Sunteți pe pagina 1din 87

{t

GHEORGHE EMIL BANDICI

IOANA BORZA ILEANA ARDELEAI\

EDITTTRA
ffi
rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7
Referenliqtiinlifici :

Prof.univ.dt.ing. GheorgheCiobanu - Sta{iuneade


Cercetaregi DezvoltareAgricold Oradea
Conf.univ.dr.ing.Cornel Domufa - Universitateadin Oradea

CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei


DICI, GHEORGHE
EcoagriculturdlGheorgheEmil Bandici, Ioana
leana Ardelean Oradea : Editura Universititii di
2007

ISBN 978-973-759-375-7

l.Borzzr loana
II. Ardelean,Ileana

631.95

EDITURAUNIVERSITATIIDIN ORADEAESTEACREDITATADE
CNCSIS, COD 149.

EDITURA UNTYERSITATIIDIN ORADEA


Str.Universit6fii,
nr.1.
Oradea
lV' !
n .''!'v'"" 1
"'
i: , L) PREFATA
Atit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial este semnalati tot mai mult
dezvoltarea neechilibrati gi exageratda industriei, agriculturii qi a urbanizirii
neecologice,ceea ce a dus Ia o cizA a mediului ambiant in diferite zone ale
Romdnieiqi mai alesale globului, ceeace ne face sd ne indreptdmatenfiafoarte
riguros asupramediului in care trdim gi sd punem accenttot mai mare pe luarea
de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi
acfiuni de depoluare,precumqi pe respectareaunei legislalii corespunzatoare
in
toateactivitSlilesocial-economice.
Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru
congtientizarea
asupranecesitdfiide cunoagterea relafiilor ecologicedin naturi,
a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combaterea deteriordrii qi poludrii
mediului, pentru ldrgireaorizontului de cuprinderea fenomenelorecologicegi
de orientarea activit5fii practiceumane.
prolemelorde siguranfdalimentar6gi mediu a contribuit
Congtientizarea
gi contribuiela dezvoltareaagriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani
in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei
alimentarea consumatorilor.
problemelorgi mai ales a tehnologiilor privind agricultura
Cunoagterea
ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea
animalelor, legumiculturE,pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa
asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa
agroalimentari din fard recent acceptati ca membrd a Uniunii
So.atrin
Europene. f) , f)
--=-=lVfanTdful
de Ecoagricultur[ sauagriculturaecologicd(termensimilar cu
agriculturaorganicdsaubiologicd) se glseqtela prima edi{ie,fiind structuratin
9 capitole.
Primul capitol se referd la problemele agriculturii in lumea
contemporand,la pricipiile gi obiectiveleagriculturii ecologice,legile ecologice
cabazda agriculturii biologice, la calitateaproduselorin agriculturabiologicd.
in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentateetapele care trebuie
parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura
ecologicS"conversiaqi planul de conversieal intreprinderii.
Capitolul III prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd a
plantelor:culturamare,piguni qi frnele.
in capitolul IV sunt prezentatetehnologiile biologice privind cregterea
animalelor,iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combatereabolilor
gi daundtorilorin hortiviticulturi, urmdnd ca in capitoleleVI, VII qi VIII si se
facd referiri la legumicultura" pomicultura gi viticultura prezentatein contextul
agriculturii biologice. in final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care
influenfetzi creqtereagi productivitateaplantelor.
Lucrareaelaboratdde noi se adreseazdprin urmaresfudenfilor,cadrelor
didactice gi specialigtilordin domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie,
precumgi celor caredorescsd-giinsugeascdcunoqtinlereferitoarela principiile,
obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg familiarizeze cu o
gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea
agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizareaunor
produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea
manualuluipractic de agricultur[ biologicd in viitor, la ce-ade-adouaedifie.

Autorii
Cuprins

CUPRINS

Cap.I. NOTTUNTTNTRODUCTTVf, ... 9


1.1. Agriculturagi problemele lumii contemporane t2
1.2. Principiileagriculturiibiologice 22
1.3. Obiectiveleagriculturiibiologice 25
1.4. Legileecologice cabazi,pentruagriculturabiologic6... 27
1.5. Istoriculagriculturiibiologice... 28
1.6. Calitateaproduselor in agriculturabiologici 34
Cap.II. coNvERsrA DE LA AGRTCULTURA CONVENTTONALA
LA AGRICULTURA BIOLOGICA 39
2.1. Generalitlfi 39
2.2. Etapeleparcursede cdtre un agricultor romdn care s-a hotEr6t
si practiceagriculturabiologicd 43
2.3. Planuldeconversie al intreprinderii 45
Cap.III. CULTIVAREA BIOLOGICA A PLAITTELOR:
CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETE
3.1. Studiulqiameliorarea condiliilorlocaledemediu....................
48
3.2. MIsuri deameliorare a solului 4t
J,J. Asolamentul ...... 50
+ --
3.4. Ingrdqdminte minerale ...........:....... 5l
3 . 4 . 1 . Pregitireagunoiului de grajd 5l
3.4.2. Pregdtireacomposturilor............. 52
3 . 4 . 3 . Pregdtireaurinei qi a mustuluide gunoi 52
3.5. Sistemulde ingrfudminteverzi 54
3.6. Sdmdnfagi materialulsdditor 58
3.7. Controlulbolilor 9i ddundtorilor... 58
3 . 7 . 1 . Metode, procedeeqi preparatepentru combatereabolilor gi
diundtorilor in agriculturabiologicd 59
3.7.2. Preparate
fitofarmaceutice
naturale.............. 6l
Cuprins

3 . 7 . 2 . 1 .Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva


ataculuiunor boli 6l
3.7.2.2. PreparatecareindepdrteazAddundtorii.............. 63
3.7.2.3. Preparatecareomoari d[undtorii(insecticide).............. 64
3.7.2.4. Solufie complex[ impotrivaomizilor 68
3 . 7 . 3 . Preparatecare omoarl virusurile, bacteriile,ciupercile (grupa
"fungicide")............... 69
3.8. Controlul buruienilor 70
3.9. Nofiunide pratotehnicd
biologice. . ............. 7l
3.r0. Orgaruzareateritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea
solului a apei gi a aeruluiin zoni 72
3 . 11 . Cultivareabiologicda planteloraromaticegi medicinale..,....... 73
Cap.IV TEHNOLOGII BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA
AMMALELOR ......... 75
4.t. Generalit5li
...... 75
4.2. incErcdturacu animalela hectar 76
4.3. Alimentafia 77
4.4. Achizifionarede animale..... 78
4.5. Problemesanitar-veterinare 78
4.6. Transportulanimalelorgi sacrificarea. . ........... 79
4.7. Apiculturabiologicd ...............i.. 79
Cap.V PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR
$rA DAuNAroRrLoR
hr nonrryrrrculruRA ....... 8 l
Cap.VI AGROECOSISTEMULLEGUMICOL.LEGUMICULTURA
itt coNrnxrur, AGRTcULTURTI
BIoLocICE 87
6.1. Importanfa producerii legumelor in contextul agriculturii
biologice 87
6.2. Alegereaterenului 89
6.3. Lucrlrile depregdtirea terenului 93
6.4. Rotafiagi asocierea
culturilor 95
Cuprins

6.5. Alegerea sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi a


plasticitSliiecologice l0l
6.6. Fertilizarea
culturilorlegumicole .......... 105
6.6.1. Reguliimportantede fertilizare ...........107
6.6.2. Combaterea
biologicda buruienilor................ ...... ll7
6.7. Protecfiaplantelorfafl de boli qi ddundtori 120
Cap. AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA
VII TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE .......... I3I
7.1. pomicol.....
Particularitifileagroecosistemului 131
7.2. pomicol
Zonareain agroecosistemul . 136
7.2.1. Importanlazondriiin pomiculturabiologici 136
7.2.2. Principii,criterii gi normede zonarein pomiculturabiolog[... 138
7.3. pomicol...................
Tehnologiade culturi in agroecosistemul 139
7.3.1. ecologicda soluluiin plantaliilede pomi ..............139
intretinerea
7.3.2. Fertilitateasoluluiin pomiculturabiologic[ .......... 149
7.3.2.1. Fertilizareaorganicd 149
7.3.2.2. Fertilizarea
minerald .........154
7.3.3. Protecfieiplantelorin pomiculturabiologicd... 159
Problematica
7.3.3.1. Combaterea in pomiculturabio1ogicd.................
ddundtorilor 160
7.3.3.2. bolilorin pomicultura
Combaterea biologic[ ........180
buruienilorin pomiculturabiologic6
7.3.3.3. Combaterea 186
7.4. Rolul cercetiirii gtiinfifice in promovarea pomiculturii
biologice t93
7. 4 . 1 . Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregtere a
i energeticein pomiculturd
randamentului bioconversie 193
7.4.2. Orientiri ale cercetdrilorde ecologiein pomicultura
biologicd.. 199
cap. AGROECOSISTE,MUL VITICOL. VITICULTURA iN
vrII CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................204
8.1. Solul in viticultura bioloeicd 207
8 . 1. l . Structurasolului 208
Cuprins

8.1.2. Biologia solului 210


8.1.3. Confinutul in humus 216
8.1.4. Problemanitrifilor in viticultura biologici 225
8.1.5. Eroziuneasolului in viticultura bioloeici 228
8.1.6. Umiditateasolului 232
8.1.7. integratia buruienilor................
Combaterea 234
8.2. intrefinereasolului in viticultura biologici 236
8.3. Fertilizareaplantafiilor viticole 254
8.3.1. Fertilizareacu ingrdq[minteorganice............... 257
8.3.2. Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura
biologicd ........ 266
8.4. Protecfiavilei de vie ............ 269
8.4.1. integratia bolilor gi ddundtorilor.............
Combaterea 269
8.4.2. biologicl a bolilor gi ddundtorilor.............
Combaterea 272
8.5. Posibilitiifi de folosire a soiurilor rezistente in viticultura
biologici 282
Cap.IX x'AcToRrr cosMrcr CARE TNTLUENTEAZA
CRE$TEREA $I PRODUCTTVITATEA PLAITELOR........ 286
9.1. Generalitdfi................ .... 286
9.2. Utilizareaefectelorcosmice .... 289
9.3. Efectullunii asupraspeciilorlegumicole .............290
9.4. Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru
semdnat sauplantat ...........291
9.5. Efectullunii asuprapomilorfructiferigi a vilei devie .............291
BIBLIOGRAFIE.... .. 297
Capitolul I. Noliuni introductive 9
.4
(,./,.. r-, ' i.'t-'c
f,*n'*Lt''""'l' {

CAPITOLUL I

NOTTUNIINTRODUCTM
Ecoagriculturasau agriculhra ecologicd(termen similar cu agricultura
organicEsau biologici) este un procedeu"modern" de a cultiva plante, de a
ingrdgaanimale qi de a produce alimente,care se deosebegtefundamentalde
agriculturaconvenfionald.Rolul acestuisistemde agriculturdestede a produce
hrandmult mai curat5,mai potriviti metabolismuluiorganismuluiuman, dar in
deplinb corelalie cu, conservareagi dearoltareamediului in respect falh de
naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregtereaactivitdfllor
economicecu o importzntd valoare addugatdgi are o contribufie majord la
sporireainteresuluipentru spafiul rural.
Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi
pesticidede sintez6"stimulatori gi regulatoride cregtere,hormoni, antibiotice gi
sistemeintensive de cregterea animalelor. Organismelemodificate genetic qi
derivatelelor sunt interzisein agriculfuraecologicd.
Trecereade la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin
respectarea
perioadeide conversie,care ?nproducfiavegetald-areo duratdde 2
ani pentruculturile anualegi 3 ani pentruculturile perene,
Sistemulde agriculturi ecologici sebazeazd,
pe respectareaunor reguli
qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi
legislalianafio,paldin vigoare de implementarea legislafieicomunitare.
-/- L-[\
Con'gtibntizarea problemelor de sigurantdalimentardgi mediu de cdtre
consumatoria contribuit la dezvoltareaagriculturii biologice in UE in ultimii
ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii
consumatorilor,impiedicareacontaminlrii cu organismelemodificate geneticAi
creqtereaimporturilor.
l0 Capitolul I. Noliuni introductive

