RECEPTORUL SENZITIV

Ultimul element care trebuie luat in considerare in cadrul sistemului articulatiei unice. Este
ultimul element ce face parte din structura si organizarea acestui sistem. Nu putem discuta despre
un sistem creat pentru miscare si in miscare avand o mare manevrabilitate decat in prezenta unui
mecanism de FEED-BACK, care controleaza permanent sistemul.
De aceea numarul neuronilor aferenti care realizeaza acest mecanism de feed-back este
mult mai mare decat cel al neuronilor efectori care comanda miscarea.
Mecanismul feed-aback pleaca de la nivelul receptorilor senzitivo-senzoriali, care au
capacitatea de a transforma diverse forme de energie (lumina, caldura, presiune, sunet etc) in
energie electrochimica, sub forma de potentiale de actiune, care, atunci cand ajung in SNC sunt
utilizate pentru monitorizarea starii sistemului locomotor.
Acest proces de conversie a unor forme de energie in altele se numeste TRANSDUCTIE.
Receptorii se clasifica dupa diverse criterii:
I. Dupa localizare:
- exteroreceptori
- interoreceptori
- proprioreceptori
II. dupa functie:
- mecanoreceptori
- termoreceptori
- fotoreceptori
- presoreceptori
- chemoreceptori
- nociceptori (pentru durere)
III. dupa morfologie:
- terminatii nervoase libere
- terminati nervoase incapsulate

La nivelul sistemului articulatiei unice (singulare), pentru a putea controla miscarea, este
nevoie de cel putin 2 elemente permanente, adica de 2 tipuri de informatii: UNDE si CAND este
perturbat sistemul de un eveniment din mediul exterior.
Raspunsul la aceste intrebari il dau in primul rand proprioreceptorii care depisteaza stimulii
produsi chiar in cadrul sistemului locomotor si exeroreceptorii, care detecteaza stimulii externi.
Proprioreceptorii includ: - fusul muscular
- organul de tendon
- receptorii articulari

Exteroreceptorii includ: - receptorii senzoriali (la nivel ochi, urechi etc)

- receptori cutanati (tactili, de temperatura, durere)

Pag 1 din 3
FUSUL MUSCULAR

Fusul muscular este un organ receptor specializat care functioneaza independent de

constienta noastra (nu poate fi controlat constient. El reprezinta o formatiune fusiforma cu
lungime de 0,7 – 4 mm si diametru de 0,1-0,2 mm. Aceasta formatiune este invelita de o capsula
formata din lamele celulare (fibrocite alungite) intre care exista fibre de colagen orientate in axul
lung al fusului. In interiorul acestei capsule se afla de la 3-10 fibre musculare denumite „fibre
intrafusale” pentru a fi diferentiate de cele „extrafusale”.

Reprezentare simplificata a conexiunii fibrelor eferente si aferente ale fusului muscular la nivelul spinal (E=motoneuroni ai
extensorilor, F=motoneuroni ai flexorilor)

Anatomic, fusul muscular este plasat printre fibrele musculare. Un muschi care traverseaza
o articulatie are intre 6-1300 de astfel de fusuri musculare.
Fibrele musculare intrafusale au mult mai putine miofibrile decat cele extrafusale, motiv
pentru care au o forta musculara foarte slaba, de cca. 36 ori mai slaba decat fibrele extrafusale.
Exista 2 tipuri de fibre musculare intrafusale, clasificate in functie de modul de organizare
a nucleilor:
1. fibra musculara cu lant nuclear – cu fibre mai subtiri, cu nucleii organizati in lant;
2. fibra musculara cu sac nuclear – fibre mai groase si cu nucleii organizati in
ciorchine, aranjati in zona ecuatoriala a fibrei.
Ambele tipuri de fibre au miofibilele plasate polar, spre capete, in zona centrala ecuatoriala
neexistand miofibrile.

INERVATIA SENZITIVA

La nivelul fibrelor musculare intrafusale exista 2 tipuri (2 categroii) de receptori senzitivi:

1. receptorul primar, o terminatie senzitiva anulo-spirala alcatuita din fibre
mielinizate ce se infasoara ca pe mosor, pe ambele tipuri de fibre intrafusale, in
zona centrala. De la acesti receptori pleaca fibrele nervoase de tip AI sau Ia

Pag 2 din 3
 2. receptori secundari (eflorescenta Ruffini) – este ca un buchet mai mic, putin
mielinizat, cu sediul spre periferia fibrei musculare, predominant pe fibra
musculara cu lant nuclear. De la acesti receptori pleaca fibrele nervoase de tip A II
sau IIa.

Nervii senzitivi sau aferenti sunt grupati in 4 categori, de la I-IV, in ordinea diametrului si,
respectiv a vitezei de conducere. Astfel, AI are diametrul cel mai mare si deci viteza de
conducerecea mai mare, in timp ce AIV are cel mai mic diametru si deci viteza de conducerecea
mai mica.
Fiecare fibra musculara intrafusala are intre 8-25 de aferenţe de tip AI si AII.
Nu au toate fibrele musculare au aferenţe AII, dar toate fibrele musculare au aferenţe AI.
Celula (soma) acestor aferenţe se afla in ganglionul radacinii dorsal, langa maduva.

(Urmeaza cursul 8 – Reparatia nervului)

Pag 3 din 3