aldosteronul:rol in mentinerea presiunii osmotice a volumului sangvin si a

echilibrului acido-bazic

celule tinta:gl sudoripare salivare si colice

cortizolul stim abs intest a Ca

sindromul Cushing determ obezitate hta si diabet

aferente rec stress ritm cardiac stim hipotalamusul sa creasca secr de CRH

la macule :strat de celule de sustinere peste care se afla un strat de celule

senzoriale ai caror cili sunt inclusi intr-o mb otolitica
creste ampulare:printre celulele de sustinere se afla celule receptoare ale caror
cili sunt inglobati de cupola gelatinoasa
inertia deplaseaza otolitele in sensul opus deplasarii
trag dupa ele mb si cilii determinand depolarizarea
endolimfa e deplasata in sensul opus rotirii,inclinand si cupola gelatinoasa
,inclusiv cilii
stimulul maculei:otolitele
stimulul crestelor ampulare:cupola gelatinoasa
f.vestibulospinal-tonus muscular
f.vestibulocerebelos:echilibrul static si dinamic
f.vestibulonuclear:miscarile globilor oc cu pct de plecare labiritntic
f.vestibulotalamic ce se proiecteaza pe SC girusul temporal superior

Sângele reprezinta 8% din volumul corpului (volemia)

este lichidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular
impreuna cu limfa,peri- si endolimfa,lichidul interstitial si LCR formeaza mediul
intern al organismului plasma(55%) si elemente figurate/hematocrit/volum
globular procentual (45%): hematii,plachete sangvine,leucocite
eritrocitele-rol in mentinerea echilibrului acido-bazic, in transportul gazelor
respiratorii(O2 si CO2)
hematiile adulte nu au nucleu;nu au nici mitocondrii
numar hematii la femeie:4,5 mil/mm3 si la barbati 5mil/mm3 sange
hemoglobina la femei:12-15,6 g/dl si la barbati 13,8-17,2 g/dl
hematocrit la femei 35-46% si la barbati 41-50%
Numar de leucocite :5.000-10.000/mm3 sange
Leucocitele spre deosebire de hematii, poseda si mitocondrii si nucleu;ele emit
pseudopode si traverseaza peretele capilar prin porii sai,trecand in
tesuturi,proces numit DIAPEDEZA
1.GRANULOCITE
1.1 Neutrofile 52-62%
1.2 Eozinofile 1-3%
1.3 Bazofile <1%
2.AGRANULOCITE
2.1 Monocite 3-9%
2.2 Limfocitele 25-33%
Leucocitele au rol in participarea la reactia de aparare a organismului
ANTIGEN=substanta macromoleculara de origine proteica/polizaharidica
care,odata patrunsa in mediul intern al organismului, declanseaza producerea de
anticorpi(substante specifice) care neutralizeaza sau distrug antigenul.
ANTICORPII=proteine plasmatice din clasa gamma-globulinelor,substante
specifice
Functia de aparare a organismului se realizeaza prin doua mecanisme
fundamentale:
1.apararea nespecifica
2.apararea specifica
1.Apararea nespecifica:este cea innascuta ,primitva,caracteristica speciei,are
eficacitate medie, dar este foarte prompta. Are doua mecanisme de
functionare:umoral(prin anumite substante preformate la nivelul organismului) si
celular(fagocitoza).
2.Apararea specifica(dobandita):este dobandita in urma expunerii organismului
la o clasa de antigene(imunogene) capabile sa produca un raspuns imun din
partea organismului . Dobandita natural:pasiv(transfer transplacentar de
anticorpi) si activ (in urma unei boli). Dobandita artificial :pasiv(administrare de
antitoxine si gamma-globuline) si activ(vaccinare).Raspuns imun specific:are doua
componente si anume raspunsul imun primar(la primul contact cu antigenul) si
raspuns imun secundar (la al doilea contact cu antigenul respectiv, bazat pe
limfocitele cu memorie). Caracteristici:diferentierea structurilor proprii de cele
straine organismului ,specificitatea si memoria imunologica
imunitate umorala(limfocite B)
imunitate celulara(limfocite T)
Plachetele sangvine/trombocite:contine apa(90%), reziduu uscat 10&:substante
anorganice (1%):Na,Ca,HCO3,K,Mg,Cl; si substante organice-proteine-
9%:albumine,blobuline,fibrinogen
PROTEINOGRAMA:ALBUMINE 3,5-5g/dl si GLOBULINE 2,5-3,5g/dl
Proteine totale aflate in plasma:6-8,5g/dl

