Turism

PROF.DR. CORNELIU IAŢU

ACEST MATERIAL ESTE UN
SUPORT DE CURS REZERVAT
STUDENŢILOR GEOGRAFI
Turismul este în general condiţionat de o
serie de factori specifici:
- potenţial
- posibilităţile de valorificare a potenţialului
- nivelul de trai al populaţiei
- calitatea serviciilor oferite
- calitatea infrastructurii (căi de
comunicaţie în primul rând)
- gradul de securitate (sanitară, alimentară
etc.)
- politicile din domeniul turismului etc.
Potenţialul turistic al Carpaţilor Orientali şi Subcarpaţilor Moldovei şi
Curburii
Importanţă deosebită prezintă munţii înalţi cu vârfuri de peste 2000 m
(Rodna, Căliman) sau cei cu un relief pitoresc cum ar fi: Ceahlău,
Hăşmaş, Ciucaş, Postăvarul, Piatra Mare etc.
Prezintă potenţial:
- formele de relief glaciar din Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului;
- formele de relief fluvial şi petrografic, reprezentate prin defileele
(Oltului, la Tuşnad şi Racoş şi ale Mureşului la Topliţa-Deda), peşterile
(Tăuşoarelor, Şugău, Calului), cheile (Bicazului), cascadele (Duruitoarea,
Cailor şi Putnei), "Ţigăile" şi "Sfinxul" Bratocei, vulcanii noroioşi de la
Pâclele Mari şi Pâclele Mici, peştera de sare de la Mânzăleşti şi masivul
de sare de la Slănic Prahova; apele minerale (peste 1500 de izvoare) într-
o mare varietate a compoziţiei chimice, valorificate la Coştiui, Valea
Vinului, Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Şaru Dornei, Neagra Şarului, Coşna,
Borsec, Jigodin, Băile Tuşnad, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bicsad,
Malnaş, Bodoc, Vâlcele, Covasna, Zizin, Oglinzi, Bălţăteşti, Sărata
Monteoru, Slănic Prahova, Telega ş.a., care au generat numeroase
staţiuni balneo-climaterice dintre care cele mai importante sunt cele de la
Sângeorz-Băi, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Borsec, Tuşnad, Covasna,
Slănic Prahova ş.a.; apele termale de la Topliţa (23-25°C), Tuşnad (21-
24°C) şi Siriu (31,7°C);
- lacurile, de o mare varietate:
– glaciare (Lala, Buhăiescu, Iezerul, Pietrosul),
– de crater vulcanic (Sf. Ana),
– de baraj natural (Lacul Roşu)
– de acumulare hidroenergetică (Firiza, Colibiţa, Izvorul Muntelui,
Pângăraţi, Poiana Uzului, Paltinul, Siriul ş.a.) - care permit
dezvoltarea pescuitului sportiv şi a sporturilor nautice;
- focurile vii de la Andreiaşu şi mofetele de la Covasna
şi Băile Tuşnad;
- climatul alpin şi subalpin nepoluat tonic şi fortifiant;
vegetaţia de păduri de conifere, fag, stejar, pajişti
montane şi dealuri înalte;
- fondul cinegetic important, cuprinzând: ursul, cerbul,
mistreţul, căpriorul, lupul, vulpea etc.
Obiective antropice: arheologice, istorice, arhitectonice,
de ştiinţă, artă şi cultură, religioase, economice,
etnografice şi folclorice etc.
- vestigiile arheologice, paleolitice şi neolitice,
cetăţile dacice (de la Bâtca Doamnei şi Covasna etc),
castrele romane (Breţcu, etc);
Lala
Lacul Sf. Ana
Lacul Rosu
- vestigiile feudale şi de cult din Obcinele Bucovinei, precum,
mănăstirile Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna şi Arbore etc,
remarcabile prin picturile murale interioare şi frescele exterioare şi
arthitectura originală moldovenească - unele declarate monumente
istorice şi de arhitectură;
- bisericuţele din lemn din Maramureş (de la Ieud, Bogdan Vodă,
Rozavlea, Deseşti, Călineşti, Sârbi, Breb, Giuleşti, Moisei, Dragomireşti,
Surdeşti ş.a.) - de un mare rafinament estetic, ce relevă o autentică artă
românească în prelucrarea lemnului, construite în sec.XIX-XVIII;
- bisericile în stil gotic din Depresiunea Braşovului (Biserica Neagră din
Braşov), Giurgeului şi Ciucului; bisericile fortificate de la Hărman, Hălchiu,
Zăbala, Ghelinţa şi Prejmer; mausoleul de la Soveja şi monumentul de la
Moisei;
- obiceiurile, portul popular şi ocupaţiile tradiţionale ce se păstrează
aproape intacte, printre care se pot menţiona: sculptura în lemn (porţile
maramureşene) şi olăritul (Săcel, Corund, Marginea ş.a.);
- casele memoriale (Ion Creangă-Tg.Neamţ, Calistrat Hogaş-Piatra
Neamţ ş.a.);
- cimitirul vesel din Săpânţa, muzeul etnografic din Sighetul Marmaţiei,
muzeul de artă a lemnului din Câmpulung Moldovenesc, muzeul
mineralogic din Baia Mare şi muzeul de tehnici populare bucovinene
din Rădăuţi etc.
