Sunteți pe pagina 1din 55

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI

MEDICINA VETERINARA “ION IONESCU DE LA


BRAD” IASI

Proiect de an la
specializarea
Ciprinicultură

Indrumator :

Student:

1
2010

Tema proiectului

Să se proiecteze o amenajare
ciprinicolă cu ciclul de
exploatare de 3 ani în bazinul
hidrografic Jijia

Date necesare pentru proiect:


• suprafaţa de creştere vara a-III-a: -101 ha
• producţia unitara vara a-III-a : -2300 kg/ha
• proporţia dintre specii :
- crap 65 %
- sânger 25%
- novac 10%

• greutatea/exemplar la 2+: - crap 1100


g/exemplar
- sânger 1200
g/exemplar

2
- novac 1300
g/exemplar

Cuprins:
1. Tema proiectului
2. Date necesare pentru proiect
3. Studiu de fundamentare
4. Elemente de inginerie tehnologică
5. Calculul materialului biologic
6. Calculul suprafeţelor
7. Concepţia de amenajare
8. Reţete furajere
9. Eficienţa economică
10. Bibliografie
11. Concluzii

3
Introducere
Reuşita creşterii animalelor şi a obţinerii de producţii
ridicate de la acestea depinde în mare măsură, în afara
factorilor ereditari de condiţiile de mediu.
Dintre condiţiile de mediu hrana deţine rolul principal.
Alimentaţia ca factor de mediu foarte puternic, constituie
când este dirijata in mod corespunzător, pârghia de bază cu
ajutorul căreia omul poate acţiona pentru valorificarea
integrală al potenţialului productive al raselor de animale.
Acvacultura intensiva in viviere flotabile si submerse
complica oarecum lucrurile sub aceste aspect, deoarece in
sistemul cresterii pestilor in iazuri si helestee acestia se
integreaza intr-o buna masura in lantul trofic natural al
respectivului bun piscicol pe cand in cazul vivierelor
populatia captiva este scoasa in intregime de sub incidenta
lantului trofic natural al ecosistemului.
Asadar, in primul rand, hrana artificiala suplineste doar
rezerva trofica naturala, pe cand in cazul cresterii in viviere
acoperirea tuturor cerintelor alimentare ale pestilor revine
exclusiv hranei naturale.
Prin incorporarea unor procente corespunzatoare de
sortimente furajere de origine animala cat si a unor
concentrate proteice speciale, retetele perfectionate produse
de firme cu traditie, asigura fara alte completari, necesarul
alimentar optim pentru cresterea industriala a ciprinidelor si
salmonidelor.

4
Hrana si procedurile de administrare
Hrana crapului crescut în sistem superintensiv trebuie
să asigure toate componentele nutritive necesare activităţii
metabolice optime: proteine, lipide, glucide, vitamine,
săruri minerale şi oligoelemente, în cantităţi şi raporturi
similare celor existente în hrana naturală specifică.
Literatura de specialitate referitoare la tehnologiile de
creştere a peştilor, nici nu mai face referire la recepturi şi
componente ale furajelor utilizate, deoarece furajele sunt
realizate de producători specializaţi conform cerinţelor
biologice ale speciei şi categoriei de vârstă cultivate,
corelată cu condiţiile de creştere existente.
Hrana destinată crapului în vara a II-a şi a III-a crescut
în viviere flotabile sau bazine termostatate, se produce în
formă granulată sau expandată şi se administrează exclusiv
cu hrănitori automate, de obicei ad libitum.
Raţia zilnică trebuie să acopere integral cerinţele
fiziologice în elemente nutritive ale peştelui şi se stabileşte
în funcţie de greutatea medie individuală , temperatura
apei şi viteza de creştere programată. Raţia furajeră
,,trebuie să fie completă, echilibrată, gustoasă, sănătoasă şi
economică” (Vasilescu, 1975, pag. 72).
Este obligatoriu controlul permanent al consumului de
furaje, în special pentru hrănitoare cu temporizator, care
administrează raţii fixe, prestabilite de tehnolog. În cazul în
care furajele nu sunt consumate în totalitate (şi viteza de
creştere nu este conformă graficului) se reduce cantitatea
de furaje administrată şi se măreşte viteza de recirculare a
apei în bazinele termostatate (eventual, vivierele flotabile
sunt transferate pe un alt amplasament). Dacă apetitul

5
peştilor se menţine redus, trebuie determinată cauza care a
produs acest efect. De obicei, se administrează prea multe
furaje din dorinţa de a accelera viteza de creştere a
peştelui sau este o formă incipientă de boală. În această
situaţie, trebuie să reconsiderăm calculul raţiei zilnice sau,
respectiv, să diagnosticăm precis boala şi să aplicăm
măsurile profilactice prestabilite: dezinfecţia instalaţiilor
tehnologice, îmbăierea peştilor şi / sau administrarea de
medicamente în furaje.
Reluarea furajării se face de la cantităţi mici, de
reacomodare a peştilor şi mărirea graduală a raţiei zilnice în
funcţie de apetitul acestora.
Consumul specific de furaje este variabil, în limitele 1,2-
1,8 kg/kg, funcţie de vârsta crapului, tipul furajului şi
producţia realizată pe unitatea de volum.

3. Studiu de fundamentare

Prin aplicarea acestui proiect se urmăreşte


asigurarea producţiei de peşte necesară cerinţei
consumatorilor.
Studiul pieţei şi a produselor din peşte indigen indică
absorbţia la fondul pieţei interne a 92696,90 tone peşte/an,
care reprezintă un consum mediu anual de 4.5 kg/locuitor,
peşte oceanic 2026 tone/an, care reprezintă 0,1 kg/locuitor,
la care se adaugă consumul de conserve de cca. 1
kg/locuitor, ajungând la un consum general de cca. 10 kg
peşte.
Pe glob consumul este de 15 kg/loc/an în Germania,
20 kg/loc/an în Olanda, ceea ce impune revitalizarea
sectorului amenajat în apele interioare.
Activitatea de proiectare în domeniul amenajarilor
piscicole a fost orientată pentru creşterea în policultură a
diverselor specii cu valori economice din ordinul
Cypriniformes.
Potenţialul piscicol de care dispune Romania în apele
interioare se ridică la cca. 200.000 tone in condiţiile în care

6
atât amenajările piscicole cât si bazinele naturale ar fi
folosite corespunzător.
Condiţiile actuale în care raportul cerere - ofertă
trebuie să impună o reconsiderare a proporţiei între
ciprinidele asiatice si crap, nu sunt de neglijat.
Condiţionat de adaptarea tehnologică se impune o
modernizare a suprafeţei piscicole constând din
următoarelor categorii de lucrări:
1. Optimizarea raportului dintre suprafaţa ocupată de
diferite categorii de heleşteie corespunzătoare
indicatorilor biotehnologici în scopul asigurării
independenţei tehnologice a fermei.
2. Optimizarea caracteristicilor tehnico-constructive a
sistemelor de heleşteie în funcţie de
caracteristicile biologice ale speciei de cultură.
3. Diminuarea suprafeţei neproductive din cadrul
amenajării prin utilizarea unor sisteme de
transport a apei sub presiune în locul celor cu
curgere liberă.
4. Reducerea suprafeţei maximale pe categorii de
heleşteie la valoarea corespunzătoare aplicării
unor tehnologii de creştere în condiţii optime
economice.
5. Optimizarea regimului heleşteielor prin corelarea
densităţii de populare cu debitul de intreţinere pe
specii si vârstă.
6. Reamplasarea heleşteielor în cadrul unor scheme
hidrotehnice integrate tehnologic, condiţionate de
optimizarea transportului materialului biologic.
7. Reprofilarea secţiunii lucrărilor de terasamente în
vederea asigurării volumelor de apă optime
fiecărui heleşteu.
8. Tipizarea lucrărilor de amenajare a instalaţiilor
specifice pentru preluarea macanizată a peştelui şi
încărcarea în mijloacele de transport.

În stabilirea concepţiei de amenajare se va avea în


vedere principalele tendinţe ale pieţei interne şi anume

7
gradul de agreere a peştelui indigen viu sau condiţionat cu
gheaţă.
Scopul proiectului este producerea crapului de
consum şi a ciprinidelor asiatice în vârstă de 3 veri (2+).
Introducerea exploatării pe 2 ani e dotorată faptului
că se obţine peşte de calitate superioară şi determină
folosirea unui material de reproducere în cantităţi mai mici.
Prin acest sistem se obţine peşte superior cu un raport
îmbunătăţit a părţilor comestibile. Deasemeni carnea are un
conţinut mai mic în apă. Având în vedere criteriile şi
obiectivele prezentate se va elabora o concepţie de
amenajare ce satisface într-o măsură suficientă indicatorii
biotehnologici adaptaţi la particularităţile biotehnice ale
amplasamentului.

