Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Stabilitatea pantelor laterale şi a sistemului de

drenaj pe taluzurile interioare și exterioare

Stabilitatea pantei laterale - metoda pantei infinite

Metoda se aplică pentru cazurile în care lungimea pantei este mult mai mare în raport
cu grosimea sistemului de drenaj. Stabilitatea pantei se evaluează cu ajutorul
factorului de stabilitate la alunecare, definit ca raportul dintre forţele care se opun
alunecării şi forţele care provoacă alunecarea (forţe rezistente şi forţe active).
Tensiunea efectivă, care este utilizată pentru a caracteriza comportarea mecanică a
solurilor nesaturate, poate fi exprimată ca:

 '    ua     s
unde: σ’ este tensiunea efectivă; (σ – ua) – tensiunea totală în exces a presiunii aerului
porilor; s – matricea aspirației, definită ca diferența dintre presiunea aerului și
presiunea apei din pori (ua – uw); χ – parametrul tensiunii efective, atingând valoarea
1 pentru un sol saturat și 0 pentru un sol uscat.
Din definiția tensiunilor normală σ, respectiv de forfecare , pentru o unitate de
volum cu adâncimea de 1 m, se pot scrie relațiile:
N T
  N ( N/m 2 )   T ( N/m 2 )
1 1
în care: N şi T sunt forţa normală pe planul de alunecare, respectiv tangenţială
(paralelă) cu planul de alunecare.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 1
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Relaţia factorului de siguranţă este dată de raportul dintre suma forţelor de

rezistenţă şi suma forţelor destabilizatoare (active):

N  G cos 
T  G sin 
G  z
C  c  1 1  c
G cos tg  C
Fs 
G sin 
tg c
Fs  
tg  z sin 
unde:  - unghiul taluzului;  - unghiul de frecare internă;  - greutatea volumică a
solului; z – grosimea verticală a stratului de material depus pe panta laterală.
Dacă se neglijează coeziunea solului (sol complet uscat), precum şi presiunea aerului
din porii materialului, atunci, relaţia factorului de siguranţă va fi:
tg
Fs 
tg

Analiza stabilității pantei laterale de lungime finită

prin metoda penelor

Calculul echilibrului limită al forţelor implicate în analiza stabilităţii unei pante de

lungime finită pentru o acoperire de grosime constantă presupune că la baza pantei
există o pană de pământ pasivă, iar la partea superioară există o fisură datorată
tensiunilor de întindere.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 2
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Pe panta acoperită, pana activă este cea care are tendinţa de alunecare pe
suprafaţa geomembranei, în timp ce pana pasivă opune rezistenţă prin forţele de
frecare, respectiv prin forţa de coeziune C de la interfaţa cu geomembrana.
Se constată că pana activă are, în secţiune laterală, forma unui trapez dreptunghic
cu baza mare L – h/tg , şi baza mică (L – h/tg  – h·tg ), astfel că greutatea penei
active de lăţime egală cu unitatea, ţinând seama de volumul acesteia este:
 h   h  h L 1 tg  2
G A   L     L   h  tg           h 
 tg   tg  2  h tg 2 

Forţa de adeziune Ca de la interfaţa cu geomembrana:  h 

C a  ca   L  
unde: ca este forţa unitară de adeziune, în N/m2.  tg 
Pana pasivă are forma unui triunghi dreptunghic în secţiune laterală, ipotenuza
(baza) acestuia fiind suma dintre (h/tg) şi (h·tg), iar înălţimea h, astfel că greutatea
acesteia va fi:
 h  h   h2
G p    h  tg     
 tg  2 sin 2
Forţa de coeziune a penei pasive în lungul planului de cedare: h
C  c
unde: c este forţa unitară de coeziune a pământului, în N/m2. sin 

Dacă se izolează cele două pene ca două corpuri distincte (nedeformabile), ecuaţiile
de echilibru pentru pana activă şi cea pasivă sunt:
Pana Pana activă
pasivă

N p tg  C  E p cos   0
Np  E p sin   G p  0
N A  G A  cos   0
G p tg  C E A  N A tg  Ca  G A sin   0
Ep 
cos   sin  tg
E A  G A sin   G A cos  tg  Ca
Din egalitatea Ep = EA, rezultă condiţia de stabilitate a pantei:
G p  tg  C
G A  cos   tg  Ca   G A  sin  G p  tg  C
cos   sin   tg
G A  cos   tg  C a 
cos   sin   tg
Fs.s 
G A  sin 

