Sunteți pe pagina 1din 45

SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND

PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

CAPITOLUL I

1 Noţiuni de bază privind salarizarea

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli şi decontarea salariilor


cuvenite angajaţilor, astfel ca potrivit reglementarilor legale "sunt considerate venituri din salarii, denumite
in continuare salarii, toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o
activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de
perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemniza
-ţiile pentru incapacitate temporară de muncă". (Cod Fiscal, art. 55). Salariile se stabilesc prin negocieri
individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi sau reprezentanţi ai acestora. Acestea se plătesc
înaintea oricăror altor obligaţii băneşti ale angajatorilor. Salariul este confidenţial, angajatorul având
obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. Acesta se plăteşte cel puţin o dată pe
lună în bani, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă sau în
regulamentul intern, după caz. Plata se poate efectua şi prin virament.

Contractul individual de muncă


Contractul dintre angajator şi salariat este denumit "contract individual de muncă".
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se
obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul
unei remuneraţii denumite salariu.Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului
părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă
scrisă revine angajatorului. O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care
constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea prevederilor atrage
nulitatea contractului individual de muncă. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea
contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice
pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. La
contractul de muncă se ataşează şi fişa postului, cu principalele atribuţii ale salariatului respectiv.

Contractul colectiv de muncă


Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală, pe de o
parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se
stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din
raporturile de muncă. Negocierea colectivă, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepţia unităţii care are
mai puţin de 21 salariaţi.
Toţi angajatorii au obligaţia de a întocmi un regulament intern, afişat la sediul acestora.

1
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor.


Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de
muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Salariaţii care cumulează mai
multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de
bază. Salariaţii care lucrează cu cumul nu beneficiază de deduceri personale, decât la locul de muncă pe
care îl declară de bază, iar salariaţii care cumulează pensia cu salariul nu contribuie la asigurările pentru
şomaj.

2 Contabilitatea operaţiilor privind


decontările cu personalul

Decontările cu personalul presupun, pe de o parte, înregistrarea în conturile de cheltuieli a drepturilor


de personal cuvenite angajaţilor şi pe de altă parte, plata efectivă a acestor sume personalului. Structural,
salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaţilor, sporurile (spor pentru condiţii deosebite de
muncă, spor pentru orele prestate pe timpul nopţii, spor pentru orele suplimentare de muncă, spor pentru
vechimea neîntreruptă în muncă), adaosurile, indemnizaţiile şi alte sume acordate (pentru conducere,
indexările de salarii pentru compensarea creşterii preţurilor, indemnizaţiile acordate pentru concediul de
odihnă etc). Sunt incluse în fondul de salarii şi indemnizaţiile plătite personalului care lucrează pe bază de
contracte de prestări de servicii sau contract individual de muncă cu timp parţial în măsura în care sunt
prevăzute a fi suportate din acesta.
De asemenea, mai sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul şi ajutoarele materiale şi de
protecţie socială sub formă de: ajutoare de boală, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare
pentru îngrijirea copilului (până la 31.12.2005), ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate de întreprindere care
se suportă din contribuţia pentru asigurări sociale respectiv din contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii,
precum şi sumele achitate, potrivit legii, pentru şomaj etc. Sunt incluse în sfera decontărilor cu personalul şi
sumele care reprezintă premiile acordate personalului şi participările acestuia la profit.
Elementele utilizate pentru calculul salariilor aşa cum sunt conţinute în statul de salarii se prezintă
astfel: Relaţia de calcul a venitului impozabil (bazei de calcul a impozitului pe salarii):

● Salariu brut de bază (realizat)


+ sporuri şi adaosuri
+ indemnizaţii de conducere şi alte sporuri acordate pentru funcţii de conducere
+ indexări de salariu şi compensări ale creşterii preţurilor
+ salariu în natură
+ alte drepturi de personal
=Venit brut total
- contribuţia personalului la asigurările sociale

2
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- contribuţia personalului la fondul de şomaj


- contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate
= Venit net
- deducere personală
= Venit bază calcul (venit impozabil)

● Venit brut total


- contribuţia personalului la asigurrile sociale
- contribuţia personalului la fondul de şomaj
- contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate
- impozit pe salarii
- avansuri acordate personalului
- reţineri în favoarea terţilor
- reţineri în favoarea unităţii
= Salariu net de plată (rest de plată)

Remunerarea factorului forţă de muncă generează o plată largă de obligaţii: asigurări sociale,
contribuţii la fondul de şomaj, impozite pe veniturile din salarii, fonduri speciale etc. Toate impozitele,
contribuţiile şi fondurile speciale cu privire la forţa de muncă au ca bază de calcul salariul brut realizat sau
salariul tarifar.
Salariul brut realizat (efectiv) este format din salariul tarifar, sporul de vechime, alte sporuri, primele
acordate, avantaje în natură, orele suplimentare etc.
Pentru societăţile comerciale care utilizează forţă de muncă pe o durată determinată sau nedetermi
-nată, funcţionari publici, unitatea este obligată să depună pentru toate persoanele angajate contractul
individual de muncă în termen de 20 zile de la data angajării.
Obligaţia de a înregistra contractele individuale de muncă la direcţiile de muncă şi protecţie socială a
persoanelor fizice revine societăţilor comerciale şi celorlalte categorii de agenţi economici cu capital privat
sau mixt, asociaţii cu caracter obştesc care funcţionează potrivit legislaţiei române.
Cheltuielile cu personalul şi decontarea drepturilor cuvenite angajaţilor determină următoarele
înregistrări contabile:

Decontări cu salariaţii

- înregistrarea statului de plată:

641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

3
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- reţineri din salarii:


421 = %
Personal-salarii datorate
425
Avansuri acordate personalului
427
Reţineri din salarii datorate terţilor
4312
Contribuţia personalului la asigurările sociale
4314
Contributia angajaţilor la asigurările de sănătate
4372
Contribuţia personalului la fondul de şomaj
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor

- alte ajutoare plătite din fonduri proprii:


6458 = 423
Alte cheltuieli privind asigurările Personal - ajutoare materiale datorate
şi protecţia socială

- din 2006, consumul tichetelor de masă acordate salariaţilor se înregistrează astfel:


642 = 5328
Cheltuieli cu tichetele de masă Alte valori
acordate salariaţilor

Convenţii civile în baza Codului civil


Convenţiile civile sunt contracte încheiate în baza Codului civil pentru prestarea unor lucrări
ocazionale, care nu ating pragul de 2 ore în medie pe zi, ca să justifice incheierea unor contracte de muncă.
Impozitul reţinut reprezintă plăţi anticipate, deci persoanele respective vor depune declaraţie pe venitul
global.
Din venitul realizat, se reţine şi 6,5% CASS asigurat, care se deduce din baza de impozitare.
Plătitorii au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând
plăţi anticipate pentru venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/ convenţiilor civile încheiate
potrivit Codului civil.

4
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Din anul 2005 cota de impunere este de 10%, conform prevederilor art.53 (2) lit.a). Aceasta este însă
numai o plată anticipată, persoana va depune declaraţie de venit până la 15 mai.
- stat de plată pentru colaboratori:
621 = 401.3
Cheltuieli cu colaboratorii Colaboratori

- reţineri:
401.3 = %
Colaboratori 444 - impozit
4314 – CASS

3 Contabilitatea operaţiilor privind

decontările cu asigurările sociale şi protecţia socială

Operaţiile privind decontările cu asigurările sociale se referă la constituirea obligaţiilor faţă de


bugetul asigurărilor sociale şi la stingerea acestor obligaţii în legătură cu contribuţiile întreprinderii şi ale
personalului la asigurările sociale şi la fondul de şomaj.
Contabilitatea decontărilor privind contribuţia unităţii şi a personalului la asigurările sociale şi
contabilitatea decontărilor privind ajutorul de şomaj datorat de unitate precum şi de salariaţi se realizează cu
ajutorul contului 43 „Asigurări sociale, potecţia socială şi conturi asimilate”.

3.1 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate CASS

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care este constituit din
contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate suportată de asiguraţi şi de persoane fizice sau juridice care
angajează personal salariat.
Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază, care cuprinde servicii medicale, servicii de
îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

3.1.1 Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de sănătate

Asiguraţi cu plata contribuţiei


Calitatea de asigurat o au toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi
apatrizii care au domiciliul în România sau au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară

5
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

în România în condiţiile legii şi fac dovada plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la fond, în
condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice.
Calitatea de asigurat încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România,
cu decesul sau cu declararea judecătorească a morţii asiguratului.
Drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei.

