04 Mousaios IV 1 1994 - 387

TRADITll SI REALIZĂRI îN OPERA DE
CONSERVARE - RESTAURARE A
MONUMENTELOR ISTORICE (SECOLELE XIX-XX)"
dr. l�N OPRIŞ
Sistematizată treptat ca politică de stat după 1 86 1 , opera de păstrare a

monumentelor istorice din Principatele Române şi, apoi, din România ilustrează
concepţia unei epoci cât şi, deopotrivă, iniţiativa şi acţiunea - elemente de
progres, datorate colectivităţilor şi indivizilor. Exemplele, pe care le vom expune
mai jos, prezintă activitaiea de păstrare a monumentelor, ca o componentă a
conştiinţei naţionale româneşti, având adânci rădăcini şi tradiţii în istoria ţării.
I. Despre destinul celor mai vechi aşezăminte religioase ale Ţării
Romineşti
în Babele (corn. Sterea) - Via.şea. biserica de zid (Adormirea Maicii
Domnului) fuSCMl ridicată, după tradiţie, de Radu Negru, între 1 372 şi 1 384, în
pisanie putându-se citi. odinioară, aceasta, ca şi rez.idirea ei în 1 779 şi apoi, „tot pe
acea temelie", în 1 4 septembrie 1 867. în anul următor refacerii, 1 868, a fost
pictată de zugravii Gheorghe Ion şi ciracu l său Niţă Ionescu din Bucureşti. În
19 14, o centură de beton consolidează biserica, iar, în 1 943, lucririle (deviz
83.000 lei) o readuc în funcţiune'.
Biserica de zid Adormirea Maicii Domnului de la Broşteni Buzău, datând
din secolul al XV-lea1, a suferit în timp transformări radicale, în veacul trecut,
• Pn:z.enlll l Sludiu valorific! materialul arhivi•tic aflai în Arhiva Comi•iunii Monumcnrelor

btoricc. în special pe baza wChc!tionarului'" lan.al de acea.na în anul 1 92 1 . El .c referi la opera de
conu:rvare-rcSlaunrc din MIDllertia 'i Dobrogea. fkAnd parte dintr-un grupaj (in cun de apariţie
prnlN Oltenia. Moldova. 'i Bu� ). PcnlN ajurorul dar autorului ln con... !rarea r�ndurilor CMI.
llCCILl mul!WllC ste cAldum! colegei Carmen Cantemir.
1 Aril. CMI. Fond '·°'· dosar Babele-Vlqca. ln inventar se 1Asea ln 1921 o faW1ghel1t de
la Constantin BL..-ab voievod ..cu binccuvlnrarea mitropolitului Teodosie'" 'i un clopot flcut de
1 Vezi B. Iorgulescu. DicţionarM/ gto1rafic al jll/Uţulw Bw411. 1890. ln invcnur poseda o

loh11111 Brunner .
icomil a Maicii Domnului. donatl la 10 aprilie 1 796. de � Vuile emi tn 1 8 1 8 p. apoi. o serie de
cirli vechi: E.-a111h1/11. ( 1 747). Ortoih mare ( 1 774), mintt ( 1 780). Aponol ( I 7R4 }L), Cf.
rhes.tionu. Aril. CMI. Fond. 5.02 .• dooar Brut1eni.
https://biblioteca-digitala.ro
390 IOAN OPRIŞ
primele şi , apoi, între 1 909 si 1 9 1 0, ahele. Vremea altora venise în 1 939, ciind o
ceri:eta St. Becu, constatând grdva ei stare, pridvorul ruinai ş.a. (deviz 325.675 lei)
sau când, 101 atunci, N. Solescu întocmea devizul pentru restaurarea picturii.
Reparaţiile au continuat p ă în 1 94 1 , când H . Teodoru cerea, la 15 aprilie, să fie
ân
respectate prevederile devizului, condamnând transformarea „nefericită" a
pridvorului şi impunând meşterului Giovanni Pechiori refacerea ferestrelor în
vechile forme'.
Ctitoria lui Mircea Voievod, din anul 1 5 46, biserica de zid (hramul Înălţarea
Donmului) de la Brădelu' Uud. Argeş), a fost mănăstire îndelungă vreme ( 1 790).
În 1 76 1 , sub Ghenadie egumenul, ea era zugrăvită, cu câţiva ani mai devreme
( 1 756) adăugându-i-se pridvorul pe stâlpi de lenm înfloraţi�. Un acoperiş nou de
şiţă se adaugă în 1 870, refăcându-se în 1 925. În anul 1 924 Heinrich Haydvogel
execută aici lucrări de ridicare topografică; în 1 949 era propusă pentru clasificarea
în rmdul monumentelor de categoria t•.
În 1 92 1 se execută lucrări de reparaţii la biserica Vieroşi Uud. Argeş)', V.
Dr;ighiceanu fiind însărcinat cu efectuarea săpăturilor arheologice; în 1 928 sunt
alocaţi 80.000 lei pentru restaurări.
Vomicul Andronic este ctitorul bisericii Bunei Vestiri biserica Banu din
Buzău. edificiu rezidit şi zugrăvii de jupâneasa Adriana, soaţa lui Ş erban
Cantacuzino în 1 722. În 1 884 când se repar:i, Gheorghe Tattarescu o zugrăveşte,
împodobind-o şi cu 1 4 icoane împăriteşti.
Asupra istoricului ei referea în 1 92 1 P.P. Panaitescu, la acea dată edificiul
având trebuinţă de a fi restaurat". La 16 august 1 925 ea era cercetată de N. Iorga,
chemat de parohie în următorii termeni: „cunoscând deosebitul Dv. inleres ce
purlaţi penlru monumente şi având în vedere şi binevoiloarele Dv.
făgăduinţe"'.
În 3 oct. 1 927, I. Mihail recepţiona lucrările de restaurare a picturii, făcute
de N. Ş olescu pe spesele parohiei (85.000 lei). Alte lucrări se execută, după
cutremur, în 1940-1941; consolidări, tencuieli, supravegheate de V. Moiscscu ('m
valoare de 52.000 lei), iar în 1 948 se spală pictura.
Biserica de zid de la Aposlolache-Vlaşca (hramul Adonnirea Maicii
Domnului) este construită, în 1 595, de către comisul Apostolache şi Voît:hiţa. În-
' Vezi ,,Anuarul Casei Bisericii", 1 909, p. 275; BCMI. XVII, rase. 40. p. 68-7 1 ; N.
' Ibidem.
Ghica-Budeşti, Emluţia arliitun.rii din Ţara Romdneasa'J fi Oltenia, li, p. 1 1 .

' SL Bal� o credea edificai.A pc la 1 400 de Mircea cel BAuin sau I 546 de Mircea Ciobanul,
' Vezi chestionar, în Arh. CMI, Fond 5.09, dosar BrAdetu. ln inventar avea E„angh�lia lui
'i zugrtvil.A în 1 733.
(R&mnlc, 1 794) t-a. ca 'i IDI clopot datat 7263 ( 1 655).

Antim (Snagov, 1 697), Triod ( 1 76 1 ), mintt (IUmnic, 1 779), Octoih (Bucurqti, 1 792), Apostol
' Edificiu ridicai în 1 573 ti rcflcut la 1 834. Vezi adresa Mitropolici Ungrovlahici nr. 286(
1 4.VJ. 1 92 1 , ln Arh. CMI, Fond 5.0 1 , dosar Aninoasa-MU1Cel
' Arh. CMI. Fond, S.02, dosar Bu7Au I.
' Vezi în Arh. CMI, Fond S.02, dow Banu, adrua parohiei nr. 23128 VOI 192S.
TRADIŢII ŞI REALl7.ARI IS CONSERVARE - RF.sTAURARE 39 1
conjurată de o cune cu ziduri groase de 3 m, a fost reparată, în vara anului 1 850,

de arhimandritul Germano. După cutremur, în 1 942 - pe baza indicaţiilor lui Em.
Costescu - se execută reparaţii la acoperiş, valorând 280.000 lei10•
Biserica de zid din Săcueni (hramul Naşterea Domnului)1 1 , jud. Dâmboviµ.
arşită la (coptor) anul 1 606"
s-a ridicat conform tradiţiei sub Neagoe Basarab, „sl
- cum notează �i pisania. Afectată de cutremure, prin 1 667 a fost reparată şi
pictată de Mihai Zugravu iar în 1 875- 1 876 i s-au făcut reparaţii generale, dotându-se
şi cu o nouă tâmplă de lemn; tot acum antreprenorul Tănase Popescu o înveleste
cu fier şi acoperă fresca executată de Pârvu Mutu. În 1 909 se execută alte reparaţii,
inclusiv spălături, retuşări şi curăţiri ale picturii. Întâi la pictură, în 1 926, restaurarea
s-a încredinţat lui C. Petrescu-Dragoe1 2• În anul 1 9 3 1 parohia dărâmă zidul
înconjurător ( 1 868?), CM! făcând-o răspunzătoare de nedorita faptă. Restaurarea
propriu-zisă începe în 1 942-43, când St. Becu supraveghează lucrările de
consolidare, în valoare de 560.000 lei.
La Bobeşti-Bălăceanca (I lfov) biserica de zid (Pogorârea S f. Duh) din anul
1 625, a suferit în timp transformări radicale. Ea era cercetată în 1 928 de St. Becu,
care 'recomanda luc rări urgente. Pictorul Matei Constantinescu din Bucureşti s-a
ocupat de spălarea şi repararea icoanelor, împreună cu alte lucări de arhitectură, în
1943 1 1. Cea de la Bălteni (hramul Sf. Nicolae) aparţinea vei logofătului Hrizea
( 1 626). După ce fusese în 1 885 reacoperită., în 1 934 CMI acorda 50.000 lei pentru
aceeaşi lucrare1•. Lucrări ample se execută însă din 1 944 (deviz V. Moisescu,
valor".m d 560.000 lei). ele fiind încheiate şi prin contribuţia ministrului Marinei, la
finele anului 1 9461 ' .
Pentru biserica Sf. Gheorghe d e la Balamuci (Ilfov), datând d i n 1 636, H .
Teodoru cerea î n 1 945 s ă fi e readusă în forma originară, fiind autorul devizului
(9.500.000 lei). Lucrările ample de nivelare a terenului, restaurarea soclului, a
pardoselii pridvorului, confecţionarea unei copertine de piatră de Măgura şi a unei
centuri de beton armat la turla pantocratorului, ca şi a unei învelitori de olane
veneau să restabilească vechea înfăţişare a ansamblului 16• La Bereşti, la alt
'° Cheotionar, Arh. CMI, Fond ,.Ol, dosar Apostolache-- VlaşcL Monumentul poseda un
1 1 Vezi chestionar, ln Arh. CMJ, Fond S.01, dosar Slcueni.

frumos iconostas de kmn sculptat ti clrţi din ve8"UI al XVUl-lea.
" Licen1ia1 al anului de ..Restawo dei depindi 1111tichi" de la Istituto de Belle Ani din
Roma; pictorul a lucnt fi la restlunna liacei bi!ericii Sf. Nicolae din Flglnş..
" ln unna �rmirului lui St Becu din 1 930, CMJ se adresa Admini11n11iei Domeniului
" Cf. chestionm', Arh. CMI, Fond S.08, dosar Bo�l-BlllceancL
Coro-i ru nr. 7082/14.Xl.1934, tn Arh. CMJ, Fond '-O' B, dosar Ctxioc-Bllteni. Lucrarea se
incbeia ln 1917, m:epţionlnd-o la 1 9. III St Becu.
11ln 1914 chiliik au an COlll)1 kt. !n 1 938 parohia executa lucriri firi aprobare la acoperi?
" Idem, din pana minislr\llui Aplririi Naţionale contribuie arh. lt r. Popa Adri111 .
ti turnul pllllttxralor, punlnd ten91ieli de ciment peste vechea zugrlveall, care au fost imediat
oprite de CMI. N. Iorga inlcrVenind penmal •i cerind: .St ,.,. ddrd.ma tuntul cu forţd publicd li
>"O"' pun, rn Inc prnvi:oriw "" O�OfHril " . ln 1940 l!m. COlleacu inlDCmea primul deviz de �psaţii
· "'°"""'tntulfiind dt o 4'01tbitdfrumwu1r" (valoare deviz 200.000 lei), toate ln Ath. CMJ, Fond
'-�. dolar Balamuci.
392 IOAN OPRIŞ
edificiu de zid (hram Sf. Voievozi), din 1 644, s-au Bcut reparaţii în 1 833 şi
zugrăveli în 1 866 prin grija enoriaşilor. În 1 932 prefectul judeţului Ilfov întreba
CMI dacă este cazul să fie menţinut, peste 2 ani Em. Costescu propunând un deviz
de refacere ( 107.080 lei) şi scoaterea umidităţii, aprobat imediat de N. Iorga".
Episcopia Buziului constituie un caz pe care CMI 1-a rezolvat, treptat, în
bune condiţii. În 1 832 sub Chesarie bisericii şi ansamblului li se făcuseră reparaţii
radicale: s-au cioplit cărămizile de la brâu, rămânând intacţi doar câţiva colaci ai
paramentului şi soclul, biserica fiind împodobită cu pilaştrii prinşi cu piroane şi
un antablament bogat, executându-se şi o cornişă ieşită cu 70 cm, ocniţe şi o friză
de cărămidă - acestea au fost astupate ulterior şi s-au aplicat serafimi cu
ghirlande din stuc, golurile ferestrelor au fost mărite depăşind nivelul paramentului".
In 1935 încep să se execute lucrări la catedrală, având mai mult caracter de
întreţinere, conduse de C. Vasiliu şi cercetate constant de SL Becu19• Pentru o
corectă restaurare Becu ceruse darea jos a tencuielilor, cu care prilej s-a putut
vedea forma originară ( 1 649); în acest sens, el impunea restabilirea vechii forme,
Beându-se un brau. panouri şi soclu de cărămidă din nou, conform celor găsite,
procedându-se la scoaterea la vedere a ocniţelor, darea jos a cornişei şi execuţia în
locul ei a unei streşini înfundate din scânduri, prevederi pe care le aproba N.
Ghica-Budeşti, la 6. VIII. 1 937 (deviz valoarea 420.000 lei). Din 1 937 lucrările
sunt conduse de am. Al. Popovici, restabilindu-se astfel: „ronne care sunt cu
mult mai bogate decât s-a crezut la inceput". Din păcate lucrările trenează, în
septembrie delegatul Comisiunii găsind pe şantier un singur lucrător! în 1 938 cele
executate - fără faţadă, acoperiş, turle şi pictura turlelor (estimate în 1 939 la 2
milioane lei) erau recepţionate la 29 octombrie. Pentru cele rămase de făcut, SL
Becu se deplasa la Buzău cu arh. V.Gh. Ştefănescu, acestea fiind recepţionate de
cei doi la 12 septembrie şi la 16 decembrie 1 939 (530.407 lei)20• Restaurarea
faţadei principale, a turlelor şi a cornişei era încheiată în 1 940 (valoare 327.727
lei), urmând dărimarea pridvorului, restallTarea arcurilor deasupra firidelor şi a
paramentelor vechi.
Afectată de cutremurul din 1940, la biserica se reiau lucrările - la turla
mare în primul rând - în anii următori, Episcopia dorind şi schimbarea stilului
acoperisului
· palatului episcopal care „nu prezintă nici un interes din punct de
vedere arhitectonic"2 1 • În acest caz se prevăd consolidări cu legături de fier,
refacerea frontonului de la intrare, înlocuirea tablei acoperişului, zugrăvirea
interioară (deviz 950.000 lei). Lucrările de după cutremur au inclus consolidarea
turlei Pantocratorului, refacerea unor ferestre, a mobilierului şi instalaţiei electrice
" Vezi referat nr. 809/3.X. I 934. ln loc. cil, Fond S.02, dosar Herlfl.i.
11 Arh. CMI. Fond S.02, do&ar BuzJu I.
1' Idem, CMI aproha devizele de 26.400 lei 'i 148.200 lei psttru bilaicA. vezi adreu nr.
"' Idem, referat Al. Popovici din 24.VI. 1 938 cltn: epilcopul Ghenadic. Vezi ti refer.li St.
841,<J.Vnl 1935 cAtn: Episcopia BuzJului.
11 Idem. cf. adresa Epiacopiei nr. 1372/16.Vnl. 194 1 .