Grupele sangvine-transfuzia
Intalnirea aglutinogenului (0,A,B) cu aglutinina omoloaga(alfa,beta) duce la un
conflict imun antigen-anticorp cu distrugerea hematiilor si consecinte grave
pentru individ.
grupa 0 este donator universal
gr AB este primitor universal
85% din populatia globului poseda pe membrana eritrocitelor un antigen D
/Rh ,fiind considerati indivizi Rh+, iar cei 15%,Rh-
In mod natural,nu exista aglutinine omoloage anti- Rh ,dar ele se pot genera
prin transfuzii repetate de la o gr Rh+ la o gr Rh-, ori prin sarcina cu mama
Rh- si fat Rh+.Prima sarcina se dezvolta normal deoare hematiile fatului nu pot
traversa placenta/ajunge in circulatia sangvina a mamei. Problmele incep sa
apara cu a doua sarcina:la nasterea primului fat, in urma ruperii placentei
,sange cu Rh+ a patruns in organismul mamei Rh-. Astfel organismul ei va
incepe sa produca anticorpi anti-Rh. In timpul cele de a 2-a sarcini, aglutininele
mamei pot traversa capilarele placentei si ajunge in sangele fatului,ducand la
decesul acestuia daca aglutininele sunt in concentratie mare. (HEMOLIZA)
Hemostaza fiziologica
1.Timpul vasculo-plachetar(hemostaza primara)
Prima reactie in conditiile lezarii vasului consta in vasoconstrictia peretelui
capilarului atat reflex ,cat si umoral, etapa succedata de aderarea trombocitelor
la nivelul plagii, agregarea si metamorfozarea vascoasa a acestora. Aceste
procese se vor solva cu oprirea sangerarii intr-un decurs de 2 pana la 4 minute.
2.Timpul plasmatic(coagularea sangelui)
1.Formarea tromboplastinei-faza cea mai laborioasa care dureaza 4-8 min. In
decursul formarii ei sunt implicati FACTORI
PLASMATICI,PLACHETARI,TISULARI.
2.Formarea TROMBINEI din PROTROMBINA(10 secunde):la aceasta etapa
participa tromboplastina anterior formata, precum si ionii de Ca
3.Transformarea fibrinogenului solubil in Fibrina INSOLUBILA. Trombina desface
din fibrinogen monomeri de fibrina care polimerizeaza instant si formeaza
reteaua de fibrina insolubila in ochiurile careia se vor fixa elementele
figurate,ceea ce va duce la oprirea sangerarii. Procesul dureaza 1-2s.
Functiile sangelui:sunt reprezentate de functiile componentelor sale. In afara de
acestea,sangele mai indeplineste si rol de SISTEM DE INTEGRARE SI
COORDONARE UMORALA prin transportul hormonilor,mediatorilor chimici si a
catabolitilor prin organism.
Alt rol este reprezentat de transportul catre zonele de excretie a substantelor
toxice,neutilizabile sau in exces, precum si in termorelgare, prin continutul
ridicat de apa.

