4 Interviu
Digitalizarea unui oraș
reprezintă viitorul.
De ce Câmpina a refuzat­o?
De câte ori n‐am trecut pe
lângă monumente, case
memoriale sau locuri încărcate cu
istorie și tradiţii fără să le vedem?
Iar dacă ne‐au suscitat vreun
interes, poate arhitectura lor sau
zidurile vechi, nu am știut pe cine
să întrebăm sau cum să aflăm
povestea locului.
Iulian Tănașcu și echipa lui de la
Asociaţia „Călător prin România“ și‐au
propus ca toate aceste locuri fascinante
să nu mai treacă neobservate. Cu timp,
dedicaţie și pasiune, ei montează plăcuţe
de informare în dreptul lor și îţi dă
povestea direct pe telefonul tău, la un
cod Q.R distanţă. În plus, nici nu cer bani
administratorilor locali pentru toată
această muncă, ci o fac pe timpul lor și pe
cheltuiala sponsorilor care înţeleg
frumuseţea proiectului. Cu toate acestea,
vă vine să credeţi că de multe ori li se
închide ușa în nas? Câmpina putea fi unul
dintre orașele digitalizate turistic de către
această asociaţie, dar aleșii locali nu au
văzut dincolo de clasicele plăcuţe clasice,
pe care le‐au montat toamna trecută în
faţa a 14 obiective turistice.
Vă învităm, în continuare, să aflaţi de
la Iulian Tănașcu, cofondatorul
asociaţiei, ce înseamnă acest proces de
digitalizare turistică, cum Breaza a spus
„DA!“ proiectului și acum arată povestea
a 30 de monumente și locuri istorice, iar
Câmpina s‐a mulţumit chiar să dea bani
pentru niște panouri cu titluri goale, fără
prea multe detalii, fără povești care atrag
turiștii sau surprind câmpinenii înșiși.
„Digitalizarea turistică a unui oraș
înseamnă „mutarea“ acelui oraș, a
potenţialului turistic, cultural și
istoric al acestuia, în sfera
n Ce
on‐line, în digital și
înseamnă
digitalizarea distribuirea lui la nivel
turistică a unui global, ca toată lumea acasă, de pe canapea.
oraș? Cum și când s‐a să‐l poată vedea și
născut această idee?
Pentru noi, digitalizarea
cunoaște
turistică a unui oraș reprezintă acasă, de pe
viitorul. Turismul nu mai este
eficient dacă este făcut cu pliante
construite rapid, cu plăcuţe de
semnalizare clasice pe care se aruncă
anumite texte (cateodată neverificate) și
prin alocarea sutelor de milioane de euro
pentru… nimic. Nu, turismul trebuie să fie
realizat într‐un mod creativ. Trecerea de
la turismul clasic la e‐turism a apărut de
ani de zile în ţările vecine sau în cele din
vest, dar noi, românii, tindem să
împrumutăm cu totul altceva decât acele
lucruri care ne‐ar putea aduce beneficii
substanţiale. E‐turismul se face cu hărţi
digitale interactive, cu plăcuţe de
informare turistică multilingve, cu cod
Q.R. și multe altele. Turismul trebuie să
fie făcut, în egală măsură, la faţa locului,
în regiunea X, dar trebuie să fie facut și de
pe canapeaua de acasă. Spre exemplu,
China și‐a făcut un tur VR al Marelui Zid.
Orice om care are o pereche de ochelari
de realitate virtuală poate sta pe
canapeaua de acasă și să călătorească de‐
a lungul zidului. Despre asta este turismul
digital. Dacă pe vremea părinţilor noștri
nu existau multe dintre lucrurile care
compun turismul acum, în prezent
întâlnim termeni precum Instagram
spots, virtual tour guide, 3D guide, totul
realizându‐se cu telefonul mobil, un
dispozitiv pe care oricine îl are.
Digitalizarea turistică a
unui oraș înseamnă
„mutarea“ acelui oraș, a
potenţialului turistic,
cultural și istoric al acestuia,
în sfera on‐line, în digital și
distribuirea lui la nivel
global, ca toată lumea să‐l
poată vedea și cunoaște de
Ideea digitalizării unui
de oraș nu a pornit odată cu
asociaţia, ci din pură
întamplare, cand eram în
canapea“.
vacanţă în Istanbul. La un
ceai pe Bosfor mă
gândeam cum am putea
transforma fiecare oraș,
comună și municipiu în acel
ceva foarte atractiv și cum
putem face ca fiecare oraș
al României să fie un mic
Istanbul din punct de vedere turistic.