Becu nr. 972/1 2.IX. 1 939.
TRADIŢII ŞI REALIZĂRI l!li CONSERVARE - RF.STAURARE 393
în 1 942 - (deviz Al. Popoviei, 590.000 lei)22• Mult lucru a fost la restaurarea
picturii, executată între 1 946- 1 948 21 •
Biserica de zid - Naşterea Maicii Domnului - din Buzău (zlsA a grecilor)
a fo!ll construită sub Matei Basarab în 1 649 de Badea Obreai. O refacere costisitoare,
comportând plata a 32.000 lei, este susţinută în 1 850 de medelnicerul Nicolae
Caloian şi fiii săi. Anul 1 9 1 5 aduce modificări la pridvorul de piatră, stâlpii fiind
înconjura� de o man:hiză, iar pictura este retlcutăH.
La biserica Domnească de la Curtea de Argeş, restauratorul I. Norocean
începuse lucrul la frescă în 1 9 1 1 , acesta trenând cu anii datorită fondurilor mici
(e1'. în 1 91 5/1 6 - 7 .400 lei), astfel că, la 27 iunie 1 9 1 5, N. Ghica-Budeşti cerea ca
,,lucrirlle să nu lnceteze", „cid nu ne îndoim că acum c:And toată lumea
cunoaşte devlsu, seriozitatea lucririlor de care e vorba, veţi avea sprijinul
tuturor celor in drept, pentru obţinerea sumei necesare"1'. Întreaga Comisiune
se preocupă de soarta ansamblului. În 1 922, fotograful Iosif Kessler (9 diapozitive)
şi târgovişteanul Mihalache Lăzărescu fac fotografiile ( 1 00 clişee) picturii ce
se restaurează începând din acel an de către Gh. Teodorescu16, prefectura jude
ţului anunţând Comisiunea ca a luat măsuri pentru pază şi curăţenie. Tot acum
V. Drighiceanu începea săpături le (reluate în 1 926) care vor prilejui desc-0periri
senzaţionale. În 1 922 sunt consolidate casele domneşti (20.000 lei). Între 1926-1929,
arh. P. Demetrescu reia operaţiile de consolidare, inclusiv la zidurile de incintă,
folosind piatră de râu şi mortar de var şi ciment (meşter Hristea Stoiculescu),
apreciate pentru volumul (zid vechi 35 m x I , I O m grosime x 2,80 î; zid nou 52 x
2,20 x 0,80 m) şi calitatea lor. Restaurările continuă în 1 929, supravegheate de H .
Teodoro s i St. Bals.
Bi S:Cricii de ri d (hram Adormirea Maicii Domnului) de la Birbuleţu (jud.
05.mhovila)n, ridicată de vei logofătul Radu Creţulescu, - ctitor şi la Rebegeşti
- şi apoi, terminată de reparat la 2 noiembrie 1 8 1 9, cu 500 lei daţi de bivvel banul
:: Totalul lucr.\rilor din anul 1942 este de 839.588 lei, cuprinz.ând biserica Ji pa.latul
epi..:opa.l. Ele continui în 1 943- 1 944 - 1 50.000 lri pentru biseridl - prin an�prenorul Eznesto
JJ ln ace!ll caz delegaţii Oh. Popescu Ji I. P� cereau: •.Errt ca:u/ "' nu u proctdtze la
Or lando.
lnldturarto ulti-i picturi (n ltmptra, catY poalt rd fit curdţitd foarrt uşnr de fum şi rd fie
lntrurdt ultima picturd. flJrd a fi f.<ctpţionnld. prt:intd lotu.ţi calitdţi · . vezi referai nr. 30034/1 946;
con1nl1datd ri rtparatd fn pdrţilt unde a ruftrit rtricdciuni din cau:a cutrtmurului; acea.rra .
idem, c<lllllri lc enu de 42.000 lei/m1

" Cf. chestionar, Arh. CMI, Fond �.02. do•ar Buz.lu. ln inventar se g�u: Minti (manie
1 637); Minei (august, 1673); Ptnticostar ( 1681 ); Minti (ocl 1 68J); Minti (nov. 1688); Octoih
( 1 783) t-L
"fn Arh. CMI, Fond 5.01 . dosar Arg�.
., P111>h ia se plln11ea. la CMI. cA ..în timpul verii cil e ziua de mare şi lwninoa.'4 şi ca.Id nu
lucrew nimic• .., preocupi mai mult cu plimblrile. vlnAtoafta etc„ iar tn timpul iernii clnd c
ocupai c1 m:iutru de desen Iii caliarafie la gimnaziul-seminar şi �Ila sec1D1darl de fete, racc foc
ln biserici de dimineaţl '1 pini llCIR pentru o � CC vine pe la biserici.„", nr. 35/sept 1923.
Idem. Fond 5 . 10. dosar 81..,rica Domneucl Cunea de Arg�
r Vr7; RrM/ Vl I!? 'IOl'V n 7'1-lO ,....., n <lorrorA 1, I MO
394 IOAN OPRIŞ
Constantin Creţulescu, i s-au reparaţii în 1 855, cârni s-a „merimelisal tencuiala

şi un rând de sfinţi" şi s-a zugrăvit la exterior. în 1 938, CMl cerea să se facă
interventii, pentru că „Este o frumusele de lucrare care face cinste 'i mândrie
întregii regiuni de munte", executată în anul următor (învelitoare din şi\ă nouă,
refacerea frizei pictate de sub streaşină)�8.
Impresionantul ansamblu prahovean durat de Matei Basardb în 1 650 la
Brebu (hram Sf. Voievozi) a fost restaurat su;, Gh. Bibescu în 1 843, când
distrugându-se vechea pictur;i se refac şi portretele ctitorilor aflate până atunci sub
tencuială; cu acelaşi prilej bisericii i se daugă pridvorul2°. În 1 90 1 , Sava Hen�a
pictează tâmpla bisericii. În 1 922 edificiul bisericii, respectiv -acoperişul de
şindrilă şi stâlpii de stejar su�nători, necesita reparaţii, arh. P. Demetrescu cer"md
confec�onarea noii învelitori'0• Lucr:uile se întind pe parcursul cfltorva ani, în
1927 St. Becu întocmind un deviz în valoare de 1 00.000 lei, fiind executate de o
echipă condusă de O. Mina, induzând restaurarea clopotniţei �i refacerea
acorperişului. Ele erau încheiate în 1 933, sub conducerea arh.AI. Popovici, când
N. Ghica-Budeşi la recepţionează. La clopotniţă, completată şi refăcută la cei 4
1 936/37 arh. Şt. Chiriţescu,
contraforţi, conducerea lor a fost încredinţată în anii
recepţia făcând-o H. Teodoru şi St Becu la 1 8 august 1 938. Dorind refacerea
ansamblului, N. Iorga întreba parohul: „Când se încep reparaţiile la biserica
veche?"". Pe baza fondului de 50.000 lei alocat de Prefectura judeţului Prahova
în 1938, St. Becu cerceta biserica, găsind urmele cărămizilor cu vârf la turlele din
faţă, deci exi stenţa unei cornişe zimţate, oscilând între soluţia unei învelitori de
şiţă sau de o lane32• Cutremurul din noiembrie 1 940 adânceşte fisurile, aducând
grave prejudicii monumentului, pentru remediere abia în 1 946 finalizându-se un
deviz de 1 1 milioane lei, alcătuit pe baza constatărilor lui St
' Bals. si
. V. Moi sescu,
iar reparaţiile executându-se în următorii ani.
Pe valea Vâlsanului, biserica de zid din Bohari (jud. Prahova) - hram
Adormirea Maicii Domnului - controversată ca datare3\ a fost reînvelită pe
timpul „zaverei" de Arsenie Prunescu. Em. Costescu o cerceta, încheind în 1 941
11 O i co anA veche, c u donatorii Gheorghe, PAuna. Tudor Blrea, Gh. DrAgoteanu, Neaaoe
,.L era data!A 7 1 79 ( 1 67 1 ), cf. chestionar, Arh. CMI. Fond S.07, dosar Blrbule\lL Clopotul purta
data 7 1 06 ( 1 598) sau 1657? 'tiindu-se el, iniţial biserica s-a zidit în vremea lui Mihai Viteuul
" Cheslionar, Arh. CM!, Fond 5.09, dosar B�bu I. ln inventar se mai aflau douA icoane
vechi �p�za11Andu-i pe Iisus 'i Maria, datllle la 1 780, �stul fiind luale penuu muzeul din SinaiL
(RAmnic, 1 745) ,.a. Oopotul, din 1 844, fusese sechestrat de uupele de ocupaţie. în �feratul nr.
Deasanenca intre cAJţile vechi: LilllTghia(Buc�ti. 1 704). Penticonar(Rimnic, 1 743), Antologhion
4 1 4/16. Vl.1934, I. Mihail nota cA, cu loate sondajele, • .n-am glsit nici o wmA de picturt veche,
actuala picturi Cite fkut1 pe la 1 848-1850 'i nu prezint.A in1eres deo1CbiL Totuşi. trebuie p.\slnl.l.
"' Idem, adresa nr. 14225/22611922.

alta mai veche neuistlnd"
" Idem, adrua CMI, nr. 1 904/25 VII 1 938.

" Idem, deviz din 29.V.1939 fi rcfenu nr . 471/1 1 .V.1 939.
11 Em.
Costescu o data tn 1 64 1 (27). ,.Anuarul CaKi Bilericii" , 1909, p. 274 in 1 600; vezi
fi. în BCMI, XXXV, fasc. 1 1 3-1 1 4 . 1 942, p. 1 88, 190, articolul Mariei Golescu.
TRADIŢU ŞI REALIZARI IN CONSERVARE - RESTAURARE 39.5
devizul de restaurare ( 1 43.000 lei) care presupunea restaur.irea cornişei la corpul

bisericii, reparaţia tencuielilor, nivelarea terenului ş.a.}<
Aşezământul de la Băje�i (jud. Argeş) - biserica de zid Adormirea Maicii
Domnului - ctitorie a banului Mareş şi a fami liei sale. la care se adaugă
mitropolitul Dosoftei - durează din 1 656".
La Amărăstii de Sus, biserica de zid Sf. Voievozi data de la 1 657, ctitorie
ru
a lui Voicu preo l şi Vasarion, fiind un exemplar frumos cu pridvor pe 2 stâlpi de
zid. În 1 75 5 a fost zugrăvită, în 1 862 s-a executat o nouă clopotni\ă. iar în 1 873,
când s-a dat jos acoperişul de şindrilă, a fost acoperită cu tinichea şi zugrăvită pe
dinăuntru şi pe dinafară16• În anul 1 9..:!.5, parohia insista pentru demolarea
aşezământului !
Lui Ş erban Cantacuzino şi ispravnicului Neagoe vătaf li se datorează
edificiul de zid (hram Sf. Nicolae) ridicat la 1 67 1 în Drăgăneşti (jud. Prahova)JJ.
O primă reparaţie, în 1 856, se datora gravelor consecinţe ce i-au produs cutremurele
din veacul trecut18 Au urmat altele în 1 899 şi 1 93 1 , continuate după 1 940, pe baza
devizului arh. M. Rădulescu de la Servicul Tehnic Prahova (500.000 lei), făcute
de aşa natură încât - constata V. Br.itulescu în 1 943 - „numai inscripţia mai
păstrează amintirea vechimii ei"19• Tot în Prahova, la Cocoeşti, bisericii de zid
de la 1 688 (hram Naşterea Maicii Domnull•i), a cărei pisanie a descifrat-o N.
Iorga. înconjurată altădată de case boiereşti, i s-au Bcut reparaţii în 1 9 1 1 •0•
Pentru biserica Sf. Nicolae de la Aninoasa (jud. Arg�)• 1 , zidită pr.n
strădania vei clucerului Tudoran şi soţiei sale Alexandra, la 1 678, - cum noteaz.ă
pisania scrisă de popa Stan ol Băjeşti la 20. IX. 7 1 86 < 1 678> şi înconjurată
altădată de un zid înalt de 4 m care adăpostea casele egumeneşti şi un paraclis,
s-au Bcut reparaţii în 1 845 şi 1 898, stricându-se forma acoperişului şi acoperindu-se
pictura•:. în 1 922 se reiau intervenţiile de restaurare pentru stăreţie şi paraclis,
CMI dând încă din 1 920 suma de 80.000 lei, iar prefectura, lemnul, lucrări puse
sub preşedinţia unui comitet de iniţiativă condus de Dinu l.C. Brătianu .. Lucrările
" Pictur.l originali fu!C5e refftculA in tempmi la I 821 ; ea fu!eSC vizitatA de familia regali;
cf. chestionar. Arh. CMI, Fond S.02, dosar Mllureni. ln inventar pot.eda o icoanl de hram donalA
de ftdiatonut Marin 11111 jupln Cîntea Bohar" ti o cruce de lemn 1CulptatA de diatonul M�l la
7301 ( 1 793) ti clopot cu inscripţia ..satul Bohari".
" ln jur „ mai vedem. în 1 92 1 . urmele cmelor bomşai. ArgintArin bi!ICOricii dala din anii
I 8 1 3- 1 4, ftlnd donaţia clucerului ŞL Belu. cf. Arh. CMI, Fond S.06. doW' Bljqti.
• Arh. CMI, Fond S.01, dour Am�i de Sus. Ro.-imci.
" lnKTiptia pomeneş!IO ca datJ de ln�melere ..Leat 777S ( 1 667 ) I august'', în Arh. CMI.
" Ven pe hq 1n 1tudlul llOllrU. "'°""-""'' inoritt din RomAnia fi <'Mlrn•u•u/,. ln Acru
Fond ,.06. dosar Drlalneşli.
M N.• XXI, 198S. p. 7'9-769.

" cr. Supra. noca 6.
• ln inventar poaeda I 2 mi.- tiplrite la Nearn1 ti o cldelnill BcutA de Isaia ln 1 842, cf.
" Pictun data din 1 722- 1 724. dall dnd milropolitul Ungruvlahiei. Daniil 11, !IUSJÎne ti
Arh. CMI, Fond S.07. dosar Bleajoi.
l'Ulaunfta bilcricii. ln 1 8l8. dupl cuuwnur. din nou se repari şi, o datA cu bi.mea. se ti
"'Picteu.L Vezi Arh. CMI. Fond 5.0 1 . doar AlÎinOUL
396 IOAN OPRIŞ
continuă în 1 923 (SO.OOO lei ) şi 1 924 ( I SO.OOO lei) - în baza devizu l ui semnat de
P. Demetrescu �i reînnoit în 1 926 pentru învelitoarea clopotniţei şi parac l i s - , în
acelaşi an, parohul ccrAnd CMI să scoată 4 stllpi, 8 cap itcle şi 2 ancadramcnle,
dat.ite 1 723, şi aflate la ocolul silvic unde serveau ca picdestcle la ghivece!„.
Odată restaurate, în 1 93 1 . CMI aprobă instalarea în vechile chilii a „cursurilor
ambulante" ale Şcolii de horticultură, d.ir condiţiona ca: ,,11Llt Prerectura cit fi
Şcoala să se considere in această Sf. Mănăstire c4 oaspeţi fi d respecte acest
vechi monument precum şi prescripţiunile CMI care Vil n la dispoziţia Dv.
pentru a do directivele cuvenite spre a nu denatura vechea arhitecturii a
mănăstirii"". Alte lu crări se fac în 1934 - de Ministerul Agric ulturii - în baz..a
referatului lui St Becu; apoi în 1 939 se învel eau cele 2 turle ale bisericii şi
clo potniţa şi se spăla pictura interioară, ca în 1 94 1 /42 (to! pe baza devizului St.
Becu, valoare 248.000 lei) continue după agravarea stării monumentului datorilă
cutrem urul ui . H. Teodoru puncta, cu acel prilej: ,,se va imita zidArlll existenlA
rostuindu-se la fel: in mortlll" se va amesteca praf de culoare pentru a se
obţine tonul patinat al rosturilor vechi'', impunând ca model Mănăstirea Radu
Negru. Prin devizul, semna! de V. Moisescu, se prevede consolidarea paraclisului
„cu preocuparea constantă de a nu se aduce nici o stria\ciune tencuielilor
zugrăvite în frescă", i ar „găurile se vor umple cu mortar de ciment, fierul se
va vopsi în partea care rimine vizibil cu miniu de plumb şi de douA ori cu
vopsea de ulei, iar plii.cile de ancorare se vor asaande in zidărie cu mortar de
ciment"45.
R ecepţi a lucrări lor se face la 8 august I 94S de H. Tcodoru, apreciinsdu-se
cum arata nou a învelitoare şi clopotniţa. dar în toamnă, acoperişul... era smuls de
o furtună! un nou deviz (30 milioane lei) flcut de V. Moisescu şi finaliza! în anul
următor fiind destinat lucrărilor, în 1 948 i se adaugă devizul pentru restaurarea
picturii, aparţinând lui I. lvlnescu.
Pentru bi seri ca de zid din Daiaci (jud. Teleorman) - hram Adormirea
Maicii Domnului - ridicată de vei aga C. Bălăceanu, datată la 1 684, aflată in
stare de ruină, N. Ghica-Budeşti propunea în 1 9 1 9 formarea unui comitet de
restaurare pentru strângerea fondurilor nec.csare46• Ea era pl asatA lingă ruinele
palatului familiei ctitori lor, care şi o tencuiseră şi zugrAviserA în 1 825. Până la 1 897
avusese acoperiş de şindrilă, înlocuit cu tablă din fier0. Când o vedea în 1 922, P.
Demetrescu o considera "printre cele mai importante monumente istorice ale
41 Gh. Toci leacu preia ln 1 90S pomelnicul de lemn fi o liturghie tiplrill de Antim lvileanul;
clopotul cu imcrip1ia ..Soli dco gloria 1634" - fuJesc ridicat de trupele gennane de ocupaţie.
" Idem. Rlpnl. adresa nr. 34/1 8. Vl.1 926; cn vorba. ln reaht.a� de 28 bud\i din piel<'le
„ Idem. nr. 208/19.lll. 1 93 1 cAtre prerCC1Un1 judc(lllui Mu1oel.

cerdacului de pialrt de la etaj.
" Idem, devin.ii valora J.800.23S lei.