CRAPUL (Cyprinus Carpio Carpio) face parte din


familia Cyprinidae ce cuprinde 200 de genuri şi 2000 de
specii răspândite în apele dulci din Europa, Asia, America de
Nord şi Centrală, şi Africa.
În regiunile unde nu a existat a fost introdus de
om : America de Sud, Noua Zeelandă, Madagascar.
Crapul are formă şi dimensiuni diferite, cu solzi
cicloizi, rareori fiind nud. Ultima pereche de arcuri branhiale
posedă dinţi faringieni variaţi ca formă, dispuşi pe 1-3
rânduri.
Genul Cyprinus cuprinde 5 specii: Carpio, Meristius,
Sabaudi, Pelegrini şi Mirus. În cadrul speciei Carpio sunt 3
subspecii: Hematopherus, Vivridiviolaceus, Carpio.
Crapul poate atinge lungimii 40-70 cm şi 1-40 kg,
mai rar o lungime de 1,3 m şi o greutate de 45 kg. În afara
crapului sălbatic din bazinele naturale, în bazinele piscicole
se cresc forme ale crapului de cultură din mai multe rase:
Lausitz, Galitia si Eischgrund. Pe lângă crapul obişnuit
întâlnim şi crapul oglindă care prezintă doar 3 rânduri de
solzi pe fiecare latură a corpului. Crapul se dezvoltă normal
până la o altitudine de 350 m.

8
NOVACUL (Aristichtys Nobillis) ca formă şi
dimensiuni seamănă cu sângerul, dar are capul mai mare,
abdomenul fiind fără solzi. Se întâlneşte în ape curgătoare şi
stătătoare. Icrele au o perioadă scurtă de dezvoltare, la
temperatura de 25-26˚ C.
Hrana este reprezentată de zooplancton şi secundar
de fitoplancton mare. La 3 ani ajunge la greutatea de 5-6 kg,
iar la 10-12 ani la o greutate de 40-45 kg . Materialul de
populare este obţinut prin reproducere artificială.

9
SANGERUL (Hypophtalmichthys Mollitrix) poate ajunge la
lungimea de 1,2m şi greutatea de 40 kg. Pentru reproducere
urcă pe cursul fluviilor către zonele cu curent mai puternic,
se reproduce în acelaşi timp cu carasul dar la temperaturi de
20-24˚ C. Dezvoltarea embrionară durează aproximativ 30
ore. Maturitatea sexuală este atinsă la 6 ani. Prolificitatea
femelelor este între 300.000 – 1.000.000. Hrănirea începe
primăvaa la 9C şi se termină toamna, hrana fiind alcătuită
din exclusiv din fitoplancton.

10
4. Elemente de inginerie tehnologică
4.1. Caracterele morfologice ale crapului

În dezvoltarea crapului sunt 5 perioade:


- embrionară;
- larvară;
- puiet;
- perioada de adult ;
- perioada de bătrâneţe.

Perioada embrionară durează între 3-5 zile la


temperaturi de 18-20˚ C. Variaţiile de la aceste limite duc la
larve neviabile. La 30 minute după fecundare se observă
prima divizare a zigoţilor. La 24 de ore se conturează
embrionul. La 48 ore embrionul crescut înconjoară sacul
vitelin şi apare o pigmentaţie la nivelul următorilor ochi. La
58 ore se accelereză pigmentaţia globilor oculari şi se
observă o slabă pulsaţie a inimii. La 70 ore contracţia inimii
este evidentă se observă circulaţia sângelui pe toată
suprafaţa. La 86 ore pe cap şi corp se observă pete
pigmentate, embrionul făcând periodic 10-15 mişcări
vâscolire determinând ruperea membranei icrei, moment în
care se produce eclozarea.

Perioada larvara. În această perioadă se întâlnesc


mai multe etape:
1. Etapa A- durează 2 zile şi corespunde cu a-5-a zi de la
depunerea icrei. Lungimea larvei 5.5 mm. Hrănirea este
endogenă.
2. Etapa B- durează 4 zile, lungimea larvei are 7 mm,
larvele înoată izolat în zone de mică adâncime, aproape
de mal şi consumă plancton.
3. Etapa C1 durează 4 zile, larvele depăşesc 7 mm, începe
dezvoltarea lobului caudal. Larvele se menţin la o
adâncime a apei de 40-50 cm.
4. Etapa C2 durează 3 zile, larvele ajung la 9 mm, se
hrănesc cu zoo şi fitoplancton.

11
5. Etapa D1 durează 3 zile, lungimea larvei 11,5 mm.
6. Etapa D2 are 5 zile, lungimea larvei 12,2 mm, larvele
retrăgându-se la apă mai adâncă datorită creşterii
temperaturii
7. Etapa E durează 3 zile, lungimea larvei 15 mm.

Perioada de puiet are 3 etape:


1. Etapa F durează 6 zile, larvele au lungimea de 22,5 mm,
puietul stă mai mult în apele de fund aglomerându-se în
bancuri.
2. Etapa G durează 3 zile, lungimea larvelor ajunge la 31
mm, are loc acoperirea totală cu solzi şi apariţia
mustăţilor.
3. Etapa H durează 4 ani si sunt incluse vara a-I-a, a-II-a şi
aIII-a, ajungându-se la 30 cm lungime şi o greutate de
peste 1 kg.

4.2 Tehnologia obţinerii puietului de crap prin


reproducere natural dirijată (RND)

4.2.1 Alegerea reproducătorilor

La alegerea lor se va ţine cont de realizarea în cel


mai scurt timp a maximului de spor pe unitatea de
suprafaţă. Acest lucru este realizat prin folosirea crapului de
rasă care are însuşirea de a utiliza la maxim hrana naturală
paralel cu cea suplimentară. Atunci când crapul de rasă nu
este hrănit suplimentar creşterea lui este încetinită. Totuşi în
condiţii bune de mediu se dezvoltă mai bine decât cel
sălbatic, mai ales în densităţi mici. Caracterele morfologice,
indicatorii de creştere şi profil sunt în raport direct cu
alimentaţia.
Selecţia reproducătorilor se face astfel : toamna la
recoltare se aleg cei mai mari crapi de aceeaşi vârstă

12
verificând dacă condiţiile de sanătate sunt bune, din
exemplarele reţinute se selectează numai crapii normali
dezvoltaţi cu înotătoarele intacte

4.2.2 Schema clasică de reproducere natural dirijată

Larvele de 7 zile se trec în heleştee de predezvoltare


unde rămân 3-4 săptămâni. Aceste heleştee trebuie să
asigure condiţii foarte bune de mediu şi hrană şi se folosesc
numai pentru această perioadă. Heleşteele rămân
dezafectate pentru refacerea structurii fizico-chimice, pentru
dezinfecţie şi pentru aplicarea îngrăşămintelor respectiv a
amendamentelor. Heleşteele au maxim 1 ha suprafaţă şi
adâncime de 0.5-0.8 m pentru a se încălzi usor sub influenţa
razelor solare. Alimentarea helesteielor de predezvoltare se
face direct pintr-un canal, apa trecand printr-o plasă cu
ochiurile de 1 mm.

4.2.3 Intretinerea si popularea helesteielor de


reproducere

În timpul verii, după mutarea puietului şi iarna,


heleşteele trebuiesc vidate pentru a distruge diferiţi paraziţi
şi duşmani vegetali şi animali ai peştilor. De asemenea
trebuie refacută şi aciditatea terenului respectiv şi
împiedicarea depunerii ouălor de către broaşte. După
recoltarea puietului se lasă 30-40 zile şi după ce s-a zvântat
fundul bazinului, se lucrează cu grapa cu discuri. Pe la
sfârşitul lui iulie pe suprafaţa lui se împrăştie un strat de 5-6
cm gunoi de grajd bine fermentat. Primăvara de timpuriu cu
30 de zile înainte de inundare, gunoiul este adunat şi
evacuat din incinta heleşteului .
Pentru a asigura hrana naturală, la 24 de ore după
reproducere, dacă temperatura apei nu scade sub 10˚ C , se
introduceun anumit îngrăşământ, pe o distanţă de 25 metri
de mal se împrăştie gunoi de grajd în cantitatea de 1,5 kg /
m².

13
După 2 zile dacă temperatura apei nu scade, iar ph-
ul şi oxigenul sunt normale se adaugă must de gunoi de
grajd obţinut dintr-un amestec de 6 l apă şi 2 kg gunoi la 10
m² de heleşteu.
Dacă chimismul apei e normal, pentru intesificarea
dezvoltării hranei naturale, în a treia sau a patra zi după
reproducere se adminstrează îngrăşăminte minerale, în
putându-se utiliza cenuşa lemnului ars.
Prin aceste metode în heleşteele de reproducere se
asigură o creştere normală a alevinilor şi dispare
mortalitatea datorată lipsei hranei.
Crapul nu îşi depună icrele în lipsa vegetaţiei sau
când aceasta este înpotmolită sau pe cale de putrezire. Într-
un heleşteu de reproducere de tip Dubish sau Hoffer se
introduce o pereche de reproducători iar pentru heleşteele
mixte se poate introduce o familie 1:1 la 0,5 ha.

4.3 Tehnologia de creştere vara I

4.3.1 Metoda de creştere a puietului intr-o singură


fază
Puietul este mutat din heleşteele de repoducere în
cele de creştere unde rămâne până toamna, după care este
recoltat şi mutat în bazinele de iernat.
Suprafaţa acestor bazine poate fi între 0,8-1,2 ha cu
adâncimea de 0,8 m. Pentru a creşte producţia, puietul este
furajat suplimentar, situaţie în care se măreşte numărul de
alevini de la 5 - 6 ori, se pot introduce 50.000 exemplare/
hectar.
În lipsa heleşteelor de creştere vara I, puietul de 4-5
săptămâni va fi mutat în cele de creştere împreună cu
puietul de 2 veri.