Reprezentdnd3,6Yo din suprafafaagricol[ a Uniunii Europene,cu o


cregterede 30Yope an, ecoagriculturasau agricultura biologicd este unul din
cele mai dinamice sectoaredin agriculturaUE; cu toate acestea,in unele state
membreesticeestenevoieinc6 de dezvoltareaacestuipotenfial.
Ecoagriculturasau agricultura biologicd respecti consumatorul,dar gi
mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia
culturilor, interzicereaorganismelormodificate genetic(OMG), a hormonilor gi
antibioticelor in cregtereaanimalelor.Un produs ,,bio" este un produs pentru
carenu s-aufolosit pesticide.
Comisia Europeani a prezentatin 2004 o comunicareintitulati ,,Planul
de acfiune europeanin materie de alimentafiegi agricultwd biologict', carea
fixat 2l de zone de actiune desemnatesd faciliteze dezvoltareasectorului.in
acesttext, Comisiarecunoagtepentruprima datd faptul cd, agriculturabiologicd
joaci un rol important in atingereaobiectivelor noii politici agricole comune
(PAC) gi sprijin[ abordareabazati pe cerere pentru stimularea agriculturii

--\
biologice.p i'i
I'l
Comisia sugereazirevizuirealegislafieiIJE existentepentruredareamai
clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea
disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi
eficientizareaimporturilor.
ParlamentulEuropeana redactatun raport asuprapropunerii Comisiei
Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi
etichetareaacestora.Raportul,redactatde citre deputataftancezi Marie-Hdldne
Aubert (Verzi), a fost adoptatin Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie
2007. Texful spune cd ,,cerereaconsumatorilor continui s[ creascdgi este
acoperitl din ce in ce mai mult de produseimportiate,care pun problemenoi in
privinfa certificdrii gi etichetdrii".
Capitolul I. Noliuni introductive ll

Principala controversl la Parlamentul European este legatl de


etichetarea,produselor biologice". Pentru ParlamentulEuropean,,,produsele
biologice" nu ar trebui sd confintrorganismemodificate genetic.Legile acfuale
insd permit etichetareaproduselor drept biologice, chiar dac[ acesteaconfin
0,9%oorgansmemodificate genetic (marja accidentaldpermisd).Unele !6ri cer
reducereaacesteimarje la 0,2Yo.Pentru doamnaAubert insi, ceeace conteazi
nu este marja accidentald,ci luarea de mdsuri de cdtre statelemembrepentru
evitareacontamin[rii accidentale.
Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele
modificate genetic sau produsele obfinute din acesteanu pot fi folosite in
productiabiologicl gi nici in medicina veterinard,folosirea logo-ului european
pe produsele alimentare ce conlin 95%omaterie priml ,,bio" gi folosirea
referintei,,UE-biologic" sunt obligatorii; rdmdneposibilSgi folosireaaltor logo-
uri; consolidareaetichetdrii pentru a preveni neregularitdfi la cumpirare gi
import ; operatoriidin fdrile terfe trebuie sb prezinteun certificat eliberat de o
autoritatecomunitar[; ParlamentulEuropeandoregteextindereaacesteireguli la
restaurante,cantine,produsedin ldnd, uleiuri esenfiale;regulamentular trebui
s[ urmezeprocedurade codecizie,deoareceacoperI producfiagi distribuireade
produsealimentarepe piafa intern6.
in urma votului, raportorul Aubert a spus:,,in contextul cregteriicererii
pentru produselebiologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru
consumatorisiguranfaproduselor.Avem nevoie de reguli de etichetarecare s[
asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al
produsului gi standardelede calitate al procesuluide producfie. in garantarea
siguranfeiconsumatorului,sunt limite carenu trebuiedepa;ite:excludereaclard
a organismelormodificate genetic ai a substanfelorsintetice(ca pesticidele)gi
interzicereafermelorimpdrfite intr-o parteconvenfionali gi una biologic5".
t2 Capitolul I. Noliuni introductive

1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE

La inceputul celui de-altreilea mileniu, dezvoltareaagriculturii nu poatefi


separati de problemelemari cu care se confruntii omenireala ora actuald,cum
ar fi:
- creptereademografici;
- crizaenergeticlgi de materii prime;
- problemelemediuluiinconjurdtor.
Problemacregteriidemograficegi a ridicdrii nivelului de trai trebuieavuti
in vedereori de cdteori se emit prognozeprivind dezvoltarearamurilor agricole
?nscopulsporirii productieiagroalimentare.
Dacd astdzipopulafiaglobului numdrdpeste5,7 miliarde, tn anul 2025 se
estimeazdo populafiede 9,4 miliarde locuitori, cregteredemograficdcarescoate
in evidenfdfaptul cd cerinlelein produseagroalimentarevor cregterapid.
La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele
oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele,
fructele, strugurii, vinul gi celelalte derivate ale producliei agricole, la
majoritateapopoarelors-aubucuratde o mare aprecieredin parteapopulafiei.
Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe
alte principii active, plantele agricole qi produselehortiviticole vor juca gi in
viitor un rol importantin alimentafiauman6,ca o componqntdesenfial6a unei
alimentafii echilibrateqi diversificate.
Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru
oblinereaproduselorprimare,cdt qi a celor indusfralizate.
Degi energiadevine din ce in ce mai scump6,ea va trebui sd creascdin
agriculturi. Pe viitor sporireaproducfiei agricole, se estimeaz5cd va avea loc
in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de acestecerinle,
m[surile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisirede energie,
prin cregtereacoeficientuluide bioconversie.
Agricultura dispunede posibilitifi de reducerea consumurilorenergetice,
mai alesa celor legatede protecliafitosanitard,erbicidare,fertilizare gi irigare.
Capitolul I. Noliuni introductive l3

Reducereaconsumuluide fungicide, erbicide gi ingrigdminte chimice va


contribui la prevenireapolu6rii solului, a apei, a plantelorgi a recoltei.
Agricultura viitorului va trebui sI find seamade tofi factorii de mediu, in
conexiuni mai largi, sd foloseascdmai rafional toate mijloacele de producfie
(solul, ingrdgdmintele,calitateadeosebit6a soiurilor) tn agafel incAt impactul
asupramediului inconjuritor s[ fie minim.
At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd, in ultimul timp s-a
inregistrato sensibilizarea opiniei publice fafi de problemadegraddriimediului
inconjur[tor.
Acliunea necontrolatda omului poate conducela alterareaecosistemelor
agricole (agroecobiomilor),ca gi a celor naturale, la dereglareaechilibrului
acestora.Sunt cunoscuteefectelenocive ale poludrii solului, apei, atmosfereigi
recoltei. Prin aceastadin urm5, acfiuneanecontrolatda omului asupramediului
inconjuritor sepoateintoarceasupracelui carea provocat-o.
intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave
probleme de poluare, ca urmare a neglijErii problemelor protecfiei mediului
inconjuritor, a menfineriiechilibrului ecologic.
Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[ a determinat
deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii
acestuia, diminuarea randamentelor culturilor agricole. Agriculfura
convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem
energointensiv,din punct de vedere economic costisitor pentru societate,cu
potenfial de diunare asupramediului inconjurdtor gi a sdnStafiioamenilor.(N.
Lampkin, i'990).
Se apreciaz5cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humus la principalele
alarmantprin proporfiile sale,
tipuri de sol din Romdniaa scdzutcu 0,3-0,60/o,
ca urmarea neglijdrii proceselordin circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic,
L D. Sdndoiu,1994).
Cea mai importantiiproblemi o reprezintderoziuneasolurilor, fenomen
care se manifestdpe circa 7 milioane de hectarecu folosinfdagricold(C. Rduld,
t4 Capitolul I. Noliuni introductive

1992). Se considerdci anual se pierd prin eroziuneaproximativ 10 milioane


tonede sol ce confin 1,5milioanetone humusgi 500.000toneNPK.
Folosireanerafionalda terenurilor in pant5"ocupatecu precdderede pomi
fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale
eroziunii solului. La intensificareaeroziunii solului contribuie: lucrareaintensl
a solului cu mijloace mecanizate,deteriorareasistematicda structurii solului,
reducerea confinutului tn humus, cu timpul producdndu-seo dezgolire a
plantelor situate in amonte qi colmatareacelor din aval, cu efecte negative
asupraproductivitdfii gi longevitdfii lor.
Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din
recoltd,folosireacu prioritate a metodelorchimice de combatere,in detrimenful
celor agrofitotehnice,biologice gi fizice, conducdndcu certitudinela poluarea
chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990).
in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de
tratamenteimpotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativcu culturile de cAmp,
astfel inc6t pesticideleconstituieo sursdimportantii de poluare.Din solufia de
combaterenumai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale
plantelor (ogrodisponibilitatea),restul fiind imprdgtiatin atmosferdgi pe sol.
Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea
mediului, putdndafectaflora microbianl din sol.
Folosite nerafional,pesticidele pot produce, de aser4enea,vdtdmiri ale
frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante,
acumulEride reziduuriin sol etc.
Cuprul, prezentin fungicidele cuprice folosite in combatereamanei la
numeroaseplante, dupl pornirea lor in vegetafie,poatefi ddunltor frunzelor gi
fructelor provocdnduJearsuri (mai ales in perioadeleumedegi friguroase).in
solurile acide,cu pH sub 6, se poatemanifestatoxicitateacuprului provenit din
tratamenteantiparazitare,aplicatetimp indelungat.
Sulful folosit in combatereafrindrilor poatedevenitoxic pe solurile acide,
s[racein coloizi organici gi minerali.
Capitolul I. Noliuni introductive l5

Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea


fructelor, fbrl sd se respecteintervalul de timp de la ultimul tratament pind la
cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare,
reziduurile acumulate
pot influenfa negativinsugirileorganolepticegi sdndtateaconsumatorilor.
Poluareadatoritd erbicidelor se manifestE,mai ales, ca urmruea folosirii
timp indelungat a acestora.in unele situafii se observf,distrugereastructurii
solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful
superficialal solului, o inrdutdlirea capacitifii de schimbcationic qi a puterii de
refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra
microflorei gi microfauneidin sol.
Pericolul absorbfieiin cantitatemai mare a erbicidelor de c[tre ridacinile
superficialeaparepe solurile sdracein humus, in care erbicidele pdtrund mai
ufor.
La culturile de c6mp,in plantafiilepomicole gi viticole, erbicideleaplicate
nerafionalpot provocao seriede leziuni interne,in urma absorblieiformdndu-
se acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoasecare
devin rogii, brune sau negricioase.Alterarea metabolismului plantei, in acest
caz, estepusdin evidenfEde o seriede simptomespecificece aparpe frunze.
Erbicidele aplicatela culturile invecinatecu cele hortiviticole pot provoca
daune acestoradin urm5" ca urmare a antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe
distanfdde cdtevakilometri.
S-a constatat cd, la erbicidareatotald aplicatd pe soluri argiloase,este
favorizatitasareasolului, mai alesprin folosireamaqinilorgrele.
Reziduurilede erbicide,mai alesale celor preemergente,pM problemein
cazul plantdrilor noi pe aceleagisuprafefe,saupentruculturile urmltoare.
in diferite zone ale lAillifolosirea neralionald q irigaliei a condus la
aparilia proceselorde salinizaregi inmlagtinire secundardpe suprafelemari de
sol.
S-a constatatci irigareaexcesivS,in anumitesituafii determin[:
- o reducerea fertilitnfii vi{ei de vie;
t6 Capitolul L Noliuni introductive