circulatia mare -sistemica

circulatia mica-pulmonara
Circulatia mica/pulmonara:incepe in VD de unde porneste trunchiul pulmonar
care se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta. Elet transporta sange cu
CO2 la plaman care urmeaza apoi sa fie eliminat prin expiratie. Sangele cu O2
rezultat in urma inspiratiei pleaca pe calea venelor pulmonare, cate 2 pentru
fiecare plaman, si sfarsesc in AS.
Circulatia mare/sistemica:incepe in VS de unde pleaca artera aorta incarcata cu
O2 si substante nutritive care ajung la organe si tesuturi. De la nivel tisular,
pleaca ramificatii ale celor doua vene cave care transporta sange cu CO2 in AD.
Sistemul aortic;artera aorta pleaca din VS sub forma de aorta ascendenta din
care se desprind arterele coronare(miocard) si apoi urca 5-6cm . Din acest
punct,urmeaza arcul aortic care se ramifica in:a.carotida comuna stg si
a.subclaviculara stg,trunchiul brahiocefalic(a.carotida comuna dr si a
subclaviculara dr). Cele doua artere carotide comune urca pana la nivelul
marginii superioare a cartilajului tiroid de unde se bifurca in a.carotide
externe(iriga reg occipitala,temporala,viscerele fetei si gatul) si interne(patrunde
in craniu de unde se distribuie la cohi,creier). La acest nivel se afla o mica
dilatatie numita sinus aortic cu numerosi receptori.
Artera subclaviculara -din ea se desprind artera vertebrala stg si dr care intra
in craniu prin gaura occipitala ,irigand encefalul si A.TORACICA INTERNA din
care se desprind A.INTERCOSTALE ANTERIOARE.
A.subclaviculara se continua cu a.axilara care iriga atat peretele axilei cat si
regiunea antero-laterala a toracelui .A. axilara se continua cu a.brahiala(iriga
bratul), unde la plica cotului se ramifica in a.radiala si a.ulnara, arcadele
palmare din care se desprind arterele digitale.
Ramurile AORTEI DESCENDENTE
Aorta descendenta toracala da ramuri parietale si viscerale .Cele viscerale sunt
a.bronsice,a.pericardice si a.esofagiene.
Aorta abdominala-ramuri parietale si viscerale:cele viscerale se impart in
trunchiul celiac,a.mez.sup ,a renale ,a ovariene/testiculare si a.mez.inf.
trunchiul celiac da 3 ramuri:splenica ,hepatica si gastrica
stanga(pancreas,ficat,stomac,splina,duoden). A.mez.sup. vascularizeaza jejuno-
ileonul,cecul,colonul asc. si portiunea dreapta a colonului transvers. A.mez.inf.
vascularizeaza partea stg a colonului transvers,colonul descnedent ,sigmoid si
portiunea superioara a rectului.
Ramurile terminale ale aortei. La nivelul articulatiei sacro-iliece, artera iliaca se
imp in a.iliaca comuna externa si interna. A.iliaca externa se distribuie pe fata
anterioara a coapsei ,unde se continua cu artera poplitee aflata in fosa poplitee
pe fata posterioara a genunchiului,iar apoi cu a.tibiala:anterioara se continua cu
a.dorsala si arterele dorsale digitale;posterioara se continua cu artere plantare
ext si int,apoi cu a.plantare digitale.
A.iliaca interna da ramuri parietale(peretii bazinului) si viscerale care ajung la
organele din bazin(vezica urinara,portiunea inf a rectului) si organe
genitale(uter,vagin,vulva,prostata,penis).
Sistemul Venos
este reprezentat de cele doua vene mari:VCS si VCI
VCS colecteaza sangele de la creier,cap si gat prin venele jugulare interne, de la
membrele superioare prin venele subclaviculare si de la nivelul toracelui prin
sistemul Azygos(pericard,bronhii,esofag,spatii intercostale si diafragm). Prin
unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare rezulta VCS.
Venele superficiale nu insotesc arterele omoloage si se varsa in venele profunde. S
eafla subcutanat,se observa cu ochiul liber datorita coloratiei albastre si la niv lor
se fac injectiile venoase.
VCI colecteaza sangele de la membrele inferioare,organe din
bazin,rinichi,suprarenale,ovare/testicule,peretele posterior al abdomenului(venele
lombare), cat si de la nivelul ficatului(venele hepatice).VCI rezulta prin unirea
venelor iliace comune stg si dr. ,ea urca la dr coloanei vertebrale,strabate
diafragma si se termina in AD.
VENA PORTA: transporta la ficat substante nutritive rezultate in urma
absorbtiei intestinale si rezulta din unirea venelor mez.sup.,mez.inf. si splenica.