4.3.2 Metoda cresterii puietului in 2 faze

Este nevoie de un heleşteu de creştere, unde alevinii


rămân 4-8 săptămâni, iar la începutul verii sunt mutaţi în
heleştee de creştere pentru a doua fază.

14
Heleşteele de primă fază au adâncimea de 0,6-0,8 m
şi vor fi alimentate cu apă cât mai curată. Dacă puietul va fi
crescut în aceste heleşteu timp de 4 săptămâni, ele vor avea
suprafaţa între 0,25 - 1 ha.
Numărul de alevini introduşi pe hectar depinde de
productivitatea heleşteului şi a duratei de rămânere în
heleşteu. Norma este de 50-200.000 exemplare/ha.
Heleşteele de predezvoltare se inundă cu câteva zile
înainte pentru a evita dezvoltarea dăunătorilor puietului.
Pe la mijlocul lunii iulie şi începutul lui august puietul
ajunge la 2-4 cm, uneori 9 cm, cu o greutate de peste 7 g. În
această perioadă pierderile pot atinge 50 %.
În faza a-II-a de creştere puietul este introdus la
începutul lunii august, până la această dată este recomandat
ca heleşteele să aibă fundul cultivat cu plante leguminoase
pe o jumătate din suprafaţă.
Suprafaţa acesto heleştee poate fi între 2 - 5 hectare,
iar adâncimea medie nu va depăsi 1,2 m.
Inundarea heleşteelor se va face treptat pentru a
oferi noi zone de hrănire a puietului.

Data Greutatea
15 iunie 2-3 g
1 iulie 5-7 g
15 iulie 10-12g
1 august 12-22 g
15 august 22-25 g
1 septembrie 28-30 g
15 septembrie 32-33 g
1 octombrie 38-40 g
15 octombrie 42-50 g

4.3.3 Pescuirea larvelor şi puietului de crap

15
Folosind incubaţia artificială în aparate speciale se
elimină operaţia dificilă de recoltare a larvelor sau alevinilor
şi plasarea lor în heleşteele de creştere.
La 8-20 zile puietul prezintă ritmul cel mai mare de
creştere şi trebuie avut în vedere ca heleşteele de
predezvoltare să aibă cantitatea cea mai mare de biomasă.
Pescuirea larvelor şi alevinilor se face în zilele cele mai
călduroase, când când acestia stau mai mult la suprafaţa
apei. Alevinii se pescuiesc uşor cu săculeţi de pânză, iar cei
care rămân se pescuiesc după scurgerea totală, din gropile
de pescuit.

4.3.4 Sortarea puietului

Odată cu puietul se întâlnesc şi specii care se


îndepărtează manual. Când unitatea dispune de mai multe
bazine de iernat se recomandă ca puietul de o vară sa fie
sortat pe 3 grupe de mărime.

4.3.5 Numărarea puietului


Se face prin 3 metode:
1. Metoda volumetrică: - se utilizează vase cu
orificii pentru eliminarea apei. Din materialul colectat se iau
trei vase pline, la acelaşi nivel. Numărul de exemplare pe
vas se calculează cu următoarea formulă:
n1 + n 2 + n3
Nr. Ex / vas =
3
NTC0 + = nr. vase X nr. ex. / vas

2. Metoda gravimetrică: - se cântăresc 3 probe de


500-1000 ex., stabilindu-se greutatea medie pentru lotul
respectiv. Se cântăreşte tot puietul şi se obţine numărul total
de exemplare pe bazin.

PT
N C 0+ = Gn C 0+
unde, PT= producţia totală

3. Metoda exemplar cu exemplar, atunci când


puietului este într-un numărul mai mic.

16
5 Calculul materialului biologic

5.1 Stabilirea producţiei totale


PT = Pn x S
unde:
Pn = producţia naturală=2300
S = suprafaţa=101 ha

PT = 2300 x 101 = 232300 kg = 232,3t

5.2 Calculul producţiei totale pe specii


PTx 65 232 ,3 x65
PT C 2 + =
100
= 100
= 151 t
PTx 25 232 ,3 x 25
PT S 2 + = = = 58 ,08 t
100 100
PTx 10 232 ,3 x10
PT N 2 + = = = 23 ,23 t
100 100

5.3 Calculul numărului de exemplare pe specii la


recoltare

PTC 2+ 151t
N C 2+ = = = 137272 ex
GC 2+ 1.1
PT S 2 + 58,08t
N S 2+ = = = 48400 ex
GS 2+ 1,2
PT N 2+ 23,23t
N N 2+ = = = 17869 ex
G N 2+ 1,3
Numărul de exemplare pe suprafaţa de creştere se
calculează cu următoarea formulă:

NT 2 + = N C 2 + + N S 2 + + N N 2+ = 137272 + 48400 + 17869 = 203541

5.4 Calculul necesarului de material biologic pentru


popularea bazinelor de creştere vara a-III-a
Procentul de pierderi 10 %
Procentul de supravieţuire 90 %

17
N C 2+ x100 137272 x100
NC2 = = = 152524 ex
90 90
N x100 48400 x100
N S 2 = S 2+ = = 53778 ex
90 90
N x100 17869 x100
N N 2 = N 2+ = = 19854 ex
90 90
Se calculeză numărul de exemplare pe toată suprafaţa de
creştere:
NT 2 = N C 2 + N S 2 + N N 2 = 152524 + 53778 + 19854 = 226156 ex

5.5 Calculul materialului de 2 veri introdus la


iernat
Procentul de pierderi 15 %
Procentul de supravieţuire 85 %

N C 2 x100 152524 x100


N C1+ = = = 179440 ex
85 85
N x100 53778 x100
N S1+ = S 2 = = 63268 ex
85 85
N x100 19854 x100
N N 2+ = N 2 = = 23357 ex
85 85
Se calculeză numărul de exemplare pe toată suprafaţa
de creştere:
NN T 1+ = N C1+ + N S 1+ + N N 1+ = 179440 + 63268 + 23357 = 266065 ex

5.6 Calculul materialului biologic de 1 an necesar


populării bazinelor de creştere vara a-II-a
Procentul de pierderi 20 %
Procentul de supravieţuire 80 %

N C1+ x100 179440 x100


N C1 = = = 224300 ex
80 80

N S 1+ x100 63268 x100


N S1 = = = 79085 ex
80 80
N x100 23357 x100
N N1 = N 1+ = = 29196 ex
80 80
Se calculeză numărul de exemplare pe toată suprafaţa
de creştere:

18
NN T 1 = N C1 + N S 1 + N N 1 = 224300 + 79085 + 29196 = 332581 ex

5.7 Calculul necesarului de material biologic de o


vară pentru popularea bazinelor de iernat
Procentul de pierderi 20 %
Procentul de supravieţuire 80 %

N C1 x100 224300 x100


N C 0+ = = = 280375 ex
80 80
N x100 79085 x100
N S 0+ = S1 = = 98856 ex
80 80
N x100 29196 x100
N N 0+ = N 1 = = 36495 ex
80 80
Se calculeză numărul de exemplare pe toată
suprafaţa de creştere:

NN T 0+ = N C 0+ + N S 0+ + N N 0+ = 280375 + 98856 + 36495 = 415726 ex


Ţinând cont că la transportul puietului de I vară la
ciprinidele asiatice se înregistrează pierderi de 5% se
calculează numărul de exemplare de I vară ce trebuiec
cumpăraţi :
N S 0 + x100 98856 x100
N S* 0+ = = = 104058 ex
95 95
N x100 36495 x100
N N* 0+ = N 0+ = = 38415 ex
95 95

5.8 Calculul numărului de puit de crap C0


predezvoltat introduşi în heleşteele de creştere
vara I
Procentul de pierderi 50 %
Procentul de supravieţuire 50 %

N C 0+ x100 280375 x100


NC0 = = = 560750 ex
50 50
Procentul de pierderi la trasportul către
heleşteele de creştere vara I este de de 5 %
N Co x100 560750 x100
N C* 0 = = = 590236 ex
95 95

19
5.9 Calculul numărului de reproducători activi de
crap

Numărul alevinilor predezvoltaţi pe reproducător femelă


de 90.000 de exemplare.
Ţinând cont de pierderile de recoltare, sortare şi
manipulare, procentul de pierdere este de 10-15%. Procentul
de supravieţuire este de 87%.
NTC0 x100 590236 x100
= 678432 ex
*
NTC0 = =
87 87
5.10 Calculul numărului de larve eclozate trecute
la hrană exogenă
Procentul de pierderi 50%
Procentul de supravietuire 50%
*
NT C0 x100 678432 x100
N TC 0 =
*
= = 1356864 ex
50 50
De la depunerea icrelor şi până la eclozarea larvelor
pierderile sunt de până 30%. La fecundare respectiv
incubaţie pierderile sunt de 70%. La creşterea în heleşteele
de reproducere 85% iar la pescuit din heleşteele de
reproducere 15%. În total 200%

5.11 Calculul numărului de icre depuse:

N •TC 0 x 200 1356864 x 200


Nr icre depuse = = = 2713728 ex
100 100
O femelă depune 60.000 icre/ kg greutate corporală

5.12 Stabilirea masei corporale (kg femelă)


necesare pentru depunerea celor 2713728 icre
O femelă depune 60000/kg greutate corporală
GT♀=2713728 : 60000 = 45 kg
Greutatea unei femele este de 4 kg

5.13 Stabilirea numărului de femele:

N♀=45: 4 = 11 femele
Raportul femele/masculi este de 1 : 2.