Corect, Istanbulul este foarte dezvoltat,
are o istorie bogată, dar o istorie și
cultură bogată avem și noi, diferenţa fiind
modul cum ne promovăm.
De la Revoluţie și până în prezent am
văzut sute de idei de promovare, dar nici
măcar una care să funcţioneze eficient,
deși au fost alocate sume mari de bani. M‐
am gândit la tot ce învăţasem în facultate
pe parte de promovare, tot ce am citit
despre acest domeniu, toate tendinţele
actuale în materie de turism și rezultatul la
care am ajuns a fost trecerea de la turismul
clasic, la cel modern.
Există ghizi în România, dar nu
suficienţi pentru fiecare obiectiv și
monument istoric. Mai mult decât atât,
marcarea monumentelor istorice este
deficitară, iar a obiectivelor turistice
lipsește cu desăvârșire. Atunci, cum putem
noi să oferim turiștilor un minim de
cunoaștere despre ceea ce are România?
Cum putem face ca România să fie a mea,
2 februarie 2021
a ta, a tuturor românilor și să le‐o
prezentăm străinilor așa cum trebuie să fie
prezentată? Răspunsul la aceste întrebări
este reprezentat de plăcuţele de
semnalizare, cu cod Q.R. care spun
povestea locului respectiv pentru toţi
turiștii, indiferent de limbă, în locul unui
ghid.
n Ce feedback aţi primit până acum din
partea turiștilor care au scanat
Q.R.code‐urile puse de voi?
Feedback‐ul a fost extrem de pozitiv și
era de așteptat să fie așa pentru că în
România, contrar a ceea este prezentat la
televizor și în cadrul studiilor făcute pe
genunchi, există o ,,sete’’ de cunoaștere în
rândul populaţiei, dar nu este satisfacută.
Atunci când ajuţi oamenii să‐și
stăpânească această sete de cunoaștere,
primești feedback pozitiv.
Oamenii ne‐au mulţumit și au spus că
este o iniţiativă frumoasă și extrem de
folositoare. Unii ne‐au spus că au văzut în
afară astfel de plăcuţe și că sunt foarte
utile. Alţii și‐au adus aminte, atunci când
au văzut proiectul, de locurile copilăriei și
de diferite povești din orașele sau satele
natale. Au fost și persoane care și‐au
îndemnat prietenii să le viziteze orașul
acum că există plăcuţe și este, oarecum,
valorificat.
Bineînţeles că au existat și persoane
care ne‐au oferit un feedback negativ și au
zis că erau lucruri mai urgente de făcut, dar
nu criticăm pe nimeni. Orice feedback este
acceptat așa cum este, iar dacă este
constructiv, este întotdeauna bine‐venit.
n Cum a ajuns Breaza pe lista orașelor
digitalizate turistic? Cui aparţine
iniţiativa?
Noi vrem să digitalizăm turistic toate
orașele din România. Noi am trimis
adrese în vederea încheierii unui
parteneriat cu foarte multe comune,
municipii și orașe din România, dar mulţi
nici nu răspund, chiar daca nu îi costă
absolut nimic.
În Breaza am ajuns după ce am
încercat să digitalizăm Câmpina fără
succes. Breaza era lângă Câmpina,
auzisem foarte multe lucruri interesante
despre oraș, dar nu am ajuns niciodată. A
fost momentul în care am luat legătura cu
dna. Ramona Niţă de la Centrul Naţional
de Informare și Promovare Turistică
(CNIPT) Breaza și am bătut palma.
Conducerea din Breaza, dna. Ramona
Niţă împreuna cu ai ei colegi au fost
foarte deschiși și ne‐au facilitat semnarea
parteneriatului și montarea plăcuţelor.
2 februarie 2021 Interviu 5

„Bugetul total pentru Câmpina, în rând, trebuie să‐și constrânși să răspundă dacă nu au făcut‐ (reţele de socializare, e‐mail etc) și care
dorească primarul și să ni o în 30 de zile, dar interesul nostru nu este au purtat o discuţie cu noi prin care ne‐au
momentul în care am discutat noi, a se aprobe montarea lor. să ne dăm în cap, ci să facem un lucru spus ce vor să facă și cum vor să faca.
fost de 1.000 lei și acoperea absolut Dupa asta, se poate face eficient, corect și util. Dacă ideea lor este fezabilă, îi luăm
tot. Banii erau acoperiţi de către orice. Bugetul total pentru Cel mai tare refuz pe care l‐am primit alături de noi, îi învăţăm tot ce știm noi,
n Ce
noi și parteneri, iar Câmpina Câmpina, în momentul în vreodată și am promis că nu o să îl uit a iar apoi lucrăm împreună.
obiective aţi
nu trebuia să dea niciun care am discutat noi, a fost fost din partea unei Direcţii Judeţene Până acum această metodă nu a dat
digitalizat la
de 1.000 lei și acoperea care, după ce ne‐a primit la o discuţie niciodată greș, cel puţin în cazul nostru.