- aparifiaunui frunzig excesivde bogatdar carenu se coreleazLcuun plus


de producfie;
- fisurareaboabelorgi instalareaputregaiuluicenugiu;
- acumulIri mai redusede antociani;
- aparifiafenomenelorde clorozd.
Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor de
tasarepe aproximativ6 milioane de hectare,la nivelul ?nt'egiipri.
Tasareasolului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqitraseuin cultura
mare,in viticulturi gi in pomiculfurd,estefavorizatdde executareaunor lucrari
de primdvardsaude toamn5in condifiile unui sol prea umed.Influenfa negativi
a tasdrii se rdsfrdngeasuprainsugirilor frzice, chimice pi biologice ale solului,
conducdndla scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseul
rofilor tractoarelor.
Complexelesupradimensionalede creStereindustriald a animalelor, prin
degajareape sol, in rauri gi lacuri a unor cantitiifi apreciabilede dejecfii, au
conhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice - sursa de alimentare cu ap6
potabilS.
Poluareacu nitrali a apelor freaticegi a celor de suprafafi a fost provocat[
qi defolosirea nerafionalda ingrdsdmintelorminerale.
Poluareadatorit[ ingrig6mintelor chimice este generattide cdtre dozele
mari aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumite fazn de vegetafie,mai
ales cele cu azot. Sunt bine cunoscuteefectele excesului de azot la plantele
hortiviticole:
- cregterealuxuriant6a organelorverzi;
- intdrziereamaturSrii fructelor;
- sensibilizarcaplantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabilede
mediu;
- reducereafertilitifii;
- scuturareaflorilor;
- colorafianeuniformdgi intdrziatda fructelor;
- acumulareamai redusi a substanfelorutile;
Capitolul L Noliuni introductive t7

- scuturareaduratei de pdstrarea fructelor.


tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost
evidenfiateconcentratii de nitrafi care depdqesclimitele admise, ca urmare a
folosirii repetatea unor doze sporitede azot.
Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de
Igiend Si SdndtatePublicd din Bucure;/i, in 36,30Adin frntdnile investigate
(situate in 92%odin totalul comunelor din Romdnia), la nivelul anului 1995,
confinutul de nitrafi depdgeaconcentrafiamaximd admisibildpentru apa de bdut
(stabilit5la 45 miligrame la litm).
in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumatorde
energie. Pentru obfinerea pe cale industriald a unui kg de azot se consumd
22100Kcal; pentru I kg fosfor - 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu- 3550 Kcal.
Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un
consum foarte mare de energie fosild necesardproducerii de ingrdgiminte,
fbcind-o vulnerabili in perioadelede crizi energetici.
Cu toate acesteefecte negative, agricultura ultimei jumetlfi de veac a
cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii
biodiversitdlii, al cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al mecanizbii,
fertilizdrii cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul
erbicidelor,combateriibolilor gi d6undtorilorcu mijloace chimice. Se apreciazi
astdzicd folosireaunor mijloace chimice de combaterea bolilor 5i diundtorilor
sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de
calitategi, in acelagitimp, eficiente.
La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii
biologice un rol deosebit: pe ldngd reducerea excedentelor s-a incurajat
promovareaproduselor de calitate gi a practicilor agricole care si respecte
mediul inconjuritor. in acelagitimp, pentrua spori incredereaconsumatorilorin
produselebiologice trebuia neaparatelaborati o reglementarecare sI incadreze
strict producfia qi politica calitilii, precum gi mdsurile care sd prevind
declarafiile frauduloaseprivind caracterulbiologic la produselor alimentare.
Astdzi consumatoriiau din ce in ce mai multe informafii privind metodelede
18 Capitolul I. Noliuni introductive

producerea alimentelor- in bazainr[iativeicomunitare,,dela ferm[ la mas6"-


gi vor sd se asigure ci au fost luate toate misurile de precaufiereferitoarela
siguranfdgi calitatein toateetapeleproduceriiacestora.
Au fost adoptatereglementlri pentru garantareaautenticitdfii metodelor
agriculturii biologice. Acesteaconstituieun cadru generalaplicabil producfiei
vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflrii
alimentelorrezultatedintr-o agriculturdbiologicd.
De la adoptarea primei reglement6ri din l99l (Reglementarea
2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroaseexploatafii din
intreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care sunt
certificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi o perioadd de
conversiede doi ani (inainte de insdmAnfare)in cazul culturilor anualegi de trei
ani in cazul culturilor perene.
Agricultura biologicd trebuie infeleasdca fic6nd parte integrant[ dintr-
un mod de produclie agricolE durabild gi ca o altemativ[ viabild fa]a de
abordlrile hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislaliei
europeneprivind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea
2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo L 215130.07.1992),zeci de mii de
exploatafii sunt reconvertitein acest sistem de cultur6. O alti consecinfdeste
interesultot mai mare al consumatorilorfa!6 de acesteprodusepi, implicit dar,
nu in ultimul rdnd, al factorilor de deciziepolitic[.
in august 1999 afost aprobatdReglementarealS}4llggglc9referitoare la
producerea,etichetareagi controlul principalelor specii de animale (bovine,
caprine,cabalineqi p6seri).Acest texttrateazil printre altele alimentelepentru
animale,profilaxia gi ingrijirea veterinarE.Din zonaproducfiei biologice sunttn
mod expres eliminate organismelemodificate genetic (oGM) gi produsele
derivate.
O aceeaqiimportanf6a fost acordatdprocedurilorde control ce garanteaz6
inregistrareala un organismde inspecfienafional,cu competenfein domeniu,a
tuturor exploatafiilor carereclamdagricultwa biologici. Acesteorganismesunt
ele inseledesemnatede autoritdlile?nsdrcinatecu verificarea capacitd[iilor de a
Capitolul I. Noliuni introductive l9

conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun


reglementdrilorin vigoare.
Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la
stocare,prelucraregi ambalare.Exploatafiile sunt inspectatecel pufin odati pe
an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunileprevizute in caz de
incdlcarea reglementirii sunt rehagereaimediatda drepfului de a face referire
la modul de productiebiologici pentru produselein discufie,la care se adaug6
penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave.
in ultimii an atit interesul crescutal consumatorilorlegat de problema
sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrilefa15de mediu, au contribuit gi mai
mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura
biologicd aveao ponderede doar 3 o/oinUniuneaEuropean6,in ultima weme a
devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdndo
cregterea suprafefelorcultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu
500yo,cerereade produse,,curate"fiind din ce in ce mai mare.
Agricultura biologicd diferi de celelalte moduri de producfie agricold
pentru cd ea pune pe primul loc resursele neconvenlionalegi reciclarea,
restituind astfel solului elementelenutritive din degeuri.in domeniul creqterii
animalelorgi al pisirilor, prin reglementareaproducfieide came gi de came de
pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald.
Agricultura biologicl respectdsistemelede autoreglarea naturii in-lupta contra
ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele,
ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere,antibioticele sau
modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd
creareaunor ecosistemedurabile gi carereducpoluarea.
in martie 2000, Comisia Europeanda creat un logotip cu menfiunea
,r4gricultura biologicd - sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu
benevolde cdtreproducdtori,dup[ ce inspecfiaa demonstratcd metodelelor gi
produselelor r6spund condifiilor fixate de reglementdrileUE. Consumatorii
carecumpdrbproduseastfel marcatepot fi siguri c6:
20 Capitolul I. Noliuni introductive

- acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona
agriculturii biologice;
- satisfacregulile regimului de control oficial;
- provin direct de la producitor saupreparatorintr-un ambalajsigilat;
- poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau
numirul de cod al organismuluide inspecfie.
Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accentdeosebit
pe respectareamisurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de
agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecteanumite standardede
mediu de baz6"firl o compensarefinanciard gi, chiar mai mult sd se respecte
principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acesteain Uniunea European5,
agricultorii care respectdsau iau mdsuri de agromediuprimesc o recompens[
prin programelede dezvoltarerurald.
Acolo unde existdexploatafiiin care se practic6o agriculturdbiologicd se
admite plata unei prime de agromediu,intrucdt se pleacdde la premisacI acest
sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta,agricultura biologicd
poatefi incurajati prin investifii in domeniulproducliei primare,al prelucrdrii gi
comercializirii.
Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul
politicii agricolea Uniunii Europene,suntdetaliateurm6toareleaspecte:
- preocupirile consumatorilor;
- asigurareacalitifii gi a cadruluinatural;
- extindereaagriculturii biologicein spafiul Uniunii Europene;
- rolul agriculturii integrate;
- agriculturabiologic[ qi dezvoltarearurald.
Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din
domeniul alimentar qi de la organismelemodificate genetic,de la tratamentele
ionizanteaplicatealimentelor,s-auelaboratnorme de o mare exigenfi legatede
siguranfaalimentelor,asigurareacalitdlii qi de informafiile privind metodelede
producfie.Pe de altd parte,opinia publicd congtientizeaziltotmai mult daunele
ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi
Capitolul I. Noliuni introductive 2l

apelor, la epuizarearesurselornafuralegi la distrugereaecositemelorfragile. in


acestcontext agriculturabiologici, consideratdpdndnu demult ca activitatede
margine gi ocupAndun segmentmic al pie,tei,a devenitun mod de producfiede
primd importanfl, capabild nu numai sd producl alimente sln[toase, ci sE
respecteqi mediul ambiant.
Alimentele produsein zona agriculturii biologice au fost intotdeaunamai
scnmpedecAtcele produsein mod conventional,fapt considerataltd dati ca o
piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii biologice. Ori din ce in ce mai mulfi
consumatorisunt dispugisd deaun pre! mai marein schimbulgarantirii calitdfii
gi siguran[eialimentelor.Deci o piaf6 a consumuluiin expansiuneesteun factor
principal careii incurajeazipe agricultori sd igi reconverteascd
culturile in zona
produc{ieibiologice.
Agricultura biologici gi agriculturaintegratS,constituieganserealepentru
economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqtereaacestor
sectoareagricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in
sectorulagricol, a prelucrdrii qi serviciilor conexe.Aceste sistemeagricole pot
aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune
socialddin zonelerurale.Faptul cd sunt pusela dispozifieajutoarefinanciaregi
alte mdsuri stimulative in favoarea conversiei spre producfia biologicd
stimuleazddezvoltareasectorului gi susfinereaintreprinderilor in ansamblul
fi lierei agroalimentare.
Reglementbrilereferitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii
biologice, prevdd colectareadetaliati de date. Pe l6ngd acestlucru, mai multe
iniliafive ale Biroului de statisticdal Comunitdlilor Europene,EUROSTAT, au
avut in vedere imbundtdfireacolectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor
agricole.Acesteinstrumentede analiz[ servescmai multor obiective:
- fumizareade indicatori cltre factorii de deciziepoliticE;
- evidenlierearisctuilor 9i atuurilor activitifii agricole;
- fumizareade date preciseprivind producfia gi procesareaalimentelor
cltre asociatiilede consumatori.
22 Capitolul I. Noliuni introductive

