Drog 

este un termen folosit pentru a desemna acele substanțe naturale sau sintetice care prin natura
lor chimică determină alterarea funcționării unui organ și modifică starea psihică a unei persoane. Acest termen se
referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale. În sens științific, drog înseamnă orice substanță care are
capacitatea de a determina o stare de dependență.
Există o serie de sinonime ale cuvântului drog, (medicament, substanță, produse psihoactive, psihotrope, produse
chimice, toxice, stupefiante și narcotice. Acești termeni au fost asociați cu expresiile dependență sau capabil de a
genera dependență.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), definește drogul ca fiind orice substanță care, absorbită de organismul viu, îi
modifică acestuia una sau mai multe funcții. Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanța utilizată de
medicină și a cărei administrare abuzivă (consum) poate crea o dependență fizică și/sau psihică ori tulburări grave
ale activității mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței.
După Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), ediția 1978, drogul era considerat materia primă de origine
vegetală sau animală folosită la prepararea unor medicamente. În DEX ediția 1998 drogul este acea substanță care,
pe lângă proprietățile de precursor, poate fi și o substanță stupefiantă sau un medicament.
Drogul poate fi o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă
sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență,
modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.[1][2]

Cuprins

 1Etimologie
 2Scurt istoric
 3Mod de funcționare
 4Clasificare
o 4.1Droguri Psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central)
o 4.2Droguri Psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central)
o 4.3Droguri Psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului nervos central)
 5Convenții internaționale
 6Legislație națională
 7Note
 8Vezi și
 9Bibliografie
 10Legături externe
 11Bibliografie

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere etimologic, există mai multe versiuni:

 cuvântul persan droa care înseamnă miros aromatic

 cuvântul evreiesc rahab care înseamnă parfum
 drog provine din cuvântul olandez droog, care înseamnă sec sau produs uscat; acest termen s-ar putea
referi la extractul uscat care se poate obține în urma coacerii a numeroase produse naturale
 cuvântul drog ar proveni din limba celtă: droug, care înseamnă rău sau amar.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietățile drogurilor. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor
religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri [terapie|[terapeutice]], dar și pentru a induce o stare de plăcere, având în
vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de
ani, macul, din care se produce opiul și derivatele sale, era menționat în tăblițele sumerienilor din Mesopotamia.
În anii 3400 î.Hr., în zonele inferioare ale Mesopotamiei erau cultivate lanuri de maci pentru producerea de opiu.
Sumerienii îl numeau Hul Gil, care se traduce prin „planta fericirii”. Știința cultivării macilor a trecut de la sumerieni
la asirieni, babiloniei și, în cele din urmă, la egipteni.
La 1300 î.Hr., și egiptenii cultivau opium thebaicum, numit după capitala lor, Teba. Din Teba, egiptenii făceau negoț
cu opiu în tot Orientul Mijlociu și în Europa. În această perioadă, efectele opiului erau considerate magice sau
mistice.
Amanita muscaria

Șamanii foloseau o ciupercă toxiă, Amanita muscaria (muscăriță), sub formă de pulbere pentru a îndepărta tulburările
psihice ale prizonierilor sau ale deportaților în Siberia.
Cel mai vestit medic al Greciei antice, Hippocrate, a infirmat credințele mistice afirmând că opiumul nu este magic.
Acesta a observat în schimb calitățile de anestezic și stiptic (medicament folosit pentru a opri
sângerările). Alchimiștii de la sfârșitul dinastiei Han (secolele II–IV) posedau „pudra celor cinci pietre”, drog ce era în
totalitate de origine minerală, însă în combinație cu canabisul s-a răspândit masiv în China.
În 1817, Pierre Jean Robiquet a izolat narcotina și tot el a fost cel care a reușit să extragă codeina.
Începând cu anul 1827, firma Merck, cu sediul la Darmstad, trece la fabricarea morfinei, iar în 1848, George Merck
izolează papaverina. În anul 1874 C. R. Alder Wright, pornind de la morfină, a sintetizat un nou produs mult mai
puternic, heroina, care în anul 1898 se comercializa ca medicament.
În anul 1912 la Haga este adoptată Convenția Internațională a Opiului. Preocupările reglementării consumului de
opiu au continuat prin alte două întâlniri care au adoptat Convențiile de la Geneva, din 19 februarie 1925 cu privire la
combaterea opiului și cea din 13 iulie 1931 pentru limitarea fabricării și reglementarea distribuirii stupefiantelor.
În 1945, în cadrul Comitetului Economic și Social al ONU (ECOSOC), a fost înființată Comisia Națiunilor Unite privind
stupefiantele (CND)[3][4]

Mod de funcționare[modificare | modificare sursă]

Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această
acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung:

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Droguri psihoactive: 1.cocaină, 2.crack, 3.metilfenidat (Ritalin), 4.efedrină, 5.MDMA (Ecstasy), 6.mescalină, 7.LSD, 8.psilocibină, 9.salvia

divinorum, 10.difenhidramină, 11.amanita muscaria, 12.Tylenol, 13.codeină, 14.tutun, 15.bupropionă, 16.cannabis, 17.hașiș

Există mai multe clasificări ale drogurilor, în funcție de criteriul avut în vedere. Astfel, din punctul de vedere al
efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se clasifică în următoarele clase:

Droguri Psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central)

[modificare | modificare sursă]

 opioide: mialgin, fortral, metadonă, ketamină etc
 opiacee:opiu, morfină, heroină, codeină, papaverină
 tranchilizante, anxiolitice-benzodiazepine: alprazolam, diazepam, lorazepam, medazepam, nitrazepam etc
 barbiturice-somnifere: barbital, fenobarbital etc
 solvenți: toluen, acetonă, butan.
 alcool. [6]

Droguri Psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central)

[modificare | modificare sursă]

 cocaină
 amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy)
 produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante
 nicotină din tutun.