• Arh. CMl, Fond S.07 1i S.04, dosar Daiaci.
"O reînvelire. tot cu tindrill, "' llaue ln 1 868, idem.
TRADIŢII ŞI REAULARI IN CONSERVARE - RESTAURARE 397
ţării'..., întocmind un deviz în valoare de 248 . 1 50 lei. Sătenii Sb'âng în 1 923 -

86. 130 lei, cerând ca Al. Ftone c:iin Tn. Măgurele să execute lucrarea de consolidare
la arcuri •i fundaţii. Operaµi.le, închei ale parţial în 1 925 , se reiau în 1 93 7 prin
devizul lui Em. Costescu si studiul lui AJ. StătesclI'•· fiind executau: de mesterul
Milan Radu din Caracal. � 1 942, V. Moisescu recep1iona lucrările de consoli0dare,
flcule după cutmnur, la alatar, turlă şi tâmplă ( 1 70.000 lei)10•
Unui edificiu - biserica Sf. Paraschiva - din Dârza ( Romana!i), ridicat la
1 702, şi ..:are fusese refăcut în 1 883, deşi în 1 934, Regionala pentru Oltenia
aprecia Cil
,,nu are nimic interesant artistic sau istoric care să o menJinA
printre monumentele istorice", CMl îi acorda fonduri pe baza devizului pentru
ref�rea acoperişului �i spălarea frescei ( 1 23.000 lei)' 1•
Altuia, de la Hagieftis' (jud. llfov) - biserica de zid Sf. Nicolae -
construii în 7 2 1 1 < 1 703> de Ioan şi Elena Marghiloman, i se fac repara�i în 1 884.
Întreprinzându-se reparaţii neautorizate, în 1 936, CMI intervenea oprind tencuirea
cu ciment a soclului pridvorului şi pronaosului, recomandând soluţii corecte'1•
La BAbenl (jud. Buzău)s', biserica de zid înălţarea Dorrmului era terminată
de zidit la 25 august 722 1 < 1 7 1 3> de Negoiţă, Preda, Maria, Ioan Dediu, Chira,
Nicolae, Radu, Danul ieromonah, Vatcu şi Nicolae. Pictorul Ştefan Popescu îi
scria lui V. Drăghiceanu la 9 octombrie 1 932: biserica pe care o credea din vremea
lui C. Brâncoveanu stătea „aproape sl cadă" , avind mari crăpături în zidul care
susţinea turla şi arăta că: „ştim că statul şi deci Comisia Monumentelor Istorice
n-are parale şi de asta nu facem apel la Dv. Vom pune noi sătenii mină de la
mină, voi da şi eu - vreau s-o reparăm noi"". H. Teodora o cercetează, stabilind
datarea ei cu 1 0 ani ( 1 703) mai devreme, şi că pridvorul era un adaos din 1 7 1 8,
alcătuind devizul de subzidire (60.000 lei) şi alăturându-se părerii că edificiul era
,;de o valoare artistică neconlestată"16.
Biserica de zid de la Dinjeştl (hramul Sf. Voievozi ) (jud. Argeş) apiuţine
mărinimiei lui ,,Damaschin ol Argeş", fiind terminată în 1 7 1 7 1 7• Unei reparaţii
mai vechi de prin 1 880, când poate Constannn Zugravul a spălat vechea frescă, îi
urmează cele de după incendietea edificiului ( 1 908); mai importante sunt în 1 928,
• Referu nr. 8113/1922. idem.

Idem, inpicrul P""'edea 1m doaaj de 300 ka cimm�.800 m' pictrini O,IOO m' nisip
penlru a crea o pclicull de oprire
•
,p infihn!iilor apei.
" ldenL
Arh CM!, Fond 5.02, dosar Bina.
" Aici e.ie inpupa1 Gr. Mihail Sup.i. mort in 1 836 1„ Pesta � adus aici in 1 8-16; piclura
11
•nrerio3ri .., reface în 1 846, ctnd ae repui 'i palarul boie"""' din apropiere, d. Aril. CMI, Food
�.01, doW" ll•111C'lli.
'' Mcm. d. n:rc:n1 Em. Collr.scu nr � 1llr.11.V1 . 1 9.l6.
" Pinl in I HJ4 flllCllf rnâwlin:. chiliile fiind uheri... dnnol.ae.
'' Scri....,<.. IUducqli. 9.X. 1 9 1 2 ln Arh. CMI. Fond 5.07 , dour llJbmL Solicib caubilCCI
pe H. Tmd<JN utlJnd c.t . sw„rrm ;„ pli11 ultJ dr ..,, rr •11 pol "fm pairr11Md °' "'/bw-rl, uu dr
mirai o• u11dr' · · . cu aed.ul prilej onU.lndu -le tr b1vnca din Dri&hqti .
'0 ldan.. d adraa Prr lecturn 1ude1ww Rm. Slral rv. 1 1837/IJ.IX 1 935 cilre DotJ.
398 IOAN OPRIŞ
când preoţii I. Dobrinescu �i M. Dumitrescu file apel la binevoitori, astfel

încheindu-se prin munca lui I. Norocea restaurarea picturii interiorului, dar la
restaurare<t arhitecturii ,neglijenţele fiind sancţionate de H. Teodoru; o altă reparaţie
s-a executat între 1 94 1 - 1 942, după cutremur, pe baza devizului lui Em. Costescu51.
La Adâncata (jud. Prahova), bisericii de zid din 1 7 1 1 cu hramul Adormirea
Maicii Domnului o transformare (prelungire) i se făcuse în 1 87 1 , iar în 1912
fusese rezugrăvită". Biseril·a de zid de l a Seciu (hramul Sf. Treime). (jud.
Prahova), era - după tradiţie - veche de 200 de ani"°; din 1 92 1 , fiind afecut.ă în
urma „cutremurului cel mare", ea a fost refăcută şi modificată61: avusese pridvor
cu stâlpi înfloraţi ce fusese umplut la o reparaţie trecută; în 1 942, parohia susţine
reparaţii ce valorau 1 30.000 lei62• De la 1 7 24 datează biserica de zid din Coj eşti
Belciugatele (Ilfov) - hramul Adormirea Maicii Domnului -, fiind făcută de
T.D. Creţulescu şi aşezată lângă hanul şi vechile curţi boiereşti61• O pri-mă
reparaţie i se face în 191 1 , apoi ing. Creţu oferă împreună cu sătenii, în 1 943,
1 00.000 lei pentru alta, pentru care V. Moisescu execută devizul (291 .000 lei)64•
Între 1 730 şi 1740 se edifică biserica de zid Adormirea Maicii Domnului,
de laBălileşti(jud. Argeş); reparaţii i se execută în 1 900, inclusiv o rerugrăvire65•
Tot de zid, cu hram identic şi în acelaşi judeţ, la Pământuri, locuitorii construiesc,
între 1 748 şi 1 754, biserica satului, care, în 1 943, este încinsă cu fier şi învelită cu
Ublă ( 1 89.544 lei)"".
În Argeş, la Bucşeneşti, în 1 748, căpiunul C. B ucşenescu şi ispravnicul
Al. Bucşenescu, cu Iordache. Bugmir şi Mincu ridicau biserica de Lid, pe care
D.G. Budişteanu o aprecia, în 1 925. ca reparată în 1 9 1 4- 1 9 1 8 „barbar,

distrugându-se vechile picturi"'"· Em. Costescu îi pregătea în 1 942, devizul
pentru lucrări la învelitoare şi de consolidare a zidăriei, execuute sub subpravegherea
" Vezi .,Anu arul Casei Bisericii", 1 909 , p. 27 1 ; N. Ghica-Budeşti, El-oluţia arhittcturii,
" H. Teodoro critica; „I ) Frrestrelt aufosr fdcutt din fitr cu ornamtnlt d.t ctl mai prosl
IV, BCMI, XXXIX, p. S8.
gusr fi "opsirt rntr-o roloart dtsrhisd: 2) Geamuri Ir a11fosr pust policromt: galMnt, albastre trc.:
J) Ftrtastra dt piatrd n prosC"omiditi afosr /drgird: 4) Soc/11/ a fosr rencuir cu cimtnr··. Cf. Arl!.
CM!, Fond S. l O, dosar Curtea de Arg� - Sf. lngeri.
" Chestionar, în Am. CMI, Fond S.01, dosar Adîncata. ln inventar avea un polir donBI de
Clin Scarlat ru fiii în 1837, iar întn: căJ1i poseda: PtnliC'oSlar ( l 143), Triod ( 1 168), Ca:anit ( 1 792)
ş.a.
care cerea desfiinţarea pridvorului -. o con>1dera orcra boierului Bulde.ru, cu r,.,,_oca din prima
"' Am. M. Rădule!ICu din Prahova o data la 1 808, iar refcr.uul lui St. Becu <nr. 7/1924)
jum!tate a veacului al XVlll-lea, cf. chesiionar, Arh. CMI. Fond �.07, dosar Rnldeşii.
" Idem.
" Idem.
" Arh. CMI, Fond S.OS. dosar Coje,ti-Bclciugatele.
„ Idem.
Apo.flo! f I 74J) lipirii �ub M. Racovi1A. Limrgloicr ( 1 7HS) 'i :lopol din I H I � .
'' Arh. CMI, Fond 5.06, dosar B�jeşli. ln invenlar avea: Pm/rirr ( 1 73�): Ca:nnit ( 1 7321:
„ Idem, dosar Berev�i.

'' Arh. CMI. Fond 5.09, dosar Cortcni-Bucşmeşli.
TRADIŢII ŞI REALIZĂRI IN CONSERVAU: - RESTAURARE 399
lui R. Bordenache63• Cea de zid de la Albota de Jos, tot din Argeş, cu hramul Sf.
Nicolae, datând din 175069, fusese ctitorită de preotul Badea Rădulescu şi apoi
reparată în 1 894'0• Din 1747 datează biserica de zid Sf. Sofia de la Dimbovicioara
(jud. Dâmboviţa), ridicată prin grija lui Ene D âmboviceanu şi a soţ.iei sale Maria
şi păgubită de cutremurul din 1 4 octombrie 1802, astfel că este reparată în 1 825 şi,
ulterior, în 1 1!9511• În 1 926, biserica necesita grabnice reparaţii, în fruntea
comitetului de restaurare fiind un consătean şi totodată un membru al Comisiunii,
preotul prof. M.N. Popescu. Devizul ii face P. Demetrescu (32.000 lei), prevăzând
subzidiri. betonări la fundaţii , reparaţiile crăpăturilor etc., lucrările fiind încheiate
la 18 septembrie 1930, când le recepţionează St. Becu.
Biserica ( hramul Adormirea Maicii Domnului) de la Drăgheşti (jud. Buzău)
datează din 1 747; fiind afectată de cutremur, se repară în 1 828, lucrându-i-se
rnloane de piatră la pridvor după modelul mănăstirii din Râmnicu Sărat12. N.
Iorga o vizitează în 1925 , ridicând din pod două icoane ale ctitorilor (Ion sân
Negoiţă Dedulescu) pe care le duce la Muzeul din Văleni. Deşi Serviciul tehnic
judeţean propune, în 1 942, demolarea, CMI se opune, V. Moisescu tacând devizul
( 1 90.000 lei)n. Dintr-o epocă apropiată era şi biserica din Bordeşti (hramul
Adormirea Maicii Domnului), fostă mănăstire si aflată - ca si zidurile
înconjurătoare - în 1921 în stare de ruinăH. Se şti � că fusese reparai.li în 1 86 1 ,
văzându-se încă doi stâlpi de piatra ai pridvorului şi o rămăşiţă a catapetesmei ; în
1 927, prefectura judeţului arăta că ,,abia-şi poate echilibra bugetul cu nevoile
actuale, din care cauză nu poate acorda ajutorul cerut" (de CMI, n.a.)" acestei
construcţii abandonate din 1 890 şi din care se furau materialele pentru construc�ile
din jur. Din acelaşi judeţ, biserica de zid (hramul Sf. N icolae) de la Brăiloiu data
din 1 749, fiind ctitoria vei vomicului Pătrascu Brezoianu si a fiului său, biv vei
vomicul Ştefan. Din aceeaşi familie a con trucţiilor cu pri dvor pe stâlpi, avea
�
chenare de pi atră frumos lucrate la uşi şi ferestre'"· în 1 9 1 5 s-au făcut unele
" Idem.
" Vezi Arh. CM I . Fond, S.0 1 , do!W Albote.

'" Vezi N. Iorga in BCMI. an XXVII, p. 1 7 .
" Cr. chestionar, Arh. CMI, Fond S.07, do!at TitlL ln 1 820, tot la un cutremur. i-au cAzin
iarin l940 a fost din nou lovită. CMI acord.indu-i un ajutor de 15.000 lei.
" ln rderatul ..:lu
clopomi1a. turla 'i hol\ile.
cnn.•truqiile ridicare l a Plirm,ti 'i Clocociov, chiar ti cu mlnhtiru Dintr-un lemn. cru.ind d la
1.1.X. 1 942 V. Moisescu o darem înainte de 1 703, a.'lernjnând--0 cu
din
acea dall i s-a adăugat pndvorul 'i a fo.i piclalA ,; bAnuind cA .1ub acrualtlt ltncu1tli r-ar 1umnJt
fnţadtlt ln rrlrdm1dd 11pr1unrd .•a " cu p<1nn11ri trnrnirt ' " , in Arh. CMI, Fond S.07, dosar BAJ:ocni.
, Idem. U n prim ckvi1 de re"1aurarc ii flcusc în 1 926 St. Becu. care o vi1i1eazA .:u V.
'•Al. Refermclaru, rare o cercera alunei. o dala ca fondall de C. Brincovcanu. rf. Arh. CMI.
Dr!ghiccanu.
Fond 5 01 , do'31' Borde.ii. Pictura ap:uţinea lui Pirvu Mulu incluzM!d aici •ingurul 1111oportrc1
adre•anr. 1 7 1 68/2. 1 917 ln 1952 Serv ici ul muue-monumane interv ine

cuno.:ul .
8UL6ul u i lnr. J6! 1n1. li. 1 952) fllc An d c1uio"'u1 dt-vizul (73 OOO l�i) de re..i aurarc �i
. , Idem. Vni XII.
la Epnc:opia
'l!.m. Co•le!!CU •rreciacl luc:!"2RB a începui în 1 7 1 � liind inchc1•li în 1 749, cf. refer.u nr
1rnpunAnd pun.:rul toll u de vedere.
42811914. „ Arh. CMI. FonJ 5 07. do!W' Rruoache.
400 IOAN OPRIŞ
reparaţii.(consolidare cu tiranţi), iar după cutnmwul din 1940, arh. N. NedelC5CU,

în baza devizului lui Em. Cosle!ICU ( 1 35 .000 lei), exr.cutl reparaţiile". Din �i
epocă - 1 753- 1 754 - dateazA biserica de zid Sf. Nicolae de la Blrbuleftl (jud.
llfov)71• În 1 872 suferă o reparaţie mare, dA.râmându-se până la nivelul de 30 cm,
în 1 886 alta şi apoi. din nou, în 1 9 4 1 (deviz V. Moisescu, 80.000 lei)79•
La biserica de zid din Bezdeache (jud. Dîmboviţa)80 din 1 757 (hramul Sf.
Ni,&olae), reparaţiile din 1 893 n-au fost suficiente, în 1 9 19 N. Ghica-Budeşti
supraveghind altele (deviz 1 .600 lei), suportate de doi cetăţeni ai comunei11•
La biserica de lemn Sf. Arhangheli din Mitropolia (corn. Brădeanu, jud.
Buzău). se cunosc mai multe intervenţii : primul edificiu, tot din lemr., durase din
1 757, când îl ridică C-tin Mihalache şi Ion Dumitru, iar ,,.ţmeritul zugra,· Nae R.
Or�anu din Rm. Sărat" îl pictează, până în 1 887- 1 890, când, din vechiul
material, la 20 august 1 890, se reface radica1•2• Tot din lemn, în anul următor,
jupân Năstase cu fratele său Damian, ridică biserica Sf. Vasile din Ruginoasa
(jud. Buzău) şi cu un frumos pridvor pe stâlpi. şi un bogat inventar; aşez.ămânbJI
era t.ăvănit şi vopsit în 1 9 1413•
Pentru edificiul celei tot de zid, din aceeaşi localitate (hramul Adormirea
Mnicii Domnului)"\ ridicată în 1 759, reparaţiile din 1936 au fost făcute sub
conducerea lui N. Ghica-Budeşti, (25.000 lei); la cea din vecinătate, de la Chec:em,
contemporană cu ea, ridicală de stolnicul Gh. Serliş cu jupâneasa S maranda, se
executase un nou acoperiş, în 1 927, iar în 1 935, în urma cercetării ei de Em.
Costescu, i se fac reparaţii".
Ce de zid, cu hramul Sf. Gheorghe, de la Călugărul (jud. Ilfov), din 1 763 .
aparţine iniţiativei mitropolitului Ţării Româneşti, Grigore, episcopului Cosma al
Buzăului, egumenului Meftodie şi arhimandritului Mihail - ronfonn pisaniei. În
1 9885, Christodos Giurgiuveanu suportă unele reparaţii, apoi, în 1 89 1 . altele le
face Tănase Chirică, în 1 905 i se repară clopotniţa, în 1 9 1 2 învelitoarea'•.
Un alt edificiu de zid, de la Dobreni (hramul Sf. Nicolae), ridicat confom1
tradiţiei prin strădanie beizadelei Costache Ghica, în 1 765, a suferit reparaţii
transformatoare prin 1 850, când a fost supraînălţat şi acoperit cu şiţă (ulterior
Loc. ciL ln 1947 le mai rac IDJele reparaţii valortnd 760.000 lei.
" T).iarea aparţine ..Anlllll\l l ui Cuei B ;aericii". I Q09. diationmul dind dat.a dr 1 780, ca
T7
nirnria lui Arinn �-•i avea v ·

c-uele ane în 1 9 1 4 - allruri. cr. Am. CMI. Fond 5 07. dosar
" Loc. cit.