Breaza și cine a ban. În schimb, ei au absolut tot. Banii erau după nu știu cât timp în care ne‐am rugat Toţi oamenii cu care am colaborat, au
făcut selecţia lor? preferat să marcheze acoperiţi de către noi și de ei, ne‐au invitat în birou și ne‐au zis că venit ei spre noi și au fost oameni
În momentul în care obiectivele și parteneri, iar Câmpina nu nu ne dau aprobare pentru că sunt certaţi pasionaţi de istorie și cultură, oameni
preluăm un oraș/ municipiu/
monumentele trebuia să dea niciun ban. cu primarul. Suntem, în continuare, mult care chiar au vrut să facă cevă.
comună în vederea digitalizării
cu plăcuţe În schimb, ei au preferat să prea mici pentru a ne vedea interesul de
turismului, căutam toate
marcheze obiectivele și ţară, acela de a face ceva pentru noi toţi, n Ce orașe aveţi pe agenda din 2021
obiectivele turistice, monumentele clasice“. monumentele cu plăcuţe de pe urma căruia să beneficiem toţi. pentru a fi digitalizate turistic?
istorice și punctele de interes de acolo.
clasice, la fel de ineficiente, Anul 2021 este un an plin pentru noi.
Nu dorim să lăsăm nimic în urmă. Dacă
fără posibilitatea de a n În ce mod vă gândiţi să dezvoltaţi în Am deblocat de curând municipiul
toate ţările din lume scot câte un obiectiv
promova internaţional și continuare acest proiect? Giurgiu, un oraș mare unde ne chinuim de
turistic dintr‐o simplă piatră de pe drum și
fără a putea ajuta turiștii să Digitalizarea unui oraș din punct de 2 ani să digitalizăm. Urmează să fie
România poate. Obiectivele pe care am
fie proprii lor ghizi. vedere turistic cuprinde mult mai multe digitalizat in doua saptamani. De
montat sau montăm sunt:
proiecte micuţe decât cel al plăcuţelor. asemenea, avem pe listă urmatoarele:
· Biserica Sfântul Nicolae
Ceea ce facem acum reprezintă primul municipiul Rădăuţi, municipiul
· Monumentul celor Trei Regi
pas spre o promovare eficientă. Hunedoara, tot judeţul Vâlcea, Moldova
· Casa „Virgil Neagoe“
Avem discuţii cu foarte multe start‐ Noua, Garnic.
· Casa „Duiculescu“
up‐uri din sfera tehnologiei pentru R.A.I.
· Tripticele „Cinstiţi memoria
implementarea unor lucruri foarte faine
înaintașilor’“
în fiecare oraș cu plăcuţe. Toate aceste
· Monumentul Eroilor
start‐up‐uri așteaptă ca noi sa facem
· Casa cu prăvălie Bondoc
· Monumentele eroilor
joncţiuni între orașe, să existe acest Despre „Călător
proiect al plăcuţelor în multe orașe, unele
· Conacul Bibescu (se află în litigiu)
· Fagul Prinţesei
în continuarea altora. Până nu facem prin România“
acest lucru, o să fie foarte dificil. Drept
· Poiana Mare a Lazului
urmare, în ceea ce privește Prahova, Asociaţia a fost înfiinţată în 2018, în
· Liziera de pini
vrem să legăm orașele Câmpina urma Târgului de Turism al României din
· Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă“
(sperăm), Breaza, Predeal, Sinaia, acel an. „Călător prin România“ s‐a
· Dealul cu Trovanti ,,nascut’’ din frustrarea că istoria și
Bușteni, Comarnic, Azuga etc. prin acest
· Monumentul Eroilor din Valea Târsei cultura noastră nu sunt promovate
sistem de plăcuţe, iar apoi să aducem
· Parcul Brâncoveanu eficient și suficient. A pornit ca o pagina
aceste start‐up‐uri să dezvolte proiectele.