Voronet
Ieud
Biserica Neagra
Cimitirul vesel
Potenţialul turistic al Carpaţilor Occidentali
Munţii Apuseni au potenţialul cel mai ridicat.
Relieful etalează o multitudine de macro şi microforme,
condiţionate de structura geologică şi compoziţia litologică
mozaicată, fie pe verticală, fie în subteran. Formele cele mai
grandioase aparţin reliefului carstic din Munţii Bihorului, Pădurea
Craiului, Codru Moma şi Trascăului. Aici sunt:
- peşterile de la Scărişoara (cu gheţarul de la Scărişoara - fenomen
unic în ţară), Barsa, Zăpodia, Focul Viu, Cetăţile Ponorului, Vântului
(50 km), Vadu Crişului, Meziad, Urşilor, Corbasca, Huda lui Papară,
Coliboaia, Liliecilor, Pojarul Poliţei ş.a.;
- cheile (Turzii, Râmeţilor, Gălzii, Feneşului, Intergaldelor,
Ordâncuşei, Galbenei şi Sighiştelului) şi defileele (Crişului Negru,
Crişului Alb şi Arieşului);
- aflorimentul cu fosile “Dealul cu Melci” şi coloanele de bazalt ale
Detunatelor;
- izbucurile (Ponor şi Ursului), dolinele, ponoarele şi cursurile
subterane;
- cascadele (Iadolina, Răchiţele, Vârciorog ş.a.).
Pestera de la Scarisoara
Dealul cu melci
Cascada Iadolina
Dintre elementele hidrografice, prezintă interes
turistic:
- lacurile carstice (Ighiu, Vărăşoaia ş.a.),
- lacurile de baraj antropic (Fântânele, Tarniţa,
Gilău, Leşu, Drăgan, Someşul Cald ş.a.)
- izvoarele termale de la Moneasa, Geoagiu-Băi,
Vaţa de Jos etc.
În vechile ţări ale Moţilor, Zarandului şi Beiuşului
există un autentic tezaur de elemente antropice
printre care:
- galeriile vechilor mine aurifere (Cetăţile
Romane) de la Roşia Montană şi cele din oraşele
Baia de Arieş şi Abrud;
- ruinele cetăţilor dacice de la periferia munţilor de
la Piatra Craivii, Şoimuş, Dezna, Hălmagiu, Bologa
ş.a., (sec.XIII-XIV)
Rosia Montana
Piatra Craivii
Localităţile Câmpeni (cu monumentele lui Avram
Iancu şi Horia), Abrud (cu statuile lui Avram Iancu şi
Horia), Albac şi Avram Iancu - satele în care s-au
născut cei doi eroi, Ţebea (cu mormântul lui Avram
Iancu şi gorunul lui Horia), Crucea Iancului şi
monumentul de la Beliş - închinat jertfei moţilor
pentru libertate, constituie tot atâtea obiective de
interes turistic
Un oraş turistic de prim ordin este şi Alba Iulia, în
care la 1600, Mihai Viteazul a consfinţit prima unire
a celor trei principate. Amintesc de acest eveniment:
Palatul Princiar, Statuia ecvestră a lui Mihai
Viteazul, Muzeul Unirii şi Sala Unirii, Catedrala
Ortodoxă şi Biblioteca Battyaneum; tot aici se
găseşte şi Obeliscul lui Horia, Cloşca şi Crişan
ridicat pe locul unde a avut loc supliciul.
Monumentul de la Beliş
Obeliscul lui Horia, Cloşca şi
Crişan
Interes turistic deosebit prezintă:
- casele tradiţionale (confecţionate din bârne, cu
acoperişuri ţuguiate),
- ocupaţiile (de butinărit şi olărit), portul popular,
ţesăturile şi broderiile (din Zarand, Beiuş, Ţara
Moţilor şi Huedin)
- muzeele etnografice (din Lupşa, Râmeţi, Beiuş şi
Huedin),
- muzeul aurului (de la Brad),
- bisericuţele de lemn (de la Lupşa, Avram Iancu,
Gârda de Sus, Rieni),
- mănăstiri (Râmeţi ş.a.),
- manifestările folclorice, între care: târgul de fete
de pe Muntele Găina, târgul sărutului şi al florilor de
la Hălmagiu şi o serie de nedei ţinute la date fixe
Bisericuţa de lemn de la Lupşa
Mănăstirea de la Râmeţi
Târgul de fete – MUntele Găina
Munţii Banatului cu o altitudine redusă şi alcătuire
litologică variată prezintă interes turistic prin
formele carstice:
- peşterile (Comarnic, Popovăţ, Buhui, Racoviţa,
Ţolosu, Gura Ponicovei, Româneşti, Poieni ş.a.),
- cheile (Nerei, Caraşului şi Minişului) şi izbucurile
Bigăr din Cheile Minişului şi Izvorul Caraşului.
- Defileul Dunării, în care s-a format lacul de
acumulare de la Porţile de Fier I.