Birt.ul�.
•Loc dt Cf. l\rh. CMI, Fond 5 1 06. doyr Bc;.dc.Yhe.
" Chestionar, Arh. CMI, 1'rotd 5 06, do.ar Rrldeanu

" Loc. ciL
" Chestionar, Arh. CMI, Fond 5 .06, dos.ar Brlcfli.

" N . Ghica-Budefti, op. cir . IV, lig. 798-803; V�ri ,; loc. rit., F.n:I 5.07, do1ar8ru.01Che
" lbulan
• Arh. CMI. Fond 5.05. do.ar Tln!scai.
TRADIŢII ŞI REALIZĂRI IN CONSERVARE - RESTAURARE 401
înlocuit! cu tablă)". Cea de lemn de la Bozioru (jud. Buzău)"'. durând din 1 747 ,
a fost reparată în 1907'''.
Bisericii de zid din Dichlu-Tirchileşti (hramul Adonnirea Maicii Domnului),
edificiu din 1 774- 1 775, i s-au executat reparaţii de mare amploare în 1 880, 1 903,
1 9 1 0- 1 9 1 l ( s-au dărâmat stâlpii dintre naos şi pronaos} şi 1 948, ultimele valorând
340.000 lei, şi fiind conduse de V. Moisescu90•
La Breaza de Sus (jud. Prahova) biserica de zid Sf. Nicolae ( 1 777 )" ,
aşezată lângă palatul lui Gh. Bibescu, a fost şindrilită în 1 9 1 2. În Ialomiţa, la
Armă.şeşti, biserica de zid Sf. Gheorghe, donată în 1 778 de căpitanul Ioniţă
Nenişor care o ridică în locul celei vechi de lemn; în 1 782, logofătul Dinu Ranetti
i-a donat mosiile Surdeasca şi Ghcdcneasca „de peste Apa săratl'.... 2• Reparaţii i
s-au făcut în 1 859- 1 860, 1 9 1 4- 1 9 1 5 . apoi, din nou, după cutremurul din 1 940.
când Em. Costescu se opune demolării ei, întrucât „pistrează zidurile de cărămidă
şi urmele fostei biserici de la 1778, iar în regiunea de câmp, acestea sunt
foarte rare'"''.
Alt edificiu de zid, biserica Sf. Voievozi de la Agighlol (jud. Tulcea) -
flcută în 1 778 de Chiricuţă Duţu cu obştea -, tot cu pridvor pc stâlpi de piatră, a
fost amplu restaurată în 1 898 şi zugrăvită în interior în 1 9 1�.
La Pajera - Ilfov, biserica zidită de icromanahul Anania în 1 779, şi
pictatA prin grija familiei Tărtăşescu, necesita în 1 929 reparaţia acoperişului
(80.000 lei). lucrare terminată în 19369�. Un frumos monument din 1 780, ridicat
prin stăruinţa medelnicerului Mihai Mincu Buzoianu şi cocoana sa Maria, este
biserica din Gârlaşi (hramul Dumineca Tuturor Sfinţilor)96• Aici, în 1 933, prof.
C. Dumitrescu, p�intele Comitetului de restaurare, solicita aprobarea lucrărilor
(valoare 100.000 Ici), care se execută între 1 934 şi 1 939 sub conducerea lui St
Becu, �colându-se igrasia şi reconstituindu-se clopotniţa (260.000 lei), apoi după
1940, H. Teodoro propunea consolidarea obiectivului prin centuri cu tiranţi
montaţi la turlă (357.4 1 6 lei, din care 3 1 9.48 1 dau sătenii}. Biserică cu frescă, cu
fnunos pridvor, ea fusese cercetată de St Becu, iar pictura i s-a restaurant, prin
Sandu D ima în 1942 şi s-a recepţionat de Titel Benea9'.
La Scototenl (jud. Argeş}, biserica de zid Sf. Îngeri se ridica în 1 787 de
boierii locului, o reparaţie cunoscut! datind din 1 88 1 91• Biserica de zid din Gllna
Arh. CMI, Fond 5.05, dosar Beccni-llfov.

a Vezi mai multe obiective la I. Godea, L Opriş. Monum�nt� dl arhitttnud popMlartJ din
" Vezi chestionar,
nord· v�mJ jud. Bw:tJM, in ,.Rev. muL mon". - MIA. I, 1976, p. 77-82.
'" Ath. Ml, Fond 5.06, dosar Bozioru.
"' Arh. CMJ, Fond 5.04, dour Oicbiu.
•• ClaliOllU', Ath. CMI. Food 5.09,dour Braza. ln iavmw poseda unclopo1 din 1 8 1 2. Ji
1111 cllivo1 don.I ID
1840 de beizlldcaua Scarl&1 Gbica. LaBl'fdJQ dt /O$ (Podul Vidului), 101 de zid,
e11e bilcrica Sf. Ioan, ridicall III 1 7 1 1 de ciobuili 11111 Topor.fiu din Brebu fi Oliricl Gonn din
Provi"' ea fiind pudosill fli 1 867 fi findrilill ln 1936.
" Cbuliooar, Arh. CMI, Foad 5.09, doaar Annltqti ti ..Anuarul Cuci BilGicii", 1909.
n Idem, d. tefenl nr. 789/19:41; ln 1943 acelqi relcrall lnll>Clllqle devizul (50.000 lei),
pnvbind o nnlllri ele Ocr.
IOAN OPRL1
(hmmul Adormirea Maicii Domnului). zidită de boierul Ghennan••. a fo �'t reparată.

probabil. în 1 890 (când s-a închis pridvorul), iar în 1 936 i s-a confecţionat o nouă
învelitoare de tablă; deşi era în stare bună, în 1945 - când o cercetează V.
Moisescu - parohia dorea s-o demoleze, CMI ttecând-Q în rândul monumentelor
şi aprobând lucrări la învelitoare (900.000 lci)100• Tot în zona ilfoveană. biserica
de zid Sf. Împăraţi de la Matară, lângă Hagicşti, opera lui Pană Băboanu în 1 788,
a fost reparată în 1 887101•
Cea de zid de la Băeşti (hramul Sf. Voievozi, jud. Buzău), a fost edificată în
179 1 de Arsene, iar în 1 866 a fost zugrăvită cu 100 de galbeni, tot atunci
punându-se pridvorul pe stâlpi de stejar. Prin 1 924 se fac aici repara\ii la acoperişul
de şindrilă102•
La Corlăteşti (jud. Prahova), ctitoria de zid a lui. Eustepe Corlătescu, a
clucerului Bălăşoiu şi sopei sale Ilinca şi a fetei lor Raliţa (hramul Sf. Nicolae),
din 1 792101, a fost reşindrilită în 1 900 când s-au spoit picturile exterioare şi i s-a
.
adăugat în 1 9 1 2 o clopotniţă de zid. ln anul 1 929, momentul ameninţa să cadă,
Comisiunea acordllrtd 1 34.000 lei pentru restaurare. Cercetătorul ei, St Becu,
surprinderea pridvorul cu coloane cu arcuri în plin cintru bine proporţionate,
ocniţele rotunde la partea superioară, bolţile sferice ale naosului şi pronaosului,
remarcând pictura şi alcătuind un prim deviz, în 1 9 26, valorând 274.300 le i io• .
Alte reparaţii se execută după cutremur, pe baza constatărilor aceluiaşi arhitect şi
ale lui I. Mihail, în valoare de 360.000 lei şi care sunt terminate în 1 943 1 0'.
O altă construcţie de zid - biserica Sf. Dumitru, de la Băloşeni, Ilfov -
din 1 793-95, a fost reparată radical în 1 889, ca şi cea de la Hobaia (hramul Sf.
Gheorghe), edificiu de lemn din anii 1 798- 1 802, adus de lângă Titu şi remontat în
1 864, care s-a reparat şi repictat în 1 9 1 2. Apoi în 1 922 (deviz P. Demetrescu,
" Chestionar, Arh„ CMI, Fond 5.05, dosar T&nAşqti. ln inventar avea cArti vechi tip.\rite
„ Arh. CMI, Fond 5.0 I , dosar Agighiol.
biserica din Gomoqti, unde fusese împrumutat

în vremea lui Grigore Ghica •i Ion Al. ScarlBI GhicL Clopotul ei, dalal în 1781, este adus de la
"' Loc. cit, Pictura - dupl n:reratul lui Mihail nr. 829/1934 - dala din jurul lui 1800, spă
" Loc. cit, Fond 5.02, dosar Gtrl,,.i.
larea ei în 1934 costAnd 66.200 lei; „st \'Or repara artslt zg/Jritturi cu culoaua lor localdfdrrJ (rud
sd ufacd rtllolfdrifigurilor sau rtnovarta picfMrilor, ci Jd St rtpart numai ct tslt strici ntctsar".
" Arh. CMI, Fond 5.09, dosar Bude.li. Boierii Scotoleni erau strlmo�i ramiiici Lahovary.
dai.are: 1 120 •i 1780.

" Chestionar, Arh. CMI, Fond 5.05, dosar Bobqti-BllloeancL E.killlA doul propuneri de
'""Ibidem.
'°' Citeai.ionar, Arh. CMI, Fond �.02, dosar HagiCfli.
101 Chestionar, Arh. CMI, Fond S.09, dosar Blietti-Aldcni.
'°'Chcslionu, Arh. CMI, Fond S.06, dOSll' Corlllefli . Primul ctitor Clle îngropat la 1793 în
bi1eric1-
'"'Idem. La picturi curiprca rn:.:ei trebuia eaecut.al.I cu api fi dplDI aau cu pline. fiind
'°'Idem.
vorba numai de ,,compltlat'f!a micilor :g4ritllolri fi slricdciuni pro•'f!ni� rn timp. Nu tsle permis
f1Ud ca 1·tchea pict1u-d sd fit rtllol/ald sau fnnoitd, sub nici 11n cu„dnt"
fRADIŢll ŞI REALIZĂRI IN CONSERVARE - RF.STAURAR E 403
I .l.394,85 lei)""'· Apropiate ca vechime. alte două monwnente prahovene: biserica

de zid durată prin grija lui Barbu Văcărescu şi Stanca la 1 799 la Albeşti-Paleologu
(hramul Adormirea Maicii Domnului), refăcută prin 1 884- 1 889, cum credea V.
MoiseS1.:u. şi pictată în ulei în 1 90 1 , şi cea de lemn de la Ariceşti-Podgoria
Zeletin (hramul Sf. Nicolae), făcută de „cucoana Mariţa din Poseşti cu tot
popor ul , amintesc valoroase pagini de istorie10'.
O alta, tot de lemn, de la Scăieni (hramul Schimbarea la Fa!ă). (jud Buzău),
"
ridicată de Radu, Rada, Dwnitru, Dwnitrn, Ion ereul, Ariton ereul, Tănase ereul
�.a. şi terminată în 1 796, fusese reînnoită de cei amintiţi în 8 septembrie 1 83 1 101•
Celei de zid de la Coteneşti (hramul Sf. Voievozi), (jud. Argeş) - ctitorită de Ion
Vătafu .:u fiii Gheorghe şi Nicolae şi cu soţiile lor Stanca, Maria şi Maria în 1 799,
de altfel zugravi� în tabloul votiv - i s-au făcut reparaţii în 1 883 (când a fost şi
rezugrăvită) şi apoi, în 1 945, prin grija lui H. Teodoru (cost 200.000 lei)io9• Pe
aceleaşi plaiuri se afla biserica „de gard" (hramul Adormirea Maicii Domnului) de
la Voroveni, 1.:onstruită înainte de 1 800, cu pridvor pe stâlpi de lemn şi cu
zugrăveli la interior şi exterior, care s-a refăcut iii 1 890 în „tiparul vechi"110, iar o
alta - biserica de stejar de la Becenl (hramul Intrarea în biserică) (jud. Buzău) -
fusese ridicată (şi pictată) în 1 799 lângă casa lui V. Ostroveanu, în 1 843 fiind
mutată1 1 1 •
li. Lucn\ri de protecţie şi restaurare la biseridle veacului al XIX-iea
Depăşind orizontul de încadrare strict cronologică, CM! a cercetat fenomenul
istoric complet şi a acordat ajutorul său şi construcţiilor veacului al XIX-iea,
considerate multă vreme ca nereprezentative sub raport istorico-artistic. Un grupaj
de monumente ridicate în secolul trecut permite aprecieri importante şi dovada
afirmaţiei de mai sus.
ln Prahova la Biteşti, lângă Brazi (jud. Prahova), biserica de zid (hramul
Naşterea Maicii Domnului) era terminată la 1 800, ulterior - în 1 896 -
refăcându-se, cu adăugiri, şi apoi restaurându-se în 1 9 1 9, 1 937 (la acoperiş) -
lucrarea supravegheată de St. Becu - şi 1 942 (prin grija lui V. Moisescu, !urcări
valorând 3 I0.000 lei)' 11• Alta, tot de aici, de la Bordeni, era de lemn si ca
construită la 1 .800 şi apoi reparată în I 8941u. Biserica Bidiceni (jud. Argeş).
edificiu de zid (hramul Intrarea în Biserică) cu un frumos brâu, data de la I 800 ca
în judeca!.l de CMI.
100 Am. CMI, Fond 5.06. do•ur BMo�ni. Pentru reparn\ii neaurorizane, preotul de la Hobaia
'"'la prima. IUICThile din 1942, repuind pagubele pricinuite de cutremur, presupun suma
en dai
de 14,.000 lei, iar la a doua un clopol indica anul 1 170, JIO•ihilA dal4 de con.•Uuire. Cf. Arh. CMI.
,.. O ico1111A avea irucmna!A dara de 1 796; rep�ii i !I-lu flcu1 prin anii 1 808 · 1 809, cf.
chationar, Fond 5.0 1 , dosarele Aricelii-Podgoria �i Albe�i-Paleologu.
Aril. CMI, Fond '-Cl6, dour Bozioru.

'°' Vezi Arh. MI. Fond ,.02. dosar Sioien�li. Pe clopotul ei era ÎllKris anul 1 799.
110 C1test1onar, Am. CMI, Fond ,.03, dour B&ruşti.
1 1 1 Che 1tionw, Am. CMI. Fond ,.09. dos.ar Beceni.
do-ar Rordatl.
111 Arh. CMI, Food 5.07, dos.- Blteşti.
" ' Loc. ciL.
404 ___i
IOAN OPRL'I
_
operă a lui Pavel Postelnicu; în 1902 fusese reparată ş1 zugrăvitii în interior de D .

Belizarie, iar în 1920 ş i 1 938 i se adaugă alte reparaţii"'. Celei d e l e mn d e la
Simbătin, tot în Argeş (hramul Sf. Grigore Decapolitul), i se ridicase pe lângă
edificiu din 1 800 şi o clopotniţă la 1 860, în 1 880 fiind reînvelită cu �tă' '�. Tot de
la începutul veacului al XIX-iea dura şi biserica de zid de la Stoiene�1i (jud.
Argeş), care a fost zugrăvită în 1 870 iar în 1 900 i s-a adăugat un amvon' '".
De la 1 802 exista biserica de lemn Adonnirea Maicii Domnului, de la
Budeasa (jud. Argeş), ctitorită de Pană Budişteanu -, mutată în G lîmbocu (corn.
Bascov), reparată la 1 883 şi 1 9 1 8, ca şi biserica de zid Adonnirea Maicii Domnului
de la Săcuieni (jud. Dâmboviţa), care a fost renovată în 1 845, în 1 909 i s-a ridicat
o clopotniţă, iar în 1 9 1 6 a fost refăcută, în 1 938 oper'
dJl du-se noi lucrări " '.
În 1 803 s-a zidit cea de la Jgheab"". a cărei tâmplă dat.a sigur din 1 803, iar
ln 1 893 ştim că fusese reparată.
Din 1 805 data biserica din Valea Stîlpului (jud. Prahova), edificiu vizitat
în 1 924 de N. Iorga cu participanţii la primul congres de studii bizantine, vizită
care "ne-a dat nouă celor din comună putinţa şi prilejul de a cunoaşte şi noi
ce importaof.ă şi ce frumuseţe au pentru cunoaşterea trecutului nostru istoric
bunurile şi aşezămintele lăsate de cei de mal inainte"; dintr-un asemenea
sentiment şi constatare, parohia solicita în acelaşi an ,,să ne îndrumaţi in pasul
ce dorim să facem, ca să nu stricăm aceea ce nu mai putem invia"1 19, Tot de
atunci data şi cea de lemn de la Bila-Vlaşca (hramul Naşterea Maicii Domnului),
ctitoria Luxiţei Cantacuzino 1 10•
Cea de zid de la Bilduleşti (jud. Dâmboviţa), cu hralnul Maicii Domnului,
era opera familiei lui Iordache Bădulescu � fusese temlinată în 1 806. La cutremurele
veacului i s-au adus g191e pagube, astfel că în 1 849 era „preinnoită cu zugrăveală
al doilea" 1 2 1 • ln
1 942 , din nou după cutremur, e.dificiul era restaurat. CMI
acordând I JO.OOO lei, singur acoperişul fiind executat tâniu, peste 6 ani abia
(devizul 27.750.000 lei ! ) 1 21•
1 1 1 Arh. CMI, Fond S.06, dosar DAeşti-BAbUCfli. Ea fusese clitorili de Gh. Strichinescu Ji
'" Arh. CMI., Fond S.02, dosar MA!ureni.
&a.
"' Arh. CMI, Fond 5.02, dosar Stocncşti.
solia
'" Pentru prima vezi N. Ghica-Budcfti, op. cir., IV, fig. 861 foi Arh. CMI. Fond 5.07, dosar
Budcasa; Arh. CMI, Fond 5.0 1 , dosar Slcuicni.
111 După tndi!ii figura ca ridicall de Ncagoc Basarab, apoi reIleuli de AL Ghica Voievod Ji
doamna sa Alexandra, cf. chcationu, Alh. CMI, Fond 5.01, dosar Corbi-DÎ!llbovit-L Io apropiere,
la Pina ti Corbi existau în 1 9 2 1 ; o bil!CrÎcutA de lemn cu pridvor pc atAlpi IClllplali, care pc o piallt
din pardoseală avea înausw 1nul 1804 ti alta de zid (Sf. Traime) din 1 830, lkuti de Şte!aoacbc
Frunzc:scu ti preotul I. Toanca, zugdvili Io 1 846 •i care avea o icoan.l cu IÎIUI din anul 1 793.
"' Adrcaa parohiei nr. 8/3 IX 1924 Io Arh. CMI, Fond .5.06, doaar Haimanale; ca rlsplm.a.
dup& devizul lui P. Demetrucu (28.000 Ici), din 1925 ihccp restaurlrile.
"'Loc. cil, Food 5.07, doau Bila. O amintim p pc cca de zid de laPm«a (jud lalomita).
z:idili de Iancu M111u în 1 802 p rcpara1i pute un ve.ac, d. Arh. CMI, Fond 5.07, doar Bordufelu.
111 Arh. CMI. Fond 5.04, dour Bldulqti.
1 11 Loc. ciL
TRADIŢII ŞI REAUZARI IN CONSERVARE - RESTAURARE
La 1 8 1 O fusese lncheiatll lucrarea la biserica de zid de la LlpAnf.fd (hramul