se filtreaza la nivelul capilarelor arteriale 16mL apa/min dintre care:15ml se

resorb in sange in capilarele venoase,iar 1ml trece in capilarele
limfatice,formand astfel limfa. Debitul limfatic este de 1500mL /zi insa poate
varia foarte mult prin factorii hemodinamici locali.
limfa provine din sange si se intoarce tot in sange
circula prin capilare limfatice (la nivelul organelor),care se unesc in vase limfatice
si care se varsa apoi in doua colectoare mari,de aici in circulatia venoasa.
se diferentiaza de sistemul circulator sangvin prin:
adaptare la functia de drenare a tesuturilor prin formarea unei retele
terminale,spre deosebire de capilarele sangvine care ocupa o pozitie intermediara
intre sistemul arterial si cel venos
peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine
pe interiorul vaselor limfatice se afla valve semilunare ce inlesnesc circulatia
limfatica;capilarele limfatice se aseamana cu cele sangvine,vasele limfatice se
aseamana cu cele venoase.pe traiectul vaselor limfatice:ganglioni limfatici(au rol
in producerea limfei)
structura unui gg limfatic:vin mai multe vase limfatice aferente(3) si pleaca mai
putine eferente(2);este invelit de o capsula fibroasa care trimite in interior
trabecule(septuri). in interior se imparte in doua zone:corticala si medulara.
functiile lor:produc LIMFOCITE SI MONOCITE(agranulocitele)
-formeaza anticorpi
-rol in circulatia limfei,bariera impotriva raspandirii infectiilor si oprirea
patrunderii unor substante straine
cele doua colectoare limfatice mari sunt: Canalul toracic si Vena limfatica
dreapta; Canalul toracic este cel mai mare colector limfatic si incepe printr-o
dilatatie numita cisterna Chili aflata in dreptul vertebrei lombare L2.urca
anterior de coloana vertebrala si post de a.aorta. Trece prin diafragma si se
deschide in unghiul venos format de vena subclaviculara stanga cu vena jugulara
interna stg .Limfa ajunge astfel in VCS ,in sangele venos.Lungimea este de 25-
30cm ,strangand limfa din jumatatea inferioara si patrimea superioara stg a
corpului.
Vena limfatica dreapta are o lungime de 1-2 cm si strange limfa din patrimea
sup dr a corpului si se deschide in unghiul venos format din unirea venei jugulare
int dr si v.subclaviculara dr.
SPLINA-LA STANGA LOJEI GASTRICE,masa cuprinsa intre 180-200 g si
depoziteaza 200-300 ml sange. Se afla la stanga stomacului,la coada
pancreasului , deasupra colonului transvers si dedesubtul diafragmului.
Produce limfocite
distruge hematiile batrane
intervine in metabolismul fierului rezultat in urma distrugerii hematiilor
depozit de sange 200-300ml pe care il trimite in circulatie la nevoie.