Baza de calcul şi cota


Contribuţia lunară a persoanelor asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, aplicată asupra
veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit. Angajatorul are
obligaţia calculării, reţinerii şi virării lunare integrale a contribuţiei datorate de către persoana asigurată în
contul deschis pe seama Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei
Statului în a căror rază angajatorii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană
fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut
de lege, indiferent la perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Veniturile asimilate salariilor cuprind:


- indemnizaţiile pentru funcţii de demnitate publică;
- indemnizaţiile pentru funcţii alese la persoane juridice fără scop lucrativ;
- indemnizaţiile administratorilor la companii naţionale;
- sume primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
- sumele primite de membrii AGA, cenzori
- sumele primite de reprezentanţi în organisme tripartite;
- indemnizaţia lunară a asociatului unic înscrisă în declaraţia de asigurări sociale (cel puţin salariul minim);
- sume acordate de oganizaţii nonprofit, alţi neplătitori de impozit pe profit peste 2,5 ori diurna pentru
instituţii;
- orice alte sume sau avantaje în natură, de natură salarială.

Asiguraţi cu plata contribuţiei din alte surse


Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia, cu plata
contribuţiei din alte surse:
- se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, în concediu medical
pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau în concediu pentru creşterea copilului până la
împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3
ani;

6
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Contribuţia pentru convenţii civile în baza Codului civil


Contribuţia de 6,5% se calculează numai în cazul, când aceste persoane nu realizează cel puţin unul
din următoarele tipuri de venituri:
- venituri de natură salarială
- venituri din activităţi independente
- venituri din agricultură şi silvicultură
- indemnizaţie de şomaj.

3.1.2 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate

Se consideră angajator persoana fizică sau juridică la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, pe
bază de contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevăzut de lege.

Baza de calcul şi cota


Angajatorii au obligatia să calculeze, să reţină şi să vireze lunar în contul deschis la unităţile
teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe,
contribuţia de 7% datorată pentru asigurarea sănătătii personalului, raportat la fondul de salarii realizat.
Prin fond de salarii realizat, se întelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de persoanele
fizice şi juridice pentru plata drepturilor salariale sau/şi drepturilor asimilate salariilor, aşa cum sunt definite
în legislaţia fiscală.
Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidenţiată în declaraţia lunară privind
obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, depusă de angajator la unitatea teritorială
a Administraţiei Financiare la care este luat în evidenţă ca plătitor de impozite şi taxe.
Termenul de plată a contribuţiilor este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se
datorează plata drepturilor salariale lunare.

3.1.3 Declaraţia CASS

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii sunt obligate să depună lunar
la casele de asigurări alese în mod liber de asiguraţi declaraţii nominale privind obligaţiile ce le revin faţă de
fond şi dovada plăţii contribuţiilor.( vezi Anexa nr. 3a, Anexa 3b, Anexa nr. 3c).
Ordinul 221/2005, cu modificările şi completările ulterioare introduce modelul declaraţiei privind
contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Termen de depunere: 25 ale lunii următoare.
Loc de depunere: casele de asigurari de sănătate pentru care au optat salariaţii

7
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

sau unde sunt înscrise punctele de lucru, filialele sau sucursalele.

3.1.4 Înregistrări contabile

Pentru reţinerea de la salariaţi a cotei de 6.5% şi constituirea obligaţiei de plată de către angajatori
către bugetul consolidat al statului:
421 = 4314
Personal – salarii datorate Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările socile de sănătate
Achitarea obligaţiei:
4314 = 5121
Contribuţia angajaţilor pentru Conturi la bănci în lei
asigurările socile de sănătate

Pentru plata de către angajator a cotei de 7% şi constituirea obligaţiei de plată de către bugetul
consolidat al statului:
6453 = 4313
Contribuţia angajatorului pentru Contribuţia angajatorului pentru
asigurările socile de sănătate asigurările socile de sănătate

Achitarea obligaţiei:
4313 = 5121
Contribuţia angajatorului pentru Conturi la bănci în lei
asigurările socile de sănătate

Majorările şi penalităţile sunt cheltuieli nedeductibile şi se înregistrează astfel:


6581 = 448
Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

iar plata prin bancă:


448 = 5121
Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului Conturi la bănci în lei

3.2 Concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate

8
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

OUG 158/2005 introduce un nou sistem pentru acordarea concediilor pentru incapacitate temporară
de muncă şi o nouă contribuţie din care se plătesc indemnizaţiile. Sistemul separă aceste drepturi de bugetul
asigurărilor sociale, ele aparţinând acum asigurărilor sociale de sănătate.
Singura excepţie este concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului până la 2 ani, care din
2006 se acordă din bugetul de stat, pe baza OUG 148/2005 şi a normelor de aplicare. Acest drept nu mai
înseamnă obligaţii de plată pentru angajatori.
Pot beneficia de drepturi atât salariaţii cu contract individual de muncă, cât şi şomerii sau persoanele
autorizate să desfăşoare activităţi independente etc.

3.2.1 Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

Asiguraţi
1. Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de
asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraţi, au dreptul la concedii medicale şi indemnizaţii
de asigurări sociale de sănătate, dacă:
a) desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului
de serviciu;
b) desfăşoară actvităţi în funcţii elective, precum şi membrii cooperatori ...
2. De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în una din situaţiile de mai sus, dar
sunt:
a) asociaţi, comanditari sau acţionari; (pentru aceste persoane contribuţia se datorează asupra
indemnizaţiei lunare a asociatului unic înscrise în declaraţia de asigurări sociale, sau asupra venitului din
dividende estimat a se realiza pe anul în curs
b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management
3. Dreptul la concediile şi indemnizaţiile este condiţionat de plata contribuţiei de asigurări sociale de
sănătate destinată suportării acestor indemnizaţii, denumită în continuare contribuţie pentru concedii şi
indemnizaţii (CCI).

Baza de calcul şi cota


Cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se
diminuează cu 0,75 puncte procentuale prin deducere din cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de
angajator.
Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, este de
0,75% aplicată la fondul de salarii şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate.

9
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Prin fond de salarii realizat, se înţelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata
drepturilor salariale sau de natură salarială.
Termen de plată a contribuţiei este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează
plata.

3.2.2 Drepturi de asigurări sociale de sănătate

Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în


condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt:
a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite
sau de accidente în afara muncii;
b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de
muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli
profesionale;
c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

Stagiul de cotizare
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute este de 6 luni realizate în ultimele
12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără
condiţii de stagiu de cotizare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor
infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA.
Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare.
Se consideră stagiu de cotizare şi situaţia în care, prin însumarea perioadelor ce constituie stagiul de
cotizare din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului, rezultă un număr de zile de stagiu de cotizare cel
puţin egal cu numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului.
Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a achitat contribuţia pentru
concedii şi indemnizaţii.
Stagiul asimilat se constituie din perioadele în care asiguratul:
- a beneficiat de CASS suportat din alte surse (a primit indemnizaţii pentru incapacitate temporară
de muncă, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, creşterea copilului);
- a beneficiat de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de OUG 158/05;
- a realizat, până la 31.12.2005 stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau a beneficiat de
indemnizaţie de risc maternal;
- a beneficiat de pensie de invaliditate;

10
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- a urmat (şi a absolvit) cursurile de zi ale învăţământului universitar.

Baza de calcul a indemnizaţiilor


Baza de calcul a indemnizaţiilor se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe
baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din cele 12 luni
din care se constituie stagiul de cotizare.
Pentru perioadele asimilate se iau în calcul:
1. - dacă se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare pentru baza de calcul se iau în
calcul:
a) cuantumul indemnizaţiilor - pentru art.8.(1)c) şi (2) din OUG 158/2005
- persoanele pentru care până în data intrării în vigoare a OUG 158/2005, plata CASS s-a făcut din
alte surse, adică persoanele aflate în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, în
concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, sau în concediu pentru
creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de
către copil a vârstei de 3 ani;
- persoanele care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii potrivit OUG 158/2005.
b) salariul minim brut - pentru art.8.(1)b) şi (3) din OUG 158/2005
- persoanele pentru care până la data intrării în vigoare a OUG 158/2005, plata CASS s-a făcut din
alte surse, adică au fost militari în termen sau au urmat cursuri de zi universitare
2. dacă se utilizează pentru baza de calcul stagii asimilate cf.art.12.(2) din norme (adică stagii de
cotizare în sistemul public de pensii şi indemnizaţii de risc maternal), se iau în considerare:
- veniturile în baza cărora s-a datorat sau s-a achitat CAS sau indemnizaţia de risc maternal.
- Cf. art.70 din 9.), în cazul în care nu este necesar stagiu de cotizare şi stagiul de 6 luni nu este complet, se
ia media veniturilor din lunile pentru care s-a calculat contribuţia de concedii şi indemnizaţii sau din prima
lună pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia, cu respectarea prevederilor art.69.
- Deocamdată nu este precizat, dacă perioada în care salariaţii se află în concediu pentru creşterea
copilului până la 2 ani conform OUG 148/2005 se va putea cuprinde în stagiul asimilat de
cotizare, precum şi nivelul veniturilor care ar putea fi incluse în baza de calcul pentru obţinerea
de concedii şi indemnizaţii după întoarecerea din concediul pentru creşterea copilului.