Adormirea Maicii Domnului) (jud. Pr.thova), care suferise în 1 939 o reparaţie, în
baza planurilor lu i V. Moiseascu, iar în 1 94 1 - deşi era „tramfonnatl complet
de oameni firi gust firă mii! de arhitectura noastri veche" - după,
!fi
cutremur. comportă execuţia alteia1n. La Rahtivan-Ari�, un edificiu de zid cu
pridvor pe coloane �i tavan de lemn, cu brâu frumos (hramul Sf. Ioan Botez.ătorul),
fusese edificat în 1 8 1 1 , apoi refăcut radical în 1 880, astfe l că în 1921 se propunea
declasarea12•. in 3 iunie 1 803 începuse lucrul la biserica de lemn Adormirea
Maicii Domnului de la Găvanele (jud. Buzău), terminată în 1 8 10, când o zugrăvea
Gavril me�Lerul, care ţinea să scrie în pisanie că ar fi fost "cel mal mic şi mai
prost intre zugravi". Episcopul Buzăului Chir Constandie îi IBruia şi moşia din
jur ca sursă de venit, probabil lăcaşul servind ca mănăstire, cum aiitau urmele de
chilii. După 1 920 se executau şi aici unele reparaţii, la acoperişul de şindril ă 1 1' .
Biserica Sf. Ilie de la Aninoasa (jud. Dâmboviţa) fusese ,,merimetisilă" în
1 8 1 0 de Ioniţă Kirescu; în urma cutremurului din 14 noiembrie 1 829 a fost din
nou reparată, iar în 1 834 iarăşi, ca în septembrie 1 846 să fie complet refăcută 1 1 6•
La acea d;1tă, la Bila (Vla�a) exista biserica de lemn - hramul Naşterea Maicii
Domnului, tencuită în 1 880 şi rcp:uată cu voia Comisiunii în 1 9401 2 1 •
În 1 !IQ<I erau încheiale lucrănle la biserica d� zid Adormirea Maicii Domnului
de la Sit,· e�h ;ud. Dâmboviţa), prin grija jupâni.lui Trandafir şi popa Ioan; fusese
reparată în 1 �661:•.
Cu biscric:a din V alea Danului (jud Dfimlioviţa) relatăm un alt caz interesant;
ridicată la I li 1 1 , ea „nu e un monument de frumuseţe şi nici nu înseamnă o
data în e r n l u \ ia artei noastre. Ea dateazii din epoca de plină decidere a
arhitecturii, artei, a i n l reg u lu i ideal bizantin ce ne călăuzise până aci„. Dar
pitorescul situ aţiei sale; datine vechi de zidire păstrate în proporţiile în care
se ridi că biserica si zidurile înconjurătoare; în rrumoasa dopotnită ce
străjuieşte cuprins�! c u rţii; cum şi faptul că biserica s-a ridicat cp�ntru
Dragostea• şi chiar cu sprij inul celui dintâi episcop al A rgeşu lui losir, sunt ,
lui Meletie, economul mănăstirii Argeşului" 1 1•. În 1 9 1 5, I.O. Trajanescu prevedea

atâtea lucruri ce contribuiesc a da însemnătate acestui lăcaş, zidit prin râvna
învelirea ei cu şi n dri lă .
CMI, Fond
' " Loc. c u . . Fond 5.0 I . do.ar Arice,1 1 -Pr:ill ova. E1 fu"""' rid ic a•I in urma di•trugcrii
' " Arh. 5.07. do.ar Bol de�l i .
·.· echiului Uc:i., dr piatr.\ h 1 4 cx.'lomhrie 1 802.

''' Arh. CMI. Fond 5 01. do= B<>lioru.
'" Arh.™1. Food 5 0 1 . •lo•:ir Aninoai.
i: · Vezi ţupn. mila. I �O Riţ,('r11..·l mai vr1 ht. �ntru C'd în invmtar l'C'�d.1 un clopot: donat de
Salnn C.111t acUJino. Lucrările din I Q t() - pc han drvizului lui Em. Co<le'ICU ( 1 3 5 .000 li:i)
wr..luc I > mutarea cdiliciuh 1i în ci� 1 i1ir. vezi Arh. CMI. Fond 5.07. do.ar Bill.
"' Arh. CMI. Fond 5 . 0 ' . do.ar Bnni•lea
"' A..,1,\mirn mai vechi. repor.u il1 I R02, apoi în 1 8 1 2. • fou p:ctat dr Nicol,., Zugnvul - -
11mpl• ri. •li•t.l pcntn1 > ir.c!pu. a f1'11 ina.intc h M!nA.ctire> Arg,,ulut Ve1.i Ari\ f:IW. Fon.l � O l .
do4.V A.1gr' Nic"l:1� Zugnvul a. fou fnlo•1I 'i de Lt.:nmle dt NoU)' ,,: �,:t, , : r � \or h1i V
Dr�1hi.:•onu ( re f � 6 1 / l � V 1 9 1 5l • foii �clarnt.� mon11m.,...1 111oric.
406 IUAN OI'�
În l ll l 2 s-a oonstJUit de Ancu1a Cluceru, că loni\A şi Mihail Postelnicu -

zugrăviµ de altfel în biserică ca ctitori - lăcaşul de la Podişoru - hramul Sf.
Nicolae (jud. Teleorman). Reparaţiile fkutc dateaz.ă din 1 9011 şi 1 922"0• Din
acelaşi an ( 1 11 1 2) data constJUc!ia celei de lemn cu pridvor pc stâlpi de stejar
(hramul Sf. Voirvozi) de la Soreşti (jud. Buzău)rn .
L a 1 8 1 2 s-a „prefăcut" u n monument mai vechi - ctitoria Jupâniţei Dcspa,
a lui Gaspar cu Dwnitra, a monahului Rafail , jupânilor Dinu şi Răducanu,
jupâniţei Stanca -, biserica de zid Sf. Voievozi de la Ruda-Argeş ( 1624)m.
După reparat.ii făcute în 1 887, în 1 922 învelitoarea de şiţă putrezise (280 m1),
necesitând intervenţii iar pictorii I. Mihail şi Gh. Teodorescu restaurează fre�a în
1 927-1 928, partea de arhitectură fiind avizată de St Becu. În 1 940, monwnenwl
este at ins de cutremur, devizul lui Em. Costescu prevăzând centur.1 de beton în jw
şi legături transversale cu fier, care lucrări sunt terminate în 1 944m Ctitoria
monahiei Epraesia şi a credincioşilor jupâni Stoian şi Tănase, biserica de zid de la
Dăeşti(hramul Sf. Nicolae) (jud. Argeş) era datată în 1 8 14, în 1 885 fiind
reînvelită cu şiµ1H. Tot din acel an durează un edificiu, tot de zid, construit la
Ciulniţa - Eustatiade (jud. Argeş) şi care preocupă în 1 880 - când se repară
-, şi în 1 930; la ultima dată Ş t Balş oonstata lipsa interesului artistic sau i storic
şi propunea declasarea, fapt împlinit abia în 1937, deşi exista un deviz semnat de
Nl'agoe Nicolae din 1 930 (93.354 lei)m. Alt aşezământ, de zid. de la Alexeni
(jud. Ialomiţa) datează din 1 8 1 5, fiind opera lui Barbu Slătinean 1 �i a soi iei sale
(hramul Sf. Nicolae); în 1 885 ştim despre refacerea sa parţială ' -' . În anul I R l 4
începuse construcţia bisericii de zid de la Corlăteşti (jud. Prahova\, monument
(hramul Izvorul Tămăduirii) terminat abia în 1 866, fiind pictat de Gl1. Tattarescu
în 1 860117•
• Logof3tului George Dinescu şi fiilor săi li se datora biserica de zid ( hramul
Sf. Gheorghe) de la Drăeăşeanca (jud. Prahova), începută la 20 mai I R 1 3 şi
încheiată în 1 8 1 4 când o zugrăveşte Necula Zugravul; în 1 892, pictura era refr" ut.'I
de zugravul George Arsulescu din Cîmpulung131. B i serica de la Birlogu (j11·l.
Argeş), datând din 1 8 1 5 , a fost îndelung în atenţia CMI; în 1 93 1 - 1 939 se repar.\
noArh. CMI, Fono S.04, dosar Birla.

'" Edi!iciucu pridvor pc 4 atJlpi. în inventar avea oEvangh�li� (Rlmnic, 1 794) fi 1111 clopol
din 1 833. Cf. chestionar, Arh. CMI, Fond S.08 8, dosar BIAjanu.
Chicer ti jupAn Chin:a fi zugrlvit\ la 1624, awprinz:Snd 'i modificlrile din vc:acul al XVD-Ica.
"' I. Mihail fi Gh. Tcodon:scu o cn:deau din veacul al XVI-iea, ctitarill de juplD Teadoni
"'Şi I> picllln\ IWll :tloca\i pcnlru restaunn: IOS.000 Ici, cf. Arh. CMI, Fond S.02, d<mr
Ruda.
'" l\ 1 h. CMI, chCllionar, Fond S.07, Dosar Dlictti-8.llUCfti.
11• Loc. cil, Foncl S.03, dour Ciulnita-Euawiadc..
,„Loc. cit .• Fond S.OI , doar Alaeni.
"' Chcatianar, Arh. CMI, Food S.()6, doar CorLllqli. indic.I fn invanar o E'lldlflMM cu
rn1>erti leg31c în ugint ( 1 74!) fi clopot din 1 842 .
'" Arh. CMI. Fnnd S.06, doaar Dlnnlnqli- BrlllfCUlCa. Clopollll &fUAmlDlnlui. din I 8 I 7,
r.- !li rl 11«he1tr.ll de armata german.I de ocupajic fn timpul primului rlzboi mmtdial.
TRADIŢII ŞI REALIZĂRI IN <..:ONSERVARE - RESTAURARE 407
prin grija lui Sl Becu, lucrări.le continuând prin Em. Cost.eseu la învel itoare ,
ferestre ş1 picturi ( 1943) cu un fond de 400.000 lei; despre pictura ei, I. Mihail
nota că este ,Jo stil tradiţional fi conrorm Iconografiei bisericii noastre. ln
această privinţl, pictorul ce va race lucrarea se va inspira de la vechile
biserici monumente Istorice din regiunea Argeşului"u9•
Biserica de zid de la Ogretin, tot din Prahova, datând din 1 8 1 7 , fusese
vizitată de N. Iorga, care face propunerea declarării ei ca monument, iar în 1 9 1 9
indică unele reparaţii"0• Î n august 1 820 se încheiase zidirea bisericii Sf. Nicolae
şi Cuvioasa Paraschiva de la Braniştea (jud. Dâmboviţa), edificiu cu pridvor pe
stâlpi înfloraţi, ce trebuia reparat după 19291 ' 1 •
Unei biserici d e lemn d i n Buzău, d e la Nucu (hramul In trarea î n biserică),
cu l'rumoasă prispă pe stâlpi, datată la 1 820, i se Bceau reparaţii în 1 9 1 2. O altă
biserică - de zid. cu hramul Sf. Voievozi - a fost ridicată prin 1 820 la Seciu
(jud. Prahova) şi ea având pridvor pe stâlpi şi s-a restaurat după 1 942142• Un număr
de 74 de ctitori au contribuit la edificarea bisericii Adormirea Maicii Domnului de
la Buda (jud. Buzău), construcţie de lemn începută în 1 824 şi terminată abia în
1 842"1.
La Adunaţi-Buteşti, biserica de zid (hramul Sf. împăraţi) durează din
1 8 2 1 . având ca ctitor pe Maria Serdicăreasa; i s-a adăugat o clopotniţă de lemn în
1904 iar în 1 9 1 4 a fost reparată şi zugrăvită 14'. Tot în Vlaşca, la Băneşti, alt
edificiu de zid (hramul Sf. Voievozi) a fost finanţat de Grigorie, Dumitru şi Safta
Lupea, fi ind terminat în 1 825. Cu pridvor pe stâliJi şi zugrăveli de la întemeiere, ea
a fost reparată în 1 9 1 3 şi 1 938 ( 1 67.000 lei, plan V. Moisescu)14'.
Ur.a de zid. pe urmele celei vechi de lemn (cu hramul Sf. Nicolae), de la
Puţinteiu (jud. Teleorman), o localitate ce are rezonanţă i storică, se ridicase în
1 826 ca ctitorie a popii Dind! sin Nicolae, reparată în 1 904, înlocuindu-i-se
tâmpla de lemn cu alta de zid' 16
Între 1 820 şi 1 823 ( 1 5 mai) s-a construit a�zărnântul de zid (hramul Sf.
Voievozi) de la Hagieştl, prin cheltuiala Doamnei Casandra, soţia lui Mihail
Şuţu, şi
a Saftei Dudeasca cu copiii ei Iancu şi Raluca, ce în tabloul voti• susţin
"' Cf. Arh. CM I , Fond S.09, dosar Bîrlogu; pictorul care o picte:IU în 1945 cs•c V.
"' Arh. CMl . Fond S.09, dour Opalin.

Nicoleocu. reccpţia 11dnd-o Emil lvlnescu - Milan.
wi Loc .
ciL, Fond S.07, dosar Branişica.
'"' Vezi 'i BCMI, XIV, p. IS9; ArlL CMI,
w1To1 aici ln 1 9 .l4 H. Teodoru proiecta noua pialride mormânt a Doamnei Neaga. 90\ia lui
Food S.07. dosar Bolde?li.
Mihnoa VucU. - pic:n:lc originaR 6ind adu... la Muzeul Nation.al de AnlichitA!i - loc� pll!iti
de ptt rtt1u"' JUdeJului (20.000 Ici). Cf. loc. ciL, Fond S.07, dosar Buda.
... ArlL CML Fond 5.0 I. doar Adunaţi-Burqai-V�a.
,... Arh. CMI, Fond 5.0 I, d<ms � La Coafnl!ti.Capli (jud. Pnlbova) alti biJericl w
"'Loc. ciL, Fmd 5.07, doar Gaanmi.
pridvnr (din 1 826) era n:panli fn 1 92 1 00.600 Ici) - acupaiti cu filA. cf_ Arh. CMI. Fond HM •
.... Cociritti .
408 IOAN OPRIŞ
construcţia'"· Şi aici după 1 9 1 8 erau nece� măsuri de restau�. Cea de zid de

la Axlntele, pe valea Ialomiţei (hnunul Sf. Nicolae), dura din 1 8 2 1 ca operă a lui
Nicolae şi Petrache Gomeanu, în 1901 ajungllnd ruină141, iar oiserica de zid Sf.
Nicolae din Buz:Au, făcută de poporeni în frunte cu Banciu Stanca, Ioan preotul.
R alea, Mincu ş.a. la 1 825, era reparată de St. Becu în 1 933 (l I0.000 lei )"'.
La Brăila, biserica de cllrămidă şi chirpici, cu hramul sr. Arhangheli,
dj'larţine mărinimiei ducelui rus Mihail Pavlovici. în 1 828 acesta sfinţind de fapt
fosta geamie, iar din tunurile turceşti capturate s-au turnai clopotele. Ea era
construită pe unne mai vechi. în 1 862 se repara, apoi în 1 922, Nedelcu P. Chen.:ea,
„industriaş" brăilean, suporta o nouă reparaţie, pictura executând-o zugravul
gălăţean V. Robea 1 i o.
CC'.a de zid (hramul Sf. împăraţi) de la BA.icoi (jud. Prahova) s-a ridicat în
1 8 29 prin strădania prinţesei Cleopatra Trubeţkoi (născută Ghica); ea fusese
pictată de Toma Vintilescu şi Nicolae Grigorescu (tâmpla), după 1 9 1 8 impunând,
datorită războiului, imediate reparaţii 1 i 1 • I n Teleorman, p e Brazda l u i Novac, l a
1�rămeşti, edificiul d e lemn c u hramul Sf. Adormire fusese c0nstruit d e generalul
Mavros în 1 830, iar în 1 892 rnmportase o primă reparape1i2 Biv vei slugerul
Dimitrie Borolo cu fiica sa, Elenca, şi ginerele, haiducul (?) Pârvan, finanţează
construirea bisericii de zid de la Atimaţi (jud. Teleonnan), - hramul Adormirea
Maicii Domnului -, edificiu terminat în 1 8321ll. Clopotniţa de zid se ridică în
1 894, după ce în 1 85 8 i se pusese tâmplă nouă de lemn, iar în 1 907 se repară
radical, ocazie cu care D. Belizarie o pictează; în 1 922 ,nevoia unei intervenţii
urgente era ·arătată într-un memoriu al parohului M. Iliescu15'.
O construcţie de lemn - biserica Sf. Paraschiva din Cătunul ( V lasca -
jud. Dâmboviţa) - se ridicase de stolnicul Eftimie şi soţia sa Elena, în 1 8 32; a
fo.·t zugrăvită în 1 895, iar în 1934 acoperită cu tablă de fierm. Cea de zid de la
d. chestionar, Arh. CMI, Fond 5.02, dosar Hagieşti.