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 3
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Realizarea acoperirilor minerale pe pante cu rezistenţă

mică la forfecare
a) Cazul deplasării buldozerului de jos în sus
În cazul acoperirii unei geomembrane cu strat de drenaj, acoperirea trebuie
realizată întotdeauna de la bază spre vârf, deoarece forţele gravitaţionale date de stratul
de pământ şi cele date de utilajul în mişcare determină compactarea straturilor deja
aplicate şi lucrează cu o pană pasivă întotdeauna prezentă şi cu porţiune inferioară stabilă
sub pana activă. În calcul trebuie luată în considerare şi forţa echivalentă a utilajului pe
unitatea de lăţime la interfaţa cu geomembrana.
La deplasarea de sus în jos, analiza
de stabilitate nu poate ţine seama de
susţinerea bazei, trebuind luat în
considerare, de asemenea, şi un
efort dinamic.
Forţa de apăsare a utilajului pe
unitatea de lăţime la interfaţa cu
geomembrana:

Gap  q  ls  fi (kN/m)
q – presiunea de contact a buldozerului pe
suprafaţa de rulare;
ls – lungimea şenilei;
fi – factor de influenţă subunitar

Gb Gb – greutatea buldozerului,
q (kN/m2)
2  ls  ws ls şi ws - lungimea, respectiv lăţimea, şenilei.

În acest caz se calculează o greutate echivalentă care apasă pe suprafaţa membranei,

ţinând seama atât de greutatea penei active GA, cât şi de greutatea buldozerului.

Ge  G A  Gap
Condiţia de stabilitate la acoperirea pantei:
G p  tg  C
Ge  cos   tg  Ca   Ge  sin 
cos   sin   tg

Factorul de siguranţă la alunecare (factorul de stabilitate):

G p  tg  C
Ge cos  tg  Ca 
cos   sin  tg
Fs.s 
Ge  sin 

Aplicaţie. Se dă o pantă lungă de 35 m cu un strat de acoperire de grosime uniform de 250 mm, având o
greutate volumică de 17 kN/m3. Pământul are un unghi de frecare internă  = 27o şi coeziune nulă, fiind pus în
operă cu ajutorul unui buldozer care se deplasează de jos în sus determinând o presiune de contact pe teren de
25 kN/m2. Lungimea şenilei este de 3 m, iar lăţimea acesteia de 0,6 m. Unghiul de frecare la interfaţa pământ –
geomembrană de  = 20o şi adeziunea este nulă. Care este valoarea factorului de siguranţă pentru o pantă de
înclinare 1 : 3,5?

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 4
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Realizarea acoperirilor minerale pe pante cu rezistenţă

mică la forfecare
b) Cazul deplasării de sus în jos a buldozerului
În cazul în care buldozerul împinge pământul sus în jos, pana pasivă nu există, iar la
interfaţa şenilei cu solul apare o forţă suplimentară dată de deplasarea cu
accelerare/frânare echivalentă cu Gb(a/g). Această forţă suplimentară depinde de
cel care conduce utilajul, de viteza şi de timpul necesar atingerii vitezei respective. La
frânare apare o comportare asemănătoare ca la accelerare.

Accelerarea buldozerului, împreună cu

un factor de influenţă fi (subunitar),
determină o forţă dinamică pe unitatea
de lăţime la contactul solului cu
geomembrana Fe = Ge (a/g).

Fe  Ge  a / g  (kN/m)

a – acceleraţia buldozerului;
g – acceleraţia gravitaţională.

Scriind ecuaţiile de echilibru (ca şi în cazul pantei de lungime infinită), se obţine:

condiţia de stabilitate.
Ne tg  Ge  sin   Fe  0
N e  Ge  cos   0
Din rezolvarea sistemului de ecuaţii la echilibru, se determină condiţia de
stabilitate la acoperirea pantei:
a
Ge  cos   tg  Ge  Ge  sin 
g
Factorul de siguranţă la alunecare (factorul de stabilitate):
a
Ge  cos   tg  Ge
g
Fs.s 
Ge  sin 
Se constată că stabilitatea este afectată de forţa dată de accelerarea sau frânarea
utilajului, care se manifestă pe grosimea stratului de drenaj, în sensul că suprafaţa de
contact de la interfaţa organelor de rulare cu materialul se poate multiplica pe
adâncime cu factorul de influenţă amintit.
Aplicaţie. Se dă o pantă lungă de 35 m cu un strat de acoperire de grosime uniform de 250 mm, având o
greutate volumică de 17 kN/m3. Pământul are un unghi de frecare internă  = 27o şi coeziune nulă, fiind pus în
operă cu ajutorul unui buldozer care se deplasează de sus în jos determinând o presiune de contact pe teren de
25 kN/m2. Lungimea şenilei este de 3 m, iar lăţimea acesteia de 0,6 m. Unghiul de frecare la interfaţa pământ –
geomembrană de  = 20o şi adeziunea este nulă. Care este valoarea factorului de siguranţă pentru o pantă de
înclinare 1 : 3,5?

