Scenarii de previzionare utilizand arborii decizionali

 
Previzionarea evoluţiei industriei navale româneşti cu ajutorul arborilor de decizie are în
vedere un scenariu care cuprinde patru variante:
Varianta 1 (V11) Menţinerea volumului producţiei de nave şi a structurii ei la nivelul anului
2013, formată din 80% construcţii nave şi 20% reparaţii nave, în care construcţiile de nave
constau din 60% nave complete şi 40% corpuri de nave şi nave incomplete.
Varianta are în vedere că nişa de piaţă pe care industria navală românească a câştigat-o în
calitate de subcontractor pentru corpuri de nave şi nave incomplete cu şantierele navale din
vestul Europei, precum şi pentru nave complete şi reparaţii de nave este durabilă şi ea trebuie
păstrată şi promovată în continuare.
Situaţia poate evolua sub două stări ale naturii:
cerere ridicată şi în acest caz situaţia se menţine;
cerere scăzută pentru această structură a producţiei, şi în acest caz se va proceda la
modificarea ei şi anume, pentru orizontul 2015 se au în vedere două alternative: 1) prima
alternativă: să se reducă proporţia de corpuri de nave şi nave incomplete de la 40% la 20% şi
2) a doua alternativă: să se reducă volumul de reparaţii de nave de la 20% la 10%, cu creşterea
corespunzătoare a construcţiilor de nave complete.
Pentru ambele alternative situaţia poate evolua sub două stări ale naturii: cerere mare şi cerere
mică.
Varianta 2 (V12) Menţinerea volumului producţiei la nivelul anului 2013 şi modificarea
structurii ei în sensul scăderii ponderii construcţiei de corpuri de nave şi nave incomplete de la
40% la 20% şi creşterea volumului producţiei de nave complete, avându-se în vedere
creşterea de la an la an a navelor complete în portofoliul de comenzi, ca urmare a creşterii
încrederii armatorilor străini în capabilitatea industriei navale româneşti de a construi nave de
calitate, şi menţinerea reparaţiilor de nave în proporţie de 20%.
• Dacă cererea în această structură va fi mare, înseamnă că nişa de piaţă câştigată este
durabilă şi situaţia se va menţine, dacă nu, în cazul în care cererea pentru nave complete va
continua să crească, după patru ani (2017) se va reduce în continuare ponderea de corpuri de
nave şi nave incomplete la 10% având două alternative: 1) menţinerea tipurilor de nave
construite până în prezent sau 2) restrângerea numărului acestora prin selecţionarea unui
număr de tipuri de nave în care şantierele navale să se specializeze şi pe care să le livreze
direct către armatori.
• Dacă cererea în structura şi tipurile de nave date va fi mare (10% corpuri, 70% nave
complete, 20% reparaţii), ea va fi menţinută, dacă nu, considerând că va creşte cererea de
nave complete, pentru ambele alternative, începând din 2021 se va trece exclusiv la
construcţia de nave complete, cu menţinerea reparaţiilor la nivelul de 20%.
• Varianta 3 (V13) Creşterea volumului producţiei navale corespunzător utilizării
integrale a capacităţilor existente (grad de utilizare 100%, faţă de 77,5% în 2013) ca urmare a
unor măsuri de restructurare, şi modificarea structurii producţiei în sensul scăderii ponderii
corpurilor de nave de la 40% la 20% din construcţia de nave, reparaţiile de nave continuând să
reprezinte 20% din producţia totală.
• Dacă cererea în această structură va fi ridicată, se va continua în acest sens, dacă nu, în
perspectiva anului 2015 se prevede modificarea structurii construcţiilor de nave în sensul
renunţării la construcţia de corpuri navă şi nave incomplete şi construirea numai de nave
complete.
• Dacă cererea va fi mare înseamnă că s-a creat o nişă de piaţă ce trebuie menţinută,
dacă nu, pentru creşterea competitivităţii navelor româneşti pe piaţa internaţională, în
perspectiva anului 2019 se prevede crearea de Virtual Enterprise, în scopul reducerii
costurilor şi deci a preţului şi creşterii calităţii navelor. Situaţia poate evolua sub două stări:
cerere ridicată şi cerere scăzută.
• Varianta 4 (V14) Creşterea volumului de producţie cu 35% faţă de 2013, ca urmare a
creşterii productivităţii muncii pe seama introducerii de tehnologii şi echipamente moderne şi
de sisteme informatice integrate, precum şi a utilizării integrale a facilităţilor de producţie
existente, iar structura producţiei se modifică în sensul renunţării la corpuri de nave şi nave
incomplete şi construirea numai de nave complete, care vor reprezenta 80% din producţia
totală, restul fiind reparaţii de nave, concomitent cu externalizarea în proporţie de 25% a unor
activităţi prin transferarea acestora către subcontractori (din alte ţări sau către întreprinderi
mici şi mijlocii cu profil naval, care să preia o parte din manopera şantierelor navale).
• Situaţia poate evolua sub două stări ale naturii: una favorabilă, ceea ce înseamnă că se
poate continua în acest fel şi una nefavorabilă. În acest caz, pentru orizont 2015 se vor adopta
două alternative: 1) prima: să se restrângă numărul de tipuri de nave construite, construindu-
se tipuri de nave în care şantierele navale să se specializeze şi cu care să cucerească o nişă de
piaţă, şi 2) a doua: să se mărească proporţia de corpuri de nave subcontractate în exterior de la
25% la 50%.
• Începând din 2019, în ambele alternative, când starea naturii evoluează nefavorabil,
pentru creşterea în continuare a competitivităţii navelor româneşti, se prevede şi folosirea
unor furnizori (de motoare, grupuri electrogene ş.a.) în calitate de subcontractori.
• Observaţie: În toate variantele de lucru, probabilităţile asociate stărilor naturii au fost
stabilite pe bază de intuiţie personală, nedispunând de informaţii obiective pentru aceasta.
• Valorile profitului şi ale investiţiilor au fost estimate pornind de la valorile realizate
până în 2013 şi valorile previzionate.
Calculul
Se consideră dobânda d=5%.
Varianta 1
Varianta II
Concluzii
Se constată că în punctul de decizie 1, este recomandabil să se aplice varianta V14, respectiv
creşterea volumului producţiei cu 30% faţă de 2002 şi modificarea structurii producţiei prin
renunţarea la corpuri de nave şi nave incomplete şi construirea numai de nave complete, cu
externalizarea în proporţie de 25% a construcţiei corpurilor de nave prin subcontractarea cu
şantiere navale din alte ţări.
După 2 ani, în 2005, se va restrânge numărul de tipuri de nave pe care şantierele navale să se
specializeze, urmând ca după alţi 4 ani (orizont 2009) să se folosească în calitate de
subcontractori şi furnizori.
Alegerea variantei 4 în punctul de decizie 1, este determinată de obţinerea celor mai mari
profituri, respectiv 233,317 mil.$, pe cei 10 ani cât reprezintă durata T de analiză considerată.