CAPITOLUIL 8

ECHIPAMENTUL DE LUCRU AL
TRACTOARELOR AGRICOLE
În vederea acționării mașinilor agricole, tractoarele sunt prevăzute cu
diverse dispozitive, mecanisme și instalații, care alcătuiesc împreună
echipamentul de lucru. Acest echipament este format din: dispozitivele de
cuplare-tracțiune, priza de putere, instalația hidraulică și mecanismul de
suspendare.
8.1. Instalația hidraulică
Instalația hidraulică servește atât pentru acționarea mecanismului de
suspendare al tractorului, cât și pentru acționarea unor motoare hidrostatice,
rotative sau liniare, care antrenează diferite organe de lucru ale mașinilor agricole,
ori schimbă poziția acestor organe.
Instalația hidraulică a tractoarelor asigură energia hidraulică
necesară acționării ridicătorului hidraulic și a diverselor organe de lucru ale
mașinilor agricole
Acționarea corespunzătoare a mașinii de lucru sau a diferitelor organe ale
acesteia presupune îndeplinirea, de către instalația hidraulică a tractorului, a
câtorva cerințe principale:
• ridicarea mașinii din poziția de lucru în poziția de transport şi
coborâred din poziţia de transport în cea de lucru trebuie să se realizeze într-un
timp corespunzător;
• menținerea mașinii la nivelul stabilit și obținut la începutul lucrului;
• urmărirea denivelărilor terenului de către mașină;
• menținerea parametrilor de lucru ai mașinii (nivelul reglat, rezistența
la tracțiune etc.) la valorile stabilite inițial prin reglaj, indiferent de situațiile care
apar.
Instalațiile hidraulice, după modul de acționare a mecanismului de
suspendare, pot fi: fără reglaje automate și cu reglaje automate. În primul caz
instalația hidraulică asigură numai ridicarea, coborârea și lucrul. Instalațiile din
categoria a doua, extinse mult în ultimii ani, asigură și reglarea automată a
parametrilor de lucru ai mașinii purtate, fiind posibile reglajul de poziție, reglajul
de forță sau reglajul combinat, succesiv sau concomitent.
După construcție, instalațiile hidraulice se clasifică astfel:
• parțial monobloc, când numai o parte din elementele componente sunt
montate într-un bloc comun;
104
 • cu elemente separate, la care toate elementele componente sunt
montate separat.
Indiferent de tipul instalației hidraulice, aceasta este alcătuită din
următoarele părți principale: rezervorul de ulei (carterul transmisiei la unele
tractoare), pompa hidraulică, distribuitorul hidraulic, conducte de legătură,
consumatori (reprezentați prin motoare hidraulice rotative sau liniare).
8.1.1. Instalația hidraulică fără reglaje automate asigură mecanismului
de suspendare patru regimuri de funcționare (fig.8.1):

Fig.8.1. Instalația hidraulică fără reglaje automate

• ridicare (R), când uleiul trimis de pompă este dirijat de distribuitor
sub pistonul cilindrului hidraulic, asigurând ridicarea acestuia și a mașinii purtate;
uleiul de deasupra pistonului se întoarce în rezervor, trecând prin distribuitor;
• coborâre (C), când uleiul sub presiune trece din distribuitor în spațiul
de deasupra pistonului, ceea ce determină coborârea acestuia și a mașinii purtate;
uleiul de sub piston trece în distribuitor și apoi în rezervor;
• neutru (N), când uleiul ce ajunge în distribuitor este dirijat de acesta
în rezervor, iar legătura între cilindrul hidraulic și distribuitor este întreruptă; în
felul acesta, pistonul rămâne blocat într-o anumită poziție în cilindru, determinând
blocarea mașinii purtate în poziţia respectivă;
• flotant (F), când uleiul trimis de pompă la distribuitor se reîntoarce în
rezervor, ca la regimul neutru, însă uleiul din cilindru poate să circule dintr-o
parte în cealaltă a acestuia, trecând prin distribuitor, permiţând astfel deplasarea
pistonului sub acțiunea mașinii purtate care copiază denivelările terenului (prin
roți sau patine).
Cele patru regimuri de funcționare se obțin cu ajutorul manetei de
comandă a distribuitorului.
8.1.2. Instalația hidraulică cu reglaje automate cuprinde, în afara
părților componente amintite anterior, dispozitive care asigură controlul și
reglarea automată a parametrilor de lucru ai mașinii purtate (fig.8.2).
Clasificarea sistemelor de reglare automata(SRA) ale mecanismelor de
suspendare se face în funcţie de parametrul reglat şi de natura legăturii de reacţie.
105
 Fig.8.2. Instalația hidraulică cu reglaje automate
În funcţie de parametrul reglat, mecanismele de suspendare prevăzute cu
SRA sunt de următoarele tipuri:
• Reglaj automat de poziţie, când se realizează menţinerea maşinii într-o
poziţie bine stabilită în raport cu corpul tractorului;
• Reglaj automat de forţă, când se realizează menţinerea constantă a
forţei de tracţiune dintre tractor şi maşina agricolă;
• Reglaj automat combinat (mixt), când se realizează o combinare, într-o
anumită proporţie, a reglajelor automate de poziţie şi de forţă;
• Reglaj automat de adâncime (înălţime de tăiere), când se realizează
menţinerea constantă a adâncimii sau înălţimii de lucru a organelor active ale
maşinii agricole;
• Reglaj automat de patinare, când se realizează menţinerea constantă a
patinării roţilor motoare ale tractorului la valori optime prestabilite, proces
realizat prin modificarea automată a forţei de tracţiunea maşinii (respectiv, prin
modificarea adâncimii de lucru).
Reglajul de poziție asigură menținerea automată a poziției mașinii la
înălțimea sau adâncimea de lucru reglată inițial cu ajutorul manetei de comandă a
distribuitorului, indiferent de variațiile rezistenței la tracțiune a mașinii.
La coborârea mașinii, suspendată în spatele tractorului, sub înălțimea
reglată, brațul de ridicare se coboară și această mișcare este trimisă la cama de
control a poziției prin intermediul pârghiilor de acţionare. Cama este rotită și
sertărașul distribuitorului este acționat în poziția în care cilindrul hidraulic este
alimentat cu ulei. Prin acționarea cilindrului hidraulic se realizează rotirea brațului
de ridicare și aducerea mașinii în poziția inițială.
Reglajul de forță asigură menținerea constantă a rezistenței la tracțiune
a mașinii, prin variația adâncimii de lucru. Când forța de tracțiune depășește o
anumită valoare, stabilită prin tensionarea arcului din tirantul de control, mișcarea
se transmite de la tirantul orizontal la pârghia de acționare a palpatorului de efort.
106
Acesta acționează sertărașul distribuitorului în poziția în care cilindrul hidraulic
este alimentat cu ulei. Prin acționarea cilindrului hidraulic se realizează rotirea
brațului de ridicare și ridicarea mașinii cu scopul diminuării efortului de tracțiune.
Când efortul scade mașina este coborâtă în poziția inițială.
Sunt realizate în practică mecanisme cu reglaje automate care asigură
menţinerea constantă a momentului de torsiune transmis prin priza de putere a
tractorului utilizat este cazul folosirii tractoarelor cu freze de sol.

8.2. Ridicătorul hidraulic (mecanismul de suspendare)

Ridicătorul hidraulic servește pentru cuplarea la tractor a mașinilor
purtate și semipurtate, cât și pentru ridicarea și coborârea lor.
Funcționarea corespunzătoare a mașinii agricole purtate sau semipurtate
pe tractor impune respectarea unor cerințe de către ridicătorul hidraulic:
• coborârea mașinii în poziția de lucru și asigurarea adâncimii de lucru
necesare;
• scoaterea mașinii din poziția de lucru și ridicarea ei la înălțimea care
să asigure lumina minimă a mașinii necesară pentru transport;
• asigurarea paralelismului mașinii cu suprafața terenului, indiferent de
poziția tractorului (pe direcție longitudinală prin tirantul central și pe direcție
transversală prin suporții tiranților laterali);
• limitarea sau blocarea mobilității mecanismului de suspendare pe
direcție transversală.
• reglarea poziției centrului instantaneu de rotație al tiranților
mecanismului de suspendare. În acest scop, lonjeroanele mecanismului trebuie să
aibă posibilitatea de a se putea monta la tractor în diferite poziții pe verticală.
Ridicătorul hidraulic asigură cuplarea, ridicarea și coborârea
maşinilor ce lucrează în agregat cu tractorul.
Mecanismul de suspendare este alcătuit din trei bare: o bară superioară,
cu lungime reglabilă, numită tirant central, și două bare inferioare, care se mai
numesc şi tiranți laterali. Aceste bare, prevăzute cu articulații la ambele capete,
servesc pentru cuplarea mașinilor (fig. 8.3).
Ridicarea sau coborârea tiranților laterali se realizează cu ajutorul unui
cilindru hidraulic care produce rotirea brațului de ridicare, ridicându-se astfel şi
lonjeroanele, prin intermediul tiranților verticali.
Limitarea oscilațiilor transversale ale lonjeroanelor se face de obicei cu
lanțuri de rigidizare, cu lungime reglabilă.
La tractoarele care nu posedă mecanisme automate de mărire a aderenței
la sol, tiranții se pot monta pe tractor la diferite înălțimi, în scopul îmbunătățirii
aderenței.
Pentru asigurarea unei libertății de mișcare a mașinii față de tractor, în
plan vertical-transversal, necesară copierii denivelărilor terenului de către
mașinile cu lățimi de lucru mari, tijele de ridicare sunt prevăzute la unul din
capete atât cu găuri normale cât și cu găuri alungite, prin care se face legătura
articulată.

107
 Fig.8.3. Mecanismul de suspendare

Lanțurile de rigidizare se pot monta la tractor în diferite poziții pe

înălțime, astfel încât mașina să aibă o anumită libertate de oscilare transversală în
poziția coborât și să fie rigidizată atunci când este ridicată (pluguri), sau să fie
rigidizată în ambele poziții (mașini de semănat, cultivatoare pentru prășit, mașini
pentru fertilizare, combatere, erbicidare)
“Triunghiul de tracțiune” reprezintă legătura în trei puncte a tractorului cu
echipamentul agricol denumită în literatura de specialitate” three point linkage” și
componentele sale, respectiv tirantul central și lonjeroanele au diferite dimensiuni
constructive, corespunzătoare puterii tractorului, fiind încadrate în mai multe
categorii standardizate (tabelul 8.1).
Tabelul 8.1
Categoriile standardizate ale mecanismelor de suspendare

Categoriile de Puterea Diametrul tirantului Diametrul tiranților

mecanisme de tractorului central laterali
suspendare (CP) (inch) (mm) (inch) (mm)
5 5
0 Până la 20 ⁄8 15,87 ⁄8 15.87
3
1 20-45 ⁄4 19,05   7⁄ 8 22.22
2 40-100 1 25,40 1⅛ 28.57
3 80-225 1¼ 31,75 1  7⁄16 36.51
4 Peste 180 1   3⁄ 4 44,45 2 50.80
(sursa - wikipedia.org/wiki/Three-point_hitch- 2013)

De asemenea, este necesar ca greutatea mașinii agricole suspendate să nu

depășească circa 50 % din sarcina maximă de ridicare indicată pentru mecanismul
de suspendare respectiv; ca urmare este posibil ca în timpul lucrului să fie nevoie
de o lestare suplimentară a tractorului, care se poate calcula după metoda
prezentată mai jos (fig.8.4).
Condiția care trebuie respectată pentru un bun echilibru static și dinamic
în timpul lucrului este redată mai jos:

Gf min. ˃ Gf (c+d) - 0,2 Ft b/ a+b (8.1)

108
 Fig.8.4. Calculul masei minime pe puntea față: Gf - masa balast frontal; Ff - masa
pe puntea față fără utilaj montat; Fs - masa pe puntea spate fără utilaj montat; Ft -
masa tractor gol.

8.3. Dispozitivele de cuplare – tracțiune

Dispozitivele de cuplare-tracțiune se utilizează pentru cuplarea la tractor a
mașinilor agricole tractate sau a remorcilor și semiremorcilor.
Având în vedere condițiile de lucru ale tractoarelor precum și
multitudinea situațiilor de folosire a lor, dispozitivele de cuplare-tracțiune cu care
sunt prevăzute trebuie să îndeplinească mai multe cerințe constructive și
funcționale:
• să fie simple, de masă redusă, rezistente și nedeformabile;
• să transmită integral efortul de tracțiune dezvoltat de către tractor la
mașina de lucru;
• să permită funcționarea normală a mașinilor remorcate și utilizarea
completă a lățimii lor de lucru;
• să permită reglarea punctului de cuplare a mașinii, atât pe verticală, cât
și pe direcția transversală și pe direcția de mers, astfel încât mașina remorcată să
contribuie la stabilitatea în lucru a tractorului;
• să poată fi folosite, eventual, la remorcarea concomitentă a mai multor
mașini de lucru;
• să fie utilizabile pentru cât mai multe tipuri de mașini tractate, remorci
și semiremorci;
• să se poată monta și demonta ușor;
• să prezinte siguranță mare în exploatare.
Cupla semiautomată de remorcare este alcătuită din suportul de fixare
la tractor, cupla propriu-zisă, bolțul de cuplare, piesa de legătură, arcul pentru
amortizarea șocurilor și mecanismul pentru cuplare-decuplare. Acest mecanism
este format din pârghie, manetă, zăvor și arcuri.
Cuplarea se face prin deplasarea tractorului înapoi. În momentul când
ochiul proțapului remorcii împinge (acționează) zăvorul, pârghia este deblocată,
iar arcul asigură cuplarea prin coborârea bolțului. Decuplarea se realizează prin
ridicarea bolțului cu ajutorul manetei și blocarea pârghiei cu zăvorul , împins de
către arc (fig.8.5).
109
 Fig.8.5. Cupla de remorcare
semiautomată

Cupla semiautomată de remorcare realizează o legătură sigură între tractor și

remorcă.

110