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 5
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Stabilitatea pantei cu acoperire întărită (ranforsată)

L 1 tg  2
G A       h 
 h tg 2 
 h 
C a  ca   L  
 tg 

  h2
Gp 
sin 2
h
C  c
sin 

N a  GA  cos 

Calculul echilibrului forţelor implicate în analiza stabilităţii pantei de lungime

finită pentru o acoperire de grosime constantă peste un strat din geosintetic
armat se face în ipoteza că nu sunt prezente forţe de infiltraţie (sol uscat).
Întărirea (ranforsarea) este reprezentată prin forţa T care se opune alunecării
stratului de drenaj peste geomembrană.

Izolând cele două pene, ecuaţiile de echilibru vor fi:

Pana Pana activă
pasivă
T

N p tg  C  E p cos   0
N A  G A  cos   0
Np  E p sin   G p  0
E A  N A tg  Ca  T  GA sin   0
G p tg  C
Ep  E A  GA sin   GA cos  tg  Ca  T
cos   sin  tg
Tefectiv
Rezistenţa admisibilă la tracţiune a geosinteticului armat (Tadm): Tadm 
Fd .i  Fcr  Fcb  Fcus
T  FR  Tadm 1 ( N/m)
Tefectiv – tensiunea efectivă a geomembranei ranforsate, calculată pe baza ancorării şi a
caracteristicilor din fişa tehnică a geomembranei; Fdi – factor de reducere datorat condiţiilor de
instalare; Fcr – factor de corecţie datorat fluajului; Fcb – factor de corecţie datorat colmatării
chimice şi biologice; Fcus – factor de corecţie datorat cusăturilor (îmbinărilor).

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 6
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Condiţia de asigurare a stabilităţii penei active, determinată la fel ca şi în cazul

geomembranei neranforsate, ţine seama de forţa rezistentă datorată ranforsării şi
este:
G p  tg  C
Pentru Ep = EA: G A  cos   tg  Ca  T   G A  sin 
cos   sin   tg

G p  tg  C
G A  cos   tg  Ca  T 
cos   sin   tg
Fs.s 
G A  sin 
Aplicaţie.
Date de intrare
Caracteristicile pantei
Grosime sol de acoperire, h = 0,6 m; Lungimea pantei L = 30 m; Unghiul pantei  = 16,7o
Caracteristicile solului
Greutatea specifică a solului de acoperire sol = 18 kN/m3
Unghiul de frecare al stratului de acoperire  = 30o
Coeziunea solului de acoperire, c = 0 kN/m 2
Unghiul de frecare la interfaţa sol de acoperire / partea de jos  = 22o
Adeziunea la interfaţă, Ca = 0 kN/m2
Caracteristicile de ranforsare
Rezistenţa la tracţiune a geosinteticului de armare, Tefectiv = 40 kN/m
Factor pentru daune de instalare, RFid = 1,3; Factorul de fluaj, RFcr = 2,4
Factorul de reducere pentru colmatare chimică/ biologică, RFcbd = 1,3
Factorul de reducere pentru cusături, RFsm = 1

