricum
este săvîrșită cu intenție, cred că nu trebuie să fie introdusă o pedeapsă mai blîndă. Intenția stă la
baza acestei infracțiuni.

3.Fapta lui Movileanu poate fi calificată ca instigare la acțiune violentă cu caracter sexual (art.
(172), alin. (2) din CP al RM). Această persoană, beneficiind de starea de sănătate a acuzatului, a
influențat persoana să săvîrșească un contact sexual cu sora sa. Iachim este recunoscut, conform
expertizei medicale, iresponsabil și nu poate fi tras la răspundere. Codul penal spune că este
iresponsabilă persoana care din cauza unor boli psihice nu-și poate controla acțiunile. Persoana
dată nu este pasibilă la răspunderea penală. În baza hotărîrii instanței, for fi luate măsuri cu
caracter medical. Iachim este o persoană din punct de vedere juridic, iar dacă sora sa s-ar afla în
stare de comă, situația nu se va schimba.
Sddhfhhgghghgh
fdfdfdghghjkjkklkl