Clasa a VII-a 31.03.

2021

Moara lui Călifar

de Gala Galaction

- Semnificațiile textului–

1.Vocea colectivă pe care o preia naratorul în prima parte a textului este atribuită nu numai
moșnegilor din Alăutești, ci și „torcătoarelor“ care spun povești în șezători. Ce crezi că simbolizează
aceste femei? Alege dintre variantele de mai jos.

 înțelepciunea
 experiența
 tradiția
 destinul

Raspuns. Destinul. Pot fi luate in calcul și celelalte variante, dar sugestia fatalității este strâns
leagată de mitul ursitoarelor, care ”torc„ firul vieții omenești. De altvfel tot ce povestesc ele are
valoare anticipativă.
2. Moirele, la vechii greci, pe nume Clotos, Lachesis și Atropos, erau divinități care călăuzeau
destinele oamenilor. Se mai numesc și torcătoare pentru că una torcea, alta depăna, iar ultima tăia
firul vieții unui muritor. Identifică, în imaginile date, care dintre moire toarce, care deapănă și care
taie firul vieții unui muritor.

Raspuns: presupune analiza imaginilor: Clotos, cea mai tânără, ține fuiorul din care care se
formează firul vieții, Lachesis îl deapănă și-l măsoară, iar Atropos, cea mai în vârstă, îl taie.

3. Care este, în opinia ta, motivul pentru care naratorul preia punctul de vedere al colectivității?
Discută cu colegii, alegând dintre variantele următoare pe cea pe care o consideri potrivită:

 naratorul vrea să stârnească interesul cititorilor pentru întâmplările ulterioare, pregătind

atmosfera;
 naratorul dorește să ofere un pretext credibil pentru plecarea lui Stoicea din sat;
 naratorul devine și el o voce a comunității și a tradiției creștine, dorind să demonstreze, prin
întâmplarea lui Stoicea, efectul negativ al asocierii cu diavolul.

4.Citește fragmentul de mai jos, extras din Noul Testament, apoi identifică în textul povestirii
referința biblică.
 „1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de către diavolul. [...]
8. Din nou diavolul L‐a dus pe un munte foarte înalt și I‐a arătat toate împărățiile lumii și
slava lor.
9. Și I‐a zis Lui: Acestea toate Ți le voi da Ție, dacă vei cădea înaintea mea și Te vei închina
 mie.
10. Atunci Iisus i‐a zis: Piei, satano, căci scris este: «Domnului Dumnezeului tău să te închini
și Lui singur să‐I slujești.»“
 Biblia, Evanghelia după Matei, 4, 1‐10, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe R
Raspuns. ”Torcătoarele spuneau, înviind focul, (…) că morarul procopsea, cu bogățiile cu care Diavolul
ispiti pe Domnul Hristos, pe oricine le poftea și venea ca să le ceară.” (p114)

5.Consideri că moș Călifar și‐a ținut sau nu făgăduiala de a‐l înavuți pe flăcău? Justifică‐ți
părerea.

Răspuns: Nu, fiindcă i-a oferit doar o amăgire, un vis;

Da, i-a dat ocazia lui Stoicea să ”trăiască” și ca un om care-și îndeplinește visul îmbogățirii.

6.Finalul povestirii suportă mai multe interpretări, fapt specific prozei fantastice. Discutați în grupe
de câte 4 – 6 elevi și argumentați variantele preferate (sau propuneți altele), apoi prezentați
concluziile voastre.

 Uciderea morarului poate fi:

a. o eliberare (nu doar așteptată, ci și provocată de moșneag) din blestemul sutelor de ani de
slujire a diavolului;
b. o pedeapsă din partea flăcăului furios, care a primit numai iluzia îmbogățirii și care crede că
astfel înlătură din lume răul;
c. o capcană în care cade Stoicea, pregătită de diavol pentru a‐și rândui alt slujitor la moară.

 Gestul lui Stoicea, care „se duse pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu“ ar
putea însemna că:

a. Stoicea se sinucide, înțelegând că a comis o crimă și temându‐se că puterea blestemului îl

poate subjuga și pe el;
b. Stoicea îi ia locul lui Călifar, intrând în slujba diavolului, fiindcă moara avea nevoie de un alt
vrăjitor care să atragă sufletele celor dornici de bogății lumești;
c. flăcăul speră încă să găsească o comoară în adâncurile lacului vrăjit

7. Are povestirea un mesaj moral? Dacă vei considera că are, formulează‐l într‐un enunț.

Raspuns: Povestirea poate avea un mesaj moral: oferă o lecție de viață despre deșertăciunea
bogăției și, în general, a lucrurilor obținute fără effort și implicare; propune celor tineri să
fie atenți, să asculte sfaturile celor în vârstă; arată că viața eternă este doar o iluzie
deșartă.

Temă acasă:

Povestitorul Jean-Louis Le Craver făcea următoarea diferență între fantastic și miraculos:

Sună la ușă. Deschideți. Un om cu cap de cal pășește înăuntru.
Dacă leșinați, este vorba despre fantastic.
Dacă îl întrebați „Ceai sau cafea?“, este vorba despre miraculos.
Compune o posibilă continuare la anecdota lui Jean-Louis Le Craver, un text de aproximativ 100
de cuvinte, alegând una dintre cele două variante oferite mai sus.