Stabilitatea pantei la forţele seismice

L 1 tg  2
G A       h 
 h tg 2 
 h 
C a  ca   L  
 tg 

  h2
Gp 
sin 2

h
C  c
sin 
Pentru acest caz, se face o analiză pseudo-statică a stabilităţii pantei şi se
determină factorul de siguranţă (FS) pentru o pantă acoperită cu geosintetic,
peste care a fost aşezat un strat de pământ, în absenţa forţelor de infiltraţie.
Se efectuează o analiză a stabilităţii pantei pentru cazul unui seism cu o
acceleraţie orizontală de 0,1·g sau mai mult şi se ia cazul cel mai defavorabil când
forţele seismice acţionează în sensul destabilizării pantei.
Ca şi în cazurile precedente, se calculează greutatea unitară a penelor activă şi
pasivă, forţele de forfecare pentru materialul de acoperire, la interfaţa cu
geosinteticul, forţele de coeziune, respectiv adeziune.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 7
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Valorile coeficientului seismic corespund zonei de amplasare a depozitului şi se iau

din tabele sau din analizele statistice.
Coeficientul seismic corespunzător fiecărei zone, CS
Tipul daunelor Scara Mercalli
Daune minore V şi VI 0,03 – 0,07
Daune moderate VII 0,13
Daune majore VIII şi mai mult 0,27
Se izolează cele două pene, cu configuraţia forţelor ce acţionează asupra cestora, se
scriu ecuaţiile de echilibru şi se determină condiţia de stabilitate.
Pana activă
E A  N A tg  Ca  G A sin   Cs G A cos   0

N A  G A  cos   Cs G A sin   0

E A  G A sin   Cs G A cos   G A cos  tg  Ca

Dacă se izolează cele două pene ca două corpuri distincte (nedeformabile), ecuaţiile
de echilibru pentru pana activă şi cea pasivă sunt:
Pana N p tg  C  E p cos   Cs G p  0
pasivă
Np  E p sin   G p  0
G p tg  C s G p  C
Ep 
cos   sin  tg

Din egalitatea Ep = EA, rezultă condiţia de stabilitate a pantei:

G p tg  C Cs G p
G A cos  tg  C a   G A sin   C s G A cos   C s G A sin  tg 
cos   sin   tg cos   sin   tg

G p  tg  C
G A  cos   tg  C a 
cos   sin   tg
Fs.s 
Cs G p
G A sin   C s G A cos   C s G A sin  tg 
cos   sin   tg

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 8
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Aplicaţie. Se dă o pantă lungă de 30 m cu un strat de acoperire de grosime

uniformă de 0,60 m, dispus deasupra unei geomembrane, având o greutate
volumică de 18 kN/m3. Pământul are un unghi de frecare internă  = 30o şi coeziune
nulă. Încercările de forfecare directă au arătat un unghi de frecare pe interfaţa
pământ – geomembrană de  = 22o şi adeziune nulă. Unghiul pantei este de 16,67o.
Coeficientul seismic este 0,1. Care este valoarea factorului de siguranţă FS?

Aplicaţie. Se dă o pantă lungă de 30 m cu un strat de acoperire de grosime uniform

de 300 mm, având o greutate volumică de 18 kN/m3. Pământul are un unghi de
frecare internă  = 30o şi coeziune nulă, fiind dispus deasupra unei geomembrane.
Încercările de forfecare directă au arătat un unghi de frecare pe interfaţa pământ –
geomembrană de  = 22o şi adeziune nulă. Panta este de 1 : 3 şi 1 : 4. Coeficientul
seismic este 0,1. Care este valoarea factorului de siguranţă FS?

Calculul stabilităţii pantei în cazul infiltraţiilor de apă

Dacă se presupune că există un strat de pământ permeabil sau un strat de drenaj
deasupra stratului de etanşare, capabile să preia în siguranţă întreaga cantitate de
apă, atunci aceasta depinde de caracteristicile amplasamentului şi ale lucrării.
Se poate întâmpla ca amplasamentul să se afle în zone aride sau cu straturi de
acoperire cu permeabilităţi extrem de scăzute, iar în această situaţie drenajul poate
să lipsească, cu unele excepţii.
În practică pot apare alunecări de teren datorate infiltraţiilor pe pantele
acoperite, în situaţiile:
• straturi minerale cu permeabilități foarte scăzute,
• capacitate de drenaj inadecvată la baza pantelor (unde cantitatea de apă este
maximă),
• strat de drenaj colmatat cu particule fine, fie pe toată lungimea, fie la baza
pantei, după acumulări care scad permeabilitatea în timp,
• strat de drenaj îngheţat la baza pantei şi dezgheţat la vârful pantei, provocând
forţe hidrodinamice pe pana de gheaţă de la bază.
În cazul ridicării apei paralel cu suprafața taluzului poate apare o încărcare a
penelor activă și pasivă, atunci când pământul plasat deasupra geomembranei
are inițial o permeabilitate prea mică.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 9
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Geometria pantei şi forţele pe cele două blocuri de sol izolate în

cazul infiltraţiei apei paralel cu panta pe înălţimea hw

Pana activă Pana pasivă

h - hw

hw

Asupra penei active de pe geomembrană acţionează forţele de

greutate ale solului saturat, aflat în contact direct cu geomembrana şi
greutatea stratului de sol umed aflat la partea superioară.
În secţiune laterală (ca în figură) ambele straturi au formă
trapezoidală, astfel că greutatea penei active va fi:

 H   H   H  H 
 h  hw    t 
hw h hw
          hw   sat
  sin  sin  cos    sin  sin  cos    sin   sin  sin  cos  
GA  
2 2

 h  hw 2 H cos   h  hw    sat hw 2 H cos   hw 

GA  t
sin 2
• sat – greutatea volumică a pământului saturat (kN/m3);
• t – greutatea specifică totală a solului în stare umedă (kN/m3);
• H – înălţimea taluzului, măsurată de la bază (m);
• h – grosimea solului de acoperire perpendicular pe pantă (m);
• hw – înălţimea suprafeţei libere a apei în stratul de sol saturat (m);
•  – unghiul de înclinare a pantei (o);

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 10
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Greutatea penei pasive este dată de greutatea celor două volume de

secţiune triunghiulară:
1 h 2  hw2 1 h 2w
GP  t    sat
2 sin   cos  2 sin   cos 

GP  t
 
 h 2  hw2   sat hw2
sin 2
Rezultanta presiunii interstiţiale normale ce acţionează perpendicular pe
pantă Un se calculează ca o sumă de forţe uniform distribuită pe (H/sin) şi
triunghiular distribuită pe h/(sincos), presiunea apei având valoarea
whwcos:
 H h  1 h
U n   w hw cos        w hw cos 
 sin  sin  cos   2 sin  cos 

 h cos   2 H cos   h 
Un  w w
sin 2
• w - greutatea volumică a apei sau lichidului de saturaţie (kN/m3);

Rezultanta presiunii interstiţiale orizontală Uh ce acţionează pe

suprafeţele dintre cele două pene:
1 h  h2
U h   w hw cos   w  w w
2 cos  2

Rezultanta presiunii interstiţiale de sub pana pasivă Uv :

1 h  h2
U v   w hw cos   w  w w
2 sin  2 tan 

Ecuaţiile de echilibru pentru pana activă :

E A  N A tg  U h cos   G A sin   0
N A  G A  cos   U h sin   U n  0

E A  G A sin   G A cos  tg  U h sin  tg  U n tg  U h cos 

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 11
Curs Master IMPM I - IDEDS 6/3/2018

Ecuaţiile de echilibru pentru pana pasivă :

N p tg  U h  E p cos   0

Np  E p sin   G p  U v  0

G p tg  U h  U v tg
Ep 
cos   sin  tg

Din egalitatea Ep = EA, rezultă că condiţia de stabilitate :

G p  tg  U v tg  U h
G A  cos   tg  U h cos   U h sin  tg  U n tg   G A  sin 
cos   sin   tg

Factorul de stabilitate (raportul dintre forţele rezistente şi forţa care

creează destabilizarea) :
G p  tg  U v tg  U h
G A  cos   tg  U h cos   U h sin  tg  U n tg 
cos   sin   tg
Fs.s 
G A  sin 

Stabilitatea pantei acoperirii finale sub influenţa presiunii

gazului de depozit
Presiunea gazului din depozit care se creează sub stratul de
acoperire a deșeurilor poate reduce semnificativ apăsarea care se formează
pe strat și poate afecta stabilitatea solului de acoperire.
Calculul determină factorul de siguranță al stabilității pantei
depozitului de deșeuri sub influența presiunii gazului de sub geomembrană,
care scade acțiunea forțelor rezistente.
Calculul poate fi utilizat pentru a determina permeabilitatea pentru
gaze a stratului de drenare a gazelor, pe baza ratei de generare a gazului,
presiunea maximă a acestuia și distanța dintre drenuri.
F f  C  F f .g h l w  cos  tg  c l w  u g l w tg
Fs.s  
G sin  h l w  sin 
În figură forța Ffg=ugtg se manifestă pe
partea de sub geomembrană, în timp ce pe
partea de deasupra ea este îndreptată în
jos, conform principiului acțiunii și reacțiunii.

Fs.s 

c  h  cos   u g tg 
h  sin 

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 12