I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI BIOLOGICE

Cercetareagtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul


deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale
sdn[tdfii oamenilor.
in ultimul timp au apirut numeroaselucrdri gtiinfifice gi de informarecare
pledeazLpentru extindereaagriculturii biologice, in vedereaprotejdrii mediului
inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural,menfinerii fertilit6lii solului, obfinerii
unor produseagrioolevaloroasedin punct de vederebiologic Ai igienic, care sd
nu afectezesdnitateaconsumatorilor.
tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani, a apdrut o
legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului
tehnologiilormodemeasupraacestuiagi asupraomului.
S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme,de migc[ri etc., care
aplicd principiile agriculturii biologice, in condifiile in care nu se folosesc
produsechimice de sintezd.Aceastdprobleml se afl6 in atentia guvemelor,a
diverselorpartidepolitice, migciri ecologistegi organizafiineguvernamentale.
Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptatein Uniunea
Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd
pdstrezesistemelebiologice productivefird a recurge la substanlechimice de
sintezd.Termenul,,agriculturdbiologicd" estefolosit in limba francezfl,italiand"
portughezS;,,agriculturi ecologicd" in limba german6,spaniolI gi danezS,iar
cel de ,,organic6"- in limba englez6.
Paresurprinzitor astiizisi vorbim de agriculturdbiologici in contrapunere
cu agricultura convenfionall,,ca gi cum aceastadin urmi nu s-ar baza pe
principii biologice.
De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati a
sistemelor biologice gi a resurselor naturale, prezenfa atent6 a omului in
teritoriq conservareamediului inconjuritor.
in secolulnostnl sub influenla factorilor social-economici,a dezvoltirii
industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanicede intervenfie, au avut loc
Capitolul L Noliuni introductive 23

schimbdriradicale,care, alf,turi de cregtereaproducfiei, au condusla formarea


unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizatprin: productivitate
ridicatl, excedentede producfiein multe firi, pierdereafertilitifii solurilor qi, de
aici, necesitateainlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii
chimice. Toate acesteaau condus la dezechilibre biologice gi la degradarea
mediului ambiant.
Curentul pentru impunereaagriculturii biologice a contribuit la atragerea
atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii ecosistemelor agricole, asupra
reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie,
controlareafuturor efectelor acestora,inclusiv ale celor negative,in vederea
realizilni unui echilibru intre om gi naturd, intre agriculturb gi mediul
inconjurdtor.
Agricultura biologicd reprezintdo metodd de producfie care integreazi
cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile
agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea
biosferei 9i a resurselorplanetei,Ea exclude folosirea ingriglmintelor chimice,
a pesticidelorde sintezdgi a erbicidelor.in lupta impotriva diun6torilor, bolilor
gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia
animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accentdeosebitse
pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere a
animalelor,pe modul lor de alimentafie.
Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducereaconsiderabilda
risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului
atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6 a reziduurilor
organice,in speciala dejecfiilor animale.Ea consumdmai multi energiesolard
gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al
producfiei.De asemenea,eautilizeazduneleelementegi principii ale combaterii
integrate.
Menfinereastiirii de sEndtatea culturilor estelegati de:
- folosireasoiurilor rezistente;
- folosirearotaliilor diversificate;
24 Capitolul I. Noliuni introductive

- folosirealucrdrilor culturaleadecvate;
- utilizareatehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelornaturale.
Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in
armonie cu natura, il constituie adaptareatehnicilor biologice la condiliile
locale,lindnd seamade realitdlile ftzice gi social-economice,
de resurse,precum
pi de tradifiilelocale.
Agricultura biologicd"tn general,gi mai cu seami hortiviticulturanecesitd
un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o
perioaddin care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre
aglomerdrileurbane.
Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagtereaamdnunfitd a
sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu
reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd
cunoqtinteletradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9i
agronomiei.Acesteprincipii sunt formulateastfel:
- Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii
biologice se afli solul, consideratca un mediu viu, complex, dar incl pufin
cunoscut care interaclioneazAstrdnscu plantele pi animalelecareil populeazd.
Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea,
alegereaproduselorpentru combatereabolilor gi ddundtoriloretc.) au ca scop
intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea
fertilitdfii acestuia- condifii indispensabilepentru pdstrareastirii de s6ndtatea
plantelor.
Legumicultura,pomicultura gi viticultura se caracterizeaziprintr-un grad
ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o
necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important
patrimoniupe careil constituiesolul;
- Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in
ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor,
contribuind la eroziuneasolwilor, degradareasistemelorecologice, poluarea
apelorfreaticegi a recoltelorcu pesticidegi nitrafi.
Capitolul I. Noliuni introductive 25

Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin


folosirea ingrdgdmintelororganice gi a celor minerale mai pufin solubile, a
composfurilor,prin evitareafolosirii produselorcarepot aveaefecteddunitoare.
Folosireaerbicidelor este interzisd,fiind permisenumai produselece nu
diuneazi plantelor, bazatepe sdruri mineralesimple (Cu, S, silicat de Na etc.)
sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice
(termice);
- Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei
agriculturi biologice se urmdregteoblinereaunor produseagricole de calitate,
fErdreziduuri de pesticide,dar cares[ confindo balanfi echilibrati de elemente
nutritive (protide,lipide, glucide), acizi organici,vitamine gi s6ruri minerale.
Legumele,fructele strugurii se consumdin marea lor majoritatein stare
proaspdtS;de aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de
pesticide,de toxine etc.) prezintdo importanf5deosebitdin alimentafiaomului
modem.
- Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura
biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresiveale
omului asupranaturii, comparativcu agriculfuraconvenfionald.
- Ferma- o unitate, un organism tn echilibru. in agriculturabiologicd se
renunfi la o specializareingustil gi la o exploatare intensiv[, unilateral[.
Organizareaunei ferme trebuie sI se facd cu respectareastricli a legilor
biosferei, avAndu-setot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei
gospoddririil constituieconservareagi sporireafertilitilii solului.

1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE

Principaleleobiectiveale agriculturii biologice, agacum sunt precizatede


cdtreFederalia Interna{ionald o Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM),
sunturmltoarele:
- obtinereaproduseloragricole cu valoare nutritivd ridicati, in cantitiifi
suficiente;
26 Capitolul L Noliuni introductive

- aplicareaunor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor


(,,dupi natur5"),in locul tncercbriide dominarea naturii;
- potenfareagi cuprindereaciclurilor biologice intr-un sistem in care un
rol importantrevine microorganismelor,florei gi faunei solului;
- menfinereaqi ameliorareadurabilba fertilitilii solului;
- utilizarea,cdt mai mult posibil, a resurselorreinnoibilepe plan local;
- asigurareaunor condifii de via!6 pentrutoatespeciilede animale,care sd
le permitdexteriorizareacomportamentuluilor specific;
- evitareaoriciror forme de poluarece pot rentlta din tehnicile agricole;
- men{inereadiversitSlii genetice a sistemelor agrare, a mediului lor,
inclusiv protejareaplantelor gi animalelorsilbatice;
- asigurareapentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoarede
gi a unui mediu sdnltosde lucru;
viafi" a unei retribufii corespunz6toare
- s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului
inconjurltor (O. SchmidSi colab., 1994; Catherinede Silguy, 1994).
Agricultura biologic[ se bazeazApe plstrarea organismelorvii din sol, in
specialmicroflora gi microfauna,prin rotafii adecvateale culturilor, prin tehnici
adecvategi menfinereaunui nivel ridicat al materiei organicedin sol. Ea pune
un accentdeosebitpe folosirea unor sistemede producfiediversificate,bazate
pe un num6r mare de culturi, pe creqtereaanimalelor,pe utilizarea soiurilor qi
raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se
integreazdin rotafii echilibrate,iar dejecfiile animalelorsunt necesarepentru o
fertilizareeconomici gi de calitate.
Se recomanddevitareaoricdror intervenfii care dduneazdviefii solului gi
mediului inconjurltor.
Metodeleagriculturii biologice sunt mai complexe,comparativcu cele ale
agriculturii clasice.
Fiecareexploatafieagricol[ constituieun sistemcomplex,un organismde
sine st[t[tor, care cere solufii adecvate.Organizareaacesteiatrebuie sEse facd
findnd seamade faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil constituie
conservareagi sporireafertilitdfii solului.
Capitolul I. Noliuni introductive 27

1.4.LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU


AGRICULTT]RA BIOLOGICA

Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd


practicin interacfiuneadintre acesteagi mediul inconjur[tor. Prin activitateadin
agriculturd omul exercitAo influenfd asupra acestei interacfiuni, cu multiple
implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se
intervine asupraacestorinteracfiuninumai cu mijloace naturale.
O culturd de plante cerealiere,o plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de
plante legumicolereprezintdun ecosistemcreat de cdhe om, care, cu cdt este
exploatatmai intensiv,cu atAtdevinemai unilateralin privinfa organismelorvii
pe care la confine.Acolo undeesteposibil, unele mijloace qi metodede apirare
a culfurilor (de ex. combatereamecanicba buruienilor) trebuie si conducdla
supraviefuirea,concomitent,a cdt mai multor organismevii. Cu cdt este mai
variatd lumea vegetald gi animald, cu atAt viafa comunit[fii respectiveva fi
reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte
diversdestemai pufin periculoasddecdto infestarecu o singurdspecie.
Cu cit o exploatafieagricolddispunede un numdr mai mare de culturi gi
de specii de animale,cu atdt se ajungelatm echilibru natural gi la raporturimai
stabile.
in agriculturabiologici un accentdeosebitse pune pe respectbrea
ciclului
substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale.
ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismelesolului care
elibereazdelementenutritive, pundndu-lela dispozifiaplantelor.
Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie
menfinutdpentrugenerafiileviitoare.
Agricultura biologicd se baz.eazdpe ridicarea conlinutului solului tn
materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelororganice naturale (gunoi de
grajd, composturi,ingrdgiminteverzi, etc.) fapt pentrucare,se poatepracticacu
succesin exploatafiileagricolecareau un sectorzootehnicbine dezvoltat.
28 Capitolul I. Noliuni introductive

Principiul ecologic fundamentalse referi la legitura care existi intre ,,a


trdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd
nenumdrateorganismevii care, pentru a se dezvolta, trebuie sd dispun6, in
permanenfS,de hrand. Dat fiind faptul ci organismelevii sunt localizate, cu
precidere,tn orizontul superficialal solului, in agriculfurabiologicd ardturile se
executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea,se administreazl la
suprafaf[.
Respectareaprincipiilor ecologiei constituie o garanfie pentru oblinerea
unor bunerezultatein agriculturabiologic[.

1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII BIOLOGICE

Ideaunei agriculturi biologice a luat nagterela inceputul secolului20 cdnd


societateaindustriali a inceput s-o inlocuiascdpe cearural[, tradifionalI.
in agriculturaEuropei, s-au diferenfiatcronologic,3 curente:agricultura
biodinamicd" organicd Si biologicd"
Agricultura biodinamicd, este bazati, pe respectarealegilor naturale ale
viefii'gi ale unitifii sol-plant6-animal-om,cea mai mare importanld fiind
acordatd,,for,telor
vitale".
Promotorii acestuicurent au fost Rudolf Steinersi Ehrenfried Pfeifer in
Germania.
Rudolf Steiner apusbazele unei filozofii:"antropozofiao',carepomegtede
la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii
universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentarea fundamentelor
gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice,iar mai tArziu discipolul sdu
Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza
principiilor acesteiagriculturi. Legile naturalecare stau labaza acestuiconcept
sunt:
- tendinfaviefii de a creqtecontinuu;
- existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se
intercondilionezeprin contradicfii internegi externe;
Capitolul I. Nogiuni introductive 29