Certificatul medical
Asiguraţii beneficiază de concedii şi indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul
curant în duoă exemplare pacientului. Exemplarul 2 va fi depus lunar de către angajator, exemplarul 1
rămâne la angajator, ataşat la fişa angajatului, şi va fi vizat, după caz, de medicul de întreprindere, în cazul
asiguraţilor salariaţi.

Calculul drepturilor

11
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

La modul general, drepturile se determină astfel:


Suma venituri pt.care + Veniturile
s-a achitat CCI asimilate
Media zilnică a bazei de calcul = --------------------------------------------
Nr.zile lucrate + Nr. zile asimilate

Cuantum indemnizaţie = Media zilnică a BC * cota(%) * Nr.zile lucrătoare de concediu medical

3.2.3 Declaraţia CCI

Evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate se
realizează pe baza Declaraţiei privind obligaţiile de plată către bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii
Declaraţia privind obligaţiile de plată va fi însoţită, după caz, de declaraţia privind evidenţa
nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii reglementate de OUG nr.
158/2005 şi exemplarul 2 al certificatelor de concedii medicale.
Daclaraţia CCI se depune lunar, pe suport de hârtie şi în format electronic conform metodologiei
prevăzute, la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază îşi are sediul social angajatorul, până la data de 25 a
lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (Vezi Anexa 1,
Anexa 2).

3.2.4 Înregistrări contabile

Pentru înregistrarea obligaţiei angajatorului privind contribuţia la fondul de asigurare pentru


accidente de muncă şi boli profesionale:
6451 = 4316
Contribuţia unităţii la Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale concedii şi indemnizaţii

Achitarea obligaţiei:
4316 = 5121
Contribuţia angajatorului pentru Conturi la bănci în lei
concedii şi indemnizaţii

- indemnizaţie de asigurări de sănătate din fond salarii:


6458 = 423 (se poate şi 641 = 423)

12
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Alte cheltuieli privind asigurările Personal -ajutoare materiale datorate


şi protecţia socială

- indemnizaţie de asigurări de sănătate recuperată din CCI:


4316 = 423
Contribuţia angajatorului pentru Personal - ajutoare materiale datorate
concedii şi indemnizaţii

- reţineri din indemnizaţiile de asigurări de sănătate:


423 = %
Personal - ajutoare materiale datorate
4312
Contribuţia personalului la asigurările sociale
4372
Contribuţia personalului la fondul de şomaj
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor
425
Avansuri acordate personalului
427
Reţineri din salarii datorate terţilor

3.3 Contribuţia la asigurările sociale de stat CAS

Contribuţia pentru asigurări sociale generează datorii şi creanţe pentru unităţile care utilizează forţă
de muncă pe baza contractului individual de muncă şi a celui colectiv precum şi pentru persoanele fizice şi
juridice care au angajat forţă de muncă cu contract individual de muncă cu timp parţial.
Contribuţia pentru asigurări sociale se datorează atât de angajat cât şi de angajator şi se determină
prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de calcul.

Asiguraţi
1. În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii publici;
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o

13
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei
legi, cu ale persoanelor la pct anterior
- persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii
brute pe economie, şi care se află în una din situaţiile următoare:
a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
b) administratori sau manageri, care au încheiat contract de administrare sau de management
- persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puţin 3
salarii medii brute pe economie, şi care se regăsesc în două sau mai multe situaţii prevăzute la pct.anterior;
2. Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare socială persoanele care nu se
regăsesc în situaţiile prevăzute la pct.1.
Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza
codului personal de asigurări sociale, care este codul numeric personal.

3.3.1 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de stat

Baza de calcul şi cota


Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 9,5%, indiferent de condiţiile de muncă.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:
- salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege
sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraţilor care desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă şi funcţionarii publici;sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar
de asiguraţii care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o
organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei
legi, cu ale persoanelor la pct anterior.

Conţinutul bazei de calcul se explică astfel:


a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program
normal şi suplimentar
b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din
salariul de bază brut sau sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu;
c) sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de
perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, evenimente familiale deosebite, întreruperi ale
lucrului din motive neimputabile salariaţilor);
d) sumele acordate cu ocazia ieşirii în pensie, plătite din fondul de salarii;

14
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

e) premiile anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând
participarea salariaţilor la profit;
f) drepturile în natură, acordate salariaţilor sub formă de remuneraţie;
g) sumele plătite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea
salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau
religioase, etc.);
h) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective
de muncă, plătite din fondul de salarii.
Baza de calcul nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 este
de 1.007 lei. Pentru partea din baza de calcul care depăşeşte 5.385 lei
(5*salariul mediu pe economie), nu se mai calculează contribuţia asiguratului.
CAS nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile
angajatorului şi care se plătesc direct de acesta;
b) drepturile plătite în cazul încetării raporturilor de muncă;
c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, precum şi
drepturile de autor;
d) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

3.3.2 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de stat

Baza de calcul şi cota


Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenţa dintre nivelul cotelor
decontribuţii de asigurări sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de condiţiile de muncă, prin legea anuală a
bugetului asigurărilor sociale de stat şi nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale.
De la 1 ianuarie 2006, conform OUG 158/2005 cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu 0,75 puncte procentuale prin deducere din cota
de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator.

Cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:


a) pentru condiţii normale de muncă 19,75%
b) pentru condiţii deosebite de muncă 24,75%
c) pentru condiţii speciale de muncă 29,75%

15
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie
fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi
Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din
luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute.
În situaţia depăşirii plafonului prevăzut, în cazul angajatorilor care datorează contribuţie asupra unui
fond total de salarii realizat în condiţii diferite de muncă, baza de calcul la care se datorează contribuţia de
asigurări sociale, corespunzătoare fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în
fondul total de salarii, a drepturilor salariale realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.

3.3.3 Declaraţia CAS

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, sunt obligate să depună în
fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declaraţia privind evidenţa nominală
a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declaraţia se depune la casa
teritorială de pensii, în raza căreia se află sediul angajatorului.
Declaraţia nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi
are sediul persoana juridică, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datoreză
contribuţia de asigurări sociale.
Declaraţia nominală se depune, indiferent de numărul mediu lunar de asiguraţi, pe suport electronic,
însoţit de suportul de hârtie (Vezi Anexa Nr.1.1, Anexa Nr.1.2)
În caz de corecturi, se depun declaraţii rectificative.

3.3.4 Înregistrări contabile


Pentru reţinerea de la salariaţi a cotei de 9.5% şi constituirea obligaţiei de plată de către angajatori
către bugetul consolidat al statului:
421 = 4312
Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la asigurările sociale

Achitarea obligaţiei:
4312 = 5121
Contribuţia personalului la asigurările sociale Conturi la bănci în lei

Pentru plata de către angajator a cotei de 19,75% şi constituirea obligaţiei de plată de către
bugetul consolidat al statului:
6451 = 4311

16
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia unităţii la asigurările sociale

Achitarea obligaţiei:
4311 = 5121
Contribuţia unităţii la asigurările sociale Conturi la bănci în lei

Majorările şi penalităţile sunt cheltuieli nedeductibile şi se înregistrează astfel:


6581 = 448
Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

iar plata prin bancă:


448 = 5121
Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului Conturi la bănci în lei

- ajutor de deces din CAS:


4311 = 423
Contribuţia unităţii la asigurările sociale Personal - ajutoare materiale datorate

3.4 Contribuţia la fondul de şomaj

Contribuţia la fondul de şomaj se datoreză de întrprinderile cu capital autohton şi străin cu sediul în


România care angajează pe bază de contract de muncă, personal român.

3.4.1 Contribuţia angajatului la fondul de şomaj

Asiguraţi
Asiguraţii pot fi:
a) cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România,
cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetăţeni români care lucrează în străinătate
c) cetăţeni străini sau apatrizi care pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt
încadraţi în muncă sau realizează venituri.

Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul să


beneficieze de indemnizaţie de şomaj.

17
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu:


a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de
contract de muncă temporară cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) funcţionarii publici;
c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective;
d) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
e) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc
în una dintre situaţiile prevăzute la lit.a)-d).
Se pot asigura:
a) asociat unic, asociaţi;
b) administratori care au încheiat contracte
Venitul lunar pentru care se asigură persoanele prevăzute la nu poate fi mai mic decât salariul de
bază minim brut pe ţară.

Baza de calcul şi cota


Baza lunară de calcul asupra căreia se aplică contribuţia individuală în cotă de 1% prevăzută la
art.27 din lege, este reprezentată de salariul de bază lunar brut, conform contractului individual de muncă,
corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit
şi alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază.
În lunile în care raporturile de muncă sau de serviciu se stabilesc, încetează, se suspendă, respectiv se
reiau, cu excepţia suspendării pentru incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30
de zile, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj se calculează prin aplicarea cotei de 1%
asupra bazei de calcul corespunzătoare timpului efectiv lucrat în luna respectivă.