'" Biscria a fosl tennillat4 de polcovnicul Dumitrache Tocilescu, •.epis1;11ul casei", domnul
141 Ctitorii ii teslall la 1 5 mai 1852 un potir de argint, el Arh. CMI. Fond 5.0 I . dosar Axintde.
!iind în Rusia.
'"Loc. cil, Fond S.02, doar Sf. Nicolae Buz.llu .

"0Loc. cil.. Fond 5.09, dosar Brlila. .
jupAn Stn\nilescu". ridicat de armatele de ocupaJie care in timpul primului rlzboi mondial fkwsen!
'" Loc. cil, Fond 5.09, dosar Blicoi. Avea clopot din 1 797 cu inscripfie: •.Popa Oprc şi
•n paraclisul unde era lnmonnftntat.ă ctilOra grajd!

"' Arh. CMI, Fond 5.0 1 , dosar �li. Bisericii din Ciume,rri (jud. Argeş) în 1 830 i • · 3
.c upat fresca •i i �-a modificat edilii: iul, in 1 854 fi 1880 alte rcparatii flcindu·se de M;u10lxhe
·rltianu. ln 1 9 2 1 . arh. loanifescu prevedea aici lucriri de res1;1urare, cf. loc. dl, fund 5.0 I , dosar
Aninoa.u.
înlocuia 11la mai
vcchr de
'" Vezi M. Iliescu, Monografia comunei .4.tfrnaţi. 1 908, p. 69. Biserica
'" Vezi Arh. CMI, fond 5.0 1 , dosar AlAmafi.ln inventar. icoana Sf. Nicolae purta inscrip;ia
lerun.
„ru r/i,/tuialaDomnul Demctric Baro/o bi1• vei s/uger, :ugrd1•ild de robul luiD:eu Ioan lfalq>lil4.
cirarnl /ur D01·id. monahul / RJ I "•i un Octoih (Buda. 1 8 1 1 ). aralA o mai mare vecllime.
"'Loc. cit.• F··nd 5.06, dow Bogaţi.

"' Arh CMI. Fond 5.0 1 , dow Cltunul.
TRADIŢII ŞI REALIZĂRI IN CONSERVARE - RESTAURARE 409
Bogafl (hramul Sf. Nicolae) (jud. Dâmboviţa) era tenninatA în 1 833, ca în 1 9 1 0 să

fie radical modificatA1'•.
Tot din acel an. de la 22 iulie, durează şi biserica de zid (cu pridvor pe st!lpi
şi frescă), Cuvioasa Paraschiva, de la Moroneşti-Romanaţi (jud. Teleorman),
edificat! prin grija şi banii lui Constantin Ioan, Stancu Nicolae, C. Cepărianu,
Marin Făurescu, Mateiu sÎrl Matei, Diaconu Ion, Florea ereu ş.a. În 1904 a fost
reparată, ocazie cu care este repictat4 total, în 1 927 arh. Atanasescu conducând
alte reuuriri, iar pictorul l .G. Dumitrescu din Străjeştii de Sus reflcând pictura
iniţial.11".
· Din anul ! 834 durează ctitoria Smarandei Rasto biserica de zid Sf.
, ridicată lângă conacul Elenei Gr. Ce*ez;
-
Nicolae de la Jolfa-llfov - reparată

prin 1 854, 1 882 şi zugrăvită la 1 887, ea a fost restaurată pe baza devizului lui V.
Moi se scu (550.000 lei), îro 1 943, inclu�iv dezvelirea frescei1". Doi ani mai t!rziu,
pe aceleaşi l ocu ri, se ri d ica biserica de zid din Bleu (hramul Adormirea Maicii
Domnului şi Sf. Nicolae), pe care ctitori i - Mihail Ghennan cu soţia şi Constantin
Gherman, o văd terminată la 1 0 octombrie 1 840. Şi aici, după 1 9 1 8 trebuiau
intervenţii urgentem. Cea de la Pisica (j..id. Tulcea) - biserica de lemn Sf.
Nicolae - s-a datorat „braţelor locuitorilor", fiind construit! în 1 834 lângă o
frumoa�ă casă (Panait Gheorghiţă); ca la multe biserici dobrogene trupele ruseşti
i-au luat podoabele �i au distrus tâmpla, mai târziu fiind nevoie de reparaţii•60•
Biserica de zid cu pridvor pe stâlpi, Sf. Nicolae de la Gubandru-Romanaţi, este
rezultatul facerii de bine a lui Dumitru Ancu1a în 1 835: în 1 9 1 1 a fost zugrăvită,
iar în 1 936 - d�i satul ceruse demolarea - CMI obliga la reparaţii161.
Tot un edificiu de zid (hramul Izvorul Tămăduirii şi Sf. Nicofae) s-.t
încheiat de constn1it la 30 iulie 1837 la Clupuria-Romanaţi, prin grija si

stăruinţa cocoanei &:aterina, a lui Ion sin lacov Socolescu, a cocoanP-i Anastasia,
popii Constantin sîn Albu, a jupânului Lazăr Boiangiu, Lisei Kirea lovaitea ot
Coşoveni, iar pictura i-o semna zugravul Gheorghe T. Dwnitru. Prin 1904/5 i s-a
adAugat turla, iar în 1 936 lucrări de subzidire şi legături de fier, costli suma de
40.000 lei'"'. După 6 ani, în 1 838 era finalizată munc. la biserica de zid Sr. Îngeri
din Buz.lu; deşi o consideră departe de interes artistic, CMI se opune demolării în
194 1 , Em. Costescu exrcutând devizul de reparaţii 161•
" ' La 9 oct. 1 9� I I. M1ha1l •viza repict�a termin:tLl de C. Btme111u, cf. Am. CMI, Fond
,.OJ. dosar Morungfav.
·
"'Loc. cit. do!lal" Jui1a.

'"Lo=. cil.
""Alic biserici d.lrilm�lc de :umat� ro.a la Br1\ti:mu 'i Az.al.ftu, cf. chc11ionu, Arh. CMI.
Fond ,.O l , dosar 8r1\lianu.
„, Arh. CMI, Fond Hl2. dc...r Gol>:tndru.
„, Arll. CMl. Fond ,.0], �our Ciupllli • Pop&nz.llqti .
'"'La ra1a loculu1 o vedea P. AnlAlllaCu. care cc.rea d 1e dea jos n1rla; tn.rica nea fred
pesle care rra menit ln 1 9 1 J, cu ulei. cr. Aril. CMJ, Fond ,,02, dcur Sf. lnpri, Buzlo.
410 IOAN Ol'RlŞ
Clucerul Dumitrache Cruţescu şi Maria, Constantin, Scariat Cnaţeieu fi

Elena sunt ctitorii bisericii de zid cu pridvor pe stâlpi (hramul Sf. Dumitru) de la
Frumuşica (jud. Ialomiţa), terminată în 1 838 şi reparatA în 1 9 10'"'.
La Padina, (jud. Buzău), biserica de zid (Sf. Nicolae) cu pridvor pe stâlpi şi
pictură interioara exista înainte de 1 833, fiind ctitoria lui Ioan Rădulescu, a
postelnicului Costache Vemescu şi altor enoriaşi, terminală de pictat la 1 3 septembrie
1835 de căire zugravul Naum Ioaniţescu şi apoi reparat.A în 1 893 1 05• în apropierea
ei biserica, tot de zid, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, fusese ctitorit.A de oamenii
locului în 1 838, iar în 1 868 şi în 1 9 1 4 fusese reparată'„ Alta, tot de zid, de la
Dănnăneşti-Brătăşeanca (jud. Prahova) - a fost construită prin fondurile lui
1•
lamandache Sîrbu, în 1 837, iar în 1 895 a fost şi ea reparată 1 0 Alăruri, la Bobolia,
edificiul bisericii de zid (Sf. Voievozi) durează din 1 836, ca o ctitorie a arhiereului
Gherman de la mănăstirea Predeal; în 1 9 1 2 a fost refăculii, în 1 939, St Becu
cerând 22.000 lei pentru o restaurare a bolţii168• Tot din 1 838 datează biserica din
Bercioiu (hramul Tuturor Sfinţilor), reparată înlre 1 883 şi 1 887 şi restaurat! de
arll . N. Bacria-Tutănescu în 1 94 J l69•
Aceste prime lrei decenii ale veacului al XIX-iea ne pun în fata unor
consecinţe nefaste pentru monumente, în primul r"
.m d penlrU .:ele mai înalte dintre
consirucţiile epocii - bisericile-, care au suferit serioase pagube la cele două
culremure mari: 1 802 şi 1 838 1 70• Mulţimea şi frecvenţa reparaţiilor după 1 802 în
Ţara Românească se datorează în cea mai mare parte acestor cauze, mai tâniu -
după 1 8 59 -, epoca prosperă de care s-au bucurat Principatele permiţând efectuarea
unor reparaţii şi restaurări. Din păcate, până la 1 893 neexistând CMI, iar până pe
la 1 900 neputându-se ordona administrativ sectorul ocrotirii monumen telor istorice.
multe din aceste reparaţii sau restaurdri au provocat, la rândul lor, schimbări în
slrUctura consiructivă propriu-zisă a multor edificii.
,„ Arh. CMI, Foncl S.06. dosar FNIDUfica.
poseda o CtUiln� liplrill 1111b Mihail SufU, Triodul de Rimnic ( 1 7 80) �L. cf. chestionar, Arh. CM1.
'"' AşczalA lingi hanul domneac •i casele Mariei Gh. Bibcscu. demolate în 1 920. biserica
,.. Idem. Pictura ei, din 1 9 1 5, aparţine lui I. l'clinc.ICU din Galaji; în invcnlllr lt' gllcau mulLC
Fond 5.07, d� Bonlcni-Prabova.
167 Loc. cil, Fond 5.()6, dom DlrmAnqli-Brtlişeaoca.

cilii vechi din veacul al XJX-le:a, tipărite la Karlovitz., Buda, Numi etc.
"11dan, food S.04, dosar Coc:Arifti -PrahovL O bilerlti de k:ruo de La C4lugrJnţa lArxql.
zugrivill in 1 836 de preobll lj.1. Îll !JCllUl.I un vechi scbil. ..mnal:t! 1k \'. Drtghi=i<'IL vezi idmi,
doaar Ghimbocala.
114 Bilaica a foit ridicat! pe loatl alteia de lemn, care a an în 1 8 1 S, pe clopurul ci •vind
Kris: . 1 786, niarril I , ftJclAI eu V4'Jn Dlllftilru, CM toatd rhl/1"""'1 mea � ttlDftlJ bUvlrii nt
Ruda . „ "; zugravul ei, 1n 1 887, a fosr MoilO Pof-:u. cr. cbcslionm, Alb. CMI. Fond 5.1)9 B.
"•Vezi mai UK! fli lludiul nasttu. Cutrenurrck fi ''"'nrmwnrrle inMia di� Roro<lnia,
dmar Blnqli-Argq.
..Acta MU&i Napoccmi.lu , XXI , 191U, p. 759-769.
TRADIŢII ŞI KEAl.IZARI IN CONSERVARE - RESTAURARE 411
...
. ...
fn anul 1 83 9 (7) s e înche iau l u c rări l e l a bi serica d e z i d din

Dngoh!ftl-Argetoenl (hramul Adonnirea Maicii Domnului), la care ctitor pare a
fi fost postelnicul Ion Piciu şi soţia sa, reprezentaţi, în tabloul votiv. în anul
1 895- 1 896 ca este reparatA, fiind întArită cu legături de fier171•
După 9 ani de muncă - 1 843 - s-a putut sfinţi biserica de zid de la
Amărlştil de Sus (Romanaţi - jud. Teleorman) - hramul Sf. Nicolae -, ca o
construcţie plătită de „toată obştea". Primul care-i semnala valoarea era arh. Al .
Referendaru, opunându-se - şi cu e l şi H . Teodoro - intenţiei parohiei d e a
dărâma stâlpii despărţitori ai naosului şi a-i lărgi ferestrele, reparaţiile din 1 923
făcându-se în l imitele respectării documentaţiei istorice172
•
O altă construcţie de zid - biserica Sf. Nicolae din Drăgoteşti (Romanaţi
jud Teleonnan)171 - se ridicase în locul celei de lemn, în 1 845, la 30 septembrie,
fiind sfinţită'" iar în 1902 consolidându-se cu legături de fier. Data de întemeiere
11 celei de Lid de la BAblclu (hramul Sf. Voievozi), tot din Romanaţi (jud.
Teleorman), n-o cunoaştem, în schimb, ştim că în 1 843 fusese reparat!; alte

lucrări urmează în veacul nostru; în 1 928- 1 929 i se restaurează fresca de F. Udriste
.
(90.000 lei), iar în 1 944, arh. P. Ri<:man prevedea în deviz eradicarea igrasiei' ".
De la 1 842 durează biseric:a de zid Sf. Apostoli Petru şi Pavel din Alexandria,
construită cu banii lui Macovei croitorul, Nedelcu Zaharia, Petre Anghel ş.a.;
construcţie cu un frumos pridvor pe stâlpi sculptaţi, ea fusese reparat11 radical în
1904, când s-a şi pictat116
La Pisc-D rov exista bisericuţa de lemn cu hramul Izvorul Tămăduirii, din
1 840, adusA aici din satul Sterianu (Butimanu). ce necesita în 1 928 reparaţii de
mică importanţă177• Cea de zid de la Aprozl-Drov (hramul Adormirea Maicii
Domnulut) aparţine iniţiativei „logofitului credinţei Iancu Manu", fiind sfinţită
la 4 decembrie 1 84 1 şi, ulterior, reparată la sfârşit de veac 178•
lui ..Pdtru zugravul Craiova 1834. aprili� 18" 'i dala

de 1 838 din chulionar, Arh. CMI, Fond S.01, do.:1r Drtgotqli-Romanap, indici altA datare uu
'"O icoui.I a lui Iisus, cu !lalllIUr.l
lA
oricum uiau:n!JI altui monument. mai vechi.

"' Arh. CMI, S.0 1 , dosar Arm!rlşlii de Sus.
"'Pe pisanie ei oe citea: "Gheorghe s1h N. Slfngl. 811& dn I. Gheorghe Stilgl, preotul Popa
Ilie dii Nicolae Brt1oiu, Prenru Suncu dn Nicolae Albowinu, Doamna Argmp a dat 100 galbeni
lmp1Jt1�i; ajutAnd ,; satt le vecinew, cr. chestionar, Arh. CMI, Fond 5.0 1 , dosar Drlgotqti.
,„ Loc. cil, tn invent:w avea o iamll Bcutl de ..robul lui Dwnnezl:u Conllantin cnu ot
Cniova do Popa Silnaw, i:ir alta de Ene Sima; ii:oana de hnm puna rnenpunea pi.Ilirii ei de Bllulfi
lfb Cibaqbe Sl!ql.
"' Aril. CMI, Fond 5.09, do.a Blbiciu.
"'Loc. cil, Fond H l l , dosar sr. Alcundru- Aluandria. Faprul d In inY<lllllr poteda un
O<totlt � de la 1 74-4 indid fn toru-i un qaimlnt mai vuhi
m Aril. CMI, Fond S.08, doar Cocioc-Bllrcni .
"'Loc. cil. Faad 5.0 1 , dmm' Aprazi. Piclun aparţine lui Nicolle Cnmdu.
412 IOAN OPRIŞ
Biserica ele zid de la Alb�d-Buneştt (jud lalomiţa), ridielllă de lllhi mandritul

Calinic de la Cemi ca în IR43, a fost reparată şi rezugrăvită în 1907171 Biserica Sf.
Treime de la Pasărea se ridicase în 1 847, în locul celei din 1 8 13, l.drobitA la
seismul din 1 838, tot d e Calinic, fiind sfinţită la 2 noiembrie110• O reparaţie i se
face în 1895, iar în 194 1 la arhitectură ( con so lidăn) Em. Costescu şi în 1 943, la
pictură I. Mihail, vor reupţiona lucrările 1 1 1 • I. Mihail indică atunci astfel obligaţiile
picto ru l ui : .,Picturile acestea din exterior se vor face numai in tehnlca l'rescel,
singura tehnicii care poate asigura durabilitate şi rezistenţi la Intemperii.
Execuţia acestei picturi noi se va face în felul următor: se vor copia (decalcbla)
exact, urmele şi desenul vechii picturi şi se va face şi o schiţi în culori a
acestora. Numai după aceasta se va da jos tencuiala şi se va face fresca din
nou, care trebuie să reproducă întocmai vechile picturi„,".
Din Alexandria, tot din zid, biSf'rica Sf. Nicolae datează din 1 848-1 850, ea
fiind repalată în 1910 când i se face o nouă catapeteasmă de lemnm. Bi serica de
zid Sf. Pantelimon, de la Arsache-Vlaşca (jud. Giurgiu), ridicată în 1 845 de dr.
Apostol Arsache în memoria fiului său mort la Viena, la 24 ianuarie 1 83\ a fost
zugrăvită de Gh. Tattarescu în 1 87� şi apoi reparată în 1 902m
Un complex de date ofer.l cazul edificiului de zid de la Butoiu dt Jos Uud.
Damboviţa): mai întâi ar fi fost aici o biserică durată la 6900 < 1 342> de Vladislav
voievod, apoi urmându-i ctitoria bmului Spahiu din Vîlsăne�. de la 7 1 59
< 1 65 1 > continuată de un al treilea cdific:iu, în 1805, şi pe ale căror loc 1 .ri s-3 LJJit,
între 1 850 şi 1 853, una al patrulea edificiu cc păstra inca.mate urm..: din :r.iduriie
,
anterioare18'. Acea�tă primă mănăstire închinată a fost reparată, c!esigur, de inulie

ori, situaţia ei probând îndeaproape consecin!f:le cutremurelor; îl1 1 9 1 2, la o
reparaţie mai apropiată a fost �i (re)pictată ' 8 5. Un edificiu de lemn din aceeaşi
epocă - 1 847 -, ctitorit de Nicolae Bibescu şi de locuitori, a fost biserica din -
Brezoaia-Drăgăneasa (Ilfov), care a fost demolată cu aprobarea CMI în 1947,
pictându-se construc\ia nouă în stilul ei"6• La Albeşti (jud Buz.ău), biserica Sf.
Dimitrie a fost zidită între 1 849- 1 8 5 1 de Ecaterina Vemescu cu fiii, fiind iniJia.I
înconjurată cu zid; în 1 883 a fost reparată, prilej cu care a fost şi zugrăvită în
interior11 7.
11•c1opobll mic dnteaz.A din 1839 fi�d donaţia staretci Mclctina, cr. chestionar, Arh. CMI,
"'Arh. CMI, Fond 5.01 , dosar Albcsu.
i11 Loc. cit.

Fond 5.06, dosar Pa.Wea.
1 11 Arh . CMI, Fond 5.01, dosar Alc�andria.

111 Loc . cit, dosar Anachc.
'" O candel.A de nrgin1 cu mmtionan:a donatorului - „1·ornicul ti frate meu Sp.ihiu
cdmdraf " , apartinc lui Matei Buanib. purl!nd data 7 1 88 (?) ( 1 680), d. chell ionar, Arh. CMI,
Fon<! 5.07. d""31' Buqani.
"'Loc. cil
"'Cti1ora cn proprietara m°'iei Albeuca. ln cunu bilaicn !iind rnon-tul funcnu- al

"'Vezi Arh. rMJ, Fond �.OS. do'81' DltgAnrasa.
ramii ici Vcrnacu. cf. chestionar. Am. CMI, Fond 5.0 1 , dosar Albc)1i.
TRADrfll ŞI REAl.IZĂRI IN CONSERVARE - RESTAURARE 413
De I„ 1 8 411 datează b i serica de z i d C u v i o a s a Parasc h i v a d i n

Bobicqti-Romllllllţi (jud. Teleorman), ref'.u:ută radical în 1 907 de preotul D .
BobiceS1:u "' · c a ş i cea de l a Călineşti (jud. Argeş), de fapt, o rezidire pe t.emeliile
nlteia mai vechi, care fusese reparată în 1 8 11 3 şi 1 9 2 1 180•
Reparaţii s-au execut.al în 1 909 la biserica de zid Sf. Împăraţi, din Alex11n
dria, ctitorită în 1 852 - de Tam.:u P�al iu, Yelica, Dimitrie P�iu cu Maria,
Teodor, Ana, Hristina „cu tot neamul lor", Sfetco, Ecaterina, Radu, Velico, Ion
ereiu, Gheorghe ereisa, Ion, Maria, Ioan, Maria, Ra.şcu, Anca şi Matei Cătulescu
cu Maria - conform pisaniei 190• O alta - biserica Sf. Nicolae, Grigore Decapolitul
şi Grigore Bogoslovu - de la Popânl.ăl�i-Romanaţi (jud. Teleurman) era
încheiată şi sfinţită la 1 5 iulie 1 853; ridicarea ei s-a datorat eclesiarhului Lavrentie,
lui Grigore D imitriu, Eliodor Pcrieţeanu s.a„ iar pictura s-a executat de lgnatie
Ţerencoviu cu ajutorul preotului Enaiche. In 1 938 acest schit a fost demolat''" .
Lângă hanul ş i conacul ce-i purtau numele, la Alexeni, (jud. Ialomiţa),
serdarul Evanghelie Zappa construise în 1 85 3 o biserică de zid cu contraforţi şi
poartă masivă, bine întreţinută datorită solidităţii sale191•
Cea de zid de la B reaza-Buzău (hramul Sf. Gheorghe), construită între
1 852 şi 1 856, a fost reparată în 1 907, când a fost şi zugrăvită cu 2.300 lei191. Din
1807 durează biserica de zid de la B ră n �
-R omanaţi (jud_ Teleorman), ctitori
fiind Grigore şi Zoiţa Brităleanu cu fiii lor' •. ln anul următor, începea construirea
bi seric ii de zid Adormirea Maicii Domnului, din Alexandria, încheiată la 6
decembrie 1 860 prin stăruinţa lui Ra.şcu lvanovici şi a enoriaşilor; aceasta a fo st
reparat.A în 1 902 19'. În acel�i oraş, biserica Cuvioasa Paraschiva se termina de
construit în 1 859 prin fondurile lui Lalu Bojan, preotului Ivan şi Mitrică; în 1 8 7 1
a fost zugrăvită d e Cătulescu, i ar în 1 9 1 3 s-a executat o spllare a picturii prin
zugravul David (sau loanid?) din Buc�ti'96.
Biserica de zid Sf. Gheorghe din Brăila, edificată în 1 857 şi pictată de D .
Teodorescu, a fost reparată î n 1 9 1 0- 1 9 1 1 ş i pictată din nou de un brăilean, Iulius
Bezozosclti197• La Sabangia, în Dobrogea, �tul cu hramul Sf. Voievozi
111 Avea icoane din timpla veche de la biKricile RacovitA fi Morunglav. Biserica veche, de
lemn, fuaese adud de la SAli.şie. Cf. Arb. CMI, Fond S.02, dosar Bobiceşti.
""O icoanl cu Sf. Ilie picw.l de Gb. Tanarescu se afla ln dotaR, cf. chestionu, Arh. CMI,
„ Arh. CMI, Fond S.O t , dosar Aninoasa.
Fond 5.01, dosar Alexandria li.

"' Pro10tlinghelu.l Gheluie de la Episcopia Rinmicului îi dona la 5 lll8Jtie l 8S4 paftale de
m er. npon C. Paulei 1n 1 949, ln Alb. CMI, Forul S.01, dosar Alac:ni.
qiaL
m ArlL CMI, Fond S.06, dosar Breaza.
'"' O pomenim penau cA ln invmw deţinea o EVG11tfli�lw tiplrili „b Mihai R.:ovi!A. la
1783, de episcopul MelDdie, Antolotfliiolt ICOS „b Scarl• lpailllll.i fÎ mitrupolillll Grigorie ln 1 797
la Bucurqti, ca ti o CtUt111W, liplrill IDI fn vranca llCalon, cf. chalionar, Ioc_ cit.., Fond S.02,
"' ArlL CMI, Fond 5.01, dosar AleundriL
dom BrWţi.
Ml.oe:. ciL
"' Arh.. CMI, FDDd 5.01 , dow- Brtila. la mul 1 9 1 1 oe lcrmina fi C0111UUirea Biacricii
lcmi Boeullonal, picWI de Marincea D. SllmKu.
Sf_
414 IOAN OPIWi
dur.i din 1 859 şi fu�esc rnn strn i t prin strădania lui Şt Lupu, Gr. Cudalbu, Mihai
Cudalbu şi Oprea Po�raru, ca în 1 895 să i se fac ă primele repara\ i i '0'. La Băduk�li
(jud. Dîmboviţa) o biserică de zid (hramul Adonnirea Maicii Domnului) fu sese
edificară în 1 860 de Ioan �i Grigore Lcrt'scu, iar în 1 902 şi 1 936 se repară �i
rezugrăveşte '09• Cea de la Bălăceanu Uud. Buzău), - cu hrd.Jllul Sf. Dwnitru -
se ridic ase ca operă a preotului Cristache, D. Găzdaru, Ion Ionescu, Tudorache
Topală, fiind sfinţită în 1 863. În 1 6 oclombrie 1 864 tennina pictura ei D .
Teodorescu, pictură c urăţită l a rcpara\iile din an i i 1 889 ş i 1 90!1100• Tot d e pe
aceleaşi locuri, de la Udaţi, era �i biserica de lemn Sf. Nicolae, şi ea încheiată în
1 863, pe care o menţionăm pentru bogatul ei invent.ar2°1•
La biserica Sf. Nicolae din Bolovani (j u d. Dîmboviţa) - zidită în 1 864 -
s-au efectuat legătu r i de fier deasupra braului în 1 900, iar în 1 925 alte reparaţii,
conduse de St Becu (deviz valoare 1 35.000 lei)202• La Dădu leasa (jud. Tele.onnan).
locuitorii încheiau lucrnl la biserica de lemn Sf. Mucenici în 1 863, apoi o reparau
în 1 893, cur"J.11 d Ilie Petrescu din Piteşti şi ajutorul său Niţă Pa.şoi terminând
zugrăvirea la 5 septembrie20'.
La Albeşti (jud. Ialomiţa), biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
datează din 1 874, fiind ctitorită de Gh. Chiţu, Costache Brătianu, Gh. Duţu şi alţi
localnici; în 1 9 1 4 a fost amplu refăcută, inclusiv zugrăveala ei20'. Biserica nouă de
la Pinul (Buzău) s-a ridicat la 1 872 în locul celei vechi din vremea lui Neagoe
Basarab ( 1 5 1 7), reparată sub Matei Basarab şi distrusă datorită apei freatice pe la
1 860 - în locul ei fiind adusă bisericuta de lemn de la Valea Findnel, ulterior
vândută pe Valea Buzăului, Ia Poieni205• fntre 1 87 1 - 1 874 s-a zidit biserica înălţarea
Domnului la Ungureni (jud. Argeş), 1ncheiată de zugrăvit de D. Belizarie la 2S
mai 1 874206•
Amintim aici si o biserică de zid ridicată de Ion si Ana Hulea în 1 876 la
Corbi (jud. Dîmbovi ţa), pentru zugravul ei, I. Belizari�207• între 1 875- 1 878 s-a
construit biserica de zid Sf. Nicolae din Arţari (jud. Călăraşi), în locul uneia mai
vechi, de lemn; în 1 880, familia Rena şi părintele Grigore i-au dăruit icoanele, iar
în 1916 a fost reparată201 .
'" Loc . ciL, Fond S.01, dosar Agighiol.

'"Loc. cil., Fond S.04, dosar Bldul"'li.
upă datele chcslionatului ar rezulta mai mult o refacere în 1 863 ; între diţi: Apos/O/( 1683),
""' Loc., ciL, Fond S.02, dosar Blllc:canu.
101 D
Octoih din 1 792 ,.a., cf. Arh. CMI, Fond S.0 1 , dosar Albe�.
'" Arh. CMI, Fond S.06, dosar Bolovani.
"''Loc. ciL, Fond S.04, dosar 86duleua.
"" Arh. CMI, Fond S . 0 1 , dosar Albeşti.
„, Loc. ciL, Fond S.06, dosar Brlefli.
"" Loc. cil, Fond S.04, dosar Berevoeşti.
"''Loc. cil, Fond S .0 1 , dosar Corbi.
311 Ibidem, dosar Alţari. Vecini cu ea, la VltJicuk1ti, este bUeric1 Sf. Nicolae, de zid, cu
pridvor pe •lllpi, care de1inea un Triod de la 1 769 (7277), Ptnlicostarul tiplrit 111b Mihail RacoviJl
,i o Evanghtlit de la I H!.
TRADIJll_ll REALIZĂRI l!li CONSERVARE -- RF.sTAURARE 415
Din anul I K 8 0 data biserica de lemn (hramul Sf. Nicolae) d e la Pi.� ca (jud.
TulceJ), cu cloţiotele donate de „calfa I. Tomovoiu" şi lucrată de meşterul Ştefan
Papuc, edificiu ulterior dispărut.:iw. La Bintlu (jud. Argeş) biserica Cuvioasa
Paraschiva durează din 1 884, în 1 895 fiind refăcută, iar în 1 896 pictată210.
Pe cea de zid de la Bucini.şu (jud. Romanaţi) - hramul Adormirea - o
amintim pentru că este o ctitorie ţărănească, cu pridvor pe frumoşi stâlpi înflord\i,
pictată în 1 886 de Mihai Dragomirescu şi reacoperită în 1 9 1 41 1 1•
Locuitorii cu mic cu mare au ridicat şi biserica de zid Sf. Nicolae
B�oteni-Romanaţi, între 1 888 şi 20 octombrie 1 890. Şi aceasta are un frumos
cerdăcel pe stâlpi de lemn şi zugrăveala făcută de zugravul Ion din Caracal2 1 1• În
1 889 la Bechetu, tot în Romanaţi, se preînnoia biserica de lemn (probabil datând
de la 1 857) cu hramul Sf. Treime, ca în 1 905 să cunoaştem încă o înnoire a
edificiului1' 1. În acelaşi an se încheia, după 8 ani de lucru, ridicarea bisericii de zid
Cuvioasa Paraschiva la Botari - operă da familiei C-tin Ch. Vlădescu şi a
comunei - în Muscel; zugrăvirea ei se face de Petru Cazan din C"1mpulung 2 1 •.
Despre o ctitorie mai veche - biserica de zid cu hramul Sf. .Dumitru - de
la Braniştea (jud. Prahova) - nu cunoaştem decât data zugrăvirii ei în 1 892;
legată probabil de mănăstirea de la Mărgineni, ajunge să fie demolată de conducerea
Penitenciarului Mărgineni, în curtea căruia se afla. Cu catapeteasmă şi scaun
arhieresc din marmură.. pictată de Gh. Tanarescu, ea a fost în vederile Comisiei în
1 936, pentru restaurare. Un deviz de 50.000 lei, întocmit de Em. Costescu
prevedea lucrări după cutremurul din 1 940; în 1 948, nefăcându-se lucrările, a
urmat demolm;a. arhitectul numit scriindu-i preşedintelui CMI, C. Daicoviciu, că
"pllng ruinele"2 1 '. Tot pe locul unei biserici vechi216 a fost zidită în 1 895 biserica
cu hramul Sf. Împăra\i din Bucşani (jud. Dâmboviţa).
La Berceni-Corlăteşti (jud. Prahova), construr.ţia de zid (hramul Sf. Nicolae)
s-a finalizat între 1 893- 1 897, fiind pictată de Toma Vintilescu211• Tot în Prahova,
.,. Arh. • CMI, Fond 5 .0 1 , do!ar Brntianu.
111 Loc . cit., Fond 5.02, dosar Buciniipl.