- principalii agenfi care participd la desfdSurarea


normali a viefii solului
sunt microflora (bacterii,ciuperci, alge) qi microfauna(r6me,nematozi,viermi
etc.),aldturi de r6ddcinileplantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu,Yelicica
Daidescu, 1994; Gh. $tefonic,D. Sdndoiu,1994; O. SchmidSi colab., 1994).
Exploatafia agricolE este considerati un organism viq in cadrul cdruia
trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea
animalelor.
Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9
preparate(numerotate500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan,
dereglatin urma intervenfieiomului, climatului, prin fortareacregteriiplantelor
(D Davidescu, Velicica Davidescu, 1994). Preparatele biodinamice se
din plantemedicinale(coadagoricelului,mu;etel, pipddie, valeriand,
realiz,eazA
urzici, scoarti de stejar),gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile care se folosescla
hectar in amesteccu apa sunt foarte mici, homeopatice,ele avdnd un efect
stimulatorasupraaltor mecanismebiologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen,
1992).
Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de
influenfelecosmice,in primul r6nd de pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete,care
exerciti o influenf[ asuprasolului gi asupraplantelor; de aceea,este necesard
intocmireaunui calendaral efectuirii luolrilor agricole.
Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi
mondial qi se bazeazdpe folosirea exclusivda fertilitiilii organice.Acest curent
atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea
solului. Fondatorulacesfuia,Albert Howard, gi-a enunlatteoriile in "Testament
agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajelemonoculturilor, ale
disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelorartificiale, precum
gi rolul culturilor asociate(graminee-leguminoase)
gi al fertilit6fii solului tn
asigurarearezistenfei plantelorla parazili..
in aceeagiperioadi, in Austria, Hans Peter Ruschpropune o metodd de
agriculturi organo-biologicd"inspirat[ din curentul apirut in Elvefia sub
influenla lai Hans Miiller gi se bazeazhpe observafiac[, in natwd, resturile
30 Capitolul I. Noliuni introductive

vegetaleqi dejecliile se biodegradeazi,giajung sd ingragesolul fbri ca cinevasd


le tncorporezein sol.
Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate
dup6 cel de-al doilea rdzboimondial de citre consumatoriigi medicii preocupafi
de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre
agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu
produselechimice gi problemelede sdndtateapdrute.La aceastas-a addugatgi
consumulde materii prime gi energiela costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,
resr).
in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[ de mediul
inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990,in fdrile occidentale,se inregistrezi o
supraproducfiede alimente,saturareaqi liberalizareapie[eiproduseloragricole.
tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale
producdtorilor,avAndca scop promovareaagriculturii biologice. Ca urmare a
regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia
Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM. Aceastd
organiza[ies-a dezvoltatcontinuu,grupdndla nivelul anului 1993 aproximativ
400 de asociafii din 60 de fari (Catherinede Silguy, /994). A fost elaboratun
caiet de sarcini-cadru, care servegteca referinfd pentru toate organiza[iile
existente la nivel mondial gi care permite o organizarea reglementirilor din
domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii
biologice.
Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europeneau hot[rdt sd favonzeze
dezvoltareaagriculturii biologice, consider0ndcd aceastacorespundenoilor
obiective ale politicii agricole comune@AC): echilibrareacererii qi ofertei de
produse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural,
gararrtareacondifiilor pentru concurentaloiald intre producitori, precum gi
libera circulafiea produselor.
in anul lggl,lanivelul Uniunii Europenea fost adoptatun regulamentce
prevede metodele de obfinere, etichetareagi controlul produselor agricole gi
alimentarerezultate printr-un mod de producfie biologic (RegulamentulCEE
Copitolul L Noliuni introductive 3l

2092/91). Pofiivit acestuia,ansamblul filierelor de producfie, transformaregi


import estesupusaceloragireglementdriin toatefdrile Uniunii Europene.
La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practica in Germaniain
9.300 de ferme, totalizdnd 127.240 ha; in Franfa - 3.873 de exploatafii cu
72.000 ha; in Italia - 3.700 de ferme cu 71.000 ha (1993); acestsistemde
producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A
Campagnoni,1995).
Regulamentul european cu privire la agricultura biologici prevede
respectarea metodelor de producfie specifice, fiind acceptate numai
ingragiminteleorganice,precumgi cdtevaingrlqdminte mineralepu]in solubile
gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui
regulamentsuntprevdzuteproduseleadmiseatdt pentru fertilizare,cdt gi pentru
prevenireaqi combatereabolilor gi ddundtorilor.
Produsedestinatefertilizirii gi amelioririi solurilor admisein agricultura
biologicd (dupd Catherinede Silguy, 1994; O. Schmidsi colab., 1994) swfi:
- gunoi de grajd qi gunoi de pdsdrisauurind;
- paie;
- turb6;
- compostuzat din cultura ciupercilor;
- compostdin deqeurimenajereorganice;
- compostdin reziduurivegetale;
- produse animale transformate provenite din abatoare gi din
industrializareapegtelui;
- subproduseorganicerezultatedin industriaalimentari qi textil{
- alge gi produsedin alge;
- nrmeguqde lemn, scoar!6gi resturi lemnoase;
- cenugdde lemn;
- roci fosfaticenaturale;
- roci de fosfat de aluminiu calcinate;
- zglra lui Thomas;
- roci potasicemlcinate;
32 Capitolul I. Notiuni introductive

- calcar;
- cretd;
- roci de magneziu;
- rocicalcaro-magneziene;
- sulfat de magneziu;
- gips;
- pudrdderoci;
- argill (bentoniti, perlit);
- sulfat de potasiu;
- microelemente(bor, cupru, fier, mangan,molibden, ztnc);
- sulf;
- clorurd de calciu (numai pentru tratamentefoliare aplicate la
mdr,
dup6constatareade cdtre organismulde control, a carenfelorde calciu
gimagneziu).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupd
Catherinede Silguy,1994; O. SchmidSi colab., 1994)swfi:
- produse pe baza de piretrine extrase
din specia chrysanthemum
cinerarifuliun, confindnd,eventual,gi o substanfdsinergici;
- preparatepe bazi de Derris elliptico;
- preparatepe bazdde
euassia amaro,.
- preparatepebazAde Ryaniaspeciosa;
- propolis;
- "pdmdnt" de diatomee;
- pudrd de roci;
- preparatepe bazd de metaldehidi,
confinand un repulsiv impotriva
animalelorsuperioaregi utilizate in capcane;
- sulf;
- zeamd,bordelezd;
- zearnd,de Burgundia;
- silicatde sodiu;
- bicarbonatde sodiu;
Capitolul I. Noliuni introductive JJ

- sdpunpotasic;
- preparatepebazdde feromoni;
- uleiuri vegetaleqi animale;
- uleiuri de parafinI.
Pentru combatereabolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate
urmdtoarelemdsuri: alegereaspeciilor gi soiurilor rezistente;programareaunei
rotatii corespunzdtoarea culfurilor, procedeemecaice;distrugereaburuienilor
cu ajutorul cdldurii; protejareafauneiutile.
Produsele autorizate pentru combatereabolilor gi d6undtorilor vor fi
folosite numai in situaliaunor pericoleiminentecareameninfdcultura.
in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a
extins,in specialpe continenfulamerican,curenfulagriculturii durabile.
Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra
Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltareadurabili este "aceeacare are in
vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitateagenerafiilor
viitoare de a le satisfacepe cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995).
Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd
sdndtospentru mediul inconjurltor, economicviabil gi social responsabil"(C.
Ingels, 1992). Se apreciazdcd aceastardspundenecesitdlilor oamenilor de a
producein mod constantcantitAfllenecesarede alimentegi materii prime pentru
industrie, de calitate, ftri sd fie afectateechilibrul gi diversitateabiologicd a
plantei (D. Keeney,i'990; J. C. Coelho,P. A. Pinto, 1994).
Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu
pdstrareaechilibrului ecologic Ai implementareaacestui sistem de agriculturd
durabill au in vedereoblinereaunor producfii optime, cu eficienfdeconomic[ gi
asigurareaprotecfieimediului inconjurdtor(C. Rduld, 1992).
34 Capitolul I. NoSiuniintroductive

1.6. CALITATtrA PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA

"Calitatea reprezintdtotalitateacaracteristicilorunui produs sau serviciu


careii confer[ acestuiaaptifudineade a satisfacenevoile consumatorului".
Producdtorulva apreciaun soi de bund calitatepentru rezistenfala boli gi
intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorulva
apreciaun produsde buni calitatedupl aspect,gust,duratade pdstrareetc.
Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri de calitate, fiecare cu
anumitecaracteristicigi anume:
- calitatea agronomicdse referd la caracteristicilede culturi ale unui soi,
privit din punct de vedereal producfiei(potenfialproductiv, simplitateaculturii,
cerintefafd de factorii climatici, rezistenfi la boli);
- calitatea tehnologicd este reprezentati de aptifudinea pentru pdstrarea
unui produs,rezistenf6la boli gi transport;
- calitatea vizuald cuprinde: culoarea, mdrimea gi forma; de obicei,
clientul cumpird produseleagroalirnentare dupdaspectulvinnl;
- calitatea igienicd estedatd de cerinfapentru un produs slnitos, care in
urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa
microorganismelorpatogene,a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale
grele,nihali etc.);
- calitatea organolepticd estedeterminatdde savoareaunui aliment, de tot
ceea ce comporti aceasta(ansamblulinsugirilor gustative gi olfactive), prin
aprecierea subiectivd a consumatorilor. in canil determindrii calit[filor
gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat,percepfiile senzoriale sunt
divizate,codificate gi analizate,pentru eliminarea,in parte a subiectivit6fii. Se
apreciazL,in asemeneacazuri,aciditatea,gusful dulce, raportul dintre acestea"
consistentapulpei, amlreala etc.;
- calitatea nutritivd se referi la insugireaunui aliment de a satisface
cerinfelenutritive ale consumatorului;
Capitolul I. Noliuni introductive 35

- calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, al


transform[rii, al distribufiei (ambalaje)qi al consumatoruluiasupramediului
inconjurdtor.
in agriculfurabiologici se puneun accentdeosebitpe valoareanuhitivd gi
igienicl a produsului care se comercializeazh,.
Calitateagustativ6a produselor
biologice estesuperioarhfa[6 de produseleconvenfionale.
in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor de
cdtre producdtorasiguri o probabilitateredusdde a g6si reziduuri de produse.
continuhrl in nitrali al produselorestepufin dependentde modul de producfie,
dar, in principal, estein funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice.
Produselehortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice sunt
mai sdndtoase,mai "nafurale" gi, cu toate cd uneori nu au un aspectcomercial
deosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascdun pre! mai ridicat pentru
calitatealor biologicb.
Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole,
prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prin
mrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefea
pielifei, rezistenfala transportgi pistrare.
Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, de
patrimoniul genetical soiurilor, in partede mediul pedoclimaticin care acestea
sunt cultivate,precumgi de interraen{ia
omului.
Agricultura zilelor noashe trebuie sr find selrma,de evolulia in timp a
gustului consumatorilor,ca urmare a imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelor
tendinfe spre fructe apirene,diferit gi uniform colorate, cu arome de diferite
intensitdfi,cu perioadediferite de maturareetc.
Marco de origine Si semnelecatitdlii produselor biologice. in Germania
produsele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd "
Demeter",respectiv" Biodyn".
in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, o asociafie de
agricultori, oameni de qtiin16,consilieri gi persoanecalificate din cele mai
diferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElilede lucru ale producdtorilor,
36 Capitolul L No[iuni introductive

sunt elaborategi stabilite liniile directoarepentru efectuareaculturilor, precum


gi hot[rdrile privind comercializareagi prelucrareaulterioarl a produselor.
Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este
asiguratprin protecfiamdrfii gi prin contracte.Dincolo de acestcadru, sectorul
de calitate "Demeter" dn Institutul pentru CercetareaBiodinamicd, in mod
regulat controleazdcalitatea produselor gi efectueazi analiza de reziduuri de
pesticide.
Prelucrarea ulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc
prin procedeecare menajeazhcalitatea, acordindu-seatenfie speciall valorii
nutritive.
imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin
publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in
ambalajespecialegi vor purta etichetepe careseva trecemarcaprodusului.
in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va
distribui marft standard.
Ambalareaproduselorsepoatefacein cutii de cartongofrat cu hArtie.
Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparent in care
produselese vdd bine, sortareafiind obligatorie,astfel c[, in fiecare ambalaj
produselesunt de aceeagimdrime, form[, culoare,pe ambalajfiind trecut preful
produsului gi cantitatea existentd. Cumpdrarease face prin autoservire.De
ultim[ ord este ambalareaindividuald a fiecdrui produs in- folie transparentS"
ceea ce imbunntifegte prezentareaprodusului gi, totodate, reduce ofilirea gi
pierderilede ap6.
Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene,din partea unor
consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii
biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale,degi uneori nu au un
aspectcomercialdeosebit.
Piafa de desfaceregi preful produselor agriculturii biologice.in prile
vesteuropene,in S.U.A. qi Canadaexistdun curentfavorabil pentru practicarea
agriculturii biologice, ca gi pentru existenfaunei piefe paralele (mai scumpd)
pentru fructele gi legumele realiz-ateprin acestevariante.in acestefbri au luat
Capitolul I. Noliuni introductive 37

fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh


cursuri de preg6tiregi reciclare profesionald,publicd reviste cu teme specifice
agriculturii biologice g.a.
De asemeneaau fost organizatemagaane pentru desfacereaproduselor
membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte
autenticitateagi calitateabiologicl de cdtrepersonalitifi gtiinfifice recunoscute.
in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau
sfaturi competentecelor caredorescs5practiceaceast[variantda agriculturii.
Piala de desfacerea produselorrealizateprin agriculturabiologicd poart[
diferite denumiri: Produse bio, Piala Eco, Produseprin agricultura biologicd.
DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, a
produselor agriculturii biologice corespunde intenliilor lor, atunci nivelul
prefului nu intereseazd.De reguld,preful acestorproduseestemai ridicat. Dacd
acesteprodusesunt calitativ mai bune,atunciprelul lor estejustificat.
Exploatafiileagricole carerealizeaz[bioproduseau costuri mai ridicate la
unitateade produsqi unitateade suprafafdgi folosescmai multd mind de lucru.
Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere
producdtoruluiposibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni
calitate.
La finanfirile operafiunilorvariate (protecfiam[rcii comerciale,controlul
de calitate,informareagenerald)contribuie"protecfiaDemeter".Este important
ca un numlr cdt mai mare de produseale unei gospodirii sd ajung[ pe piala
"Demeter" gi sd nu se vdnd6pe piafa generali. Numai in acestcaz curentul de
mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb a
gospoddriei.
in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum
"Demeter" cu reprezentanfiai comer,tuluigi ai celor care prelucreazh mai
departeprodusele"Demeter", ca gi cu reprezentanfiai comunitilii de lucru gi
horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparentpe toate treptele,
procesulparcurs de produse gi formarea prefurilor lor. Asemeneapreocupdri
CaPitolulL No{iuniintroductive
38

conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiproducitorcuprilejutvanzl
inne
sufletesc
launraport
laloculproducliei, TT:1.:t::1]'1;":T#l1u
toate
dup6 sdne
trebuie
regul'e' t.
" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic' pentru
de a putea s6 produc6,prin inoasdrileobfinute
in situalia financiard
produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraq
qi
,.sinitatea'ir, ,"nnnu,.a solului,a plantelor animalelor'
conserve
Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionaldla 39
agricultura biologicd

CAPITOLUL II

COIMNTIONALA
coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA
LA AGRICULTURABIOLOGICA

2.1. GENERALITATI

Dupd experimentdrileefectuatein India (1910-1931)de cdtre Albert


Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd
biodinamicd(1924),agriculturabiologicd tncepesd cdqtigetot mai mulfi adepfi
in Anglia, Germania,StateleUnite, Elvefia, Franta.
Astdzi,specialigtiisunt unanim de acordcd agriculturabiologic[ cel mai
bine organizatdseintilnegte la popoarelede limbd germand.
Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu o agriculturi biologic[
semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi
funcfioneaz[ ca o gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la
agriculturabiologicd.
Agricultura integratd,dupd cum ii spunegi numele,integreazimetodele
gi procedeelebldnde, ocrotitoare de mediu (combatereabiologic[ a bolilor qi
ddun[torilor, folosireaintensivl a_misurilor preventivede combatere,folosirea
pesticidelorcel mai pufin toxice, fertilizarea organo-mineral[etc.) cu metodele
qi procedeeleintensive,dar aplicatela nivelul minimului necesar(ingr6g[minte
chimice, pesticide, erbicide, mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura
integrat[ esteun pas mare inainte spre ecologizareaagriculturii. in Romdniase
vorbegtede mai bine de 20 de ani despreagriculturaintegrati, dar ea sepractici
sporadicAiintr-un mod necontrolat.
in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura
biologicd,sunt supuseinregistririlor statisticedistincteqi controlului.
Agricultura integratd, ca gi cea biologic[, este organizatdin asociafii
lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice, este controlatd 9i putemic
sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum esteOlanda,agriculturaecologicdare
40 Capitolul II. Conversiade la agricultura convenlionald la
agricultura biologicd

acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii


integrate,doui stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversiegi trei
stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI - lea probabil c6 in
Uniunea Europeand,vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat
(majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare).
in Germania,asistenfatehnici acordati inheprinderilor de agriculturi
integrati estepldtiti de citre stat.O inheprindereagricoli poatesi funclioneze
ori in nsistem integrat, ori practicAndagricultura biologic5, nefiind admisl
coexistenfamai multor sistemeagricolein aceeagiintreprindere.
Dacd ne referim la dezvoltareaagriculturii biologice putem spunecd,
dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafiainternafionaldpentru agricultur[
biologicS,numitd International Federation of Organic Agriculture Movements
(IFOAM), agriculturabiologicd a inceput si se dezvolte orgarnzat,in bazaunor
concepfii unitare. La IFOAM au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in
Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafiacoordonatoarepentru
agriculturabiologic[, BIOAGNROM, cue esteafiliatd la IFOAM.
La data de I ianuarie 1997, suprafafaagricold gospodiriti biologic in
tirileUniunii Europenea fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari
inregistrdndu-sein Suedia(8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in
cifre absolute,la aceeadatd, cele mai mari suprafefegospoddritebiologic le
defin Italia, Germania,Austria qi Suedia.Suprafafamedie _aunei intreprinderi
agricole in farile Uniunii Europeneestede 16,52ha, fiind cuprinsl,intte 70,92
ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafamedie a unei
exploatafii agricole este de l,2ha, existdndcirca 5 milioane de proprietari. in
condifiile din Europade vest, se considerdcompetitiv[ o intreprindereagricold
cu o suprafaf[de 30-50ha. (tabelul2.1.).
Agricultura biologicd a inceput si se dezvolte in anii '70, pentru ca in
anii '90 sd se inregistrezeo dezvoltareexplozivd, fapt explicat prin aparilia
Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca
urmarea stimulenteloracordatede stat.
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenSionald
la 4l
agricultura biologicd

Tabelul2.L
Dezvoltareaagriculturiibiologicein Europa(01 ian. 1997)
(dtrpdNicolaeBdldscufd,I 999)
Suprafafa
Suprafafa Numiml
mediea unei
lara gospoddritd intreprinderilor
intreprinderi
biologic biologice
agricole
ha % Nr, % ha
Austria 299.920 8.62 t9.433 7,47 13.38
Beleia 6.418 0.45 291 0,40 19.47
Danemarca 63.120 2.30 r636 2.01 33-76
Finlanda 84.552 3.68 4.452 3,89 20.09
Franta 100.000 0.33 3 .800 0.40 31.67
Germania 327.329 1 .9 0 6.465 1.20 29.64
Grecia 5.000 0 .1 0 1.100 0.12 5.59
Irlanda 12.000 0.27 500 0,29 2.58
Italia 3 3 .8 5 4 1.99 17.200 0.65 6,28
Luxembure 650 0 .5 1 22 0.55 3r.75
Olanda 14.000 0 .7 1 600 0,53 17,49
Portuealia I 1 .0 0 0 0.28 3 50 0"06 6.62
Spania 30.000 0 . 1 0 1 .300 0.08 18.68
Suedia 276.000 8.86 rt.042 t2.26 34,56
MareaBritanie 17.240 0.28 8 50 0,36 70.92
TotalUE 1.240.099 l . l 6 69.041 0,82 t6.52
Norvesia 7.897 0.78 946 1.05 n.25
Elvetia 75.000 4.74* 4.936 6 . t 7 t9^76
RepublicaCeM 4.166 0.37 183
Polonia 7.000 0,04 236
Slovacia 2.446 0.77 45
Unsaria 12.500 0.20 1 05
Estonia 3.000 0.22 ll9
Romdnia < 1.000 0.01
* 7 %, conformdatelorpublicatedecbtreGuvernulelvefian

biologicesunt:
a rentabilitifiiintreprinderilor
Factoriidecreqtere
- folosireala maximuma forteidemunc6familiale;
42 Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald la
agricultura biologicd
- prelucrareaprimarda produselorin gospoddrie;
- livrareaproduselordirect din gospodirie;
- folosirea maginilor agricole universalesau cu grad de adaptabilitate
ridicat;
- diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de
utilizare a forfei de munc6;
- adaptareastructurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6,
piaf[, tradifii,etc.;
- sporireadurateide lactafiela vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceeace
sporeqteproducliacu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an.
Trecereade la agriculturaconvenfionald,intens chimizat5,la agricultura
biologicd esteun procesbiodinamic de crearea unui sistemagricol durabil qi
autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se
realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi saumai scurt5,in functie de gradul
de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi
dlun[torilor, infestareacu buruieni, structura intreprinderii agricole la inceputul
conversiei, pregdtireaprofesionaldgi congtientizareaecologicd a fermierului
etc.
Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd
biologic[ se numegte"anul Zero" sau "anul de caren]6".Perioadade timp de la
anul Zero pdnd la obfinereaautorizafiei de acreditarese numegteperioadd de
conversie.Ea poatedura 2-5 ani. Perioadade 2 ani esteo perioad[ de conversie
normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine)
sau in intreprinderi specializatein culturi de cdmp, caz in care se poate spune
despre conversie c6 aceasta se efectueazetnfi-un singur pas. in situalii
speciale,mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd,plantalii de hamei
etc., conversiapoate dura 5 ani, efectudndu-sein 2 - 3 etape.Acest tip de
conversie a primit denumireade conversiepas-cu-pas.
Conversia marilor intreprinderi de tip socialist, a intreprinderilor inalt
specializategi a intreprinderilorcu datorii, estefoarte dificil[. Nu estenecesard
o perioad6de conversiecdnd se iau in culturd pdmdnturivirgine saucele la care
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald Ia 43
agricultura biologicd

nu s-auadministratchimicale.De asemenea,
trebuie sEavemin vederefaptul c5
nu se poatepractica o agricultur[ biologicd in apropiereaunor surseintensegi
permanentede poluare:combinatechimice, fabrici de ciment, ape murdare,cdi
rutiere cu trafic intens q.a. De asemeneatrebuie avut in vedere fapful cd,
terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu
gospod[ritebiologic.
in domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6
incheiereaanului Zero, durataei fiind, in general,intre I - 12 luni in funcfie de
specie,destinalie;i sursade achizifionarea animalelor.Exemplu de conversie
in zootehnie:
- august2000 incheiereaanului Zero in cdmp
- septembrie2000 Zero * o lund pentruoud
- noiembrie2000 Zero -r doui luni pentru lapte
Zero* 3 luni pentrucarnede pasdre
- februarie2001 Zero + 6 luni pentrucarnede porc
- august2001 Zerot'12 luni pentrucarnede viti

2.2.ETAPELE PARCURSEDE CATNNUN AGRICULTOR ROMAN,


HoTARAT sA PRACTICEAGRICULTURA BIoLoGIcA

Pentru a practicaagriculfurabiologicd, un agricultor romdn trebuie si


parcurgl urmltoarele etape:
- in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafieregionald de agriculturi
biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele
elaboreazdnormativeletehnologiceprivind cultivareabiologic6,a plantelor,
cregtereabiologicd a animalelorgi valorificareaproducfiei, constituind,in fapt,
filiale ale asociajiei nafionale.Normativele tehnologice se elaboreazhfindnd
cont de Normativele- cadru intocmite de ComisiaNa{ionaldpentru Normative
Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia
nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd
controlul gi certificarea(prin filiale), emite sancfiuni.
44 Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionaldla
agricultura biologicd
- sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura
biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine
pregdtit decdtun agricultor tradifional. in acestscop,in afara clr{ii de fa{6, se
recomandd,mai int6i consultarealiterafurii de specialitatein limba romdn6,
menlionati in bibliografi a cdrtii;
- sd contactezegi sI se consulte cu specialiptii de la cea mai apropiati
stafiunede cercetlri agricole;
-sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul
Demonstrativpentru Agriculturd Durabild CincSor,judeful Bragov;
- sEparticipela cursurilede iniliere in agriculturabiologic[;
- s[ invite in intreprindereasa gi sd se consultecu controlorii gi consultanfii
Asociafiei, precum gi cu inspectorii - aprobatori ai Ministerului Agriculturii.
Acegti inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectoratejudefene
pentrucontrolul seminfelorpi materialuluis6ditor;
- sub indrumareaconsultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul
biolog va intocmi o seriede documenteobligatorii:
a) contractelecu asociafiade agriculturabiologicd,regional6;
b) jurnalul intreprinderii,combinatcu registrulde control;
c) planul de conversiea fermei.
Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizatein timp dupd cum
urmeaza:
- dupd un an de zlle, din momenful in care a devenit membru al
Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu aceastaw contract penlru
parcurgerco anului Zero;
- dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul
penlru perioada propriu - zisd de conversie;
- cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile
acreditate.
furnalul intreprinderii esteun registru oficial asemdndtorcu registrele de
ferm6 careau existatla noi in IAS-uri. El se foloseqteatit pentrutntreprinderile
aflate in conversie,cdt gi pentru cele acreditate.Jurnalul este astfel conceput
c apitotut II c onversia onventionatd Ia 45
!: ;r ;:;:i:;; ;
"';
incdt si ?ndeplineasc6
9i funcfia de control.
in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in
inheprindere,mai ales cele care au tangen!5cu procesulde producfie,pentru a
se face confruntareacu normativele tehnologice.Jumalul nu inlocuiegteinsi
evidentafinanciar-contabild.