3.4.2 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj

Baza de calcul şi cota


Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cotă de
2,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate obligatoriu, prin
efectul legii.
Fondul total de salarii brute lunare prevăzut la art.26. din lege, realizat de persoanele
asigurate,include:
a) salariile de bază;
b) indemnizaţiile, ca unică formă de remunerare a activităţii;
c) salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate,
corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară;

18
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

d) sporurile, adaosurile şi indemnizaţiile;


e) salariile de merit;
f) sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizaţiile clinice;
g) stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;
h) indemnizaţiile pentru concediul de odihnă;
i) indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă, suportate de unităţi,
conform legii, din fondul de salarii;
k) orice alte sume plătite din fondul de salarii, cu excepţia compensaţiilor acordate salariaţilor
concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor.

3.4.3 Declaraţia şomaj

. Declaraţia lunară se depune/transmite până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care
se datorează drepturile salariale, la agenţia în a cărei rază teritorială se află sediul angajatorului persoană
juridică.
Angajatorii care au sucursale şi/sau puncte de lucru, depun/transmit declaraţia cumulat, la agenţia în
a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, denumit în continuare unitatea centrală.
Subvenţiile/scutirile/reducerile deduse din contribuţia datorată şi/sau, după caz, cele care se
recuperează de la bugetul asigurărilor pentru şomaj se declară prin completarea de către unitatea centrală a
anexei nr.2 "Date despre angajator - subvenţii, scutiri şi reduceri" la prezenta procedură.
Subvenţiile, scutirile şi reducerile din contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj se operează la
nivelul unităţii centrale, care poate efectua regularizări între sumele datorate de către sucursalele şi/sau
punctele sale de lucru şi sumele pe care le are de recuperat pe seama acelor sucursale şi/sau puncte de lucru.
Angajatorii depun/transmit declaraţia, obligatoriu, în format electronic şi depun odată cu aceasta, pe
suport hârtie, anexa nr.2 la prezenta procedură, listată la calculator, semnată şi ştampilată (Vezi Anexa Nr.1,
Anexa Nr.2).
În cazul în care este necesară corecţia retroactivă a unor date deja declarate se pot depune
declaraţii rectificative.

3.4.4 Înregistrări contabile

Pentru reţinerea de la salariaţi a cotei de 1 % şi constituirea obligaţiei de plată de către angajatori


către bugetul consolidat al statului:
421 = 4372
Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la fondul de şomaj

19
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Achitarea obligaţiei:
4372 = 5121
Contribuţia personalului la fondul de şomaj Conturi la bănci în lei

Pentru plata de către angajator a cotei de 2,5 % şi constituirea obligaţiei de plată de către bugetul
consolidat al statului:
6452 = 4371
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

Achitarea obligaţiei:
4371 = 5121
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Conturi la bănci în lei

Majorările şi penalităţile sunt cheltuieli nedeductibile şi se înregistrează astfel:


6581 = 448
Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

iar plata prin bancă:


448 = 5121
Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului Conturi la bănci în lei

Stimulente şi reduceri afeferente convenţiilor încheiate cu AJOFM:


445 = 741
Subvenţii Venituri din subvenţii de exploatare

4371 = 445
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Subvenţii

3.5 Asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale

De la 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare sistemul de asigurări pentru accident de muncă şi boli
profesionale, în care se plătesc cote diferenţiate de contribuţii în funcţie de natura activităţii desfăşurate,
creându-se fondul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale (FAAMBP). Indemnizaţiile
pentru afecţiunile rezultate de pe urma accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se plătesc din acest
fond. Administratorul fondului este CNPAS (Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale).

20
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:


a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de
durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective, membrii cooperaţiei meşteşugăreşti;
c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate;
d) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.

3.5.1 Contribuţia angajatorului la asigurările pentru accidente de muncă şi boli


profesionale

Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător, corespunzător activităţii principale


desfăşurate în fiecare unitate. În sensul prezentei legi se va considera activitate principală activitatea cu
numărul cel mai mare de angajaţi.

Baza de calcul şi cota


Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli
profesionale este reprezentată de fondul total de salarii brute realizate.
Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc sunt stabilite de la 0,5% la
4%, aplicate asupra fondului total de salarii brute lunare.
Contribuţia nu se aplică asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile
angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta;
b) drepturile plătite în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, altele decât cele acordate
în perioada de preaviz;
c) diurnele;
d) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Termenul de declarare a contribuţiei este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se efectuează plata drepturilor salariale.

Declaraţia pe propria răspundere


În vederea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, angajatorul are obligaţia de a
comunica asigurătorului domeniul de activitate, conform CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii,
precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.
Comunicarea se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a angajatorului.

21
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Angajatorii au obligaţia să anunţe asigurătorul despre orice modificări apărute în legătură cu datele
din declaraţia pe propria răspundere, în termen de 15 zile de la care acestea au survenit.
Declaraţia pe propria răspundere se depune pe suport eletronic, însoţit de suportul pe hârtie.

Cuantumul indemnizaţiei
Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie profesională se acordă lunar şi
reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă
sau a bolii profesionale [dacă persoana nu beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de
muncă sau pensie de invaliditate de gradul 3].

Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă


Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media
veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgenţelor medico-
chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării
riscului.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii
profesionale se suportă pentru primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de
incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea
timpului de muncă
Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiţiile în care venitul
salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din
ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecţiunii.
Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor
afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii,
nu mai pot realiza durata normală de muncă.

Baza de calcul a indemnizaţiilor


Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului
de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează ca medie a veniturilor salariale
brute realizate de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului pe baza cărora s-a
stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

22
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor pentru
incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt
loc de muncă o constituie media veniturilor salariale lunare brute la care s-a achitat contribuţia.
Pentru calculul indemnizaţiilor se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă
concediul medical.

Despăgubiri în caz de deces


Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute.

3.5.2 Înregistrări contabile

Pentru înregistrarea obligaţiei angajatorului privind contribuţia la fondul de asigurare pentru


accidente de muncă şi boli profesionale:
6451 = 4315
Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia angajatorului la asigurările
de accidente şi boli profesionale
Achitarea obligaţiei:
4315 = 5121
Contribuţia angajatorului la asigurările Conturi la bănci în lei
de accidente şi boli profesionale

- indemnizaţie de asigurări de accidente recuperată din FAAMBP:


4315 = 423
Contribuţia angajatorului la asigurările Personal – ajutoare matreiale datorate
de accidente şi boli profesionale

- reţineri din indemnizaţiile de asigurări de sănătate:

423 = %
Personal - ajutoare materiale datorate
4312
Contribuţia personalului la asigurările sociale
4372
Contribuţia personalului la fondul de şomaj
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor

23
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

425
Avansuri acordate personalului
427
Reţineri din salarii datorate terţilor

- reţinerea CASS din FAAMBP la accidente de muncă:


4315 = 4314
Contribuţia angajatorului la asigurările de Contribuţia angajaţilor pentru asigurările
accidente şi boli profesionale sociale de sănătate

4 Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu bugetul statului şi


fondurile speciale

Întreprinderea este obligată să evidenţieze şi să vireze la bugetul statului sumele care reprezintă
obligaţiile sale fiscale. În această categorie se încadrează impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul
pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, accizele şi alte taxe şi impozite
indirecte, contribuţiile agenţilor economici pentru constituirea fondurilor speciale, comisionul pentru Camrea
de Muncă, taxa pe valoare adăugată.

4.1 Impozitul pe salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană
fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut
de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor
juridice fără scop lucrativ;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor la companii /
societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este
acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie,
în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite

24
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste
limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor
societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială sau asimilate salariilor.
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei
relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale,
indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului
colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:
- salariile de bază;
- sporurile şi adaosurile de orice fel;
- indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru
carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel, altele decât cele menţionate la pct. 3, având aceeaşi
natură;
- recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din
instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici;
- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de
despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii
la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de
odihnă;
- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;
- orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii.