110 Loc. cil, Fond 5.04, dMar Ghimbocata.
III De rapt, icoanele din 1 833, don.ale de Barbu Dobruneanu 'i E.c111erina ca •i tndipa locului
anii indicaţi. Vezi •i chestionar, Arh. CMI, Fond 5 .02, dosar 81ŞOteni.
- lnb'e lllte le cA ar li o biserici ,,ha.iduceuci" - indici o vechime mai m-. deci o reparape la
"' Clrţile vechi: Evansh�li� de la 1754, cu corecturi de Ghenadie, Apostol din acel� an
(tiplril !1111> epiJcopul Nectarie). drţi vechi de la Sibiu din secolul li XIX-iea ele. demoostrea..z.l c.ă
'i lnainte 1 fo!I W1 q.ezAminL Cf. chestionar, Arh. CMI, Fond 5.02, dosar Bechew.
"' Oimiaie P. VIAdescu a fost chimisl, murind la Paris. iar M. Vl.ldescu, politicim,
cheslionar. Arh. CMI, Fond 5.0J, dosar Boteni.

lncredinţindu-i-!le p flBlcţia de ministru; bi.!erica s-a ridicat pe locul a:lei vechi, lot de zid, cf.
"' Arh. CMI, Fond 5.06. dosar Haimanele. La HaifMlllJll. de 11 biserica wului, bi 1 924
1 8 18. Din acei-.i ani p perioadA tn: buie sl li fDll 'i cea de la 8rani!'�a. lntrudlun clapo1 pwu da!a
arh. Toma Socnloscu ridica penin! muzeul ploi°'tean iconoslasul . cu cr�lldţllTi ţtJrrJ��fti " , datai
de 1 8 1 7.
111 0 anti clopocul din 1892, cf. cheationar, Arh. CMI, Fond 5.07, dosar Biqoni.
"'Sigur mai veche, IBI clopot era dalat 1 8 1 7, iar cl'1i vechi din Trmisilnnia. din veacul al
XVOl-lu o arllau, cf. cheslionar, Arh. CMI, Fnnd ,.06, dosar Cor1'1e,ai.
416 IOA!li OPRIŞ
la DiirAltaru, ing. Ghiţă Simionescu din Ploie�ti este autorul bisericii de zid Sf.
Gheorghe si Ioan Botezătorul, construită la 1 8972 1 8• Alta, tot din zid, cu hramul
Sf. Împăra� . de la DA.scoveni-Vlaşca, a luat locul, în 1 896, uneia de lemn donată
de locuitorii din Priboieni, cătunul Furdueşti (jud. Argeş); ea a fost picUtă de Al.
Papainopol2 1 9• La Dumbrăveni (jud. Arge�). durată între 1 898- 1 907, se afla
biserica Cuvioasa Paraschiva, şi aceasta pe temelii mai vechi220• Pe un loc de unde
Cezar Bolliac a cules cărămizi si inscripţii romane, la Bragadiru-Teleorman, se
află biserica de zid Sf. Voievozi, fondată la 1 899, şi aceasta, desigur - după
podoabe - pe urmele alteia vechi221 • După doi ani de muncă, în 1 898, la 6 august,
se sfinţea edificiul de zid de la Amara (Sf. Nicolae) - Ialomiţa, picut de I.
Georgescu din Bucureşti; folosită ca gropniţă în 1 9 1 8/19 pentru osemintele unor
ostasi francezi, marocani si ale unui rus (duse ulterior la Slobozia), biserica si-a •
păstrat până azi bine form�le221•
Amintim şi cazul unui monument cu funcţie funerară expresă; capela
Stirbei de la Buftea, care - neconsiderată monument istoric de St Bals - este
�pera francezului Lecomte De No!ly. Cu coloane din lut ars, placată cu fe�C-Otă şi
pictată, capela necesita în 1 935 refaceri la faţadă şi ornamente; Şt Balş întocmea
deviz la 26 mai 1 936, propunând înlocuirea cărimizilor mkinate, a ornamentelor
de teracotă şi lucrări de învelitoare, lucrări executate în J 939-1 940. Devizul
pietrarului Zaccharia Giovanni din l940 prevedea suma de 1 89.457 lei pentru
refacerea respectivei părţi folosind piatră de Başchioi, toate lucrările încheindu-se
în 1 940223•
Fie din cauze obiective, dar mai ales din cele subiective, o serie de aşezăminte
bisericeşti au pierit în timp; unele au ars - ca de exemplu biserica de la Albeşti
de Musu (hram Sf. Ilie, 1 654), din Prahova, edificiu de lemn cu adaos de zid de
prin 1 894, pe care V. Brătulescu şi St Becu n-o considerau monumentm; altele au
fost dărâmate din voinţa comunităţii: de exemplu, biserica sab.ilui Gorgani-Muscel
(hram Adormirea), care a căzut în 1 92 1 , deşi CMI se opusese221• La multe altele
"' AIAturi de alle clrţi, o Evanghtlit din 1 775 proba vechimea mai mare, cf. chestionar,
Arh. CMI, Fond 5.06, dosar DrlgAnqti.
"00 arltau clrţile: Mintt 'i Octoih ( 1 787), Cazmi� l 792) 9-L, cr. chcalionar, Am. CMI,
"'Arh. CMI, Fond 5.07, dosar Bb:oveni.
"' Loc. ciL, doaar Braaadiru.

Fond S.04, dosar Moz.lceni.
u 1 Loc. ciL, Fond 5.0 1 , dosar Amara. Pe Borcea, la Bordr.lfdni, bilerica Sf. Nicolae daia din
anii 1895-1898, fiind mult mai veche: o arati un Anto/oghion ti Triod din 1 777, Paiticonar din
1800 9-L Ungi Lehliu, la Bort/Uftlu 1-1 clldil în 1 896, de Nlswe Nicolcacu, lllplnul mofiei
Sigh�anu, biserica Sf. Treime, clreia în 1921 i se cumpln un frumo1 candelabna cu 7050 lei.
w tn 1 937 1-111 efectual lucrtri valortnd 279.92S lei, în 1939 - 149.165 lei, 1940 -
Idem, Fond S.07, dosar Bonluşelu.
193.231 lei. Conducerea ...!ierului 1 foal lncftdinpu.1 aril. N. Collinescu i• arude le-a dai N.
Iorga ti ŞL Bal„ inlln: inat în llCCll llClll de Adminiatnpa Ccll nli • Propriedplor Principelui
Bubu Ştirbei (fÎ plilit cu un ononriu de 20.000 lei), cf Aril. CMI, Fond S.OS, doar Buftu.
,,. lncmdllli " 1900, cf. Arh. CMI, Fond S.01, dour Albefli-Paleolop.
w C f. Arb. CMI, Fond ,.O l . dour Aninoasa.
TRADIŢII ŞI REALIZĂRI IN CONSERVARE - RF.STAURARE 4 17
decât cele amintite, Comisiune.a a susţinut lucrări de restaurare: fie ca de pilcil, în

1 92 1 , la incinta bisericii din HtrtJeşti (jud. Argeş), la palatul bisericii Negru
Vodl de la Ctmpulung216, la Schitu Goleşti, în acela.şi an (25.000 lei)ll'; fie că a
efe.ctuat sau suportat costurile restaurărilor de frescă - este şi cazul schitului
..Lacu Negru" din Vn\neştl-Argeş, unde I . Mihail a spălat şi restaurat pictura în
1920 (6.500 lei, din care 2.323 plătiţi de CM1}228•
Lucrări nwneroase, peste tot, în fiecare din satele noastre, atestând - cum
bine se poate observa - o grijă colectivă cât şi una oficială, a statului, faţă de
stana de păstrare, trăinicia şi aspectul a.şezAmintelor.
Grijă care, aşa cum o demonstrează lungul şir de exemple, deloc exhaustiv,
nu are altminteri altceva de arătat, decât o concepţie statornică a indivizilor şi
comunităţilor, pe care oficialitatea s-a trudit s-a stimule:ze, s-o facă să fie mereu
activă.
Datorită şi acesteia, istoria \Mii a păstrat, descoperind noi şi noi individualilăp,
mai ales în mediul ţăranesc, dovezi nepieritoare ale prezenţei şi manifestării
spirituale ale românilor în atâtea şi atâtta aşezări româneşti.
"" fu 1 92 1 11e cucuta de.tundaru galeriei de la puur, dlrirnafta z:idlriei din juru I
reraare lor pa!!rU n:su.ir:na arcadelor, n:ra.:au reratRlor ti a tavanelor, a anwnmtelor (deviz
8.9301ei). Cf. n:fa111 l.D. Trajanacu. nr. 2342/IS XD 1 92 1 , loc. ciL, Food S.01, dos.a Anmoasa.
.., Loc. cil, fu C11ZUI ultim, !Impia bilaicii se rwmreazi în Atelierul CMI.
m Loc. ciL, C. Dimill'elCU llOla la 4 decembrie I 92S: ..C011.JO/idana 1-afacu ulimindnd rot
I,_/ Cf1Tf' nuţinN frapo1nt1/1 CI k.- fbil fi nplicdnd picrura Vtc#w pe o p"1u4 llO,.,, iar
ON"clllrl Io '*"'1J n ,,., "" lrmrr nou firtbibal Ol acid 111/furic pentrv a-1 Jtri dt aqiunt12 cariilor pe
..,;,..,,._ '"'"" a prrwni ocţiwrra tk ptllrni� pe viitor. mai tN nect.rard o l"Jrtbibart ni u/ri o
'""" "'"' n "" ID'al dt 'VOf'•• ID tpa11l1 icOOllli . Am /iJ1a1 autUtd oprraţilllft pentnl a u pllUa
' ""''a"' lwrarra dt con«16dar1 a am ....- pdrriJ tn prr.1n1. Ptntrv al pdrţik lipa) di11 /O!iJ. al
"" wntr<Ukzt ru rn111/picn.rii 1i III 111 011ilti/nl tftcllll aniJJic al lucrdrii propri11-ri•, /lou pnrrtit
Jd ...,,..,. aprtcW!Tll Domnit• Vlldltr11 (N. .....„ n.L) 1111 u/ din pmctlitt/11 Cil • wzjz� "'
aJnwllltJ l11e7dri dt c01U<Jl1dar11 · I) A u acnpai pdrţilt lipJd cu o rr11anţd rrrlllrd; r11 caa/ dt /11"1
"" _,„ d11ttlt11. 1) A • cumplna pe -Jtal dtUllwl lipJd prin linu 411 o cllloa" _, l'ltclt:iJd.
pdm.tNI CllTrlefilrtll dt Jti1. /11U ,..,... •...._ ....., r11 wtkrY al aa.n11 1cOfllW wxfi dalit bt llZJU
"'-icii, al ol doika '"""""'" utt ul .,.; �.ftJnJ .III tklflZlllT1ru caraa""' dt o......nu..
a lmcrdr11„
18 IOA PRlŞ
I.
l.
lor'JIO ' o rbind la 'ulturule (l' ldâru ani) !Fotul«• C�l l ).
2. la Tirgo•i le (ln prim-plan: a\ocal Diml!riu I
icoloe ngresul Ligii
Irimescu· lnd eşli l ' 'oto'°ca Ml).

'kolne lorgo ln vllibi lornei, .
TR OIŢ l l ŞI RE UZĂRI I E R V A R E - R ESTA U R A R E 419
J.
.\. (_" sa IJ J :I �I bli rtOJ \ inen din l u V,O \ I fe f uOomn\&SCll \1u-..e· 111 Urfll<ll
resuur trio r.ttn fe I f"olntt<'o Oor liti \lonumenttlor htor l- •
sr.
ltl a don Tlrico• tt ln ptrtod in ftrh„lk lfntnlt<'ll Oi, ttrid , , rralt 1

rht' elor �lal1Jh11l
I , lllwril
420 I A PR IŞ
s.
lrgolul clin llrgovifte tn tlmpul resl:aurirll din rutil 1 !>5� 1953 (Fototeca
Oirttţlel Generale a Arhivelor tarvlul).
6. Blsuica Oomneasd din rgovifk în CUl"i de rui.uran ( 1920- 1926) (f'otot..a I).
TRADIŢI I ŞI Rt:: 42 1
7. Lucrirl de rt IJlurarc la biserica domnuscl r. lcolae din urtea d� rg

( 19'.21- 1925) (Fo101ec11 " M O.
422 IOA OPR!_Ş
'lcolue din urtea de rg dup r taural'!'

(Fototeca Ml).
TR OIŢO ŞI REALIZĂRI lN CONSERVARE - RESTAURARE 423
JO.
l ft.. Sip turllt arheolgoce lntreprlnst la blstrlca din nagov ln v�erta

9. Ulserlca din nagov lnalnte de restaurare In terbelici (Fototeai CMO.
restnurirll ( Fototeca Ml).
424 IOA OPR
1 1.
1 1,
Prahova) ln vederea restaurllril (Folol<ea Ml).

11. p Lurlle arheologlo: Intreprinse la complexul medieval de l a M gurenl (jud.
1 2. Pridvorul bisericii Comana ln anii ln!t.rbellcl (Fototeca Mn.

04 Mousaios IV 1 1994 - 387

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04 Mousaios IV 1 1994 - 387

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRADITll SI REALIZĂRI îN OPERA DE

Sistematizată treptat ca politică de stat după 1 86 1 , opera de păstrare a

• Pn:z.enlll l Sludiu valorific! materialul arhivi•tic aflai în Arhiva Comi•iunii Monumcnrelor

1 Vezi B. Iorgulescu. DicţionarM/ gto1rafic al jll/Uţulw Bw411. 1890. ln invcnur poseda o

Ghica-Budeşti, Emluţia arliitun.rii din Ţara Romdneasa'J fi Oltenia, li, p. 1 1 .

(R&mnlc, 1 794) t-a. ca 'i IDI clopot datat 7263 ( 1 655).

conjurată de o cune cu ziduri groase de 3 m, a fost reparată, în vara anului 1 850,

1 1 Vezi chestionar, ln Arh. CMJ, Fond S.01, dosar Slcueni.

11 Idem. cf. adresa Epiacopiei nr. 1372/16.Vnl. 194 1 .

idem, c<lllllri lc enu de 42.000 lei/m1

Constantin Creţulescu, i s-au reparaţii în 1 855, cârni s-a „merimelisal tencuiala

"' Idem, adresa nr. 14225/22611922.

" Idem, adrua CMI, nr. 1 904/25 VII 1 938.

devizul de restaurare ( 1 43.000 lei) care presupunea restaur.irea cornişei la corpul

M N.• XXI, 198S. p. 7'9-769.

„ Idem. nr. 208/19.lll. 1 93 1 cAtre prerCC1Un1 judc(lllui Mu1oel.

" Idem, devin.ii valora J.800.23S lei.

ţării'..., întocmind un deviz în valoare de 248 . 1 50 lei. Sătenii Sb'âng în 1 923 -

• Referu nr. 8113/1922. idem.

când preoţii I. Dobrinescu �i M. Dumitrescu file apel la binevoitori, astfel

D.G. Budişteanu o aprecia, în 1 925. ca reparată în 1 9 1 4- 1 9 1 8 „barbar,

„ Idem, dosar Berev�i.

" Vezi Arh. CM I . Fond, S.0 1 , do!W Albote.

adre•anr. 1 7 1 68/2. 1 917 ln 1952 Serv ici ul muue-monumane interv ine

42811914. „ Arh. CMI. FonJ 5 07. do!W' Rruoache.

reparaţii.(consolidare cu tiranţi), iar după cutnmwul din 1940, arh. N. NedelC5CU,

nirnria lui Arinn �-•i avea v ·

" Loc. cit.

•Loc dt Cf. l\rh. CMI, Fond 5 1 06. doyr Bc;.dc.Yhe.

" Chestionar, Arh. CMI, 1'rotd 5 06, do.ar Rrldeanu

" Chestionar, Arh. CMI, Fond 5 .06, dos.ar Brlcfli.

Arh. CMI, Fond 5.05, dosar Beccni-llfov.

(hmmul Adormirea Maicii Domnului). zidită de boierul Ghennan••. a fo �'t reparată.

biserica din Gomoqti, unde fusese împrumutat

dai.are: 1 120 •i 1780.

I .l.394,85 lei)""'· Apropiate ca vechime. alte două monwnente prahovene: biserica

Aril. CMI, Fond '-Cl6, dour Bozioru.

operă a lui Pavel Postelnicu; în 1902 fusese reparată ş1 zugrăvitii în interior de D .

La 1 8 1 O fusese lncheiatll lucrarea la biserica de zid de la LlpAnf.fd (hramul

lui Meletie, economul mănăstirii Argeşului" 1 1•. În 1 9 1 5, I.O. Trajanescu prevedea

·.· echiului Uc:i., dr piatr.\ h 1 4 cx.'lomhrie 1 802.

În l ll l 2 s-a oonstJUit de Ancu1a Cluceru, că loni\A şi Mihail Postelnicu -­

noArh. CMI, Fono S.04, dosar Birla.

"' Arh. CMl . Fond S.09, dour Opalin.

construcţia'"· Şi aici după 1 9 1 8 erau nece� măsuri de restau�. Cea de zid de

d. chestionar, Arh. CMI, Fond 5.02, dosar Hagieşti.

'"Loc. cil, Fond S.02, doar Sf. Nicolae Buz.llu .

•n paraclisul unde era lnmonnftntat.ă ctilOra grajd!

"'Loc. cit.• F··nd 5.06, dow Bogaţi.

Bogafl (hramul Sf. Nicolae) (jud. Dâmboviţa) era tenninatA în 1 833, ca în 1 9 1 0 să

Nicolae de la Jolfa-llfov - reparată

încheiat de constn1it la 30 iulie 1837 la Clupuria-Romanaţi, prin grija si

"'Loc. cit. do!lal" Jui1a.

Clucerul Dumitrache Cruţescu şi Maria, Constantin, Scariat Cnaţeieu fi

,„ Arh. CMI, Foncl S.06. dosar FNIDUfica.

167 Loc. cil, Fond 5.()6, dom DlrmAnqli-Brtlişeaoca.

..Acta MU&i Napoccmi.lu , XXI , 191U, p. 759-769.

fn anul 1 83 9 (7) s e înche iau l u c rări l e l a bi serica d e z i d din

Teleorman), n-o cunoaştem, în schimb, ştim că în 1 843 fusese reparat!; alte

lui ..Pdtru zugravul Craiova 1834. aprili� 18" 'i dala

oricum uiau:n!JI altui monument. mai vechi.

Biserica ele zid de la Alb�d-Buneştt (jud lalomiţa), ridielllă de lllhi mandritul

anterioare18'. Acea�tă primă mănăstire închinată a fost reparată, c!esigur, de inulie

În l ll l 2 s-a oonstJUit de Ancu1a Cluceru, că loni\A şi Mihail Postelnicu -