Droguri Psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului

nervos central)[modificare | modificare sursă]
 derivate din canabis: hașiș, marijuana
 halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici
halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP)
 anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc.
În funcție de originea produsului se clasifică în:

 droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat,
frunze de coca și derivați, alte plante halucinogene.
 droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un
produs vegetal: heroină, LSD etc.
 droguri sintetice (de sinteză), elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadonă, mescalină, LSD 25,
amfetamină, ecstasy ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie
sunt incluși și solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor. Tot droguri de sinteză sunt
considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradițională, fiind totodată larg răspândite și
ușor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependență psihică și uneori fizică producând totodată și
fenomenul de toleranță.
Un alt criteriu de grupare și clasificare a drogurilor este cel juridic, care face diferențierea între drogurile legale și
ilegale sau de risc. Printre drogurile legale se găsesc, de exemplu, alcoolul, cofeina, nicotina, iar din cele ilegale
cocaina, heroina, hașiș, canabis, Ecstasy, LSD etc.
Din categoria droguri de risc fac parte: produslee perturbatoare sau halucinogene, care alterează starea de
conștiență (canabis, LSD, psilocibină, mescalină, DMT, ecstasy, phenciclidină, peyote, psilocynă etc).
Drogurile de mare risc includ droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central și dtogurile stimulente.
De asemenea, în funcție de modul de administrare, drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de
masticare, de fumare, de inhalare; unele se pot administra și sub formă de supozitoare.[7][8][9] [10][11]

Convenții internaționale[modificare | modificare sursă]

 Convenția unică asupra substanțelor stupefiante din 1961, la care România a aderat prin Decretul nr.
626/1973
 Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971, la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992
 Convenția Națiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 1988, adoptată de
România prin Legea nr. 118/1992.[12]

Legislație națională[modificare | modificare sursă]

 Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
 Legea nr. 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor
stupefiante și psihotrope
 Legea nr. 381 din 28 septembrie 2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii
traficului și consumului ilicit de droguri
 Hotărâre nr.461 din 11.05.2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog.[13][14]

Note[modificare | modificare sursă]
 1. ^ „Despre droguri”  (PDF).
2. ^ Ce sunt drogurile? prosalvita.ro
3. ^ Ce efecte au produsele etnobotanice asupra sanatatii? revistagalenus.ro, Dr. farm. Ovidiu Bojor
4. ^ Stupefiantele – de la uz la abuz universfarmaceutic.ro, Prof. Univ. Dr. Farm. Valentina Soroceanu - UMF
Carol Davila, 06/11/2017
5. ^ Ford: Clinical Toxicology, 1st ed.,Copyright © 2001 W. B. Saunders Company, Chapter 36 - Caffeine and
Related Nonprescription Sympathomimetics
6. ^ analgezice opiacee sfatulmedicului.ro
7. ^ Clasificarea drogurilor infodrog.ro
8. ^ Clasificarea generala a drogurilor rasfoiesc.com
9. ^ informatii-despre-droguri rhrn.ro
10. ^ Tipologia drogurilor - clasificarea drogurilor creeaza.com
11. ^ Drogurile academia.edu, Cozlovschi Romina, Colegiul National “Costache Negri “
12. ^ International Drug Control Conventions unodc.org
13. ^ Legislație națională în domeniul antidrog ana.gov.ro
14. ^ Raportul Național privind situația drogurilor din România ana.gov.ro

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Dependență de substanțe psihotrope
 Baron de droguri
 Comerțul cu droguri
 Toleranță
 Medicament
 Toxicologie

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

o Roland Doron, Francois Parot, 2006. Dicționar de  psihologie. București: Humanitas.
o Steven Wishnia, Fratele meu canabisul.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de drog

 DrugBank
 Moartea albă: drogurile, 24 ianuarie 2009, Vasile Surcel, Jurnalul Național
 Mirajul si tragedia drogurilor: de la placere la durere, 21 mai 2010, Cecilia Stroe, Descoperă
 Vise chimice Un curriculum vitae al drogurilor, 16 august 2007, Descoperă
 Addiction, dependenta & Co., 5 iulie 2007, Cecilia Stroe, Descoperă
 Tutun, alcool, cocaina, stimulente, 5 iulie 2007, Cecilia Stroe, Descoperă
 O inegalitate greu de reparat, 5 iulie 2007, Cecilia Stroe, Descoperă
 Genocidul din "iarbă", 30 septembrie 2009, Diana Scarlat, Jurnalul Național
 Blestemul drogurilor sau cum se ajunge de la extaz la sinucidere, 17 februarie 2011, Ioana Mareș, România
liberă
 Ce droguri foloseau vrăjitoarele din Evul Mediu?, 9 decembrie 2013, Adevărul *articol Historia
 Actori celebri care au murit din cauza abuzului de droguri și alcool, 4 februarie 2014, RL Online, România
liberă Înlocuitorii drogurilor
 Droguri "la modă" în Cluj, 7 martie 2008, Clujeanul