· Crucea de pe Gurga de Facebook unde promovam obiective
De asemenea, vrem ca fiecare oraș
· Poarta Breaza turistice și monumente istorice,
prin care trecem să aibă un brand al
· Casa Lelia Teodorescu spunând despre ele istoria și legendele.
orașului și vom oferi sprijin gratuit A crescut de la an la an, iar acum,
· Casa Ion Manolescu
fiecărei primării, CNIPT, meșter popular prin intermediul proiectelor pe care le
· Casa „Eugenia Nanu“
n Ce provocări întâmpinaţi în care dorește să‐și facă un brand al sau. Nu producem sau la care luam parte,
· Casa Generalului Ceaușu
această activitate de digitalizare totul trebuie să fie despre bani. dorim, în primul rând, să creștem
· Biserica Nașterea Sfântului Ioan
turistică? interesul turiștilor interni și
Botezătorul
Cea mai mare provocare este n Ce echipă de voluntari aveţi și cum internaţionali faţă de patrimoniul
· Biserica Sf. Gheorghe cultural al României și, pe de altă parte,
birocraţia și lipsa de viziune a anumitor se derulează recrutarea lor?
· Biserica Sf. Mina să producem o schimbare completă și
oameni, precum și orgoliile existente. Ca Echipa de voluntari cuprinde oameni
· Biserica Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul vizibilă asupra a ceea ce înseamna
să poţi monta respectivele plăcuţe, ai de prin toata ţara. O parte dintre aceștia
· Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ patrimoniul construit al României.
nevoie de o serie de aprobări din partea sunt prietenii noștri, iar o parte sunt
· Fabrica de var (se afla în litigiu ) ‐ în Membrii fondatori sunt Tănașcu
Consiliilor Locale și a Direcţiilor Judeţene. recrutaţi în momentul în care mergem
curs de documentare Constantin‐Iulian, Predincea Maria și
Dacă nu sunt obţinute, proiectul nu poate într‐o anumită regiune pentru a Tănașcu Romică. Predincea Maria s‐a
începe. digitaliza. retras acum ceva timp, iar interimatul a
n Ce alte orașe prahovene aţi mai
Există primari care nu văd utilitatea Asociaţia noastră nu este o asociaţie fost preluat de Călina Iuliana‐Andreea
digitalizat din punct de vedere turistic?
acestor plăcuţe și caută să se eschiveze clasică, în care există un departament de provizoriu.
Nu am mai digitalizat alt oraș până în
sau, pur și simplu, nu răspund la telefon, recrutare. Voluntarii noștri sunt oameni
acest moment, dar am semnat
la e‐mail‐uri sau la adrese. Știm că pot fi care ne‐au contactat pe diferite căi
parteneriatul cu orașul Bușteni și
urmează să începem treaba. Vrem să
luăm toate orașele și comunele din
Prahova. Există foarte multe lucruri pe Echipa „Călător prin România“
care trebuie să le scoatem din anonimat
și să le prezentăm prahovenilor, tuturor Călina Iuliana‐Andreea – Este studentă la Facultatea de
românilor și turiștilor străini. Contabilitate, în cadrul Universităţii Titu Maiorescu și se ocupă de
Moldova.
n Și Câmpina ar putea beneficia de Costache Robert Andrei‐ Este doctorand în cadrul Școlii
digitalizarea obiectivelor sale turistice doctorale de Management, în cadrul Academiei de Studii
prin montarea de plăcuţe de informare Economice din Bucuresti și se ocupă de judeţul Giurgiu.
de către echipa dvs. Cum ar putea Cuţăr Anne‐Marie Iulia‐ Este elevă la Liceul Tudor Vianu și se
obţine asta și ce buget este necesar? ocupă de promovarea asociaţiei în zona de sud a României.
În ceea ce privește Câmpina este o Moncea Mădălina‐Ioana‐ Este masterand în cadrul
Masterului de Managementul Proiectelor din cadrul Academiei de
discuţie foarte amplă. Am discutat cu ei, am
Studii Economice din București și se ocupă de Ialomiţa.
semnat parteneriat cu ei, dar ne‐au păcălit și
Tănașcu Constantin‐Iulian‐ Este masterand în cadrul
au făcut cum au vrut. Singurul om care s‐a
Masterului de Securitate Cibernetică, din cadrul Universităţii Titu
luptat pentru oraș a fost Mădălin Focșa de la Maiorescu și este doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Dumitru Filip Octavian‐ Este student în cadrul Facultăţii de
Centrul Naţional de Informare și Promovare Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din
Turistică din Câmpina și echipa lui. București. El este președintele asociaţiei și, în același timp, se București. El se ocupă de elementele vizuale ale asociaţiei și, mai
Ca să se poată face acest lucru, în primul ocupă de partea de vest a României. ales, de plăcuţele pe care le văd turiștii.