Clima relativ blândă, de influenţă
submediteraneeană, pantele domoale şi stratul de
zăpadă pot favoriza dezvoltarea turismului sportiv
de iarnă. Lacurile antropice (Porţile de Fier I,
Văliug, Gozna, Secu, Mărghitaş, Buhui, Trei Ape
ş.a.) şi cele naturale sunt baze pentru practicarea
turismului nautic, de agrement şi de odihnă.
Peştera Comarnic – M-ţii Aninei
Peştera Gura Ponicovei – M-ţii
Mehedinţi
Pestera Ţolosu - Cheile Caraşului
Cheile Nerei
Cheile Minişului
Izbucul Bigăr
Defileul (Clisura) Dunării
Defileul (Clisura) Dunării
Lacul antropic Porţile de Fier I
Trei Ape
Gozna
Vegetaţia (pădurile, păşunile şi fâneţele naturale) care
acoperă aproape în întregime zona montană, prin bogăţia
elementelor floristice şi rezervaţiile naturale (Izvoarele Nerei,
Cheile Nerei-Beuşniţa, Cheile Caraşului, Valea Mare,
Ciclova-Oraviţa, Peştera Comarnic, Peştera Popovăţ) se
înscriu printre elementele care favorizează practicarea
turismului.
Patrimoniul turistic antropic cuprinde:
- vestigiile arheologice (de la Gornea, Dubova, Româneşti,
Berzeasca, Pojejena, Mehadia, Tibiscum ş.a. - care atestă
vechimea vieţii omeneşti pe aceste meleaguri)
- monumentele istorice (de la Caransebeş, Oraviţa,
Caraşova ş.a.), muzeele din Reşiţa (istorie), Caransebeş
(istorie şi etnografie), Oraviţa, Moldova Veche, Anina,
Mehadica şi Gornea.
Un interes deosebit îl prezintă tipurile de aşezări şi
arhitectura caselor construite din bârne de lemn, interiorul
locuinţelor, portul popular, sărbătorile şi obiceiurile.
Predomină turismul de agrement.
Tibiscum – castrul roman
Caransebeş – statuia Pro Patria
Oraviţa – farmacia muzeu
Knoblauch
Ruinele cetăţii Caraşului
Patrimoniul turistic al Munţilor Poiana Ruscă este relativ redus
comparativ cu celelalte două grupe. Morfologia participă modest,
deoarece liniile domoale ale reliefului înlocuiesc grandoarea
piscurilor şi varietatea formelor din alţi munţi.
Sub raport hidrografic interesează Lacul Cinciş şi apele termale
de la Călan. În schimb, pentru turismul de vânat şi pescuit sportiv
condiţiile sunt favorabile datorită faunei (cerb, mistreţ, căprior,
vulpe, lup etc) şi ihtiofaunei (mreană, păstrăv, clean etc).
Obiectivele turistice antropice sunt mai nuanţate şi au o
dispoziţie periferică munţilor. Un interes aparte îl au: bisericuţele
din piatră din Depresiunea Haţegului (Densuş, Sântâmăria Orlea,
Streisângeorgiu), oraşul antic Ulpia Traiana Sarmisegetusa,
castelul Corvineştilor de la Hunedoara - cel mai falnic din România,
cetatea Devei, muzeul de istorie din Deva şi statuia lui Decebal din
Deva.
Din punct de vedere etnografic, unitatea se încadrează în zona
Pădurenilor cu un anumit specific în port şi ocupaţii. De oraşele ce
înconjoară Munţii Poiana Ruscă (Deva, Hunedoara, Călan, Haţeg,
Oţelul Roşu) este legată şi infrastructura turistică de cazare şi
masă, compusă din hoteluri, moteluri (Cinciş) şi cabane
(Căprioara)
Lacul Cinciş
Călan – termele romane
Densuş
Sântâmăria Orlea
Sântâmăria Orlea – castlul
Kendeffy
Streisângeorgiu
Sarmisegetusa Regia (capitala
dacilor)
castelul Corvineştilor
Cetatea Devei
Deva - statuia lui Decebal
Potenţialul turistic al Carpaţilor Meridionali şi Subcarpaţilor
Getici
Carpaţii Meridionali, sub raport morfologic, au un potenţial
turistic imens. În afară de faptul că sunt cei mai masivi au şi
cotele cu altitudinea cea mai mare din ţară (Negoiu - 2535 m şi
Moldoveanu - 2545 m), Carpaţii Meridionali au şi întinse
platforme de nivelare acoperite în cea mai mare parte cu pajişti
montane şi alpine, uşor de străbătut în drumeţii.
Acţiunea combinată a structurii, tectonicii şi eroziunii fluviale şi
periglaciare se reflectă atât în crestele şi abrupturile de mari
dimensiuni (Piatra Craiului, Vânturariţa-Buila, Piule-
Iorgovanu ş.a.) cât şi în cazul platformelor de nivelare
Borăscu, Râu Şes şi Gornoviţa
Turiştii sunt atraşi şi de bogăţia formelor de relief carstic,
deoarece în calcarele Masivelor Bucegi, Piatra Craiului,
Căpăţânei, Vulcan, Şureanu, Cernei, Mehedinţi etc, apele
râurilor au sculptat chei sălbatice (Tătarului, Zănoagei, Urşilor,
Zărneştilor, Galbenului, Olteţului, Cernei ş.a.), peşteri
misterioase cu elemente de basm (Ialomiţei, Rătei, Muierilor,
Ponorici-Cioclovina, Polovragi, Topolniţa, Epuran, Bulba,
Cloşani şi peştera cu Corali).
Piatra Craiului
Vânturariţa-Buila
Piule-Iorgovanu
Cheile Tătarului
Cheile Zănoagei
Peştera Ialomiţei
Peştera Rătei
Peştera Muierilor
Peştera Ponorici-Cioclovina
Peştera Polovragi
Topolniţa
Epuran
Bulba
Cloşani
Peştera cu Corali
Deosebit de interesante sunt atât marile defilee ale Oltului (Turnu
Roşu, Cozia) şi Jiului (Bumbeşti-Livezeni) cât şi curioasele stânci
"Sfinxul" şi "Babele" din Bucegi - rezultat al unei eroziuni
diferenţiate îndelungate. Şi tot în aceşti munţi s-a adăpostit omul
paleolitic a cărui urme s-au descoperit în peşterile Nandu, Ohaba-
Ponor şi Cioclovina. Altitudinile mari şi temperaturile scăzute (cca
5-6 luni) asociate cu precipitaţiile abundente, din care o mare parte
sub formă de zăpadă, favorizează practicarea sporturilor de iarnă
în numeroase puncte.
Potenţialul turistic al reliefului este întregit de obiectivele
hidrografice formate din cele 140 de lacuri glaciare (din Făgăraş,
Parâng şi Retezat-Godeanu, printre care Bucura, Zănoaga,
Podragul, Bâlea, Gâlcescu ş.a.), lacurile de baraj hidroenergetic de
pe Argeş (Vidraru), Lotru (Vidra), Olt, Sadu (Negovanu), Râu Mare
(Retezat), Cerna (Valea Lacul lui Iovan), Motru ş.a. şi apele
minerale şi termale de la Băile Herculane, Cozia, Călimăneşti,
Căciulata ş.a. Interesante sunt şi cascadele (Moara Dracului),
izbucurile (Cernei) şi râurile subterane (Şura Mare, Izverna etc).
Pădurile de conifere şi fag, întinse sub banda de cca 700 m a
golului alpin sau al stepei reci, adăpostesc o faună terestră diversă
(mistreţ, lup, vulpe, urs, cerb, căprior ş.a.) care crează condiţii
vânatului sportiv, asociat frecvent şi cu pescuitul de păstrăvi,
mreană şi zlăvoacă
Defileul Oltului la Turnu Roşu
Defileul Oltului la Cozia
Defileul Jiului la Bumbeşti-Livezeni
Sfinxul
Babele
Peştera Ohaba-Ponor
Peştera Cioclovina
Lacul Bucura
Lacul Zănoaga
Lacul Vidraru
Lacul Vidra
Cascada Moara Dracului
Izverna
Băile Herculane
Carpaţii Meridionali sunt cei mai puţin populaţi din cauta
altitudinilor mari, iar locuirea lor este predominant depresionară
(Loviştea, Haţeg, Petroşani). Obiectivele turistice de natură
antropică sunt relativ grupate în aceste arii carpatice; în schimb,
ele abundă în aria subcarpatică mult mai bine populată:
- castrele romane de la Ocniţa (Vâlcea) şi Câmpulung şi băile
romane de la Călan;
- vestigiile arheologice de la Sarmisegetusa Regia din Munţii
Orăştiei;
- mănăstirile de la Densuş, Sântâmăria Orlea, Strei, Cozia,
Horezu, Bistriţa, Polovragi, Tismana, Novaci, Tg.Jiu, Dealu,
Curtea de Argeş, Govora, Frăsinei, Sinaia, Sâmbăta,
Câmpulung şi biserica domnească din Curtea de Argeş (sec.
XIV) - cel mai vechi monument istoric păstrat în întregime în
forma iniţială;
- castelele Peleş şi Pelişor din oraşul Sinaia;
- barajele lacurilor de acumulare Vidraru, Vidra, Oaşa, Gura
Apelor, Negovanu, Lacul Valea lui Iovan, Motru, Tismana,
Clocotiş, Tău, Poiana Mărului ş.a.;
- mausoleul de la Mateiaş
Castrul roman de la Ocniţa (VL)
Mausoleul de la Mateiaş (AG)
Castelul Peleş
Biserica domnească din Curtea
de Argeş
- arhitectura specifică a culelor olteneşti,
- casa memorială a celui mai mare sculptor român
Constantin Brâncuşi din Hobiţa,
- casa memorială a lui George Topârceanu de la Nămăeşti şi
- operele sculptorului Constantin Brâncuşi (Poarta Sărutului,
Masa Tăcerii şi Aleea Scaunelor) grupate în parcul din
Tg.Jiu,
- cazinoul din Sinaia,
- muzeul minelor din Petroşani,
- ceramica de la Horezu
- obiceiurile tradiţionale ale satelor de ungureni (Novaci),
- portul popular şi contribuţiile etnografice din zonele (Argeş,
Muscel, Vâlcea, Gorj), nedeile etc.
Lacurile de acumulare şi drumurile transcarpatice, printre
care şi Transfăgărăşanul (cea mai înaltă şosea turistică a
ţării) au impulsionat construcţia de moteluri şi complexe
turistice
Culă oltenească
Casa de la Hobiţa
Cazinoul din Sinaia
Coloana infinitului
Ceramica de Horezu
Transfăgărăşanul
 Potenţialul turistic al Podişului Dobrogei şi Deltei
Dunării
Podişul Dobrogei are un potenţial turistic variat
determinat atât de elementele naturale legate de hidrografie,
climă şi morfologie din zona litoralului Mării Negre, care
generează un turism polivalent, de cură, agrement estival şi
culturalizant cât şi de obiectivele cultural-istorice din zonă
Valoarea potenţialului turistic al Litoralului Mării Negre este
dată de:
- apa mării (mai puţin adâncă şi sărată, lipsită de curenţi,
maree şi valuri puternice),
- plajele întinse cu orientare sud-estică (alcătuite din nisip fin
şi protejate de diguri),
- nămolul sapropelic curativ (de la Techirghiol, Nuntaşi,
Costineşti şi Mangalia),
- condiţiile climatice favorabile
- limanele maritime şi fluviale şi laguna Razim,
- falezele înalte şi spaţiile forestiere din staţiuni etc.
Techirghiol
Laguna Razim
Obiectivele antropice din Constanţa sunt :
- vestigiile cetăţilor antice (Histria, Tomis şi Calatis),
- muzeul de istorie şi arheologie,
- muzeul de artă,
- muzeul marinei române,
- muzeul mării, acvariul,
- delfinariul,
- moscheea,
- cazinoul,
- mozaicul roman,
- portul,
- satul de vacanţă şi statuile lui Mihai Eminescu şi
Ovidiu
Histria
Callatis
Moscheea
Cazinoul
Mozaicul roman
Alte obiective:
- muzeul arheologic din Mangalia,
- vestigiile cetăţii feudale Enisala,
- mausoleul Tropheum Traiani de la
Adamclisi,
- canalul Dunăre-Marea Neagră,
- centrala atomică de la Cernavodă etc.
Pescuitul de agrement se poate practica
în Dunăre şi în Marea Neagră iar
vânătoarea pentru iepuri, vulpi, mistreţi şi
fazan în numeroase puncte ale Dobrogei.
Enisala
Trophaeum Traiani
Delta Dunării are o suprafaţă de 4340 kmp şi
împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe
formează o originală şi valoroasă regiune
turistică de importanţă europeană, prin
caracterul de originalitate şi unicat, prin
conservarea biotopurilor sale.
Potenţialul turistic natural este reprezentat
de:
- grindurile,
- braţele Dunării,
- lacurile,
- canalele
- mlaştinile eutrofe;
- plajele extinse şi cu nisip fin, din zonele
Sulina, Sf.Gheorghe şi Perişor
Delta Dunării
Delta Dunării
- dunele de nisip de pe grindurile Letea şi
Caraorman, de 6-13 m, cu peisaj deşertic în
miniatură;
- întinse stufării şi pădurile care
impresionează prin varietatea de arbori cu
plante agăţătoare (cca 1150 de specii de
plante);
- fauna bogată formată din mamifere (nurca,
vidra, nutria, bizamul, mistreţul, vulpea etc),
- peşti (sturioni, crap, plătică, somn, ştiucă etc)
- păsări (pelicanul comun şi creţ, călifarul roşu
şi alb, egreta mare şi mică, lopătarul, vulturul
codalb, piciorongul ş.a. - din care multe sunt
ocrotite de lege. De interes vânătoresc sunt
nurca, vidra, mistreţul, raţa, gâsca sălbatică,
lişiţa, sitarul ş.a.
Grindul Letea
Grindul Caraorman
Obiective turistice antropice de un interes
deosebit :
- vestigiile istorice legate de cetăţile
limitrofe greceşti,
- dacice şi bizantine de la Histria, Tulcea
şi Enisala),
- obiectivele etnografice şi folclorice
(gospodării, locuinţe, ocupaţii,
meşteşuguri şi sărbătoarea pescuitului),
- muzeul Delta Dunării din Tulcea,
- cabanele pescăreşti şi vânătoreşti,
- cherhanalele etc.
Potenţialul turistic al Podişului Moldovei
componenta turistică naturală este mai puţin
reprezentativă decât cea antropică, apărând
doar punctual. Un interes mai deosebit îl au
unele lacuri construite pe Prut (Stânca
Costeşti), pe Siret (Galbeni, Bereşti,
Răcăciuni), pe Bahlui, Vasluieţ, Bistriţa, Jijia
(Negreni), Sitna (Dracşani) ş.a.Important este
şi potenţialul unor izvoare sau ape minerale,
insuficient valorificate, de la Iaşi-Nicolina,
Strunga, Drânceni, Pârcovaci, Sărata-Bacău
ş.a.
Interes turistic prezintă şi rezervaţiile
geologice şi paleontologice de la Repedea,
Măluşteni, Barboşi, Stânca Şerbeşti,
Hulubăţ ş.a. precum şi rezervaţiile floristice
de la Humosu, Tudora, Bosanci, Hemeiuş şi
Valea lui David
Fondul turistic antropic este extrem de
variat şi bogat, larg distribuit, dar concentrat
mai mult în marile oraşe reşedinţă de judeţ
ca: Iaşi, Suceava, Galaţi, Bacău, Botoşani,
urmate de Roman, Rădăuţi, Bârlad,
Fălticeni, Huşi, Dorohoi, Hârlău, Paşcani,
Solca şi chiar unele comune (Baia, Cotnari,
Ruginoasa ş.a.).
Repedea
Valea lui David
Obiective turistice:
- monumentele istorice şi de artă din perioada
feudală construite în special pe timpul domniei lui
Ştefan cel Mare, înainte sau chiar după el, precum:
mănăstirile fortificate şi bisericile cu pictură în
frescă (interioară şi exterioară) de la Dolheştii Mari,
Pătrăuţi, Războieni, Bălineşti, Arbore, Volovăţ,
Dobrovăţ, Răuseni, Şipote, Părhăuţi, Probota,
Coşula, Râşca, Hlincea, Aroneanu, Dragomirna etc;
- aşezările trace, dace şi romane de la Moşna,
Arsura, Poiana Nicoreşti, Tirighina-Barboşi etc;
- cetatea Sucevei şi palatul lui Alexandru Ioan Cuza
de la Ruginoasa;
- curţile feudale de ţară de la Pribeşti, Feredeieni,
Deleni, Miclăuşeni;
- curţile domneşti de la Suceava, Hârlău, Roman şi
bisericile de lemn
Arbore
Dragomirna
Cetatea Sucevei
Palatul de la Ruginoasa
- statuile ecvestre ale lui Ştefan cel Mare de la
Iaşi, Suceava şi Podu Înalt-Vaslui;
- vestigiile aşezărilor preistorice de la Băiceni,
Ripiceni, Poieneşti ş.a.;
- muzee (Muzeul de Istorie al Moldovei din Iaşi şi
Muzeul de Istorie din Suceava);
- casele memoriale: Mihail Eminescu (Ipoteşti),
Vasile Alecsandri (Mirceşti), Dimitrie Anghel
(Corneşti), Costachi Negruzzi (Lunca Prutului),
Ciprian Porumbescu (Ciprian Porumbescu),
Nicolae Labiş (Mălini), Ion Borcea (Racova),
Emil Racoviţă (Emil Racoviţă), Costachi Negri
(Costache Negri), George Enescu (George
Enescu) ş.a.;
- colecţiile etnografice de la Răcăciuni, Prăjeşti
şi Valea Seacă,
- meşteşugul olăritului de la Marginea
Statuia ecvestră a lui Ştefan cel
Mare de la Podu Înalt-Vaslui
Palatul culturii
Marginea - olărit
Ipoteşti
Potenţialul turistic al Depresiunii Transilvaniei
Patrimoniul turistic al Depresiunii Transilvaniei
este fundamentat pe dominanţa elementelor
antropice, concentrate în aşezările omeneşti foarte
vechi, în care s-au întâlnit şi succedat milenii de-a
rândul naţionalităţi şi culturi materiale distincte. De
exemplu, satul neolitic de la Ocna Sibiului, tabletele
de lut ars descoperite la Tărtăria-Alba din cultura
Vinţa (care ar reprezenta un stadiu precursor al
scrierii inventate în Sumer cu 2000 de ani mai
târziu), davele dacice (din care s-au născut oraşele
daco-romane Napoca, Potaissa, Apulum), castrele
romane de la Buciumi, Româneşti, Căşei, Orheiu
Bistriţei ş.a.
 Tărtăria - Alba Iulia -
tăbliţe cu scriere descoperite în mormânt
de incineraţie cu 1500-2000 de ani
înaintea scrierii sumeriene
Importante obiective turistice datează din perioada
medievală, când după marea invazie mongolă-tătară din
1241 s-au construit pentru apărare numeroase cetăţi
fortificate şi cetăţi ţărăneşti.
Urme de fortificaţii ale celor din prima categorie se pot
vedea încă în oraşele Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Bistriţa,
Cluj Napoca, Alba Iulia, Aiud, Făgăraş iar urmele cetăţilor
ţărăneşti s-au păstrat în sudul Transilvaniei la Biertan,
Cisnădioara, Sebeş, Axente Sever ş.a.
În cadrul obiectivelor de cult, se pot aminti:
- bisericile de lemn din Sălaj (Fildu de Sus, Agrij ş.a.),
- bisericile din piatră, fortificate, din Podişul Târnavelor
(Biertan, Axente Sever, Saschiz ş.a.),
- bisericile ortodoxe (din Cluj Napoca, Alba Iulia şi
Tg.Mureş),
- mănăstirile (Nicula şi Rohia)
- ctitoriile domnitorilor Ştefan cel Mare de la Vad şi Feleac şi
a lui Mihai Viteazul de la Lujerdiu.
Biertan
Cisnădioara
Axente Sever
Mănăstirea Rohia
Marile oraşe transilvănene concentrează importante valori
materiale şi spirituale de interes turistic în numeroase
muzee, printre care cele de artă (Alba Iulia, Sibiu, Tg.Mureş,
Cluj Napoca ş.a.), muzeul etnografic al Transilvaniei, muzeul
tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, muzeul zoologic din
Cluj Napoca ş.a. Prezintă interes, apoi, spaţiile de cultură şi
învăţământ, precum: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj
Napoca şi bibliotecile Bathyaneum, Telekiana şi Lucian
Blaga. Totodată, în oraşe turiştii pot admira o serie de
monumente şi statui printre care şi statuile ecvestre ale lui
Mihai Viteazul din Alba Iulia şi Cluj Napoca, ale lui Matei
Corvin din Cluj Napoca, Avram Iancu din Tg.Mureş şi Cluj
Napoca; de asemenea, monumentele de la Gurăslău,
Mirăslău şi Bobâlna.
Potenţialul turistic natural, relativ modest, este reprezentat
prin peisajele frumoase din ariile de contact şi prin câteva
elemente morfologice mai spectaculoase cum ar fi cuestele
şi ravinările Râpa Roşie şi Grădina Zmeilor
Biblioteca Bathyaneum
Monumentul de la Gurăslău (SJ)
Monumentul de la Mirăslău (Aiud)
Monumentul de la Bobâlna
Dintre elementele hidrografice, prezintă interes: lacurile
sărate (de la Sovata, Ocna Sibiului, Turda, Cojocna, Ocna
Dej şi Sic), izvoarele sărate (de la Băiţa, Someşeni, Bazna
- utilizate pentru tratament) şi lacurile antropice din Câmpia
Transilvaniei (Ţaga, Geaca şi Cătina)
În scop curativ se utilizează şi salinele Praid, Turda şi Ocna
Mureş. Aceste elemente au generat staţiunile balneo-
climaterice (Sovata, Ocna Sibiului, Băile Turda, Bizuşa,
Bazna, Miercurea Sibiului) unde se practică cura externă şi
internă cu ape clorurate şi nămoluri terapeutice.
Baza de cazare şi servicii turistice mai cuprinde hotelurile
(din oraşele Cluj Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Tg.Mureş,
Bistriţa, Dej, Năsăud, Sighişoara, Mediaş, Victoria,
Târnăveni, Reghin ş.a.), motelurile, cabanele şi
champingurile din lungul şoselelor de pe Văile Mureşului,
Someşelor, Târnavelor şi Oltului. În funcţie de potenţial,
predomină formele turismului culturalizant urmat de cel
curativ şi recreativ
Potenţialul turistic al Câmpiei Române şi Podişului Getic
- este predominant de natură antropică, obiectivele fiind
concentrate areal sau punctual în principalele oraşe capitale
de judeţe precum: Bucureşti, Craiova, Galaţi, Brăila, Buzău,
Ploieşti, Piteşti, Târgovişte, Slatina, Drobeta Turnu Severin,
Giurgiu, Călăraşi, Alexandria şi Slobozia.
Posibilităţi de agrement mai diversificate oferă râurile
(Dunărea, Olt, Jiu, Prahova, Buzău, Ialomiţa, Argeş,
Mostiştea ş.a.) pentru navigaţie, înot şi pescuit şi limanele
fluviatile amenajate ale Colentinei (Tei, Floreasca, Cernica,
Herestrău), Ialomiţei (Snagov, Căldăruşani, Strachina,
Fundata), Buzăului (Balta Albă etc) şi lacurile de baraj
antropic de pe văile Dunării, Oltului, Argeşului şi Mostiştei. În
fragmentele de pădure şi ariile stepice se pot vâna: vulpi,
fazani, iepuri, prepeliţe etc. Patrimoniul antropic este foarte
bogat şi concentrat în oraşe, dar în primul rând, în Bucureşti
- cel mai important centru turistic al ţării.
Obiective importante sunt:
- staţiunile arheologice preromane - ce evocă continuitatea
multimilenară a populaţiei la nord de Dunăre;
- urmele castrelor romane de la Celei, Reşca, Drobeta Turnu Severin
etc;
- curţile domneşti din Bucureşti şi Târgovişte;
- palatele Cotroceni, Mogoşoaia şi Parlamentului din Bucureşti şi Casa
Băniei din Craiova;
- mănăstirile Snagov, Cernica, Radu Vodă, Mihai Vodă, Plumbuita,
Căldăruşani, Antim, Pasărea din zona Bucureştilor;
- bisericile patriarhiei: Stravopoleos, Sf.Gheorghe, Creţulescu ş.a. din
Bucureşti dar şi din alte oraşe ale Câmpiei Române şi Podişului Getic;
Ateneul, Opera, Teatrul Naţional, Biblioteca Universitară, Universitatea,
Academia Română, Casei Presei toate din Bucureşti;
- muzeele de artă din Bucureşti, Ploieşti, Craiova etc, şi muzeul de
istorie al României,
- muzeul de ştiinţe ale naturii, muzeul ţăranului român şi muzeul
satului - toate din Bucureşti;
- muzee cunoscute, cu profile diferite se întâlnesc şi în oraşele Craiova,
Brăila, Galaţi, Buzău, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte, Slatina, Giurgiu,
Slobozia etc.
Monumente, busturi, statui sau grupuri statuare se întâlnesc
pe alei, în pieţe şi în incintele multor oraşe; tot în acestea se
întâlnesc numeroase case memoriale şi stabilimente culturale.
Un interes aparte îl au: Arcul de Triumf din Bucureşti (închinat
Primului Război Mondial), statuile lui Mihai Viteazul din
Bucureşti şi Craiova, monumentele de la Călugăreni şi Islaz,
busturile din Bucureşti, ale lui Mihail Eminescu, Vasile
Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, Casa memorială T. Arghezi
din Bucureşti etc.
Obiective turistice sunt şi Târgul Internaţional Bucureşti, Banca
Naţională, Palatul Telefoanelor, Metroul şi Cimitirul Belu din
Bucureşti, dar şi podurile de peste Dunăre (de la Giurgiu-
Ruse, Feteşti-Cernavodă şi Giurgeni-Vadu Oii), construcţiile
hidroenergetice de pe Dunăre şi Olt, cazinoul din Bucureşti şi
nu în ultimul rând, parcurile din Bucureşti (Cişmigiu, Herestrău,
Floreasca, Tei, Plumbuita, Carol ş.a.), Piteşti şi Craiova.
Singurele staţiuni balneoclimaterice sunt considerate Amara şi
Balta Albă
Potenţialul turistic al Câmpiei de Vest şi Dealurilor de Vest
Obiectivele turistice antropice, care domină pe cele
naturale, sunt concentrate cu precădere în marele oraşe din
Câmpia de Vest, Satu Mare, Oradea, Arad şi Timişoara.
Ca elemente naturale mai importante amintim apele
termale de la Oradea şi Timişoara, apele minerale de la
Lipova şi Buziaş şi râurile Someş, Crişuri, Mureş şi Timiş -
care favorizează turismul curativ şi recreativ (nautic şi de
pescuit sportiv).
În pădurile insulare de stejar se adăposteşte o faună
cinegetică specifică formată din mistreţi, iepuri, vulpi, fazani
etc, iar în râuri şi lacuri de acumulare (Cefa etc) o ihtiofaună
variată care generează vânatul şi pescuitul. Elementele de
relief, relativ puţine în câmpie (dunele de nisip din zona Carei -
Valea lui Mihai) se înmulţesc în zona deluroasă, cu peisaje
pitoreşti, în Măgura Şimleului, Culmea Codrului, Dealul Mare
etc.
Obiectivele turistice antropice sunt numeroase:
- primul al oraşelor mari de câmpie (Timişoara, Arad, Oradea, Satu
Mare) şi al doilea al oraşelor de contact (Buziaş, Lipova, Ineu, Aleşd etc).
În cadrul acestora, un interes deosebit prezintă: castrele romane (de la
Marghita şi Porolissum), cetăţile feudale (de la Ardud, Biharia, Şimleul
Silvaniei, Lipova, Şiria ş.a.), castelele (de la Carei, Curtici, Macea,
Conop, Săvârşin, Pâncota, Şiria, Mănăştur, Şofronea ş.a.), catedralele
(din Timişoara, Oradea, Satu Mare, Arad), mănăstirile (Partoş, Săracă,
Povârgina, Hodoş-Bodrog, Lipova, Radna ş.a.), bisericile (Acâş, Beltiug,
Apa, Tileagd, Stâna, Copăceni ş.a.), monumentele (de la Baia Mare,
Carei, Păuliş şi Timişoara), muzeele (Banatului din Timişoara, Ţării
Crişurilor din Oradea şi de istorie din Arad), statuile din pieţele oraşelor
(Romulus şi Remus din Timişoara), cazinoul şi parcurile din Timişoara
şi tradiţiile etnografice şi folclorice din Sălaj, Bihor, Arad, Banat - care
nuanţează potenţialul turistic antropic. Baza materială cuprinde, în primul
rând, hotelurile din marile oraşe din Câmpia de Vest şi staţiunile Felix şi 1
Mai din Oradea. Apele termale se folosesc în scopuri recreative şi
curative la Beltiug, Satu Mare, Carei, Tăşnad, Marghita, Boghiş, Arad,
Timişoara şi Teremia Mare - în complexe sanatoriale, bazine şi ştranduri
orăşeneşti şi comunale.
Pentru tratament sunt în activitate şi staţiunile Tinca, Lipova, Ivanda,
Călacea şi Buziaş, cu ape carbogazoase, feruginoase şi calcice. În lungul
drumurilor europene, servicii turistice oferă şi numeroase cabane şi
popasuri. În ansamblu, turismul are un caracter mixt: curativ, culturalizant
şi recreativ