20
5.14 Calculul numărului de masculi :

N♂=11 x 2 = 22 masculi

5.15 Calculul numărului total de reproducători


activi:

N TR A = NTR♂+NTR♀ = 22+11=33 ex

5.16 Calculul numărului total de reproducători:

NTR = NTR A + NTR R = 33 + 33 = 66 ex

5.17 Stabilirea numărului necesar de remonţi

Pornind de la materialul de o vară ( C 0 + ) prin selecţie,


trebuie ca noul lot de reproducători în vârstă de 4 ani să fie
reprezentat de cei 66 de eproducători. Se porneşte de la
NSC 4 = NTR = 66 ex

• Calculul numărului total de exemplare de 4


ani:
Procentul de supraveţuire 90%
Procentul de pierderi 10%
NSC 4 x100 66 x100
NTC 4 = = = 73 ex
90 90
• Calculul numărului de exemplare introduse la
iernat
Procentul de supravieţuire 97%
Procentul de pierdere 3%
NT C 4 x100 73 x100
NSC 3+ = = = 75 ex
97 97
• Numărul total de reproducători de 3 veri din
care se vor selecta cei pentru iernat
Indecele de selecţie este de 85%
NS C 3+ x100 75 x100
NT C 3+ = = = 88 ex
85 85
• Calculul numărului de exemplare cu care se
populează heleşteele de creştere vara a IV

21
Procentul de pierderi 5%.
Procentul de supravietuire 95%.
NT C 3+ x100 88 x100
NS C 3 = = = 93 ex
95 95

• Calculul numărului de remonţi care iese de la


iernat, din care se selecţionează NS C 3
Indicele de selecţie este 80%.
NS C 3 x100 93 x100
NTC 3 = = = 116 ex
80 80
• Calculul numărului de remonţi de 3 veri
introdus la iernat
Procentul de pierderi 5%.
Procentul de supravieţuire 95%
NT C 3 x100 116 x100
NS C 2+ = = = 122 ex
95 95
• Calculul numărului total de remonţi de 3 veri
din care se selecţionează pentru iernat
Indicele de supravieţuire este de 75%
NS C 2 + x100 122 x100
NT C 2 + = = = 163 ex
75 75
• Calculul numărului de remonţi cu care se
populează heleşteele de creştere vara a 3-a
Procentul de supravieţuire 90%
Procentul de pierderi 10%
NT C 2 + x100 163 x100
NS C 2 = = = 181 ex
90 90
• Calculul numărului de remonţi total din care
se selecţionează NS C 2
Indicele de selecţie este de 90%
NS C 2 x100 181 x100
NT C 2 = = = 201 ex
90 90
• Calculul numărului de remonţi de 2 veri ce va
fi introdus la iernat
Procentul de supravietuire 90%

NT C 2 x100 201 x100


NS C1+ = = = 223 ex
90 90
• Calculul numărului total de remonţi din care
se selecţionează NS C1+

22
Indicele de selecţie este de 60%
NS C1+ x100 223 x100
NT C1+ = = = 372 ex
60 60
• Calculul numărului de remonţi selecţionaţi cu
care se pot popula heleşteele de creştere
remonţi de două veri
Procentul de supravieţuire 85%
NT C1+ x100 372 x100
NS C1 = = = 438 ex
85 85
• Calculul numărului total de remonţi NT C1 din
care se vor selecta NS C1
Indicele de selecţie este de 50%
NS C1 x100 438 x100
NT C1 = = = 876 ex
50 50
• Calculul numărului de remonţi selectat de o
vară ce va fi introdus la iernat
Procentul de supravieţuire 85%
NT C1 x100 876 x100
NS C 0 + = = = 1030 ex
85 85
Exemplarele obţinute se selecţioneaza fenotipic din
numărul total de craăi de o vară obţinuţi în pepinieră. Pentru
lotul de reproducători care au fost procuraţi şi care vor fi
folosiţi în patru campanii de reproducere, numărul de
exemplare ce va rămâne de la o etapă la alta, ţinând cont de
pierderile la creştere şi iernat precum şi de cele din
perioada de reproducere, va fi următorul:
NS C 4 = 66
NTRA = 33 ex = ( 11femele si 22 masculi ) ce se introduc
în bazinele de reproducere natural dirijată
NTRR = 33 ex. Ce se intoduc în heleşteele de crestere de
la C 4 → C 4+
• Calculul numărului de reproducători rămaşi
după reproducere
Procentul de supravietuire 90%
NS C 4 x90 33 x90
NRS C 4 = = = 30 ex
100 100
Din cele 33 de exemplare folosite la reproducere mai rămân
30 de exemplare

23
Calculul numărului total de reproducători C4
introduşi în bazinele de creştere de la C 4 → C 4+
NT C 4 = NRS C 4 + 33 = 30 + 33 = 63
• Calculul numărului total NT C 4 + rămas după
creştere
Procentul de supravieţuire 95%
Procentul de pierderi 5%
NT C 4 x95 63 x95
NT C 4+ = = = 60 ex.
100 100
• Calculul numărului NS C 4 + ce se introduce la
iernat
Indicele de selecţie este de 95%
NT C 4 + x95 60 x95
NS C 4 + = = = 57 ex
100 100

• Calculul numărului de NT C 5 ieşit de la iernat


Procentul de supravieţuire 95%
Procentul de pierderi 5%
NS C 4+ x95 57 x95
NTC 5 = = = 54 ex
100 100
• Calculul numărului selectionat NS C 5 ce se
introduce la creştere C 5 → C 5+

Indicele de selecţie este de 95%


NTC 5 x95 54 x95
NS C 5 = = = 51 ex
100 100
Din numărul de reproducători NS C 5 vor merge:
-la bazinele de reproducere naturală şi predezvoltare
33 ex.
-la creştere C 5 → C 5+ =18

• Calculul numărului de reproducători activi


rămaşi după reproducere
Procentul de supravieţuire 95%
Procentul de pierderi 5%
NR a C 5 x95 33 x95
NR a S C 5 = = = 31 ex
100 100

24
• Calculul numărului total de reproducători de
C5 introduşi la creştere

ex
NT C 5 = NR a S C 5 + 26 = 31 + 18 = 49
• Calculul numărului de reproducători C 5 rămaşi
după creştere
Procentul de supravieţuire 95%
Procentul de pierderi 5%
NT C 5 x95 49 x95
NTC 5+ = = = 47 ex
100 100
• Calculul numărului total de C 5+ introdus la
iernat
Indicele de selecţie este 100%
NS C 5+ = NT C 5+ = 47 ex

• Calculul numărului total de C 6 ieşit de la


iernat
Procentul de supravieţuire 97%
Procentul de pierderi 3%
NS C 5+ x97 47 x97
NT C 6 = = = 46 ex
100 100
• Calculul numărului selecţionat de C 6
Indicele de selecţie este de 100%
NS C 6 = NT C 6 = 46 ex
Din numarul NS C 6 se introduc în bazinele de reproducere
naturală 33 ex. (11 femele si 22 masculi); iar în heleşteele
de creştere C 6 → C 6+ se introduc 13 ex.

• Calculul numărului de reproducători activi de


la C 6 rămaşi după reproducere

Procentul de supravieţuire 90%


Procentul de pierderi 10%
NR a C 6 x90 33 x90
NR a S C 6 = = = 30 ex
100 100

• Calculul numărului total de C6 introduşi la


creştere
NT C 6 = 30 + 13 = 43 ex

25
• Calculul numărului total de C 6+ rămas după
creştere

Procentul de supravieţuire 97%


Procentul de pierderi 3%
NT C 6 x97 43 x97
NT C 6 + = = = 42 ex
100 100
• Calculul numărului selecţionat de C 6 +
introduşi la iernat
Indicele de selecţie este de 100%
NS C 6 + = NT C 6 + = 42 ex ex
• Calculul numărului total ieşit de la iernat C7
Procentul de supravieţuire 97%
Procentul de pirderi 3%
NS C 6+ x97 42 x97
NT C 7 = = = 41 ex
100 100
• Calculul numărului selecţionat de C7 introdus
la iernat
Indicele de selecţie este de 100%

NS C 7 = NT C 7 = 41 ex

6. Calculul suprafetelor

Având în vedere profilul unităţii ciprinicole care-şi


procură prin cumpărare puiet de sânger şi novac şi care
obţine puiet de crap prin reproducere natural dirijată, trebuie
calculate următoarele suprafeţe:

6.1 Calculul suprafeţelor heleşteelor de iernat


(0+→1)
Norma de populare 10 t/ha

26
La cumpărare puietul are greutăţile:
1. GC o + = 50 g/ex
2. GN 0+ = 40 g/ex
3. GS 0+ = 45 g/ex
GT 0 +
SH 0 +→1 =
Np
• Calculul greutătii totale pe specii:

GTN 0+ = N 0 + xGN 0+ = 36495 x 40 = 1459800 = 1,45 t


GTS 0+ = S 0+ xGS 0+ = 98856 x 45 = 4448520 = 4,44 t
GTC 0 + = C 0+ xGC 0 + = 280375 x50 = 14018750 = 14 ,01t
GT 0 + = GTN 0 + + GTS 0+ + GTC 0 + = 19 ,9 t
19 ,9
SH 0+ = = 1,99 ha
10
6.2 Calculul suprafeţei de creştere vara a-II-a
Norma de populare = 6000 ex/ha
NT1 332581
SV II = = = 55 ,43 ha
Np 6000
6.3. Calculul suprafeţei de iernat pentru vara a II
a.
Norma de populare = 10 t/ha
GT 1+
SH 1+ =
Np
Pentru vara a-II-a materialul biologic trebuie să ajungă la
următoarele greutăţile:
C1+ = 400 g/ex
S1+ = 700 g/ex;
N 1+ = 600 g/ex.
Pierderile ponderale sunt de 10%
GC 1+ = NC 1+ x g/ex = 179440x 400 g = 71776000 g
= 71,77 t
GS 1+ = NS 1+ x g/ex = 63268 x 700 g = 44286900g =
44,28 t
GN 1+ = NN 1+ x g/ex =23357 x 600g = 14014200 g =
14,01 t
GT1+ = GC 1+ + GS 1+ = GN 1+ = 103 .04 + 63 .57 + 20 .11 = 186 .72 t
GT 1+ 136
SH 1+ = = = 13 ,6ha
Np 10

27
6.4 Calculul suprafeţei heleşteelor de iernat
reproducători
GTR = NTR x Gmed/R; GmedR = 4 kg
GTR = 66 x 4 = 264kg

GTR
SHi R = ;
Np
Np = 500 kg/ha
264
SHi R =
500
= 0.76 ha

6.5 Calculul suprafeţelor bazinelor de creştere


reproducători
Se folosesc aceleaşi bazine de creştere de la C 4 → C 4+ ,
C5 → C 5+ , C 6 → C 6 + , C 7 → C 7 +
NT C 4
SHC R = ; Np = 350 ex/ha
Np
63
SHC R =
350
= 0,18 ha

6.6 Calculul suprafeţei heleşteelor creştere remonţi


Suprafaţa se calculează pentru NS C1 , ce vor fi introduşi la
creştere vara a-II-a de la C1 → C1+ . Se foloseşte acelaşi bazin
şi pentru C 2 → C 2+ si C 3 →C 3+ .
Pentru remonţi densitatea la populare se face după
vârstă: C1 → 2000 − 7000 ex/ha (3500 ex/ha);
C 2 → 1500 − 3000 ex/ha (2000 ex/ha);
C 3 → 700 −1000 ex/ha (1000 ex/ha).
Dacă pentru crapul C1 greutatea în primăvară este de
360 g pentru o densitate de 3500 ex/ha va fi o masă
biologică de 1, 26 t

NS C1 438
SHi 1+ = = = 0,12 ha
Np 3500

6.7 Calculul suprafeţei bazinelor pentru iernat


reproducători
Norma de populare este de 1163 ex/ha
NTC 4+ 60
SHi R = = = 0,05 ha
1163 1163

28
6.8 Calculul suprafeţei bazinelor pentru iernat
remonţi
Norma de populare este de 1852 ex/ha
NS C 2 + 122
SHi r = = = 0,06 ha
1852 1852

6.9 Calculul suprafeţei bazinelor pentru parcare


reproducători
Norma de populare este de 300 ex/ha
Lotul se procură toamna la varsta de C 3+ , urmând a fi
iernat în heleşteele pentru iernat de la C 3+ la C 4 , după care
se introduc în bazinele de reproducere naturală. Lotul
selecţionat de C 4 va fi alcătuit din 108 exemplare, din care
se vor folosi la reproducere 54 iar restul în helesteele de
parcare.
NS C 3+ 75
SHp = = = 0,25 ha
Np 300

6.10 Calculul suprafeţei bazinului de carantină


→1 ha
,1−1ha
SHk 0

6.11 Calculul suprafeţei de creştere vara I


Norma de populare este de 80000 ex/ha
N ∗TC 0 1356864
SHC VI = = = 16 ,96
Np 80000

6.12 Calculul suprafeţei bazinelor de reproducere


şi predezvoltare
Numărul de familii pe hectar (NF) este de 7.

NTR aφ 11
SBRNP = = = 1.57 ha
NF 7

6.13 Calculul suprafeţei totale de luciu de apă


SHC VIII = 101 ha
SHC VII = 55 .43 ha
SHC VI = 16 .96 ha
SBk = 1 ha
SBRNP = 1,57 ha

29
SHi r = 0,06 ha
SHC r = 0,12 ha
SHi R = 0,76 ha
SHC R = 0,18 ha
SHi 0 +→1 ha
=1,99
SHi !+→2 =13 ,6 ha
SBPRfem = 0,25 ha
SBPRmas = 0,25 ha

TOTAL SUPRAFAŢĂ (STLA) = 193.2 ha

6.14 Calculul suprafeţei totale de teren amenajat

ST = STLA + S (diguri şi canale)


12
S (diguri şi canale) = 10-15% din STLA = 193 ,2 x
100
= 23 ,18

ha
ST = 193,2 + 23,18 = 213,38 ha

7. Concepţia de amenajare
7.1. Factorii de bază în stabilirea concepţiei de
amenajare

30
A) Sursa de alimentare cu apă
Influienţată prin, niveluri, debite şi calităţi fizice
Regimul nivelurilor prezintă interes practic în abordarea
şi rezolvarea următoarelor probleme:
1. Dimensionarea digului de apărare şi verificarea
stabilităţii acestuia.
2. Determinarea raportului dintre volumele de apă
vehiculate gravitaţional respectiv prin pompare în
vederea inundării sau desecării incintei.
3. Stabilirea soluţiei constructive şi a particularităţilor
funcţionale a prizei de apă.
B) Terenul
Se face o caracterizare pedologică şi geotehnică. Terenul
ce urmează amenajat trebuie să prezinte o configuraţieplană
sau un grad redus de neuniformitate. Panta amenajării
trebuie să fie pe direcţia şi în sensul de scurgere a
emisarului. Principalii indicatori hidrofizici care se analizează
sunt: conţinutul de argilă, greutatea volumetrică, porozitate
totală.
Principalii indicatori pedochimici sunt:
- conţinutul în humus;
- în azot total;
- fosforul, potasiu şi sodiu;
- gradul de salinitate.
Principalele caracteristici geotehnice se referă la:
- indicele de plasticitate
- indicele de consistenţă
- rezistenţă la taiere

7.2. Elaborarea concepţiei de amenajare


În scopul asigurării bazei materiale necesare tehnologiei
de exploatare este necesar să se realizeze prin
compartimentare diversitatea de heleştee specificată în
capitolul anterior.
Heleşteele şi bazinele preconizate, vor fi dotate cu
instalaţii de alimentare-evacuare, diferenţiate condiţionat de
exigenţele tehnologice ale fiecărui heleşteu.

31
Aceste instalaţii asigură inundarea, primenirea, reglarea
nivelului şi evacuarea apei în funcţie de cerinţa tehnologică,
de aici rezultând caracteristica sistematica a amenajarii.
La baza elaborarii concepţiei de amenajare stau 2
principii :
1) Principiul biologic ce impune realizarea de
heleşteie a căror caracteristici constructive să corespundă
speciei şi categoriei
2) Principiul hidrotehnic care impune
interdependenţa fiecărui heleşteu sau bazin în ceea ce
priveşte alimentarea, primenirea şi evacuarea apei.
Conform celor 2 principii biologic şi hidrotehnic, la
amplasarea diferitelor tipuri de heleşteie şi bazine în
perimetrul schemei hidrotehnice se vor lua în considerare
următoarele criterii:
- asigurarea corelaţiei între configuraţia terenului şi
adâncimea optimă a heleşteului.
- bazinele de iernat se vor amplasa având în vedere
satisfacerea simultană a următoarelor condiţii :
apropierea de staţia de pompare pentru a limitarea
lungimii canalelor;
- heleşteielor să li se asigure o formă pe cât posibil
rectangulară, raportul dintre laturi fiind recomandat ca
optim din punct de vedere tehnologic;
- cota terenului să fie cât mai mică pentru realizarea
adâncimelor tehnologice;
- heleşteiele de creştere se vor amplasate în stricta
concordanţă cu celelalte heleşteie;
- bazinele de reproducere se amplasează pe cele mai
bune soluri;
- în cadrul schemei hidrotehnice a concepţiei de
amenajare se vor avea în vedere şi o serie de
particularităţi de amplasament privind căile de acces
şi reţelelor de alimentare cu energie electrică sau
gaze naturale etc.
-
7.3. Repartizarea suprafeţei amenajate pe
categorii de heleşteie şi bazine

32
Realizarea schemei hidrotehnice presupune
copartimentarea terenului în scopul obţinerii diversităţii de
heleşteie. Condiţionată de elementele de inginerie
tehnologică, schema proiectului tehnologic şi indicatorii
biotehnologici corelează între marimea suprafeţei aferente
diverselor categorii de heleşteie s-a efectuat în baza unui
calcul şi a rezultat o interdependenţă între suprafaţa de luciu
de apă corespunzatoare fiecărui tip de heleşteu şi suprafaţa
totală.

Ponderea categoriei de heleşteu în suprafaţa totală


de apă

Nr Categoria de helesteu Codul Suprafata


. Ha %
Cr
t.
1. Helesteie crestere vara HCV III 101 52,28
III
2. Helesteie crestere vara HCV II 55,43 28,69
II
3. Helesteie crestere vara HCV I 16,96 8,78
I
4. Heresteie iernat Hi 0 +→1 1,99 1,03
material de o vara
5. Helesteie iernat de 2 Hi1+→2 13,6 7,04
veri
6. Bazine iernat remonti Bi r 0,06 0,03
7. Bazine reproducere BRNP 1,57 0,81
natural dorijată

8. Helesteie creştere HC r 0,12 0,06


remonti
9. Helesteie creştere HC R 0,18 0,09
reproducatori

33
10 Bazine parcare Bp 0,50 0,26
. femele+masculi
11 Bazin carantină BK 1 0,52
.
12 Bazin iernat Bi R 0,76 0,39
. reproducători
13 TOTAL 193,2 99.98
.

Stabilirea numărului de heleşteie

1) Heleşteie creştere vara a-III-a


HCV III 1 – 50.5 ha
HCV III 2 – 50.5 ha
2) Heleşteie creştere vara a-II-a
HCV II 1 – 27,7 ha
HCV II 2 – 27,7 ha

3) Heleşteie iernat vara a-II-a


Hi 1+→2 1 – 6,8 ha
Hi 1+→2 2 – 6,8 ha
4) Heleşteie iernat vara I
Hi 0 +→1 1 – 1,99 ha

5) Heleşteie creştere vara I


HCV I 1 – 16,96 ha

6) Bazine reproducere natural dirijată


BRNP 1 – 0,78 ha
BRNP 2 – 0,78 ha

7) Bazine pentru iernat reproducatori


Bi R 1 – 0,76 ha
8) Bazine pentru iernat remonţi
Bi r 1 – 0,06 ha
9) Heleşteie creştere reproducători
HCR 1 – 0,18 ha

34
10) Heleşteie creştere remonţi
HCr 1 – 0,12 ha
11) Heleşteie parcare femele şi masculi
Hp f + m – 0,50 ha
12) Heleşteie carantină
Hk – 1 ha

7.4. Caracteristicile tehnico-constructive şi


funcţionale ale heleşteielor

Intr-o unitate piscicolă există o serie de heleşteie şi


bazine care trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinţe
tehnologice :
1) Să asigure regimul termic, hidric, gazos adecvat
fiecărei specii de cultură şi fiecărui stadiu de
dezvoltare.
2) Să asigure resurse suficiente de hrană naturală, ştiind
că producţia totală depinde atât de producţia naturală
cât şi de cea artificială.

Bazinele de maturare

Sunt amplasate în imediata apropiere a staţiei de


incubaţie. Suprafaţa optimă este de 20-30 m 2 cu o adancime
medie de un metru. Timpul de inundare şi golire este de
aproximativ 30 minute. Alimentarea cu apă a bazinelor se
face cu ajutorul unor conducte metalice sub presiune,
eliminându-se complet traumatizarea materialului biologic în
această fază extrem de sensibilă (fig. 1).

Bazine de iernat

Sunt construite astfel încât densitatea pentru puietul de


o vară să fie de 7-8 t/ha; iar pentru cel de 2 veri 10-15 t/ha.
Se amplasează în apropierea staţiei de pompare aşa încât
lungimea canalelor de alimentare şi evacuare să fie cât mai

35
scurtă. Se amplasează în zona de cotă minimă
( depresionară ) pentru realizarea adâncimii tehnologice cu
un volum minim de terasamente. Mărimea suprafeţei
bazinelor de iernat este cât mai mică pentru a se putea
interveni operativ asupra a două elemente:
1) Adâncimea apei ce poate fi uşor mărită la scăderea
temperaturilor şi care ar trebuie să fie între 1,7-2,5 m.
2) Este de preferat ca fundul bazinului să prezinte zone
microdepresionate unde înălţimea să fie aproape de 3
m.

Bazinele de iernat se construiesc în trei variante :


- varianta în debleu (fig. 2);
- varianta în rambleu (fig.3);
- varianta mixtă (fig.4);
La amplasarea bazinelor de iernat se vor evita zonele
acoperite cu depuneri organice care prin mineralizare viciază
chimismul apei.

Bazinele de reproducere natural dirijată


Se amplasează pe cele mai evoluate sectoare din punct
de vedere pedologic în perimetrul amenajării.
Bazinele se amplasează în imediata apropiere a
heleşteielor de parcare, pentru limitarea distanţelor de
transport. Apa de alimentare trebuie să conţină minimul de
aluviuni în suspensie deoarece mâlul se depune pe icre şi le
asfixiază. Alimentarease face dintr-un bazin decantor, care
prin forma sa şi prin amenajările auxiliare asigură o eficienţă
decantoare a apei.
Decantoarele se pot realiza prin 2 procedee:
1) In serie (fig.5);
2) In paralel (fig.6).
Suprafata bazinelor de reproducere trebuie să fie cât mai
mică, optim pentru o familie de reproducători este o
suprafaţă de 500-1000 m 2 . Raporturile dintre lungimea şi
latimea bazinului trebuie să fie de ½.
Principala caracteristică a unui bazin de reproducere este
variabilitatea adâncimii apei după cum urmeaza:

36
- la nivelul platformei de reproducere 0,3-0,8 m
- în zonele de refugiu pentru reproducători şi larve de
1,2- 1,5 m.

Bazine de reproducere de tip Dubisch


Este alcătuit dintr-o platformă înierbată care este
înconjurată de un canal drenor ce constitue zona de refugiu
pentru larve şi reproducători (fig.7).

Bazine de reproducere tip Hoffer


Există situaţii când bazinele de reproducere sunt legate
de heleşteele de predezvoltare prin intermediul unor
instalaţii specifice ce traversează digul. Pe suprafaţa
bazinului de tip Hoffer pe o suprafaţă de 80%, adâncimea
este de 50 cm iar pe restul suprafeţei adâncimea este de 1
m (fig.8). O alta soluţie este varianta Acvares (fig.9) care
constă în realizarea unui canal drenor ce traversează bazinul
pe lungimea acestuia. De-o parte şi de alta a canalului se
formează doua benzi înierbate cu vegetaţie perenă

Heleştee de predezvoltare

Se realizează în fermele cu suprafeţă mică pentru că


apare o discrepanţa intre densităţile de populare cu larve şi
nivelul scăzut al resurselor de hrana naturala. Acesta se
amplasează pe solurile bogate în substanţe nutritive,
acestea se plasează pe o latură adiacentă bazinelor de
reproducere pentru reducerea lucrărilor legate de pescuire şi
populare. Există şi situaţii când aceste heleştee se realizează
distinct faţă de heleşteele de creştere vara I sau într-o altă
situaţie sub forma unor incinte submersibile amplasate în
heleşteele de crestere vara I.

7.5 Elaborarea concepţiei de amenajare şi a


schemei hidrotehnice

Sunt condiţionate de factori de natură biologică, tehnică,


economică, ce impun luarea în considerare în faza de
elaborare a documentaţiei tehnice a două principii:

37
1.Principiul biologic: ce impune realizarea unor bazine
care prin particularităţile constructive şi de funcţionare să
asigure condiţiile optime de dezvoltare a peştilor. Se vor
realizarea de bazine care să se diferenţieze după formă,
suprafaţă şi adâncimea apei.
2.Principiul hidrotehnic: impune ca prin amenajarea
construcţiilor sau a instalaţiilor aferente să se realizeze
caracterul sistematic al acestuia. Bazinele şi heleşteele se
grupează sub forma unor baterii care include heleştee din
aceeaşi categorie, alimentarea şi evacuarea fiind
independente. Instalaţiile de alimentare şi evacuare se
dispun în diagonală. Fiecare heleşteu este echipat cu o
instalaţie de alimentare şi evacuare care asigură umplerea şi
golirea în perioadele tehnologice impuse.
Pe fundul fiecări heleşteu se realizează o reţea de
canale drenoare în funcţie de nivelul terenului.
Bazinul de iernat se amplasează având în vedere
urmatoarele condiţii:
-apropierea de staţia de pompare
-amplasarea în zonele cele mai joase
-realizarea unei suprafeţe cât mai mică pentru a putea
interveni asupra adâncimii apei.

Helestee de creştere vara I


Se amplasează având în vedere interdependenţa
tehnologică faţă de celelalte categorii de heleştee astfel
încât transportul materialului biologic a populării şi
pescuitului să se facă pe distanţe cât mai mici.

7.6 Stabilirea nivelurilor optime alei apei în


heleştee
Pornind de la caracteristicile constructive ale heleşteelor
şi de la configuraţia terenului se determină două
caracteristici importante pentru proiectare şi exploatarea
amenajărilor.
- ponderea suprafeţei luciului de apă pe categorii de
heleştee
- nivelul normal de exploatare a apei.

38
7.7 Calculul elementelor de bilanţ hidrologic
pentru schema de amenajare
Dupa stabilirea caracteristicilor tehnico-constructive ale
heleşteelor punctul următor în proiectarea îl reprezintă
determinarea elementelor de bilanţ hidrologic cu
urmatoarele categorii:
1)Regimul nivelurilor sursei de alimentare-evacuare
2)Regimul debitelor incintei amenajate:
-debite de umplere
-debite de evacuare
-debite de intreţinere-recirculare
-debite speciale pentru inălţarea
nivelului apei
Pentru calculul bilanţului hidrologic se corelează
următorii factorii:
- capacitatea nivelitică a fiecărui heleşteu
- hidrograful nivelurilor in fiecare emisar
- timpul de umplere, de desecare asociati ca optimii din
punct de vedere tehnologic pentru fiecare heleşteu.

Debite necesare greficului de funcţionare:


- debite de umplere
Sxhx 10000 x1000
QU = [l / s ]
Tx 86400
unde: QU- debit umplere l/s;
S- suprafaţă bazin (ha);
h- înălţimea medie;
T- timpul de umplere;
Se calculeză debitul pentru fiecare categorie de
heleşteu:
50 ,5 x1,5 x10000 x1000
1) QU HCV III 1 =
20 x86400
= 438 l / s

T = 20 zile
S HCVIII = 50,5 ha
h = 1,5 m
QU HCV III =Q U HCV III 1 +Q
U HCV III 2 = 438+438 = 876 l/s
27 ,7 x1,4 x10000 x1000
2) QU HCV II 1=
20 x86400
= 224 l / s

T = 20 zile
= 27,7 ha
S HCVII

39
h = 1,4 m
QU HCV II =Q U HCV III 1 +Q U HCV III 2 = 224+224 = 448 l/s
16 ,96 x1,2 x10000 x1000
3) QU HCV I 1 = QU HCV I =
12 x86400
= 196 l / s

T = 12 zile
S HCVI = 16,96 ha
h = 1,2 m
4) QU HiV II 1 = QU HCV I =
6,8 x1,8 x10000 x1000
2 x86400
= 708 l / s =Q U HiV II 2

T = 2 zile
S HCVI = 6,8 ha
h = 1,8 m
QU HiV II =Q U HiV III 1 +Q U HiV III 2 = 708+708 = 1416 l/s
1,99 x1,8 x10000 x1000
5) QU HiV I = = 207 l / s
2 x86400
T = 2 zile
S HiVI = 1,99 ha
h = 1,8 m
0,78 x1,3 x10000 x1000
6) QU BRNP 1 =
10 x86400
= 12 l / s

T = 10 zile
S HCVI = 0,78 ha
h = 1,3 m
QU BRNP = Q BRNP + BRNP 2
U 1 = 12+12 = 24 l/s
0,06 x 2 x10000 x1000
7) QU Bi r = = 56 l / s
0,25 x86400
T = 0,25 zile
S Bi = 0,06 ha
h=2 m
r

0,75 x 2 x10000 x1000


8) QU BiR = = 694 l / s
0,25 x86400
T = 0,25 zile
S HCR = 0,76 ha
h=2 m
0,18 x 2 x10000 x1000
9) QU HCR = = 83 l / s
0,5 x86400
T = 0,5 zile
S HCR = 0,18 ha
h=2 m

40
0,12 x 2 x10000 x1000
10) QU HCr = = 56 l / s
0,5 x86400
T = 0,5 zile
S HCR= 0,12 ha
h=2 m
0,5 x 2 x10000 x1000
11) QU Hp ( f + m) =
1x86400
= 116 l / s

T = 1 zile
S Hp ( f +m ) = 0,5 ha
h=2 m
1x 2 x10000 x1000
12) QU Hk =
1x86400
= 231 l / s

T = 1 zile
= 1 ha
S Hk
h=2 m
QUT =Σ Qu =
876+448+196+1416+207+24+694+83+56+116+231 =
4347

Debite de intreţinere:
Qi = Sxq i [ l / s ] unde: S = suprafaţa bazinului;
qi = debitul de întreţinere specific
heleşteelor (1-3 l/s)

Qi BRNP = Q BRNP + Q BRNP = 0,78x1x2 = 1,56 l/s


i 1 i 2

S = 0,78 ha
q = 1l/s/ha
i

Qi HCV III = Qi HCV III 1 + Qi HCV III 2 = 50,5x2,5x2 = 252,5 l/s


S = 50,5 ha
q = 2,5l/s/ha
i

Qi HCV II = Qi HCV II 1 + Qi HCV II 2 = 27,7x2,5x2 = 138,5 l/s


S = 27,7 ha
q = 2,5 l/s/ha
i

Qi HCV I = 16,96x2,5 = 33,9 l/s


S = 16,96 ha
q = 2,5 l/s/ha
i

41
Qi HC ( r + R ) = Q HCr + Q HCR = 0,12x2+0,18x2 =
i i 0,6 l/s
SHCr = 0,12 ha
SHCR = 0,18 ha
q = 2 l/s/ha
i

QiT = Σ Qi = 1,56+252,5+138,5+33,9+0,6 = 427 l/s/ha

Garfic de funcţionare a bazinelor

Nr Categor Lunile anului


. ie I II III IV V VI VI VII IX X XI XI
cr heleşte I I I
t. u
1 HCVIII1
2 HCVIII2
3 HCVII1
4 HCVII2
3 HCVI
4 BRNP1
5 BRNP2
6 HC(R+r)
7 Hi(R+r)
8 HIVIII1
9 HIVIII2
1 HIVII1
0
1 HIVII2
1
1 HIVI1
2

42
Perioada de umplere
Perioada de funcţionare
Perioada de evacuare

Obs.
La bazinele de carantină perioadele de
umplere/funcţionare/evacuare diferă în funcţie de necesităţi.

Lucrări de artă utilizate în exploatarea


bazinelor piscicole

Pentru alimentarea, evacuarea şi recircularea apei se


folosesc instalaţii de alimentare-evacuare-recirculare de tip
călugăr.
Instalaţiile de alimentare cu acţiune orizontală de tip
consolă deversantă (BRNP);
Instalaţiile de alimentare cu acţiune orizontală de tip
umbrelă (HCvI);
Instalaţiile de alimentare cu acţiune orizontală de tip
fereastră (HCvII);
Instalaţiile de alimentare cu acţiune verticală de
suprafaţă (Hi);
Călugării de alimentare la heleşteele de creştere
reproducători, remonţi vara a II-a şi a III-a.
Toate variantele constructive vor fi prevăzute cu grătare
sau panouri cu site, pentru a impiedica intrarea speciilor
străine .
Instalaţii de evacuare.
Se utilizează 2 tipuri de călugăr:
- călugăr cu fundaţiile la nivelul bazinului de pescuit
pentru evacuare;

43
- călugăr de primenire a apei la heleşteele cu suprafeţe
mari.
Funcţiile caracteristice ale călugărilor.
- deversează automat surplusul de apă
- reglează nivelul apei
- asigură evacuarea completă a apei

Călugăr în funcţiune
Este compus din:
- corpul vertical, realizat din beton sau
metal , are de obicei forma
paralelipipedică
- corpul orizontal, realizat din beton turnat,
tuburi prefabricate sau conducte de oţel.
Corpul vertical este prevăzut cu două (foarte rar, cu
trei) perechi de ghidaje în care se montează două rânduri de
navete confecţionate din lemn sau metal şi grătare sau site
pentru a împiedica evadarea peştilor.
Călugărul se dimensionează în funcţie de debitul maxim
de apă evacuat.
La iazuri se realizează călugăre deversor care au rolul
de a evacua, fără intervenţia omului, volumul de apă
acumulat după depăşirea cotei normale de retenţie.

44
Pentru bazinele de mică capacitate, călugăraşele se pot
confecţiona anticipat din beton armat sau din scândură,
având toate elementele constructive ca la călugăre.

8. Reţete furajere
8.1 Normele de hrana crap
Puiet-Crap
% SO CRAP
PB 25-45
GB 8
CB 3,8
SEN 30
Cen B 10
ED kcal/kg 3200
Procentul de ratiere % 7-23%
Consum specific -

Larve-alevini-Crap
%SO larve alevini

45
PB 50,5 45-50
GB 9,5 10-12
CB 1 1.5-3
SEN - 23
Cen B 9,5 10-13
ED kcal/kg 3200 3369
Procentul de ratiere % 1,3 1.3
Consumul specific 3 3

Adulti Crap:
%SU Crap
PB 35 %
GB 6-20 %
CB 4%
Sen 40 %
Cen B 10 %
ED 3500-4000
Procentu de ratiere 1-5 %
Consum specific -

Reproducatori Crap:
%SU Crap
PB 45 %
GB 8%
CB 2%
Sen 10 %
Cen B 15 %
ED 4000
Procentul de ratiere 1-5 %

8.2 Valoarea nutritiva a nutreturilor utilizate


in hrana pestilor

Reteta crap consum

46
Nutretul ED PB GB CB Liz. Met. Ca P
+Cis.
Faina 441 71, 9,5 0 5,48 2,8 2,7 1,53
peste 0 6
72%GB

Grau 303 11, 1,9 2,3 0,32 0,37 0,06 0,18


0 3
Mazare 318 22 1,6 6,3 1,6 1,6 0,08 0,15
0
Srot soia 311 42, 1,8 7,4 2,7 2,7 0,3 0,1
0 5
Ulei soia 795 0 98,7 0 0 0 0 0
2

47
8.3 Retetele de hrana pe categorii de varsta

Structura hranei administrate la crap de consum

48
Nece 350 0.
sar 0 35 35 20 4 2.1 1.2 1.2 3

G C Li M Nutr Pr Co
ED PB B B z +C Ca P et ED PB GB CB Liz M+C Ca P % et st
Fain
a
44 71 9, 5, 2, 1, pest 101 16,4 2,18 1,26 0,62 0,35 4, 1,
0 2,8 0 0,644 23
10 ,6 5 48 7 53 e 4,3 68 5 04 1 19 5 03
72%
GB
30 11 1, 2, 0, 0,3 0, 0, 636, 0,39 0, 0,
Grau 0 0 0 0 0 0 21
30 ,3 9 3 32 7 06 18 3 9 6 12