2.3. PLANUL DE COT\IVERSTEAL INTREPRINDERII

Planul de conversieal intreprinderiicuprindeurm[toarelecapitole:


1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea
pedologici9i
agrochimicd,cafiareaburuienilor, condi{ii de mediu, poluare,structurafermei, situafiabolilor gi
ddunitorilor, dotare,capital, piafA,reanltateeconomico-financiareinregishateetc);
2. M6suri de ameliorare a solului (se vor studiaintr-un capitol ulterior);

3. Stabilirea raportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu


animale (se recomanddca intreprinderile biologice sd aibi un caractermixt:
plante/animale,in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l
UVIvI/ha. Taurinele constituie principala sursi de ingrdqlminte organice, care
suntgi cele mai valoroase);
4. Structuraculturilor qi asolamente;
5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe
parcele
6. Protejareaapelorde suprafafdgi a celor subterane;
7. Alegereaspeciilorgi soiurilor;
8. Maqini pentrulucrareaprotectivda solului;
9. Simdnfa gi materialulsdditor;
10.Controlul bolilor gi diundtorilor;
I i. Conholul poluirii, protejareamediului din zona de amplasarea
intreprinderii, orgarizareaecologicda terenului;
12. Creqtereaanimalelor (dimensionarea efectivului
microfermei,structura de
animale,incdrc[fura optimd, sistemulde inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri
sanitar-veterinare);
46 Capitolul II. Corwersia de la agricultura convenlionald la
ogricultura biologicd

13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologice pe culturi gi


categorii de animale, for,ta de munc6, cooperareain productie, evidenta
financiarcontabilS"computerizare);
14. Analizachimicd anualda reziduurilortoxice din produselebio;
15.Capital gi rentabilitate;
I 6. Valorificareaproduselor(marketing,
piafi);
17. Controlul, certificarea,acreditareagi consultantd.
Planul de conversie,(fiind o lucraretehnicl gi economic6complexd),va
mai confinein anex6:
- planul cadastralal intreprinderii,la o scardconvenabild;
- un plan calendaristiccu obiectivele de conversieqi termeneprecisede
reallzarc.
in cazul conversieipas-cu-pas,parcelelecultivate biologic se vor marca
distinct in teren qi pe planul de situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte
specii sau soiuri decit parcelelegospod[rite convenfional.Produselebiologice
sevor depozitagi valorifica separat.Evidenfacontabildse va fine distinct. DupS
conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi
materialecaracteristiceagriculfurii convenlionale.Prezentdmin continuareun
exempluconcretde conversie:
|ara: RepublicaFederal[ Germania
intreprinderea:Fehrenberg
Conducdtorulinheprinderii: HansAppel
Anul inceperiiconversiei:1988
Durataconversiei:2 ani (anul Zero 1 l an)
Suprafafaagricold:32ha, din care6 ha pdquni9i fhnefe
Indicele de bonitarea terenului: 52-68
srructura
:iH'i",::T];;**'*'
:ilffr::tr'
- 6lnovdz
Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionaldla 47
agricultura biologicd

Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la
porumbsiloz.
Cregtereaanimalelor:32 vaci de lapte,rasaHolstein, din care4 vaci de
reproducfie;porci pentruconsumpropriu.
Misuri de conversie:
- construireaunui padocacoperit,penhu vaci;
- eliminareachimicalelordin intreprindere;
- inscriereain asociafiaBioland gi respectarea
normativeloracesteia;
- schimbareaasolamentuluiasffel:
l) Lucerndin amesteccu ierburi perene
2) Lucemi in amesteccu ierburi perene
3) Grdude toamn6+ ingrfueminteverzi
4) Ovdncu trifoi in culturEascunsb
5) Sfecl[ turajerd
6) GrAude toamni cu trifoi (alb) in culturdascunsd
7) Cartofi + ingrdqdminteverzi
8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturd ascunsd
Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee.
Leguminoaselereprezintdpeste25%. Solul esteacoperitcu vegetafietot timpul
anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazAcu gunoi de grajd. Urina gi mustul se
daupe pajigti.
- pajigtilese vor supratnsdmdnfa
cu leguminoaseperene;
- grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-sesistemul de
intrelinerecu legareatemporarda vacilor la iesle.
48 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdSunisifdnele

CAPITOLUL III

CT]LTIVAREA BIOLOGICA A PLAI\TELOR: CULTURA


MARE, pA$UNr $r FANETE

3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR


LOCALE DE MEDIU

in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanentcondiliile locale de


mediu. Astfel, in zona de amplasarea intreprinderii, acesta va veghea la
p[strareacurat6a mediului inconjurdtorgi a biodiversit[fii, astfel:
- rdzoarelegi tufrrigurile se vor menfinein limite rezonabile;
- sevor plantaperdelede protecfie;
- pomii gi arborii rdzle[i,sevor pdstrasdn[togi;
- se vor construi cuiburi pentru plsIri gi ascunziquri pentru
reptile gi arici;
- seva inventariafaunafolositoaredin zonbetc.
Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonarea producfiei
agricole, cultivdnd numai acele specii gi soiuri de plante gi va cregtenumai
acele specii gi rase de animale,cale sunt bine adaptatein zond qi verificate pe
un numdr mare de ani.

3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I

Mdsurile de ameliorare a solului in agricultura biologicd vizeazi"


urm[toareledoudobiectiveesenfiale:
- sporireafertilitafii naturale;
- cregtereaactivitdlii biologice din sol.
Solul este un organismviu, care se naqteohiieqte gi poate muri. El este
format din 45o/osubstanleminerale, 7% substanfeorganice, 25Yo aer qi 23%
apd. Substanfaorganicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii, de aceea
popoareleanglo-saxoneau denumit sistemul de agriculturl al c[rui obiectiv
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 49
cultura mare,PdSuniSifdnele

principal estemenfinereasau cregtereacantit[fii gi calitllii substanfeiorganice


din sol, agriculturd organicd.
Substanfaorganici esteformatd din 85% humus' l0% riddcini de plante
qi 5% flora gi fauna solului ("inima" care menfineviala). Din acest57o,micro
flora (bacterii, actinomicete,alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %oeste
microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole,
acarieni,miriapode,crustacei,cdrtife, dar mai alesrdme,principalul indicator al
vielii biologicedin sol).
intre flora gi fauna solului pe de o parte gi humusul din sol pe de altd
parte, existd o strdns6corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard a
agriculturii biologice estehumusul solului, "bbtalia" pentruhumus' Agricultorii
gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al
hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune:
aratd-mi humusultdu ca sd-li spun cefel de agricultor eSti!
Prima gansi caxe ni se oferi pentru a renunfa la chimicale, pistrdnd
rentabilitateaintreprinderiiesteun confinut bogatin humus.
Tipul de sol ideal pentruagriculturabiologic[ esteun sol de culoarebrun-
tnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure, cu o structuri glomerulard'bogat in
rdme qi riddcini de plante,cu o texturSmijlocie qi un drenajbun'
Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate
anteriorsunt:
- administrareasistematicd de gunoi de grajd - cel mai important
ingrdqdmdntgi amelioratorde sol din agriculturabiologicS.Gunoiul de grajd se
va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante
leguminoasein proporfie de 25'33o/o.
- menfinereasolului acoperitcu vegetafietot anul (dacdse poateqi iarna)
prin: culturi intercalate,culturi succesive,ingrigfmint e v erzi,mulcire.
- evitareacompactdriisolului, fapt pentru care se vor folosi tractoareqi
magini agricoleugoare,cu treceri cdt mai pufine pesteteren (treceSipeste teren
"in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditateaoptim6, in nici
uncaz "pe moale".
50 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdsuni Sifdneye
- menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care
determindvalorificareaintegralda macro- gi microelementelorde citre plantele
de culturi gi creqtereacapacitilii de tamponarea solului. Acest fapt face ca
solul sd suportemai bine condifiile climatice nefavorabilegi eventualelegreqeli
tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurge cu intensitate
maxim6. Pentru corectareapH-ului se vor folosi, in general, amendamentele
cunoscute. Este bine si administrbm amendamenteletoamna. in doze
fraclionate,de-alungul a2-3 an|
- pentru completareanecesaruluide microelemente,se administreazA
fbind de roc[ (bazalt,dolomit, granit, tuf vulcanic), o dati cu gunoiul de grajd,
in dozede 200-500kg/haanualsau500-1.500kg, o dati la 3-5 ani.
- lucrarea protectivi a solului, care inseamndinterven{ii blAndeasupra
solului:
o ardturasuperficiall (in nici un caz nu se va ajungela orizontul
B) + aftnare cu scormonitorulsauafrn6torul;
o scarificarea,pe solurile grele;
r folosirea:grapelorcu discuri u$oare,imediat dupdard,t:ttrd
("Ce
ari de dimineald,discuieStedupd masd!");
r folosirea cultivatoarelor,combinatoarelor,grapelor cu col1i,
grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene,grapelor-perie,a
sapelorrotativeetc.;
r lucrareasolului la: umiditateaoptim6;
r menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale
organice;
- mlsuri gi tehnologii antierozionalepe pante;
- drenareasolurilor cu excesde umiditateg.a.

3.3.ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURABIOLOGICA

Planul de asolament este o verigi tehnologic6 hotdrdtoarein reugita


agriculturii biologice, deoarece, printr-un asolament corespunzdtor se
realizeazd:
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 5l
cultura mare,pdsuni SiJdnele

menfinereafertilitiifii solului;
- creareaunor conditii optime pentruvia{a microbianddin sol;
- sporirea rezistenfeila. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu
reducereasurselorde infectare;
- sporireaeficacitdlii de combaterea buruienilor;
- afhnareasolului gi imbunitifirea structurii;
- imbogbfireasolului in humusgi azot;
- mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6
fabricarea"ad-hoc" de ingrdqdminteminerale.
Un plan de asolamentadecvat este o piatrd de incercare pentru tofi
agricultorii biologi. intocmirealui cere cunogtinleteoretice,experienfdpracticd
qi pufind mdiestrie.

