CAPITOLUL 2

MECANISMELE {I SISTEMELE MOTOARELOR CU

ARDERE INTERN|

2.1. Mecanismul de distribu]ie

Mecanismul de distribu]ie este `ntâlnit la motoarele `n patru timpi şi
la motoarele navale în doi timpi, având rolul de a deschide [i a `nchide
orificiile de admisie [i, respectiv cele de evacuare, în momente bine
determinate ale ciclului motor, asigurând astfel admisia amestecului
carburant (la MAS) sau a aerului (la MAC) [i evacuarea gazelor arse
rezultate `n urma procesului de func]ionare al motorului.
În practica construcţiei de motoare există două tipuri de
mecanisme de distribuţie mai răspândite, respectiv cu comandă directă
şi cu comandă indirectă

a. Mecanismul de distribuţie cu comandă indirectă

~n general un astfel de mecanism cuprinde (fig.2.1): arborele cu
came, tachetul sau `mping\torul, tija `mping\toare, ghidul supapei,
culbutorul, arcul [i siguran]a supapei [i supapele

Fig.2.1. Mecanismul de distribuţie cu

comandă indirectă: 1-supapă; 2-canal
gaze;
3-ghid de sipapă; 4-arc de supapă; 5-
culbutor; 6-axul culbutorilor; 7-reazem; 8-
şurub de reglaj; 9-tijă împingătoare; 10-
tachet; 11-arbore cu came; 12-pinion
motor; 13- pinion intermediar; 14-cilindru;
15-piston; 16-chiulasă; 17- toleranţă (joc
termic).

1
 b. Mecanismul de distribuţie cu comandă directă (fig.2.2).
La motoarele de ultim\ genera]ie arborele cu came este pozi]ionat
deasupra chiulasei [i ac]ioneaz\ direct asupra supapelor. ~n acest caz,
`mping\torul, tija `mping\toare, axul culbutorilor [i culbutorii lipsesc.

Fig.2.2. Mecanismul de distribuţie

cu comandă directă: 1-arbore cu
came; 2-culbutori; 3-camă; 4-
supape; 5-pistoane.

Arborele cu came are pe suprafa]a sa elemente profilate numite

came, al c\ror num\r este egal cu cel al supapelor. Camele servesc la
comanda deschiderii a supapelor. Arborele cu came se confec]ioneaz\
din o]el special, tratat prin cementare, este montat `n carterul motorului [i
se sprijin\, `n mi[carea sa de rota]ie, pe 3 - 6 lag\re (fig.2.3).

Fig.2.3. Arborele cu came: 1 – corpul arborelui; 2 – camele; 3 – lag\rele

paliere; 4 – pinioanele de ac]ionare; 5; 6; 7 – diferite profile (forme) ale
camelor: 8 – ac]ionarea, de c\tre arborele cu came, a supapelor dispuse pe un
rând; 9 – ac]ionarea, de c\tre arborele cu came, a supapelor dispuse pe dou\
rânduri.

Arborele cu came (1) se monteaz\ la partea inferioar\ a bloc-

carterului `n lag\rele paliere simple (3), sau `n chiulas\. El prime[te
mi[carea de la arborele motor, cu raport de transmitere de 2 : 1, prin
intermediul ro]ilor din]ate (4) sau, la alte motoare, prin lan] ori curea de
transmisie [i ro]i corespunz\toare. La motoarele cu aprindere prin
scânteie mai vechi arborele cu came mai are o cam\ supimentară, care
ac]ioneaz\ pompa de benzin\.
2
 La montaj, uzina constructoare stabile[te pozi]ia de angrenare a
ro]ilor care asigur\ avansul [i `ntârzierea la deschidere, respectiv
`nchidere, a supapelor (fig.2.4).