Aparatul cardiovascular asigura circulatia sangelui si a limfei in

organism,indeplinind astfel 2 functii majore:
1.Distributia O2 ai a substantelor nutritive la nivelul organelor
2.Colectarea produsilor tisulari de catabolism rezultati la nivelul organelor.
Inima-forta motrice
Arterele-conducte de distributie
Venele-rezervoare de sange (colectarea produsilor de catabolism)
Microcirculatia(arteriole,metarteriole,capilare,venule)-schimburile de substante si
gaze la nivel tisular
Valvele atrio-ventriculare(mitrala/bicuspida si tricuspida) se deschid in timpul
diastolei si se inchid in timpul sistolei
Valvele semilunare(AORTICE SI PULMONARE)-SE DESCHID IN TIMPUL
SISTOLELOR SI SE INCHID IN TIMPUL DIASTOLELOR
Debitul cardiac -cu ajutorul lui se apreciaza activitatea cardiaca si este egal cu
produsul dintre volumul-bataie(70 ml/bataie) si frecventa cardiaca(70-75
batai/min), deci DC=5L/min(in repaus)
Frecventa cardiaca se afla sub control nervos
Volumul-bataie este influentat de volumul de sange aflat in ventriculi la sf
diastolei,presiunea arteriala si de forta de contractie a ventriculului.
Frecv cardiaca poate creste pana la 200 batai/min,volumul -bataie pana la
150ml/bataie ,in timpul efortului fizic, ceea ce duce la cresterea DC de 6 ori
(30L/min). In cursul sarcinii ,efortului fizic,al febrei si la altitudine,DC creste, in
somn SCADE.
Proprietatile fundamentale ale miocardului
Depolarizarea unei celule cardiace se transmite la celule adiacente=dublu sincitiu
functional atrial si ventricular, izolate dpdv electric. Singura conexiune electrica
dintre atrii si ventricule este reprezentata de NSA si continuarea sa, fasciculul
His.
Musculatura caridaca este alcatuita din 2 tipuri de celule:1. celule care initiaza si
conduc impulsul;2.celule care conduc impulsul si raspund la stimuli prin
contractie =miocardul de lucru
Celulele de tip 1 confera AUTOMATISMUL INIMII (stimulul este generat in
interiorul organului;ambele tipuri de celule sunt excitabile )
1.Excitabilitatea: proprietatea celulei cardiace de a raspunde la un
stimul(excitabila in diastola,inexcitabila in sistola) printr-un PA propagat.
LEGEA INEXCITABILITATII PERIODICE A INIMII=inima este excitabila doar in
diastola, inexcitabila in sistola(se afla in PRA);Indiferent de intensitatea
stimulului,acesta ramane fara efect ceea ce prezinta o mare importanta pentru
conservarea functiei de pompa a inimii:stimulii cu frecv mare nu pot tetaniza
inima prin SUMAREA contractiilor. Explicatia PRA a inimii rezida din forma
particulara a PA al inimii.
2.Automatismul -reprezinta proprietatea inimii de a se autostimula .
Centrii de automatism cardiac se gasesc in celulele care initiaza si conduc
impulsul(celule de tip 1);exista 3 astfel de centri la nivelul inimii
1.Nodulul sinoatrial -activ cardiaca este condusa de acest centru,unde frecv
descarcarilor este de 70-80 batai/min,inima batand in mod normal in ritm
SINUSAL.
2.NAV-40 batai/min ;acest centru,desi functioneaza permanent si in parelel cu
NSA ,nu se poate maniffesta in mod normal.Acest centru preia comanda doar in
situatia in care centrul sinusal este scos din functiune, imprimand astfel inimii
ritmul nodal -jonctional.
3.Fasciculul HIS si reteaua Purkinje -25 batai/min;preia comanda numai in
cazul intreruperii conducerii atrio-ventriculare ,imprimand ritmul
IDIOVENTRICULAR.
Tahicardia-accelerarea ritmului inimii in urma stimularii simpatice/caldurii
Bradicardia-scaderea ritmului inimii in urma stimularii PS /racirii NSA.
3.Conductibilitatea-propr inimii de a propaga excitatiile la nivelul tuturor
fibrelor sale . Viteza de conducere este de 10 ori mai mare la nivelul f.His si a
retelei Purkinje ,decat la nivelul miocardului contractil atrial/ventricular.
4.Contractilitatea-propr muschiului inimii de a dezvolta tensiune intre capetele
fibrelor sale. Forta de contractie miocardica este d.p. cu grosimea peretilor
inimii:mai mare in ventricule decat in atri si > in VS decat in VD.
contractiile=sistole
relaxarile=diastole

Ciclul cardiac=alcatuit dintr-o sistola si o diastola

durata lui este i.p. cu frecventa cardiaca; la FC de 75 batai/min ,durata este de
0,8s; exista un ASINCRONISM intre SA si SV de 0,1s ,datorat intarzierii
conducerii la niveul NAV.
Diastola izovolumetrica:ventriculele devin cavitati inchise;presiunea intracavitara
continua sa scada pana se inchid valvele semilunare(pt a impiedica refluarea
sangelui in ventricule) si pana cand devine inferioara presiunii din atri. In acest
moment ,se deschid valvele AV ,permitand umplerea ventriculelor cu sange din
atrii(DG).
Manifestarile ciclului cardiac:electrice,mecanice,chimice
1.Electrice:insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare
miocardica; inregistrarea grafica a acestora se nume ELECTROCARDIOGRAMA
2.Mecanice :pulsul arterial-expansiunea sistolica a peretelui arterei datorita
cresterii bruste a presiunii sangelui; inregistrarea grafica:sfimograma si se obtin
indformatii cu privire la ARTERE SI MODUL DE GOLIRE AL VS
Socul apexian-expansiunea sistolica a peretelui toracal din partea stg in spatiul
intercostal 5 a varfului inimii
3.Acustice:zgomotul I/sistolic:produs de inchiderea valvelor AV si de vibratia
peretelui miocardului la inceputul SV;este lung,de tonalitate joasa si intens
Zgomotul II/diastolic:produs de inchiderea valvelor semilunare la inceputul
diastolei ventriculare;este mai scurt, mai putin intens si acut.Inregistrarea
zgomotelor cardiace se numeste fonocardiograma.
Circulatia sangelui: