„HEPATITELE VIRALE”

Nr. Cuprins Pagina

crt
1 Analiza de situaţie hepatite 2
2 Infografice 16

Anexa 5 Pliant hepatite

1
 ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI –
WhepD 28 iulie 2015

Analiza de situaţie
Sumar:
1. Introducere
2. Contextul mondial actual
3. Contextul actual în Europa
4. Situaţia din România
5 Concluzii
6 Bibliografie

1. Introducere
Hepatitele virale se regăsesc între primele 10 boli infecţioase letale şi reprezintă
principala cauză etiologică a cirozei şi a hepatocarcinomului. La nivel mondial,
aproximativ 400 milioane de oameni sunt afectaţi de hepatitele virale, ceea ce constituie o
veritabilă „epidemie silenţioasă”. În fiecare an, 1,4 milioane de persoane mor din cauza
hepatitelor virale, 600.000 prin infecţii hepatice cronice, cu 4.000 de decese pe zi. 1
În acest context, pe 28 iulie (ziua de naştere a profesorului Baruch Samuel
Blumberg, cel care a descoperit virusul hepatitic B), Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS) marcheză Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei. În anul 2015, campania
internaţională se concentrează pe prevenirea hepatitelor virale, sub sloganul:
„PREVENIREA HEPATITEI: DE TINE DEPINDE”, în condiţiile în care tratamentul
parenteral efectuat în condiţii inadecvate de siguranţă, determină 33% din infecţiile acute
cu HBV (21,7 milioane de cazuri noi anual), 42% din infecţiile acute cu HCV (2 milioane
de cazuri noi anual) iar la nivel mondial, până la 40% dintre injecţii sunt încă
administrate cu instrumentar reutilizabil (procent ce ajunge la 70% în unele ţări în curs de
dezvoltare). În fiecare an, 1,6 milioane de donări sanguine sunt respinse din cauza
infectării cu HBV, HCV sau HIV.1 Tot la nivel mondial, 67% din consumatorii de droguri
injectabile sunt infectaţi cu HCV (în unele ţări se ajunge şi la 97%), 10 milioane au fie
hepatită B, fie C iar 1,2 milioane au hepatită B. În acest context, vaccinării îi revine un

1
http://worldhepatitisday.org

2
rol deosebit de important în prevenţia hepatitei (cu HBV), atât în rândul populaţiei
generale cât şi în rândul grupelor cu risc - persoane încarcerate; persoane cu
comportamente sexuale generatoare de risc (homosexuali, bisexuali, heterosexuali cu
parteneri multiplii); consumatori de droguri injectabile; adepţii tatuajelor, piercing-ului;
contacţii apropiaţi ai pacienţilor infectaţi; nou-născuţii proveniţi din mame cu markeri
pozitivi pentru hepatita B; turiştii ce călătoresc în ţări endemice; emigranţi din regiuni cu
prevalenţă mare; personalul medical; pacienţii supuşi transfuziilor
repetate/hemodializei/transplantului/ procedurilor medicale invazive în condiţii
inadecvate de siguranţă.

2. Contextul mondial actual

Hepatita virală A (HAV)
Transmisă prin ingestie de alimente sau apă contaminate sau prin contact direct cu
persoana infectată, se poate manifesta epidemic, pe fondul deficienţelor de igienă
personală şi a sanitaţiei precare. La nivel mondial, se estimează un număr de 1,4 milioane
de cazuri noi anual şi, deşi nu se cronicizează, poate genera pierderi economice
semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate. 2
Distribuţia geografică include areale cu riscuri diferite de infecţie cu HAV:

Fig. nr.1 Distribuţia geografică a hepatitei virale tip A 3

Prevenţia se bazează pe ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, pe respectarea

regulilor de igienă personală, colectivă şi pe vaccinare. În unele state (Argentina, China,
Israel, Turcia, S.U.A.), vaccinarea inactivată antihepatită A este inclusă în Programul
Naţional de imunizare. În altele, se recomandă persoanelor cu risc (călători în ţări

2
WHO. Hepatitis A, Fact sheet N°328, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs328/en/
3
http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-3-estimated-prevalence-hepatitis-a-large.png

3
endemice pentru HAV, homosexuali, pacienţi cu patologie cronică hepatică) sau
postexpunere. În caz de epidemie, vaccinarea este foarte eficientă când se aplică precoce,
în comunităţi mici, cu acoperire mare în multiple grupe de vârstă.

Hepatita virală E (HEV)

Uzual, această hepatită este autolimitată dar poate determina forme fulminante,
soldate cu deces, în special la gravide. Conform OMS, în fiecare an apar 20 milioane de
infecţii cu virusul hepatitic E, peste 3 milioane de cazuri de hepatită E şi 56.600 de
decese. 4 Mortalitatea în populaţia generală variază între 0,5% şi 4%, dar poate ajunge la
20% în rândul gravidelor.
Transmisă preponderent pe cale digestivă (în special prin apă contaminată), are o
răspândire universală, dar cu prevalenţe mai ridicate în Asia de Sud şi Est, unde se
concentrează peste 60% din cazuri şi peste 65% din decesele imputabile HEV. În Egipt,
50% din populaţia de peste 5 ani este pozitivă serologic pentru HEV.4

Fig. nr.2 Distribuţia geografică a hepatitei virale tip E 5

Prevenţia se bazează pe menţinerea potabilităţii apei, a condiţiilor corecte de

sanitaţie, pe respectarea regulilor de igienă personală şi pe evitarea consumului de peşte
insuficient prelucrat termic, a fructelor şi legumelor necurăţate de coajă, în special în
ţările endemice. În 2011, China a produs primul vaccin pentru prevenţia hepatitei virale
E, ce nu este disponibil momentan la nivel mondial.

4
WHO. Hepatitis E. Fact sheet N°280, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs280/en/
5
http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2014/chapter-3-infectious-diseases-related-to-travel/hepatitis-e

4
 Hepatita virală B (HBV)
Conform OMS, există aproximativ 2 miliarde de persoane infectate cu HBV, 240
milioane cu infecţie cronică iar 780.000 mor anual din cauza acestei patologii (130.000
prin hepatită acută şi 650.000 prin ciroză sau cancer). 6 Hepatita virală B este o importantă
problemă de sănătate publică şi prin potenţialul de cronicizare, cu evoluţie spre ciroză
hepatică şi carcinom hepatocelular, transmiterii facile prin contactul cu sângele sau alte
fluide biologice (HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât HIV-ul în caz de
înţepătură accidentală cu ac contaminat – ceea ce-l transformă într-un permanent pericol
profesional pentru personalul medical), transmiterii perinatale, sexuale şi mai nou,
creşterii prevalenţei în rândul consumatorilor de droguri.
Prevalenţa hepatitei virale tip B este mai mare în Africa sub-Sahariană, Asia de
Sud-Est, regiunea Amazoniană şi sudul Europei estice, cu o rată a portajului de HBV
între 5-20% (la care se poate adăuga şi portajul de HDV).

Fig. nr.3 Distribuţia geografică a hepatitei virale tip B 7

Prevenţia se bazează pe vaccinare şi implementarea strategiilor de siguranţă a

tratamentului parenteral, transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale. În 2013, 183 de ţări
aveau inclusă vaccinarea antihepatită B în rândul imunizărilor obligatorii, iar 93 de state
asigurau prima doză la naştere.

6
WHO. Hepatitis B. Fact sheet N°204, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
7
http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-4-prevalence-chronic-infection-hepatitis-b-large.png

5
 Hepatita virală C (HCV)

Conform OMS, la nivel mondial există aproximativ 130-150 de milioane de

persoane infectate cronic cu HCV, din care 350.000-500.000 mor anual prin consecinţe
ale acestei patologii. 8 Se transmite parenteral prin transfuzii de sânge sau produse de
sânge, instrumentar medical inadecvat sterilizat, consum de droguri injectabile (fără
asigurarea seringilor şi acelor de unică folosinţă) şi mai rar, prin transmitere sexuală şi
verticală. HCV se transmite de 10 ori mai uşor decât virusul HIV şi poate supravieţui la
temperatura camerei, pe diverse suprafeţe din mediul înconjurător, cel puţin 16 ore.
Deşi distribuţia geografică este universală, cele mai afectate regiuni sunt în Africa
de Nord şi Asia Centrală şi de Est.

Fig. nr.4 Distribuţia geografică a hepatitei virale tip C 9

În lipsa unui vaccin antiHCV, prevenţia este nespecifică prin reducerea expunerii
– screening-ul donatorilor de sânge şi organe, creşterea siguranţei produselor
transfuzabile, decontaminarea/sterilizarea adecvată în mediul nosocomial,
asigurarea seringilor/acelor de unică folosinţă, utilizarea obiectelor de igienă personală
strict individualizate, conduită sexuală protejată.

Hepatita virală D (HDV)

Virusul hepatitic D este un virus defectiv, necesită prezenţa HBV pentru
realizarea infecţiei şi asigurarea replicării. Astfel, poate fi găsit doar la persoanele
8
WHO. Hepatitis C. Fact sheet N°164, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs164/en/
9
http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/maps3-5-prevalence-chronic-hepatitis-c-large.png

6
infectate cu HBV, prin coinfecţie sau suprainfecţie. Transmiterea se realizează prin
contactul cu sângele contaminat. Prevenţia se bazează pe profilaxia HBV prin vaccinare,
precum şi pe evitarea expunerii (prin utilizarea periuţelor de dinţi, lamelor, truselor de
manichiură/pedichiură personale, evitarea acelor şi instrumentarului folosit, a tatuajelor,
piercing-urilor).

3. Contextul actual în Europa

În privinţa hepatitei virale A, în 2012, 29 ţări UE/EEA au raportat 13.156 cazuri

confirmate, cu o rata globală de 2,60 la 100.000 de locuitori. Cele mai mari rate au fost
înregistrate în Bulgaria (66,82 cazuri la 100.000 locuitori), România (17,93), Estonia
(4,72), Lituania (3,76) şi Ungaria (3,35). 10 Deşi majoritatea cazurilor sunt autohtone, în
unele ţări ca Danemarca, Finlanda, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia şi
Norvegia, peste 50% din cazuri sunt legate de călătoriile estivale. Creşterea numărului de
cazuri toamna reflectă creşterea transmiterii indigene, de la turistul reîntors din arealele
endemice la contacţii autohtoni (pe lângă reunirea colectivităţilor şcolare şi preşcolare).
Manifestarea epidemiologică a HAV variază de la o endemicitate redusă şi
intermediară, la hiperendemie şi chiar epidemii în Europa estică şi regiunea Balcanilor,
din cauza aprovizionării neregulate cu apă şi a infrastructurii/canalizării precare. Astfel,
în 2012 s-au înregistrat 2 epidemii – una în regiunea Plovdiv din Bulgaria şi alta într-un
oraş din Bosnia-Herzegovina, aproape de graniţa cu Croaţia şi Serbia.
Din 2013 s-au raportat şi 3 epidemii independente, multistatale în UE/EEA, toate
prin consum de fructe proaspete sau congelate. Prima s-a desfăşurat între octombrie 2012
şi august 2013, în ţările nordice, cu un număr total de 106 cazuri fără istoric de călătorie,
fiind probabil asociată cu consumul de căpşuni congelate. A doua a afectat turiştii
reveniţi din Egipt, de la Marea Roşie, cu o întindere în 14 state europene şi un număr
total de 107 cazuri, în care s-a incriminat consumul de căpşuni şi mango proaspete.
Ultima a fost descrisă printre turiştii germani, polonezi şi olandezi, reîntorşi din Nordul
Italiei. Ulterior Irlanda a raportat 10 cazuri, iar Olanda alte cazuri autohtone cu virus
similar celui circulant în Italia. Investigaţiile epidemiologice, microbiologice şi de mediu
au incriminat consumul de fructe de pădure congelate, ceea ce sugerează o posibilă sursă
comună în ţările Uniunii Europene.10 Nu se poate exclude nici ipoteza contaminării
încrucişate în timpul producţiei sau existenţa unei tulpini epidemice deja răspândite, dar
rămasă nedetectată până în prezent. 11
În regiunea OMS Europa, se estimează că există 14 milioane de adulţi infectaţi
cronic cu HBV, 9 milioane infectaţi cronic cu HCV, prevalenţele fiind de 2-3 ori mai

10
ECDC. Annual epidemiological report Food-and waterborne diseases and zoonoses 2014, disponibil pe
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/food-waterborne-diseases-annual-epidemiological-
report-2014.pdf
11
ECDC. Outbreak of hepatitis A in EU/EEA countries, Stockholm, 11 April 2014, disponibil pe
http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/ROA-Hepatitis%20A%20virus-
Italy%20Ireland%20Netherlands%20Norway%20France%20Germany%20Sweden%20United%20Kingdo
m%20-%20final.pdf

7
mari în ţările neincluse în UE. Aproximativ un adult din 50 este infectat cu virusul
hepatitic B sau are infecţie cronică cu HCV. 12
În 2012, 28 de ţări din UE/EEA au raportat 17.291 cazuri de hepatită virală tip B,
ceea ce corespunde unei rate de 3,4 cazuri la 100.000 de locuitori. Dintre acestea, 2.952
(17,1%) au fost înregistrate drept infecţii acute, iar 12.306 (71,2%) infecţii cronice. Rata
infecţiilor acute a variat de la <0,1 în Portugalia, la 3,7 cazuri la 100.000 de locuitori în
Letonia. Rata infecţiilor cronice a variat de la 0,1 în România, la 14,9 cazuri la 100.000
de locuitori în Suedia. Rata globală este semnificativ mai redusă pentru hepatita B acută
(0,7 la 100.000 de locuitori) faţă de cea cronică (8,6 la 100.000 de locuitori).
În UE în 2012, transmiterea heterosexuală s-a situat pe primul loc (31,2%),
urmată de cea nosocomială (20,6%), în rândul homosexualilor (11,1%) şi al
consumatorilor de droguri injectabile (8,7%). Transmiterea perinatală a fost cea mai
frecventă în cazul hepatitei cronice cu HBV (67,0%). 13
Trendul descrescător al numărului de cazuri de HBV acută este corelat cu
implementarea globală a programelor de vaccinare, în timp ce trendul crescător al
cazurilor cronice este probabil tributar intensificării screening-ului şi migraţiei
populaţionale.

Fig. nr.5 Distribuţia cazurilor raportate de HBV acută, UE, 2012 13

12
V. D. HOPE, I. ERAMOVA, D. CAPURRO, M. C. DONOGHOE. Prevalence and estimation of
hepatitis B and C infections in the WHO European Region: a review of data focusing on the countries
outside the European Union and the European Free Trade Association, Epidemiology and infection, 2014,
142 (2): 270-286
13
ECDC. Annual epidemiological report Sexually transmitted infections, including HIV and blood-borne
viruses 2014, disponibil pe http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/sexually-transmited-
infections-HIV-AIDS-blood-borne-annual-epi-report-2014.pdf

8
Fig. nr.6 Distribuţia cazurilor raportate de HBV cronică, UE, 2012 13

În 2012, au intrat în sistemul european de supraveghere 30.483 de cazuri de

hepatită virală de tip C, cu o rată de 7,8 la 100.000 de locuitori. Dintre acestea, 509
(1,7%) au fost etichetate acute, 3.905 (12,8%) cronice şi 23.712 (77,8%) cu stadiu
necunoscut (probabil majoritatea tot cronice).13 Rata raportării cazurilor acute a variat
între 0,4 cazuri la 100.000 în Slovenia şi 1,6 cazuri la 100.000 de locuitori în Austria.
Pentru cazurile cronice, rata s-a situat între 0,3 în Grecia şi 60,2 la 100.000 de locuitori
în Letonia. Pe primul loc s-a situat transmiterea în rândul consumatorilor de droguri
injectabile (76,5% din cazuri), dar semnificative au fost şi transmiterea nosocomială,
respectiv în rândul homosexualilor.
Compararea ratelor între ţări şi interpretarea trendului sunt dificile din cauza
diferenţelor existente între sistemele de supraveghere. De altfel, aceste rate nu sunt
echivalente cu incidenţa/prevalenţa reală, ci reprezintă doar cazurile intrate în sistemul de
supraveghere. 14

14
ECDC. ECDC marks World Hepatitis Day 2013 with first EU-wide hepatitis B and C surveillance data,
Stockholm, 2013, disponibil pe http://ecdc.europa.eu/en/press/news/_layouts/forms/
News_DispForm.aspx?List=8db7286c-fe2d-476c-9133-18ff4cb1b568&ID=839

9
Fig. nr.7 Distribuţia cazurilor raportate de HCV, UE, 2012 13

4. Situaţia din România

Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile,
în 2013, incidenţa hepatitei virale tip A a fost de 20,08 la 100.000 de locuitori, cu 2,58%
mai mare faţă de 2012. 15 Din 2011 trendul cunoaşte o nouă evoluţie ascendentă, aşa cum
se observă din figura nr.5:

Fig. nr.8 Evoluţia incidenţei cazurilor de HAV, România 15

15
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Raport pentru anul 2013. Analiza
evoluţiei bolilor transmisibile aflate în supraveghere, disponibil pe http://www.cnscbt.ro/index.php/
rapoarte-anuale/159-raport-boli-transmisibile-romania-2013/file

10
 În 2013 s-au înregistrat şi 58 de focare (cu 1.333 de cazuri), în special în rândul
populaţiei rrome. Distribuţia geografică indică o concentrare mai mare a cazurilor de
HAV în judeţul Mureş (93,48 la 100.000 locuitori), urmat şi de alte judeţe – Harghita,
Neamţ, Vrancea, Tulcea, Constanţa, Călăraşi.15

Fig. nr.9 Distribuţia geografică a cazurilor de HAV, România, 2013 15

În anul 2014, s-a înregistrat în sistemul naţional de supraveghere un număr de 583

cazuri de hepatite virale tip B şi C, cu 12% mai puţine faţă de anul 2013. 16

Fig. nr.10 Evoluţia incidenţei hepatitei virale tip B şi C în România 16

Au intrat în sistemul naţional de supraveghere 275 cazuri de HBV (91% acute şi 9% în

stadiu cronic), 104 cazuri de HCV (81% acute şi 19% cronice), restul de 204 de cazuri
fiind hepatite virale „neclasificate” ce nu au corespuns definiţiilor de caz.

16
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Analiza epidemiologică descriptivă
a cazurilor de hepatită virală tip B şi C, intrate in sistemul de supraveghere în anul 2014, disponibli pe
http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/hepatita-virala-tip-b-si-c/189-hepatita-virala-
tip-b-si-c-anul-2014-analiza/file

11
Distribuţia geografică este evidenţiată în următoarele grafice:

Fig. nr.11 Incidenţa pe judeţe a cazurilor de HBV acută, România, 2014 16

Fig. nr.12 Incidenţa pe judeţe a cazurilor de HCV acută, România, 2014 16

HBV acută a fost mai frecvent raportată la sexul masculin şi grupa de vârstă 25-
34 ani, iar incidenţele HCV acută au fost cele mai ridicate la femeile de peste 65 de ani şi
la bărbaţii cu vârsta între 55 şi 64 de ani.
Pentru hepatita virală acută B, pe primul loc s-a situat transmiterea nosocomială
(13,7%), în special prin tratamente stomatologice, urmată de cea heterosexuală cu 4,8%.
În cazurile de HBV cronice, transmiterea heterosexuală a fost cea mai menţionată
(15,4%). Pentru hepatita virală C, frecvenţa cea mai ridicată a înregistrat-o transmiterea

12
nosocomială (39,3%), urmată de transmiterea heterosexuală (3,6%). S-au înregistrat 5
decese prin HBV acută (rata de fatalitate 2%), respectiv 5 decese prin HCV cronică.
Tot în 2014 s-au prezentat rezultatele studiului sero-epidemiologic de prevalenţă
pentru infecţia cu virus hepatitic B şi virus hepatitic C, desfăşurat în 2013, cu 3.266 probe
de ser, provenite de la pacienţi spitalizaţi cu alte afecţiuni decât cele din sfera hepato-
bilio-pancreatică. 27,9% din populaţia Romaniei are Ac anti-HBc pozitivi (dovada
trecerii prin infecţia cu HBV) şi 4,2% este purtătoare de AgHBs, valoare care menţine
România în categoria ţărilor cu prevalenţă ridicată pentru infecţia cu HBV. 64,1% din
populaţia României are protecţie cumulativă, indiferent de titru, conferită de trecerea
naturală prin infecţie sau prin vaccinare, iar 38,6% are dovada imunităţii post-vaccinale
(indiferent de titru). 5,6% din populaţia României are Ac anti-HCV pozitivi, ceea ce ne
menţine în grupa ţărilor cu prevalenţă ridicată pentru HCV, iar 2,8% are dovada trecerii
prin infecţie şi cu HBV şi cu HCV. 17
În urma analizei acestor date se recomandă:
 respectarea calendarului naţional de vaccinare;
 asigurarea continuităţii tipului de produs vaccinal;
 realizarea unei acoperiri vaccinale optime de minim 95% pentru vaccinul
antihepatită B (în 2014, acoperirea vaccinală raportată la numărul de
născuţi vii ai cohortei cu 3 doze a fost de 79,4 % la 12 luni şi 86,0% la 24
luni); 18
 controlul posibilelor căi de transmitere prin intensificarea activităţilor de
Sănătate Publică (promovarea vaccinării inclusiv la vârsta adultă, a
sexului protejat şi a partenerului unic), supravegherea infecţiilor
nosocomiale şi continuarea programului de schimb de seringi pentru
utilizatorii de droguri pe cale intra-venoasă;
 Ameliorarea supravegherii epidemiologice, prin implementarea definiţiei
de caz şi aplicarea măsurilor de sănătate publică bazate pe dovezi;
 Desfăşurarea unui studiu care să explice prevalenţa semnificativ statistic
mai ridicată a Ac anti-HCV pozitivi la femeile de peste 65 ani,
comparativ cu cele din grupa de vârstă 45-64 ani.17
În Ordinul nr. 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, se instituie o nouă
schemă pentru vaccinarea antihepatită B cu 4 doze - în primele 24 h după naştere cu
vaccin monovalent, respectiv la 2, 4, 11 luni ca şi componente a vaccinării hexavalente. 19
În acest fel ne alăturăm altor ţări europene care prevăd 4 doze de vaccin antihepatitic B în

17
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Rezultatele studiului sero-
epidemiologic de prevalenţă pentru infectia cu virus hepatitic B şi virus hepatitic C 2013, disponibil pe
http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/hepatita-virala-tip-b-si-c/82-rezultatele-
studiului-sero-epidemiologic-de-prevalenta-pentru-infectia-cu-vhb-vhc-2013/file
18
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Analiza rezultatelor estimarii
acoperirii vaccinale la varsta de 12 luni şi 24 de luni, http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-
supraveghere/evaluarea-acoperirii-vaccinale/108-analiza-rezultate-av-12-luni-si-24-luni-aug-2014/file
19
Ministerul Sănătăţii: Ordinul nr. 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, disponibil pe http://www.ms.ro/
documente/Anexa%202%20la%20norme%20BTS_14877_17043.pdf

13
Calendarul naţional de vaccinări obligatorii, cum sunt Croaţia, Cehia, Germania, Belgia,
Olanda, Letonia. 20

5. Concluzii

 Hepatitele virale cu transmitere parenterală continuă să afecteze miliarde de

persoane la nivel mondial, cu reducerea importantă a speranţei de viaţă prin
evoluţia spre ciroză şi carcinom hepatocelular;
 Posibilitatea de evoluţie asimptomatică întârzie diagnosticarea şi tratarea
acestora, cu creşterea numărului de surse şi conturarea unei “epidemii
silenţioase”;
 Hepatitele virale cu transmitere parenterală afectează preponderent grupele de
vârstă active (cele acute – între 25 şi 44 de ani iar cele cronice se pot întinde la
grupa 45-54 ani, respectiv 55-64 ani), ceea ce intensifică consecinţele
economice;
 Reprezintă patologii profesionale de prim rang în rândul personalului medical;
 Deşi s-au înregistrat progrese vizibile – introducerea testelor rapide pentru
screening, noi tratamente eficace pentru HCV (90-95% rată de vindecare),
inclusiv posibilitatea de transplant hepatic pentru pacienţii cu ciroză/
hepatocarcinom, ele nu sunt accesibile în multe state cu resurse financiare
limitate;
 De aceea accentul trebuie pus pe profilaxie, cu atât mai mult cu cât există
prevenţie specifică pentru HAV şi HBV, prin produse vaccinale eficiente şi
sigure;
 Sistemul de supraveghere necesită ameliorări, pentru a reduce subraportarea şi a
permite compararea datelor;
 Măsurile preventive nespecifice - ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, asigurarea
potabilităţii apei, a igienei alimentare, respectarea regulilor de igienă personală
şi colectivă, implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral,
transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale, reduc impactul hepatitelor virale
asupra sănătăţii publice;
 Pentru obţinerea acestor deziderate, se impun activităţi susţinute de promovare a
sănătăţii atât în populaţia generală cât şi în grupele cu risc.

20
ECDC. Vaccine Schedule, disponibil pe http://vaccine-schedule.ecdc.europa.eu/Pages/Scheduler.aspx

14
6. Bibliografie

1. http://worldhepatitisday.org
2. WHO. Hepatitis A, Fact sheet N°328, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs328/en/
3. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-3-estimated-prevalence-hepatitis-a-large.png
4. WHO. Hepatitis E. Fact sheet N°280, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs280/en/
5. http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2014/chapter-3-infectious-diseases-related-to-travel/hepatitis-e
6. WHO. Hepatitis B. Fact sheet N°204, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
7. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-4-prevalence-chronic-infection-hepatitis-b-large.png
8. WHO. Hepatitis C. Fact sheet N°164, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs164/en/
9. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/maps3-5-prevalence-chronic-hepatitis-c-large.png
10. ECDC. Annual epidemiological report Food-and waterborne diseases and zoonoses 2014, disponibil
pe http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/ food-waterborne-diseases-annual-epidemiological-
report-2014.pdf
11. ECDC. Outbreak of hepatitis A in EU/EEA countries, Stockholm, 11 April 2014, disponibil
pe http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/ROA-Hepatitis%20A%20virus-
Italy%20Ireland%20Netherlands%20Norway%20France%20Germany%20Sweden%20United%20Kingdo
m%20-%20final.pdf
12. V.D. Hope, I. Eramova, D.Capurro, M.C. Donoghoe. Prevalence and estimation of hepatitis B and C
infections in the WHO European Region: a review of data focusing on the countries outside the European
Union and the European Free Trade Association, Epidemiology and infection, 2014, 142 (2): 270-286
13. ECDC. Annual epidemiological report Sexually transmitted infections, including HIV and blood-borne
viruses 2014, disponibil pe http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/sexually-transmited-
infections-HIV-AIDS-blood-borne-annual-epi-report-2014.pdf
14. ECDC. ECDC marks World Hepatitis Day 2013 with first EU-wide hepatitis B and C surveillance data,
Stockholm, 2013, disponibil pe http://ecdc.europa.eu/en/press/news/_layouts/forms/
News_DispForm.aspx?List=8db7286c-fe2d-476c-9133-18ff4cb1b568&ID=839
15. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Raport pentru anul 2013. Analiza
evoluţiei bolilor transmisibile aflate în supraveghere, disponibil pe http://www.cnscbt.ro/index.php/
rapoarte-anuale/159-raport-boli-transmisibile-romania-2013/file
16. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Analiza epidemiologică descriptivă a
cazurilor de hepatită virală tip B şi C, intrate in sistemul de supraveghere în anul 2014, disponibli pe
http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/hepatita-virala-tip-b-si-c/189-hepatita-virala-
tip-b-si-c-anul-2014-analiza/file
17. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Rezultatele studiului sero-
epidemiologic de prevalenţă pentru infectia cu virus hepatitic B şi virus hepatitic C 2013, disponibil
pe http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/hepatita-virala-tip-b-si-c/82-rezultatele-
studiului-sero-epidemiologic-de-prevalenta-pentru-infectia-cu-vhb-vhc-2013/file
18. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al bolilor transmisibile. Analiza rezultatelor estimarii
acoperirii vaccinale la varsta de 12 luni şi 24 de luni, http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-
supraveghere/evaluarea-acoperirii-vaccinale/108-analiza-rezultate-av-12-luni-si-24-luni-aug-2014/file
19. Ministerul Sănătăţii: Ordinul nr. 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, disponibil pe http://www.ms.ro/
documente/Anexa%202%20la%20norme%20BTS_14877_17043.pdf
20. ECDC. Vaccine Schedule, disponibil pe http://vaccine-schedule.ecdc.europa.eu/Pages/Scheduler.aspx

15
INFOGRAFIC
PREVENIREA HEPATITEI: AFLĂ SITUAŢIA

400 de milioane de persoane infectate în întreaga lume1. 4.000 de decese pe zi2.

Hepatita este responsabilă pentru 80% din decesele prin cancer hepatic3. 600.000 decese
anual3.

HEPATITA POATE AFECTA PE ORICINE

Virusul hepatitei C este de 10 ori mai contagios decat HIV4.

25% din pacienţi se simt incapabili să spună familiei şi prietenilor că sunt bolnavi.

PREVENIREA HEPATITEI: DE TINE DEPINDE

Dacă ştiţi cum se transmite hepatita, puteţi reduce riscurile:

- Utilizarea în comun a periuţelor de dinţi şi a aparatelor de ras
- Utilizarea în comun a instrumentelor folosite pentru consumul de droguri
- Transfuzii cu sânge netestat
- Injecţii nesigure
- Sex neprotejat
- De la mamă la copil

ACŢIONAŢI:
VACCINAŢI-VĂ – Hepatita B este prevenită prin vaccinare
TESTAŢI-VĂ – Testarea este rapidă, simplă, şi nedureroasă
TRATAŢI-VĂ – Noile tratamente pentru hepatita C vindecă 90-95% din pacienţi6.
Hepatita B nu poate fi vindecată, dar poate fi tratată.

Referinţe
1. Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor:
http://www.cdc.gov/features/WorldHepatitisDay/ [Ultima accesare aprilie 2015]
2. Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor:
http://www.cdc.gov/hepatitis/B/bFAQ.htm [Ultima accesare aprilie 2015]
3. So, S. et al. Făcând Legătura: Hepatita B şi Cancerul Hepatic:
http://liver.stanford.edu/Public/presentations/patientconferenceSam_So_HBV_and_Liver
_Cancer_06.pdf [Ultima accesare aprilie 2015]
4. Budd, J. et al. Hepatita C și medicina de familie: rolul esențial al asistenţei medicale
primare în stoparea epidemiei. Br J Gen Pract. 2005 Apr 1; 55(513): 259–260 [Ultima
accesare aprilie 2015]
5. Eliminarea stigmatizării sociale cauzate de Hepatita C:
http://www.hepatitiscentral.com/news/breaking_the_he/ [Ultima accesare aprilie 2015]
6. Poordad, F. et al. ABT-450/r–Ombitasvir şi Dasabuvir cu Ribavirin pentru Hepatita C
cu Ciroză. N Engl J Med 2014; 370:1973-1982

16
INFOGRAFIC
PREVENIREA HEPATITEI: REDUCEREA RISCURILOR

La nivel mondial, 67% din persoanele care îşi injectează droguri sunt infectate cu virusul
hepatitei C1. În unele ţări, proporţia este de 97%2.

10 milioane de oameni care îşi injectează droguri, din întreaga lume, au hepatita B sau
C3. Ratele de vaccinare pentru hepatita B în rândul persoanelor care îşi injectează
droguri, sunt mai mici decât cele pentru populaţia generală3.

Spre deosebire de multe alte infecţii, hepatita poate fi contractată de pe diverse suprafeţe.
Virusul hepatitei C poate supravieţui în afara corpului, la temperatura camerei, pe diverse
suprafeţe din mediul înconjurător, timp de cel puţin 16 ore4.

Stigmatizarea şi discriminarea persoanelor care folosesc droguri duc la refuzul acestora

de a solicita testare şi tratament.

PREVENIREA HEPATITEI: DE TINE DEPINDE

Nu folosiţi aceleaşi:
- Linguri
- Paie
- Bancnote
- Pipe
- Ace
- Seringi

1,2 milioane de utilizatori ai drogurilor injectabile au hepatită B2.

Solicitaţi vaccinare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că intervenţiile de reducere a riscurilor scad
cu 75-80% transmiterea hepatitei virale C, în rândul persoanelor care îşi injectează
droguri5.
ACŢIONEAZĂ:
PREVENIRE – VACCINEAZĂ-TE
SCREENING – TESTEAZĂ-TE
TRATAMENT – FĂ-TE BINE
Referinţe
1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Guidelines for the screening, care and treatment of
persons with hepatitis infection. Aprilie 2014
2. Nelson et al. Global epidemiology of hepatitis B and hepatitis C in people who inject
drugs: results of systematic reviews. The Lancet 2011; 378: 571–83
3. Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Guidance on Prevention of viral Hepatitis B and C
among people who inject drugs. 2012
4. Centrul de Control al Bolilor: http://www.cdc.gov/knowmorehepatitis/hepc-faq.htm
[Ultima accesare aprilie 2015]
5. Organizaţia Mondială a Sănătăţii: http://www.who.int/entity/injection_safety/global-
campaign/injection-safety_brochure.pdf?ua=1 [Ultima accesare aprilie 2015]

17
INFOGRAFIC
PREVENIREA HEPATITEI: VACCINARE

240 de milioane de oameni sunt infectaţi cronic cu virusul hepatitei B1.

În jur de 780.000 de oameni mor în fiecare an din cauza hepatitei B.

Inclusiv 300.000 de decese pe an prin cancer hepatic cauzat de hepatita B.

PREVENIREA HEPATITEI: DE TINE DEPINDE

Hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare.

Aceasta poate ajuta la protejarea împotriva cancerului hepatic.

Unele grupuri de persoane sunt mai expuse riscului decât altele; acestea includ:
- Populaţiile din penitenciare
- Persoanele care îşi injectează droguri
- Contactele apropiate ale persoanelor cu hepatită cronică B
- Persoanele cu mai mulţi parteneri sexuali
- Personalul medical
- Persoanele care călătoresc în ţările cu risc ridicat

Vaccinarea copiilor împotriva hepatitei B este extrem de importantă

Riscul de a deveni infectat cronic este de 90% pentru copiii infectaţi în primul an de
viaţă1.
Vaccinul împotriva hepatitei B este format din trei sau patru doze separate.

ACŢIONAŢI:
VACCINAŢI-VĂ
PROTEJAŢI-VĂ

Referinţe
1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
[Ultima accesare aprilie 2015]
2. Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality
for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of
Disease Study 2013. Lancet (2014)
http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(14)61682-2/fulltext
[Ultima accesare aprilie 2015]

18
INFOGRAFIC
PREVENIREA HEPATITEI: SIGURANŢĂ PENTRU SÂNGE ŞI INJECŢII

Injecţiile nesigure reprezintă cauza pentru 33% din noile infecţii cu virusul hepatitei B1.
Un total de 21,7 milioane de infecţii noi în fiecare an1.

8 miliarde de injecţii pe an sunt administrate în mod inutil2. Peste 70% din

medicamentele injectate pot fi administrate pe cale orală3.

Injecţiile nesigure reprezintă cauza pentru 42% din noile infecţii cu virusul hepatitei C1.
Un total de 2 milioane de infecţii noi în fiecare an1.

La nivel mondial, până la 40% din injecţii sunt în continuare administrate cu instrumente
de injectare reutilizate3. Această proporţie ajunge la 70% în unele ţări în curs de
dezvoltare3.

PREVENIREA HEPATITEI: DE TINE DEPINDE

Solicitaţi întotdeauna administrarea în condiţii de siguranţă şi echipament steril - nu

riscaţi expunerea inutilă.

În fiecare an, 1,6 milioane de donări de sânge sunt respinse din cauza hepatitei B,
hepatitei C şi HIV4.

Unele grupuri de persoane sunt mai expuse riscului decât altele:

- Persoane care consumă droguri
- Beneficiarii transfuziilor de sânge
- Persoane care au fost supuse procedurilor medicale invazive în condiţii inadecvate de
siguranţă
- Persoanele cu tatuaje sau piercing-uri.

Întrebaţi dacă un medicament poate fi administrat fără să necesite injectare.

Referinţe
1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
http://www.who.int/injection_safety/about/resources/BackInfoUnsafe/en/ [Ultima
accesare aprilie 2015]
2. Organizaţia Mondială a Sănătăţii: http://www.who.int/entity/injection_safety/global-
campaign/injection-safety_brochure.pdf?ua=1 [Ultima accesare aprilie 2015]
3. Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
http://www.wpro.who.int/mediacentre/factsheets/fs_20120204/en/ [Ultima accesare
aprilie 2015]
4. Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Blood Donor Counselling Implementation
Guidelines. 2014

19