31 1, 6, 1, 0,5 0, 0, Maz 588, 0,29 1,16 0,29 0,109 0,01 0,02 18 2, 0,


22 4,07
80 6 3 6 9 08 15 are 3 6 55 6 15 48 78 ,5 5 46

31 42 1, 7, 2, 1,2 0, 0, Srot 105 14,4 0,61 2,51 0,91 0,431 0,10 0,03 1, 0,
34
10 ,5 8 4 7 7 3 1 soia 7,4 5 2 6 8 8 2 4 2 4

79 98 Ulei 198, 2,46 2, 0,


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
52 ,7 soia 8 75 5 05

4, 0,
0 0 0 0 0 0 0 0 Pvm 0 0 0 0 0 0 0 0 1
5 04

TOT 349 34, 5,9 3,6 2,4 1,18 0,7 0,4 10 2,


AL 5,1 988 595 815 744 495 378 137 0 1

9. Eficienţa economică

LUNA Temperat Numarul Greutate Procen Cantitat Cantitate Cantitat


ura apei exemplar a tul de e1 1 e totala
elor exemplar ratiere exempla exemplar/l hrana(k
elor r/zi una g)

Martie 11 26425 50 1 0,5 13,5 356,73


Aprilie 13 24870 106 1.2 1,27 33,02 821,20
Mai 17 23315 163 2 3,26 88,02 2052,18
Iunie 21 21760 218 4 8,72 226,72 4933,42
Iulie 23 20205 274 4 10,96 295,92 5979,06
August 25 18655 328 4 13,12 341,12 6363,59
Septembr 18 17100 385 4.5 17,32 467,64 8150,54
ie
Octombri 15 15550 442 4.5 19,85 516,1 8025,35
e
Noiembri 15 14000 500 1.3 6,5 175,5 2457
e
TOTAL 39139

9.1Costul materiei prime pentru hrana


utilizata.

Costul hranei utilizate pentru hrana


crapului

Materia Necesar Necesar Pret/kg Valoarea


prima pentru 1 pentru RON totala(lei
kg hrana toata )/zi RON
supliment perioada
ara
Faina peste 0.23 9000 4,5 40500
72%GB
Grau 0.21 8220 0,6 4932
Mazare 0.185 7241 2,5 18103
Srot soia 0.34 13307 1,2 15968
Ulei soia 0.025 978 2 1956
Pvm 0.01 391 4,5 1760
Total 83219

50
9.2.Eficienta economica a utilizarii hranei
suplimentare la crap:

Tipul Cantita Costul Cant Consu Costu Prêt Venit Cheltui Prof
de te hrane itate m de l vanza uri in eli it
hrana hrana i pe pest hrana hrane re in RON totale RON
perioad toata e pe kg i pe RON RON
a peria obti peste kg
da nuta peste
kg
Uscata 39139 83219 7000 5,59 11,88 14 98000 95701 229
9

10. Bibliografie

51
Mantz Nicolae si colaboratorii-Baraje de pamant si bazine de
retentie in agricultura.Editura Agro-silvica Bucuresti 1965

Alexandrescu Ion-Micul helesteu Editura Ceres Bucuresti 1983

Pojoga I. , Negriu R. – Piscicultura practica, Ed. Ceres, Bucuresti


1988

Arsignon Jacques-Amenagement piscicole des eaux deuces.Paris


1991

Man Teodor-Amenajari piscicole.Universitatea Tehnica


Timisoara.1995

Burea Mihai-Cresterea crapului in iazuri si helestee,Timisoara


Editura Mirton 1995

Stan Traian, Benone Pasarin-Curs Acvacultura U.S.A.M.V. Iasi


1996

Barca Gh.-Constructii si amenajari piscicole(lucrari proiecte tip)nr


6/1998.Institutul de cercetare piscicola,Imprimeria nationala.
Corneliu Leonte, Doina Leonte – Construcţii şi amenajări
piscicole, Iaşi editura Alfa 2005
Benone Păsărin – Salmonicultură practică, Iaşi Editura Alfa

BREZEANU GH. – 1997 – Influenţa hranei asupra dezvoltării


intestinului speciilor Cyprinus carpio (L), Leucaspius delineatus
(Haeckel) şi Styzostedion lucioperca (L) in perioada larvara –
Hidrobiologia, tomul 15 – Editura Academiei RSR, pag. 309-

Pasarin Benone, 2004 Elemente de salmonicultura, Editura


Karro, Iasi

Pojoga Ioan, 1997 Piscicultura, Editura Ceres, Bucuresti

Voican V.,Radulescu I.,Lustun L. 1981-“Calauza


piscicultorului”.Ed.Ceres,Bucuresti

Misaila Elena, 1990 Piscicultura Moldovei – lucrari stiintifice, Iasi,

http://64.233.183.104/search?
q=cache:j4KqLrGKanAJ:www.maap.ro/pages/page.php% (2008)

52
11. Concluzii

Cresterea unei cantitati mici de crap pentru consum


necesita cresterea acestuia in policultura cu specii care nu
prezinta concurenta pentru hrana crapului cum ar fi
speciile fitofage care reusesc valorificarea optimă a
potenţialului trofic natural al unui bazin piscicol.
Creşterea în policultură a crapului cu specii de ciprinide
asiatice adaptate la condiţiile climatice şi de mediu din
România, este practicată în sistemele extensive din lacuri şi
iazuri, sisteme semiintensive din iazuri şi heleştee şi sisteme
intensive, în heleştee.

Hrana crapului crescut în sistem superintensiv trebuie


să asigure toate componentele nutritive necesare activităţii
metabolice optime: proteine, lipide, glucide, vitamine,
săruri minerale şi oligoelemente, în cantităţi şi raporturi
similare celor existente în hrana naturală specifică.
Literatura de specialitate referitoare la tehnologiile de
creştere a peştilor, nici nu mai face referire la recepturi şi
componente ale furajelor utilizate, deoarece furajele sunt
realizate de producători specializaţi conform cerinţelor
biologice ale speciei şi categoriei de vârstă cultivate,
corelată cu condiţiile de creştere existente.
Hrana destinată crapului în vara a II-a şi a III-a crescut
în viviere flotabile sau bazine termostatate, se produce în
formă granulată sau expandată şi se administrează exclusiv
cu hrănitori automate, de obicei ad libitum.
Raţia zilnică trebuie să acopere integral cerinţele
fiziologice în elemente nutritive ale peştelui şi se stabileşte
în funcţie de greutatea medie individuală , temperatura
apei şi viteza de creştere programată.
Raţia furajeră ,,trebuie să fie completă, echilibrată,
gustoasă, sănătoasă şi economică” (Vasilescu, 1975, pag.
72).

53
Este obligatoriu controlul permanent al consumului de
furaje, în special pentru hrănitoare cu temporizator, care
administrează raţii fixe, prestabilite de tehnolog.
În cazul în care furajele nu sunt consumate în totalitate
(şi viteza de creştere nu este conformă graficului) se reduce
cantitatea de furaje administrată şi se măreşte viteza de
recirculare a apei în bazinele termostatate (eventual,
vivierele flotabile sunt transferate pe un alt amplasament).
Dacă apetitul peştilor se menţine redus, trebuie
determinată cauza care a produs acest efect. De obicei, se
administrează prea multe furaje din dorinţa de a accelera
viteza de creştere a peştelui sau este o formă incipientă de
boală. În această situaţie, trebuie să reconsiderăm calculul
raţiei zilnice sau, respectiv, să diagnosticăm precis boala şi
să aplicăm măsurile profilactice prestabilite: dezinfecţia
instalaţiilor tehnologice, îmbăierea peştilor şi / sau
administrarea de medicamente în furaje.
Reluarea furajării se face de la cantităţi mici, de
reacomodare a peştilor şi mărirea graduală a raţiei zilnice în
funcţie de apetitul acestora.
Consumul specific de furaje este variabil, în limitele 1,2-
1,8 kg/kg, funcţie de vârsta crapului, tipul furajului şi
producţia realizată pe unitatea de volum.
Aş recomanda ca bazinele de creştere să ocupe o
suprafaţa mai mică de 40 ha pentru a putea fi exploatate
mai eficient.
Recomand deasemenea înlocuirea crapului cu linul
deoarece:
În mod obişnuit, linul are aceleaşi cerinţe faţă de mediu
ca şi crapul, însă este mai puţin pretenţios faţă de hrană şi
oxigen, mai rezistent la frig (nu necesită copci ), transport şi,
respectiv, la boli.
Linul este de preferat a fi crescut în policultură,
deoarece valorifică o parte din furajele pe care crapul nu le-a
consumat şi îndeosebi cele suplimentare căzute în straturile
mai profunde ale malului de la nivelul vetrei.
El se hrăneşte cu zooplancton, benctofaună, moluşte,
crustacei, seminţe de plante, viermişori, detritus, precum şi
hrană suplimentară, inclusive cea granulată.

54
Ţinând cont de faptul că carnea are un gust mai
particular, ce este mult apreciată de către consumatori,
acesta fiind si unul dintre scopurile piscicultorilor:
satisfacearea cerinţelor consumatorilor.
Un dezavantaj al creşterii linului ar fi ritmul de creştere
care în general este mai redus comparativ cu al crapului,
fiind o specie tardivă, atinge maturitatea sexuală la vârsta
de 2-3 ani la masculi şi 3-4 ani la femele.

55