Avantaje în natură
Avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop
personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii
oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scop personal;

25
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt
beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Venituri neimpozabile
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
- ajutoarele, indemnizaţiile acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu
excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, cum sunt:
- indemnizaţia de maternitate;
- indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
- indemnizaţia pentru risc maternal [neimpozabilă de la 1 mai 2005];
- indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu
handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani [neimpozabilă de la 1 mai
2005]

Venituri de natură salarială neimpozabile


Nu se impozitează:
- ajutoarele de înmormântare, pentru boli grave, calamităţi, naştere
- transportul la locul de muncă
- prestaţii pentru tratament şi odihnă cf, contractului de muncă
- în limita sumei de 1.500.000 lei/persoană/eveniment:
- cadourile pentru copiii minori ai salariaţilor (Paşti, 1 iunie, Crăciun)
- cadourile pentru salariate
- tichetele de masă şi drepturile de hrană
- folosinţa locuinţei de serviciu
- echipamentele tehnice, de protecţie şi de lucru, alimentele şi medicamentele de protecţie,
uniformele obligatorii
- cheltuielile de deplasare pentru transportul între localitatea de domiciliu şi locul de muncă, la
nivelul unui abonament lunar
- sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare,
- indemnizaţia de delegare şi detaşare (excepţie: persoanele juridice fără scop
patrimonial şi neplătitorii de impozit pe profit pot acorda neimpozabil diurna de până la 2,5 ori nivelul
pentru instituţii publice
- acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului
- indemnizaţiile de instalare
- plăţile compensatorii

26
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- veniturile din salarii realizate de către persoanele cu handicap grav şi accentuat [neimpozabile de la
1 mai 2005]
- veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator
- sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat
străin
- pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului
- abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice pt.îndeplinirea sarcinilor
de serviciu
- dreptul la stock options plan ...
- diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe
piaţă, pentru credite şi depozite

4.1.1 Deducerile personale

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la
locul unde se află funcţia de bază.
Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă
pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de
bază, în limita venitului realizat.
Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate
în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază.

Tabelul de mai jos (Fig.1.) este întocmit pe baza alin.(2) şi a Ordinului 19/2005 (6.),
precum şi a legislaţiei privind denominarea:

Venit lunar brut Întreţinuţi Deducere personală-lei


<= 1.000 lei 0 250 lei
1 350 lei
2 450 lei
3 550 lei
4 650 lei
1.000-3.000 lei 0 250 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]
1 350 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]
2 450 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]
3 550 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]
4 650 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]
>= 3.000 lei 0..N 0 lei

27
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Fig. 1.
(*VBL= venitul brut lunar realizat)

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului
sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile,
nu depăşesc 250 lei lunar.
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea
personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
Copii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada
se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului în funcţie de care se atribuie
deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcţia de bază.

Calculul impozitului

Baza şi cota de impozitare


Din anul 2005 s-a introdus cota unică de impozitare de 16%.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar final, care se calculează şi se reţine la
sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:


a) la locul unde se află funcţia de bază:
VENIT BRUT DIN SALARII
(-) Contribuţiile obligatorii (CAS,CASS,şomaj)
(=) VENIT NET DIN SALARII
(-) Deducerea personală acordată
(-) Cotizaţia sindicală plătită
(-) Contribuţii la scheme facultative de pensii ocupaţionale, max.200 euro/an
(=) BAZA DE CALCUL * 16%
= IMPOZIT

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri:


VENIT BRUT DIN SALARII
(-) Contribuţiile obligatorii (CAS,CASS,şomaj)
(=) BAZA DE CALCUL * 16%

28
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

= IMPOZIT

În toate cazurile:
VENIT BRUT
(-) contribuţiile obligatorii
(-) IMPOZIT
= SALAR NET
Impozitul plătit de membrii AGA, cenzori, etc. se asimilează salariilor, deci se reţine 16% impozit.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul
aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Fişele fiscale
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.
Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele, pe întreaga durată de efectuare a plăţii
salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită
organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent,
pentru anul fiscal expirat.

Venituri din dividende şi dobânzi


Aceste venituri nu ţin de domeniul veniturilor din salarii, dar plata lor înseamnă şi unele
obligaţii pentru angajatori.
Veniturile sub formă de dividende ... se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia
calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu
plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost
plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care a fost aprobat bilanţul contabil, termenul de
plată a impozitului pe dividende este până la 31 decembrie a anului respectiv.

4.1.2 Înregistrări contabile

Obligaţia de plată a impozitului pe salarii:


421 = 444
Personal – salarii datorate Impozitul pe salarii

Plata impozitului pe salarii:


444 = 5121

29
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Impozitul pe salarii Conturi la bănci în lei

5 Comisionul pentru camera de muncă

Carnetele de muncă ale salariaţilor se păstrează şi se completează de către direcţiile generale de


muncă şi protecţie socială.
Angajatorii sunt obligaţi să depună la inspectoratele teritoriale de muncă de pe raza unde îşi
desfăşoară activitatea, inclusiv la punctele de lucru, dacă sunt în alt judeţ decât în cel unde societatea
comercială îşi are sediul:
a) actele privind încheierea, executarea, suspendarea, modificarea şi încetarea contractelor
individuale de muncă, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora;
b) lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se face plata acestora.
La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a păstra şi completa carnetele de muncă ale
salariaţilor, inspectoratele teritoriale de muncă ca aceste operaţiuni să fie efectuate de către aceşti angajatori
şi să prezinte carnetele de muncă ale salariaţilor la inspectoratele teritoriale de muncă, la încetarea
contractelor individuale de muncă ale acestora, în vederea certificării înscrierilor efectuate.

Baza de calcul şi cota


Pentru prestarea serviciilor prevăzute în prezenta lege, inspectoratele teritoriale de muncă vor
percepe un comision stabilit după cum urmează:
a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le păstrează şi le completează carnetele de
muncă;
b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le prestează serviciile prevăzute la art.10,
constând în verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate de către aceştia.

5.1 Declaraţia de comision carnete de muncă

Angajatorii au obligaţia să calculeze comisionul şi să depună lunar la inspectoratul teritorial de


muncă o declaraţie fiscală privind stabilirea comisionului. Plata comisionului şi depunerea declaraţiei se vor
efectua până la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care este datorat (Vezi Anexa nr.1).

5.2 Înregistrări contabile

30
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Pentru înregistrarea obligaţiei angajatorului privind comisionul pentru cărţile de muncă:


622 = 462
Cheltuieli privind comisioanele Creditori diverşi
şi onorariile

Achitarea obligaţiei:
462 = 5121
Creditori diverşi Conturi la bănci în lei

CAPITOLUL II

1 Standard Internaţional de Contabilitate privind salariaţii

Contabilitatea Internaţională dedică Standardul Internaţional salariaţilor: IAS 19 „Beneficiile


angajaţilor”.
Ţara noastră deja s-a familiarizat cu acest standard în mod teoretic, în materie de salariaţi, fiscalitatea
trebuie să poată suporta financiar conceptele impuse de aceste standarde pentru a le aplica în viaţa
întreprinderii şi implicit a salariaţilor. În viziunea europeană şi internaţională se asigură o importanţă majoră,
dar firească, angajaţilor. Sunt concepte noi, abordări care pun o serie de problematici ce vizează importanţa
salariaţilor într-o întrepridere. Ei sunt producătorii de bogaţii şi ocupă un loc bine meritat după investitori ca
cea mai importanta categorie de utilizatori ai informaţiei financiare. Câtă importanţă se acordă forţei de
muncă aflată în activitate o deducem cu uşurinţă din standardul Internaţional nr. 19 „Beneficiile angajaţilor”.
Beneficiile trebuie recunoscute „ca şi datorie şi cheltuială atunci, când întreprinderea este în mod
demonstrabil angajat în:
a) încheierea contractului de muncă al unui angajat sau grup de angajaţi înainte de data normală de
pensionare; sau
b) furnizarea beneficiilor de încheiere ca rezultat al unei oferte făcute pentru a încuraja plecarea
voluntara în şomaj”.
Întreprinderile din România vor avea suficient timp în viitor să - şi proiecteze inclusiv beneficiile
angajaţilor pe termen scurt, beneficiile post-angajare cu distincţii clare între planuri de contribuţii
determinate şi planuri de beneficii determinate, beneficii pentru încheierea contractului de munca şi
compensaţii sub forma participaţiilor la capitalurile proprii.

IAS 19 „Beneficiile angajaţilor” intră în vigoare la perioade care încep la sau după l ianuarie 1999.
Anumite revizuiri intră în vigoare la sau după l ianuarie 2001; alte revizuiri intră în vigoare pentru perioade
care se încheie la 31 mai 2002.
Obiectivul prevede regimul contabil şi modalităţile de raportare a beneficiilor acordate angajaţilor,
inclusiv beneficiile pe termen scurt (salarii, concediu anual, concediu de boală, cotă anuală din profit, bonus-

31
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

uri şi beneficii nemateriale); pensii; asigurare de viaţă ulterioară încetării contractului de muncă şi beneficii
medicale (concediu lung, handicap, compensaţii amânate şi cote şi bonus-uri pe termen lung din profit).