Fig.2.4. Repere de montaj a

pinioanelor distribuţiei

Pentru ca aceast\ pozi]ie de angrenare s\ nu se schimbe cu

ocazia diferitelor demont\ri, pe ro]ile de transmisie ale distribu]iei sunt
marcate repere pentru montarea acestora.
Tachetul este elementul prin care mişcarea de rotaţie a camei se
transformă în mişcare de translaţie ce asigură acţionarea supapei.
Culbutorul (fig.2.5) este `ntâlnit `n cazul `n care supapele sunt
a[ezate `n capul pistonului iar arborele cu came `n interiorul blocului
motor. ~n acest caz pentru fiecare supap\ exist\ câte un culbutor, to]i
culbutorii fiind monta]i pe un ax (fixat deasupra chiulasei), numit rampa
culbutorilor.

Fig.2.5. Culbutori

Culbutorul are rolul unei pârghii care prime[te mi[carea de la tija

`mping\toare [i o transmite supapei. La cap\tul ce vine `n contact cu tija
`mping\toare se g\se[te un [urub cu ajutorul c\ruia se regleaz\ jocul
supapei. Valoarea acestui joc este de 0,2 - 0,5 mm (valoarea minim\ se
refer\ la supapa de admisie iar cea maxim\ la supapa de evacuare, care
este supus\ la temperaturi mai `nalte `n timpul func]ion\rii motorului) [i
este necesar pentru a permite dilatarea elementelor componente..
Periodic este necesar s\ se verifice [i s\ se restabileasc\ acest
joc la valorile indicate `n cartea tehnic\. Când aceste valori sunt mai mari
sau mai mici, admisia [i evacuarea gazelor sunt necorespunz\toare, iar
motorul dezvolt\ o putere mai redus\ decât cea normal\.

3
 Tija `mping\toare transmite mi[carea de la `mping\tor la culbutor.
Ea se execut\ din o]el. Cap\tul dinspre tachet este semisferic, iar cel
dinspre culbutor are un loca[ semisferic .
Supapele
Fiecare supap\ (1, fig. 2.6) se prevede `n mod obi[nuit cu un arc
(3), dar se utilizează şi soluţia cu dou\ arcuri concentrice, având spirele
orientate `n sens invers. Arcul supapei men]ine [i readuce supapa `n
pozi]ia de `nchidere a orificiului respectiv. Se folosesc arcuri elicoidale
cilindrice sau conice, cu pas constant sau variabil.

Fig.2.6. Supape
Fixarea arcului la cap\tul tijei supapei se face prin intermediul
unui taler (4), prin intermediul unor bacuri (2) tronconice sau cu ajutorul
unui [tift.
Ghidul supapei (6) are form\ tubular\, cu grosimea peretelui de 2
- 4 mm [i se introduce presat `n loca[ul s\u din chiulas\ sau din blocul
cilindrilor.
Scaunul supapei (5) este elementul pe care se aşează supapa în
poziţia închisă, fiind de asemenea montat cu strângere în chiulasă.

2.2. Distributia variabilă

Circulaţia gazelor în motoarele cu 4 timpi este controlată de către
supapele acţionate de arborii cu came. Profilul, poziţia unghiulară şi
dimensiunea camelor determină înălţimea de ridicare a supapelor şi
momentul în care începe deschiderea acestora, asigurând astfel
funcţionarea optimă a motorului la un anumit regim.
Utilizând mecanismele de variere a parametrilor menţionaţi se
obţine un domeniu de funcţionare optimizată extins, contribuind astfel la
creşterea performanţelor motorului şi reducerea consumului şi a emisiilor
poluante1. Spre exemplu, la turaţii ridicate ale motorului, o întarziere mai