Elemente cheie:
- principiul de bază: costurile beneficiilor acordate angajaţilor trebuie recunoscute în perioada în care
angajatul a prestat serviciul pentru care a primit respectivele beneficii, nu în momentul în care se
plătesc sau devin exigibile aceste beneficii;
- beneficiile pe termen scurt pentru angajaţi (plătibile în termen de 12 luni) trebuie să fie recunoscute
drept cheltuială în perioada în care angajatul prestează serviciile;
- cotele din profit şi bonus-urile vor fi recunoscute numai atunci când entitatea are obligaţia de a le
plăti şi când costurile pot fi estimate cu precizie;
- planurile pentru beneficii ulterioare încetării contractului de muncă (precum pensiile şi asigurările
medicale) sunt clasificate fie ca planuri de contribuţii definite, fie ca planuri pensii definite;
- conform planurilor de contribuţii definite, cheltuielile sunt recunoscute în perioada în care
esteplătibilă contribuţia;
- conform planurilor de pensii definite, o datorie este recunoscută în bilanţ ca fiind egală cu valoarea
netă dintre:
- valoarea actuală a obligaţiei de beneficii definite (valoarea actuală a plăţilor viitoare
preconizate necesare lichidării obligaţiei rezultate din serviciile prestate de angajat în perioada curentă şi
în perioadele precedente);
- câştigurile şi pierderile actuariale amânate şi costul trecut amânat al serviciului; şi
- valoarea reală a oricărui activ din plan la data bilanţului.
- planul de active cuprinde active păstrate într-unfond de beneficii pe termen lung, beneficii rezervate
angajaţilor, şi poliţe de asigurare;
- beneficiile pe termen lung destinate angajaţilor trebuie să fie recunoscute şi evaluate în acelaşi mod
ca şi beneficiile ulterioare încetării raportului de muncă în baza unor planuri de pensii definite;
- beneficiile acordate la încheierea raporturilor de muncă trebuie să fie recunoscute atunci când
entitatea este responsabilă de terminarea raporturilor de muncă a unuia sau a mai multor angajaţi
înainte de data normală de pensionare şi acest lucru poate fi demonstrat, sau este responsabilă de
furnizarea beneficiilor pentru încheierea raporturilor de muncă drept rezultat al unei oferte făcute
pentru încurajarea eliberării voluntare a funcţiei.

Tipuri de beneficii ale angajaţilor


IAS 19 „Beneficiile angajaţilor” este standardul ce descrie contabilizarea şi prezentarea
informaţiilor referitoare la beneficiile angajaţilor, Recunoaşterea datoriilor se face pe baza contabilităţii de
angajamente, standardul cerând unei întreprinderi să recunoască:

(a) o datorie, atunci când un angajat a prestat servicii în schimbul beneficiilor ce urmează a fi plătite în

32
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

viitor;
(b) o cheltuială, atunci când întreprinderea consumă beneficiile economice ce apar ca urmare a serviciului
prestat de un angajat în schimbul beneficiilor.

Beneficiile angajaţilor pot lua diverse forme şi pot fi clasificate după mai multe criterii. Standardul nu
face distincţie între beneficiile acordate în formă bănească (salarii, prime etc.) sau sub alte forme (avantaje în
natură, avantaje în servicii etc.). În categoria angajaţilor intră şi managerii. Este, de asemenea, important să
înţelegem.că recunoaşterea şi contabilizarea beneficiilor angajaţilor nu are legătură cu deductibilitatea fiscală
a acestor avantaje; statele care aplică Standardele Internaţionale de Contabilitate tratează prin legi speciale
regimul juridic şi fiscal al acestor beneficii.

Există cinci categorii de beneficii ale angajaţilor:

(a) beneficii pe termen scurt, cum ar fi indemnizaţii, salarii şi contribuţii la asigurările sociale, concedii
de odihnă anuale plătite şi concedii medicale plătite, planuri de prime şi participări la profit (dacă se
plătesc în douăsprezece luni de la sfârşitul perioadei) şi beneficii nemonetare, (cum ar fi asistenţa
medicală, cazarea, masa şi bunuri sau servicii gratuite sau subvenţionate) pentru angajaţii curenţi;
(b) beneficii post-angajare, cum ar fi pensiile, alte beneficii de pensionare, asigurări de viaţă post-
angajare şi asistenţă medicală post-angajare;
(c) alte beneficii pe termen lung, care includ plăţi în urma plecărilor pe termen lung din serviciu cu sau
fără garantarea păstrării postului respectiv, jubilee sau alte beneficii ce decurg din servicii pe termen
lung, beneficii pentru perioade cu indisponibilităţi pe termen lung şi, dacă nu sunt plătibile în
totalitate în termen de douăsprezece luni după încheierea perioadei, participări la profit, planuri de
prime şi compensaţii amânate;
(d) beneficii pentru încheierea contractului de muncă;
(e) compensaţii sub forma participaţiilor la capitalurile proprii.

În categoria beneficiilor se încadrează doar beneficiile suportate de întreprindere; standardul vizează


doar partea suportată de întreprindere, nu şi cea suportată de stat sau de salariat.
În categoria beneficiilor pe termen scurt pot intra: servicii sau bunuri subvenţionate în totalitate sau
parţial de întreprindere, contribuţii pentru şomaj sau alte fonduri, de pe urma cărora beneficiază angajatul
(de exemplu, fostele contribuţii Ia fondul de învăţământ şi cel de solidaritate nu intrau în această categorie a
beneficiilor angajaţilor, deoarece aceştia nu beneficiau, în mod direct, de fondurile respective), prime pentru
naşterea unui copil sau pentru căsătorie etc., concedii de studii plătite, concedii de maternitate, paternitate
sau creşterea copiilor (în măsura în care sunt suportate de întreprindere; în România nu este cazul, deoarece
ele sunt suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat), telefoane mobile; maşină; cheltuieli diverse;
abonamente pentru transport; locuinţă; uniformă; zile libere; grădiniţă pentru copii; prime şi cadouri pentru
salariaţi sau dependenţii acestora; produse finite cu titlu gratuit sau parţial subvenţionate etc.

33
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

În categoria beneficiilor post-angajare pot intra şi sumele plătite de întreprinderi la decesul


angajatului sau al unei rude apropiate acestuia sau alte beneficii.
În categoria altor beneficii pe termen lung pot intra eventuale prime sau alte beneficii pe care le
primeşte angajatul la pensionare, precum şi partea din diverse beneficii care nu sunt scadente în mai puţin de
12 luni de la data bilanţului.
Compensaţiile sub forma participărilor la capitalurile proprii pot include distribuirea de acţiuni sau
de opţiuni convertibile în acţiuni.

2 Organizarea contabilităţii operaţiunilor privind decontările cu


personalul şi asigurările sociale la S.C. WINDOORS S.R.L.

studiu de caz

2.1 Prezentarea societăţii comerciale

Firma SC WINDOORS SRL s-a constituit conform prevederilor legale (L 31/1990) în societate
comercială cu răspundere limitată de la începutul anului 2000.
Prin încheierea de şedinţă nr. 5/22.12.1999 a Tribunalului judeţean Covasna se dispune autorizarea
funcţiunii şi înregistrării acesteia la Oficiul Registrului Comerţului, acţiune finalizată la data de 11.01.2000.
Obiectul de activitate cuprinde o gamă diversificată de tipuri şi domenii de activitate:
- prelucrarea metalelor şi lemnului
- construcţii-instalaţii
- exploatare minieră
- prestări servicii şi comerţ
Deşi principalul obiect de activitate conform statutului firmei şi a certificatului de înregistrare de la
Oficiul Registrului Comerţului reprezintă – „Structuri şi tâmplării metalice” – activitatea firmei se
segmentează pe mai multe profile:

1) Tâmplărie din PVC şi aluminiu

Această activitate este cea în care a debutat şi continuă să fie o parte importantă din activitatea
firmei. Ea a generat venituri substanţiale ale firmei pe parcursul anilor 2000-2002.
Firma are la punctul de lucru din Valea Crişului un atelier de prelucrări mecanice dotat cu maşini şi
utilaje specifice pentru prelucrarea la standarde europene a profilelor din aluminiu, PVC şi lemn stratificat.
Pe acest segement, principalii beneficiari care au apelat la aceste servicii sunt agenţii economici,
agenţii economici de comerţ precum şi persoane fizice.
Tendinţele actuale pe care piaţa le solicită impun o orientare de oferte:

34
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- diversificarea gamei sorto-dimensionale a produselor solicitate de clienţi


- cerinţa de calitate crescută aliniată la nivelul european în domeniu
- executarea şi livrarea promptă, cu asigurarea montajului
- garanţie pe o durată tot mai mare
- scăderea preţului de livrare, ca urmare a unei concurenţe tot mai puternice în domeniu.

2) Activitatea de construcţii-montaj, instalaţii

Începând cu anul 2003 firma şi-a propus o dezvoltare a acestui activităţi şi diversificarea ei prin
abordarea lucrărilor de instalaţii sanitare şi de termoficare.
Răspunzând cerinţelor noi – firma şi-a propus demararea unei activităţi complexe de „Reabilitare
termică” cuprinzând lucrări de izolaţie termică interioară şi exterioară, lucrări de instalaţii termice şi
montarea de uşi-ferestre termopan, atât la construcţii civile cât şi la cele industriale.
Solicitările crescânde de lucrări legate de realizarea confortului termic a determinat societatea de a
crea un nou profil de activitate – cea a instalaţiilor termice şi sanitare.
Începând din anul 2005 firma a adjudecat lucrări complexe de construcţii (Bloc de 37 apartamente
tip ANL; Reamenajarea parterului la sediul Consiliului Judeţean Covasna etc.). Este în curs de desfăşurare o
amplă lucrare de „Reabilitare a Centrului European de Studii şi Perfectionare” în comuna Arcuş, judeţul
Covasna.
S-au executat o serie de lucrări de instalaţii termice la şcoli comunale şi sedii de primării din judeţul
Covasna (Reci, Araci, Vâlcele, Vărghiş, Valea Mare) precum şi lucrări
complexe de reparaţii şi reabilitări la Spitalul Cardiologic din Covasna (R.K. la sistemul de alimentare cu apă
şi R.C. la sistemul de încălzire din Pavilionul D).
Aceste lucrări se desfăşoară cu materiale şi materii prime de cea mai bună calitate şi cu un personal
de specialitate şi execuţie de o calificare superioară.
În perioada următoare se preconizează o abordare mai amplă a acestui segment bazată pe experienţa
acumulată.

3) Lucrări de închidere a minei

În acest domeniu activitatea se execută după un proiect tehnic de amenajare şi ecologizare, având
următoarele obiecte principale:
- demolarea unor obiective şi elemente situate pe locul exploatării
- excavări şi transport de material
- acoperiri/nivelări, compactări
- lucrări de pompare şi evacuare ape

35
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- lucrări pentru protecţia mediului şi refacerea cadrului natuaral adiacent


Firma îşi desfăşoară activitatea atât cu utilaje din dotarea tehnică cât şi cu închirieri de la alte firme
specializate în domeniu.
Perspectivele privind activitatea pe perioada următoare sunt în funcţie de programul naţional privind
aceste tipuri de lucrări şi evident de resursele financiare alocate din Bugetul de Stat.
Organizarea evidenţei de personal intră în atribuţiile compartimentului de contabilitate. Activitatea
de salarizare este condusă de către contabilul – şef care are în subordinea sa doi contabili.
Organigrama societăţii:

ADMINISTRATOR

CONSTRUCŢII
CONTABILITATE CARIERĂ MONTAJ ATELIER PVC

PROIECTARE
TOPOGRAF URMĂRIRE

2.2 Calcule şi contabilitate

2.2.1 Calculul contribuţiilor datorate de unitate

Contribuţia angajatorului la asigurările sociale (CAS)


CAS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 19,75% x 25.671 = 5.070 lei

Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate (CASS)


CASS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 7% x 25.671 = 1809 lei

Contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate (CCI)


CCI = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 0,75% x 25.671 = 192 lei

Contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate din fond salarii proprii


Cuantum indemnizaţie = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical =
29, 4961 x 75% x 8 = 177 lei

Contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate suportate de CCI

36
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Cuantum indemnizaţie = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical =
29,4961 x 75% x 11 = 243 lei
Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj (CAS s )

CAS s = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 2,5% x 25.048 = 626 lei

Contribiţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale


Contribiţia = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 1,697% x 25.671 = 436 lei

Comisionul pentru camera de muncă


Comision = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 0,75% x (25.671 + 177) = 194 lei

2.2.2 Contabilitatea contribuţiilor datorate de unitate

Înregistrarea obligaţiilor angajatorului privind:

Contribuţia la asigurările sociale (CAS)


6451 = 4311 5.070
Contribuţia unităţii la Contribuţia unităţii la
asigurările socile asigurările socile

Contribuţia a asigurările sociale de sănătate (CASS)


6453 = 4313 1809
Contribuţia angajatorului pentru Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

Concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate (CCI)


6451 = 4316 192
Contribuţia unităţii la Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale concedii şi indemnizaţii

Contribuţia la fondul de şomaj (CAS s )


6452 = 4371 626
Contribuţia unităţii la Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj fondul de şomaj

Indemnizaţie de asigurări de sănătate din fond salarii

37
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

6458 = 423 177


Alte cheltuieli privind asigurările Personal -ajutoare materiale datorate
şi protecţia socială

Indemnizaţie de asigurări de sănătate recuperată din CCI


4316 = 423 243
Contribuţia angajatorului pentru Personal - ajutoare materiale datorate
concedii şi indemnizaţii

Contribiţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale


6451 = 4315 436
Contribuţia unităţii la Contribuţia angajatorului la asigurările
asigurările sociale de accidente şi boli profesionale

Comisionul pentru camera de muncă


622 = 462 194
Cheltuieli privind comisioanele Creditori diverşi
şi onorariile

Achitarea obligaţiilor prin bancă

% = 5121 8378
Conturi la bănci în lei
4311 5.070
Contribuţia unităţii la asigurările socile
4313 1809
Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
4316 243
Contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii
4371 626
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
4315 436
Contribuţia angajatorului la asigurările de accidente şi boli profesionale
462 194
Creditori diverşi

38
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

2.3 Calculul contribuţiilor datorate de personal şi determinarea


salariilor nete aferente lunii aprilie

Contribuţia angajatului la asigurările sociale (CAS)


CAS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 9,5% x 26091 = 2476 lei
Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de sănătate (CASS)
CASS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 6,5% x (26091 – 330) = 1673 lei

Contribuţia angajatului la fondul de şomaj (CAS s )

CAS s = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 1% x (26091 + 420) = 265 lei

Determinarea venitului net din salarii


Venit net = Venit brut – ( CAS + CASS + CAS s ) = 26091 – (2476 + 1673 + 265 ) = 21677 lei

Determinarea venitului impozabil


Venit impozabil = venit net din salarii – deducere personală = 21677 – 13590 = 8940 lei

Impozitul pe salarii
Impozitul pe salarii = 16% x Venit net din salarii =16% x 8940 = 1430 lei

Determinarea salariului net de plată (rest de plată)


Salar net = Salariu brut – ( CAS + CASS + CAS s ) – Impozit – Avans = 26091 – (2476 + 1673 + 265 ) –
1430 – 9165 =11082 lei

Înregistrarea avansurilor acordate salariaţilor


425 = 5121 9165
Avansuri acordate personalului Conturi la bănci în lei

Înregistrarea fondului brut de salarii pe baza statului de plată


641 = 421 26091
Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

Înregistrarea reţinerilor din salarii suportate de angajat

Contribuţia angajatului la asigurările sociale (CAS)


421 = 4312 2476

39
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la


asigurările sociale

Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de sănătate (CASS)


421 = 4314 1673
Personal – salarii datorate Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările socile de sănătate

Contribuţia angajatului la fondul de şomaj (CAS s )


421 = 4372 265
Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la
fondul de şomaj
Impozitul pe salarii
421 = 444 1430
Personal – salarii datorate Impozitul pe salarii

Înregistrarea reţinerii avansului acordat


421 = 425 9165
Personal – salarii datorate Avansuri acordate personalului

Plata salariilor nete (chenzina a doua)


421 = 5121 11082
Personal – salarii datorate Conturi la bănci în lei

Achitarea obligaţiilor prin bancă

% = 5121 5844
Conturi la bănci în lei
4312 2476
Contribuţia personalului la asigurările sociale
4314 1673
Contribuţia angajaţilor pentru asigurările socile de sănătate
4372 265
Contribuţia personalului la fondul de şomaj
444 1430
Impozitul pe salarii

40
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Determinarea salariului net aferent lunii aprilie pentru salariatul Antal Vajda Anton, salariat
care are concediu medical toată luna:

Salariu de bază = 700 lei


Concediu medical suportat = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical
= 29,4961 x 75% x 8 = 177 lei
Concediu medical suportat = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical
= 29,4961 x 75% x 11 = 243 lei
Contribuţia la şomaj = 1% x 700 = 7 lei
Contribuţia la asigurăril sociale = 9,5% x 330 = 31 lei
Contribuţia la asigurăril sociale de sănătate = 0
Venit net = Venit brut – ( CAS + CASS + CAS s ) = 420 – ( 31 + 0 + 7 ) = 382
Deducere personală = 250 lei
Venit impozabil = venit net din salarii – deducere personală = 382 – 250 = 132 lei
Impozit calculat şi reţinut = 16% x Venit impozabil = 16% x 132 = 21 lei
Salar net = Salariu brut – ( CAS + CASS + CAS s ) – Impozit = 399 – ( 31 + 0 + 7 ) – 21 = 361 lei

Determinarea salariului net aferent lunii aprilie pentru salariatul Dascălu Cornel:

Salariu de bază = 600 lei


Contribuţia la şomaj = 1% x 600 = 6 lei
Contribuţia la asigurăril sociale = 9,5% x 600 = 57 lei
Contribuţia la asigurăril sociale de sănătate 6,5% x 600 = 39 lei
Venit net = Venit brut – ( CAS + CASS + CAS s ) = 600 – ( 57 + 39 + 6 ) = 498 lei
Deducere personală = 250 lei
Venit impozabil = venit net din salarii – deducere personală = 498 – 250 = 248 lei
Impozit calculat şi reţinut = 16% x Venit impozabil = 16% x 248 = 40 lei
Salar net = Salariu brut – ( CAS + CASS + CAS s ) – Impozit = 600 – ( 57 + 39 + 6 ) – 40 = 458 lei

41
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

3 Concluzii

Mecanismele de reglementare a raporturilor de muncă se bazează pe autorităţi si instituţii dar şi pe


garantarea dreptului la negociere.
Sectorul pieţei muncii este un sector extrem de sensibil, iar problemele legate de remunerarea şi
protecţia muncii au numeroase implicaţii de natură juridică, economică, administrativă şi financiară.
Am ales tema legată de reglementarea, evaluarea, calculul si decontarea salariilor şi a asigurărilor
sociale deoarece aspectele legate de aceasta sunt relevante şi semnificative în contextul economiei de piaţă
bazată pe libera iniţiativă şi pe concurenţa loială.
Deschiderea actuală către procesele de liberalizare,integrare economică şi monetară şi globalizarea
spaţiului comun eurpean creează premise pentru acceptarea necesităţii de armonizare a standardelor
internaţionale implicit în domeniul contabilităţii, procesul fiind consecvent şi sigur pe măsura recunoaşterii
necesităţii şi a avantajelor legate de prelucrarea informaţiilor contabile care să satisfacă necesităţile
utilizatorilor, să garanteze comparabilitatea datelor de referinţă în timp şi spaţiu.
Există diferite aspecte legate de realităţile din economie, a practicii contabile cu avantajele şi
dezavantejele pe care le oferă flexibilitatea sau inflexibilitatea legilor. În continuare prezint câteva aspecte
legate de prevederile Codului Muncii:
Referitor la avantajele pe care Codul Muncii le conţine, putem enumera următoarele:
- interzicerea muncii forţate;
- remuneraţia egală este garantată atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, pentru munca de
valoare egală.
Promovarea egalităţii de şanse şi tratament, din perspectiva angajării şi ocupării Codul Muncii
stabileşte obiectivul fundamental de a promova egalitatea de şanse şi tratament care să elimine toate formele
de discriminare în domeniul angajării şi ocupării;
- abolirea muncii în cazul minorilor constituie, de asemenea, un avantaj conform căruia vârsta
minimă de angajare nu poate fi mai mică decât cea de absolvire a nivelului de învăţământ obligatoriu (nu mai
puţin de 15 ani). Vârsta minimă nu va fi mai mică de 18 ani în cazul încadrării în muncă în locuri de muncă
grele, vătămătoare sau periculoase, care pot periclita sănătatea, siguranţa sau starea morală a tinerilor;
Cu privire la privire la durata muncii, în Codul Muncii există o prevedere conform căreia pentru
salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 40 de zile pe

42
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

săptămână, această durată putând fi prelungită la maxim 48 de ore pe săptămînă. De asemenea, sunt protejaţi
tinerii de pînă 18 ani, durata timpului de muncă fiind de maxim 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.
Dreptul la salarizare pentru munca depusă, dreptul la concediu, dreptul la egalitate de şanse şi
tratament, dreptul la securitate şi sănătate în muncă, dreptul la repaus zilnic şi săptămânal, precum şi dreptul
de acces la formare profesională sunt garantate în Codul Muncii:
- cu privire la munca de noapte, în temeiul Codului Muncii durata normală a timpului de muncă nu
va depăşi 8 ore într-o perioadă de 24 de ore. Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte
beneficiază fie de un program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta
să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru
fiecare oră de muncă prestată.
- un element de noutate conţinut în noul Cod al Muncii il constituie obligativitatea angajatorului de
a informa persoana care solicită angajarea cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în
contract sau să modifice. Obligaţia de infomare in termen de 15 zile de la momentul lansării enei de
încheiere sau modificare a contractului individual de muncă.
- un alt element de noutate îl constituie posibilitatea negocierii şi a altor clauze specifice printre care
şi clauza de neconcurenţă, indemnizaţia datorată salariatului se negociază, aceasta fiind de cel puţin 25% din
salariu.
Dreptul la protecţia socială şi securitate socială: codul muncii conţine măsuri cu privire la măsuri
active de combatere a şomajului în cazul în care salariaţii sunt concediaţi pentru motive care nu ţin de
persoana lor.
- dreptul la preaviz - dă dreptul persoanelor concediate datorită inaptitudinii fizice sau psihice - ce
nu mai permit acestuia îndeplinirea atribuţiilor, a salariatului ce nu mai corespunde profesional sau dacă
concedierea survine datorită concedierilor individuale sau colective pentru motive ce nu ţin de persoana
salariaţilor – să beneficieze de acest drept.
- acordarea zilelor libere în sărbători legale.
Salariaţii care nu beneficiază de zile libere în sărbătorile legale , dorită specificului activităţii li se
asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
- dreptul la sănătate şi securitate în muncă - angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea ăi
sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.
- dreptul la formare profesională: angajatorul are obligaţia de a asigura salariaţilor acces periodic la
formarea profesională.
- un potenţial avantaj îl constituie faptul că în Codul Muncii sunt inserate sancţiuni cu privire la
concedierile nelegale, instanţa putând dispune anularea acesteia, angajatorul fiind obligat la plata unei
despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi cu care ar fi beneficiat
salariatul.

Dezavantaje

43
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

- actualul Cod al Muncii ar trebui să cuprindă prevederi cu privire la dreptul la informare şi


consultare – privind obligaţia angajatorului de a informa persoana care solicită angajarea referitor la clauzele
generale pe care intenţionează şi le înscrie în contract sau să le modifice – trebuie prevăzute sancţiuni
contravenţionale în cazul în care angajatorul nu se conformează obligaţiilor în această privinţă.
- deasemenea s-ar impune ca angajatorul să consulte salariaţii sau pe reprezentanţii lor în timp util,
în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze în mod substanţial interesele lor şi în special în privinţa celor
care ar avea consecinţe importante asupra situaţiei locurilor de muncă din întreprindere.
- angajatorul răspunde în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale. Sancţiunile
cu privire la angajarea răspunderii angajatorului razul în cazul în care acesta refuză să îl despăgubească pe
salariat sunt minime, acesta putându-se adresa instanţelor judecătoreşti competente. În această situaţie ar
trebui să se stabilească sancţiuni certe care sa îi dea posibilitatea salariatului să beneficieze de drepturile
băneşti cuvenite în timp util.
- impunerea sancţionării mai aspre în cazul nerespectării dispozitiilor privind garantarea în plată a
salarului minim brut pe ţară, în căzul împiedicării sau obligătii prin ameninţări ori violenţe, a unui salariat
sau grup de salariaţi de a participa la grevă sau să muncească în timpul grevei, a încadrării în muncă a
minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vărstă sau a folosirii acestora pentru prestarea unor activităţi
cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă a minorilor.
- sancţiunea în cazul nerespectării hotărârilor judecătoreşti definitive privind plata salariilor ar
trebui, de asemenea, să fie mai aspră.
În sistemul de evidenţă operaţional în anii care au trecut s-a făcut o serie de modificări, unele cu
caracter la nivel naţional, altele se referă la armonizarea sistemelor privind operabilitatea cu sistemele
Uniunii Europene. Aceste modificări au adus schimbări în organizarea evidenţelor operative privind agenţii
economici, s-au înfiinţat o serie de agenţii care solicită reportări resurse pentru diferite obligaţii fiscale,
reportări care de multe ori se suprapun ( vezi declaraţia 100, CASS, CCI, CAS, Somaj ). Depunerea acestor
situaţii este lunară şi este legată de o dată fixă privind termenul de depunere, motiv din care se formează cozi
în faţa ghişeelor şi se pierde timp foarte mult, în alte ordine de idei personalul care se ocupă cu evidenţa
contabilă este sustras din activitatea de evidenţă şi preuarea documentelor primare din activitatea de analiză a
rezultatelor economice a societaţii în care activează.
În activitatea economică a ţării sunt grevate o serie de societăţi mici cu cifra de afaceri care se ridică la
10-50000 Euro, societăţi care nu îşi pot permite din punct de vedere economic angajarea unui număr mare de
personal care să piardă timp la ghişee unde se depun raporturile lunare. Din lipsă de timp pentru întocmirea
raporturilor de multe ori se fac raportări eronate şi clarificarea acestora aduce după sine un volum de muncă
în plus avăndu-se în vedere supra aglomerarea şi încărcarea personalului cu tot feluri de lucrări noi mai mult
sau mai puţin utile penru agentul economic.
Pentru agenţii economici cat şi pentru personal ar fi mult mai avantajos introducerea unei cote unice în
care obligaţiile fiscale ar fi însumate într-o singură cotă care să se încaseze în mod centralizat şi să se
repartizeze unităţiilor de sănătate, şomaj etc.

44
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND
PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

În concluzie finală aparatul de stat, aparatul financiar este birocratic organizat şi pretinde un volum de
muncă supraîncărcat din partea agenţiilor economici. S-ar impune o restructurare şi reorganizare masivă din
partea statului în acest sens.

45