Încă în secolul XIX au fost folosite astfel de sisteme la motoarele cu aburi, prin anii 1920 soluția a
1

fost adoptată la unele motoare de aviaţie, abia la sfarşitul anilor 1960 fiind brevetat primul sistem
funcțional capabil de a modifica înălțimea de deschidere a supapelor în timpul funcţionării
motorului.
4
mare a închiderii supapei de admisie asigură o umplere mai buna a
cilindrilor, însă aceeasi întârziere determină o funcţionare defectuoasă la
relanti şi in regimuri de turaţii scazute, când o parte din amestecul
carburant aspirat este “suflat” înapoi în admisie. În cazul motoarelor
destinate competiţiilor optimizarea distribuţiei se face pentru regimuri de
turaţii ridicate, astfel încât cestea nu pot menţine o turaţie de mers in gol
normală.
Sistemele de distribuţie variabilă sunt capabile să modifice
momentul, durata şi înălţimea de deschidere a supapelor (una sau mai
multe dintre acestea, in diferite combinaţii) în timpul funcţionării motorului.
În general, modificarea momentului deschiderii supapei este
realizată prin intercalarea unui dispozitiv hidraulic intre pinionul de
acţionare şi arborele cu came, acesta fiind capabil sa modifice poziţia
relativă a celor două repere, in trepte sau continuu. Variatorul foloseşte
presiunea uleiului din sistemul de ungere al motorului, care este dirijat
printr-o electrovalvă, comandată la rândul său de unitatea de control
motor (ECU –Electronic Control Unit), sistemul poate fi montat fie pe
arborele care comandă supapele de admisie, fie atât pe acesta cât şi pe
cel de evacuare. Principiul de funcţionare ţine cont în principal turaţia şi
sarcina motorului (http://auto-tehnica.ro/2015).
2.2.1.Tipuri constructive de distribuţie variabilă
a. Sistemul Valvetronic a eliminat necesitatea clapetei de
acceleraţie asigurând modificarea înălţimii de deschidere a supapelor de
admisie între 0 şi maxim, permiţând imbunatatirea cu 10% atat a
performantelor cat si a consumului de carburant (fig.2.7). Funcţionarea
sistemului Valvetronic este bazată pe modificarea cu ajutorul unui motor
electric (6) a poziţiei punctului de reazem (5) al pârghiei suplimentare (4),
intercalată intre cama (1) şi culbutor (2).
In figura 2.7 este reprezentat sistemul BMW-Valvetronic cu
înălţimea de ridicare a suppelor minimă (A) si maximă (B). Între acestea
există practic o infinitate de înălţimi de ridicare a supapelor.

5
 Fig.2.7. Sistemul de distribuţie Valvetronic: 1-arbore cu came; 2-culbutor;
3-supapa admisie; 4-pârghie; 5-reazem excentric; 6-motor electric; 7-arc (
auto-tehnica.ro)

b. Sistemul MultiAir este cea mai noua variantă pentru distributia

variabilă (fig.2.8). Sistemul a fost introdus în anul 2009. Funcţionarea
sistemului se bazează pe existenta unei came (3) pe arborele de
distribuţie (1) al supapelor de evacuare (4). Prin antrenarea pompei (9),
această camă generează presiune hidraulică, care este transmisă în
sistemul de acţionare al supapelor de admisie prin intermediul
electrovalvei (8), pentru acţionarea supapelor de admisie în sensul
deschiderii sau închiderii. Deschiderea supapelor de admisie este
controlată electronic, urmărind fidel profilul camei atunci cand electrovalva
(8) este închisă. Când presiunea uleiului nu este utilizată aceasta este
stocată de către acumulatorul hidraulic (10), putând fi utilizată pentru
acţionarea supapelor chiar şi după ce s-a incheiat acţiunea camei (3)
asupra pompei (9) (http://auto-tehnica.ro/2015).

Fig.2.8. Sistemul Multiair: 1-

arbore cu came; 2-came
evacuare; 3-cama comandă
admisie; 4-supapă evacuare; 5-
supapă admisie; 6-actuator
hidraulic; 7-camera de presiune;
8-electrovalvă; 9-element de
pompare; 10-acumulator de
presiune (auto-tehnica.ro)

6
 Fiind posibilă obţinerea unor înălţimi de ridicare a supapelor
variabile, de la zero la ridicarea maximă (ca şi in cazul Valvetronic), nici
motoarele MultiAir nu au clapeta de acceleraţie.