MTNERALnix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA
3.4.TNGRA$,qlvmlrn

Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament


avAndu-sein vedere atdt cartareaagrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de
substanfenutritive. in fiecarean seva intocmi balanlaingrdqimintelor.
Folosireaingriqimintelor organicenu excludeposibile gregeli.Sepot face
erori de supradozajcu aparifia azotului in exces,mai ales la gunoiul proaspdt,
urind, fiina de sdnge,gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime
cregtein cazul acestoringrdgiminte.
tn ceeace privegtemodul de administrarea ingrigdmintelor in agricultura
biologicEseva respectaregula: "Ddpulin Si vino des!"
Pregdtirea(innobilarea)ingrag[mintelororganicedin resurseproprii,

3.4.1.Pregitirea gunoiului de grajd

in agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazdnumai pe cale


aerobd,prin 4 procedee:
- depozitareagunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la
capdtultarlalei;
52 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdsuni Sifdne{e
- depozitareagunoiului in gr6mezimari, pe platformebetonate.Prismele
au ldfimeaqi in6[imea de 3 m, avdndlntre ele canalede aerisire;
- compostareagunoiului in prisme de compostare,prin amestecarea
lui
cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii,
composfulde gunoi se "injecteazi" cu compostcopt saupreparatebacteriene,3
dgl^t. Prismase udd periodic cu pl6mddeal6de vrzic6;
- compostareade suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a
gunoiului proaspdtsauaproapeproaspIt,intr-un strat subfirede cca 7 - l0 cm gi
incorporareasa imediatd sub disc. Fermentarease produce direct in cAmp.Se
numegte"compostale",ca urmarea amestecdriicu p[mdnt.
Cantitateade gunoi care se di la hectarestede 15-30t ("Dd pulin Si vino
des!"). Adminisharease face cu maginide marecapacitate.

3.4.2.Pregitirea composturilor

Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale,


fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazAfermentarea gi
cresc valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului:gunoi de grajd bine fermentat,
compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins,
plSmddeali de wzicd. Compostul se obline in prisme de compostare,aSezate
directpe sol.
Amestecareacomponenfilorunui compost nu se fac€ la intdmplare. Se
amestec[ud cu uscat,afrnat cu compact,moale cu tare. Pentrudescompunere,
este nevoie de apd gi aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. O prismi
bine alcdtuiti intr6 repede"in cdlduri" gi nu mai este necesarsi fie intoars[.
Eventualeleerori impun intoarcereagrdmeziidupdcca 3 luni.

3.4.3.Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi

Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in


majoritateaintreprinderilorbiologice. Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme
deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine
oxigenat,in schimb urina impune mai multe operalii pregdtitoare.intr-un mod
Capitolul IIL Cultivareabiologicd a plantelor: 53
cultura mare,pdsuni Sifdne{e

mai simplu, urina se amestecdcu ap6in proporfie de l: 1. Apa leagdamoniacul


gi dilueazbtoxinele, dar volumul de ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu
cheltuielile de transport gi de administrare.in locul diluErii cu ap6, astizi se
prefer[ oxigenareasub presiunea urinei gi addugareade ingredienfi valorogi.
Operafiilede pregdtirea urinei sunt:
a. Oxigenareasubpresiunea urinei;
Se cunosc5 instalafii mai frecventfolosite pentru oxigenareaurinei:
- instalafiade oxigenarecu bule de aer;
- instalafia de turbionare la suprafa![;
- instalafiade insuflarea aerului;
- instalafiade pulverizare;
- adaptareapompeide vacuumde la instalafiade muls.
Majoritatea pdrfilor componenteale instalafiilor de oxigenare se pot
construiin gospoddrie.
Pentru o administrareugoar6,urina trebuie sd fie "sub1ire",adicd s[ nu
confini mai mult de 6Yosubstanli uscat[. Criteriile de calitate a urinei sunt:
mirosul, culoarea,temperaturagi pH-ul. in urina bine pregdtitd,dacdse introduc
rdme,acesteanu mor.
b. addugareade p[mdnt, I roabdla20-25 m3de bazin
c. addugarede zeatrfi"de lut (preparaticu betoniera);
d ad6ugarede compostcopt _saubalegduscatdsaumdrunfiti, saufbind de
paie (pentrutransformareaazofuluimineral inazot organic);
e. adiugare de frini de roci in agternutsau de bentonit[ in bazin, pentru
legareaamoniaculuigi reducereamirosului.
Urina astfel preg[titd sepoateadminishain oricareperioadl a anului gi pe
orice vreme. De regulS,se administreazdla incepuful cregteriiplantelor in mai
multe reprize a 10-l5t/ha (adicd o ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor
cisternede mare capacitateprevizute cu instalafii adecvatede impriqtiere, care
sd reducdla minimum pierderilede amoniac.
54 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plontelor:
cultura mare,pdsuni Sifdne{e

3.s.srsrEMULDEINGRA$AmNTE
VERZr

Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura


biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi
insofitoare,datorit6urmdtoareormotive:
- imbogdfireasolului in humusqi elementenutritive;
- protejareasolului 9i a viefii microbiene;
- surs[ suplimentardde firaje.
Dupd epocade semdnat,culturile insotitoarepot fi:
- culturi premergdtoare;
- culturi succesive;
- culfuri asociate;
- culturi acoperitoarede sol (iarna).
Dupd destinafie,culturile insofitoarepot fi:
- culturi frrajere;
- ingrdqdminteverzi.
lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd
apeleze,in mod obligatoriu,la ingrigdminteleverzi.
ingrdsdminteleverzi se clasificd astfel:
- ingriqdminteverzi in ogor propriu;
- ingrdgiminteverzi in culfuri premergdtoaresausuccesiv6,cu doud sub
grupe:planterezistentela iemat (culturi acoperitoare)gi plantesensibilela ger;
- ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoaresau in
culturd ascunsd(asocierecu o culturd neprdgitoare).
ingrigimintele verzi in ogor propriu, sunt pufin folosite in
agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste ?ngrdgdmintese
apeleazdatunci cdndo soli esteepuizati sau "obosittr"(dup6pomi, vie, hamei).
De regul6,se folosegtetrifoiul rogu.
ingriqimintele verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se
clasificdastfel:
a rezistenteIa iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?nce mai mult
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: 55
cultura nare, pdsuni Sifdnele
folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime a
substanlelornutritive, dar gi a nitrafilor. Folosirealor impune o a doua arbturd
in primdvari, sau cel pufin o discuire energicd. Se mai folosesc frecvent
amestecurilede trifoi cu ierburi: amesteculLandsberg, amestecul 200 (in
Elvefia) etc. SemdnEturase face in mirigte, imediat dupd cerealesau cartofi. in
primdvard,masaverde se toaci cu maginade tocat vreji, se las6 3-4 zile pe loc,
apoi se incorporeazdsub plug (cu antetrupip) sausub disc. DupE34 sdptdmdni
incepe descompunerea,dispar substanfeleinhibitoare de cregteregi se poate
semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI
descompunerea.
b. sensibileIa ger,-auurmdtoareleavantaje:
- se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu,
nemaifiindnevoiede tocare;
- se descompunrapid, permifdndseminatulculturilor din epocaI II;
li
- permit ardfurade iarnd,timpurie, fapt importantpe solurile grele. .
in afara plantelor menfionatein tabel, se mai folosesc: borceagul de
primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia,lintea pratului (Lathyrus
cicera),bobul furajer.
ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemeneadestul de
mult folosite existind mai multe tipuri de asocieregi anume:
- asocierecu culturi prdsitoare-(ptorumb, cartofi, floareasoareluietc.).
in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE
giseasc[ soluliile cele mai bune.se cultivd: soia,bobul furajer, lupinul dulce,
lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt,trifoi tdr0tor.
- asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6),este cea mai
interesant6metodS"dar gi aceastaridic6 anumitepretenfii tehnologice.Plantele
folosite cel mai frecventsunt trifoiul rogu,lucerna,in amestecsaunu cu ierburi.
in inheprinderilecu sectorzootehnic denoltat, adeseoridupi sola de cereale*
cultura ascunsd,urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte,
lucernieri).
considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui
56 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdsuni gifdnele

sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca


ingr6qiminteverzi:
- 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociatein cultura
porumbului gi 50% in cultura cerealelorpdioase;
- la porumb se folosegtecel mai frecvent trifoiul mdrunt (galben).Cind
porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu
semdndtoareasauchiar cu cultivatoarelehrdnitoare;
- inainte de semdnat,terenul se prbgegtemecanic Ai manual; dupd 3-4
sdptlmdni de la recoltatulporumbului,ingrdgflm6ntulseincorporeazdcuplugul,
la nevoieechipatcu antetrupifi;
- in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi
concureaz[grAulin ceeace privegteapa.
in completareaingrigdmintelor organice,pe bazi, de studii agrochimice,
se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de
bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute
de potasiu,kalimagnezia,frina lui Thomas,calcarul de alge, tufurile vulcanice
etc. O largd rdspAndirein agriculturabiologicd inregistreaz6flinurile de roc5"
care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de
prevenire gi combatere a unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros pentru
composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se
aseamdnicu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu
toate rocile sunt valoroasepentru agriculturd,fiind nevoie de analizechimice
atenteinainte de folosirealor.
Desigur, in mdlul de Nil se adaugdfracfia organici, bogati in azot. in
plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom,
vanadiu,sulf etc.,in cantitdficuprinseinhe l0 qi 100mg/kg.
in continuareprezentdmcdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale
mai importante:
- Calcarul de alge (subformd deftind), confine: 32Yocalcits (solubil
in apd), 2-3%omagneziu gi numeroasemicroelemente.in Italia de Nord se
folosegtedizolvat ?n ap4, ca ingrdgdm6ntfoliar pentru pomii fructiferi. in alte
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: 57
cultura mare,pdsuni Sifdnele

f6ri se utllizeazdsub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze,


constatdndu-se faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi o acfiune
pe preveniregi reducerea ataculuiciuperciPhytophtorainfestans,careproduce
mana la tomate gi cartofi, precum gi o acliune de indepdrtaresau prevenire a
atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectele fitofarmaceuticese- explicd
prin schimbareapH-ului de la suprafafafrunzelor,pe de-o parte, iar, pe de alt6
parte,prin absorbfiaapei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentulmoale. Este
cel mai bun ingredientpentru compost.Fdina din calcarde alge (care se obline
din corali de alge rogii) nu esteaceeaqicu frina din alge (carese obline din alge
brune,vii).
- Fdino defosforili, confine : fosfor 26,60/o;magneziul,l Yo;calcfu48Yo.
Se obline din zdc[minte naturaleexistentein Africa de Nord. Insolubild in ap6.
Sefoloseqteca ingrdqimdnt debazA.
La noi in fard se cunoagtefosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin
descompunerea cadawelor gi a excrementelorde pdsiri gi animale din peqtera
cu acelaqinume.Confine 9-25% fosfor. Acfiune de ingriqarelenti.
- Fdina lui Thomas,confine.'fosfor 16-20%;magneziul4yo, calciu 45-
50%. Se foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se
descompunetreptat sub actiuneaacizilor huminici qi a microorganismelordin
sol).
- Kalimognezio, esteun minereu.Confine26Yopotasiugi 5% magneziu.
Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte
patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui
fbcdndu-secu atentie.
Zdcdmintenaturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf).
Predomindsulfatul de potasiu,admisin agriculturabiologicd.
- Fdina de dolomitd, contine,'potasiu0,8o , magneziu6,4Yogi calciuZ?o/o.
Amendamentgi ingrdgdmdntvaloros, care se extrage gi in tara noastr6, din
cariere.Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd.Se utilizeazd ca qi
calcarulde alge,putAndu-linlocui pe acesta.
- Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului, o rocd provenitd la
58 Capitolul III. Cultivareabiologicd a plantelor:
cultura mare,pd;uni ;ifdnele

rdndul ei din lava vulcanilor, in prezentstingi.


Prin caracteristicileei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de
bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdrile
dezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost,
deodorantpentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in
amesteccu alte preparate.
Jara noastrdposedi z6cdmintedebazalt,dar pdndin prezent,aceast6rocd
nu a fost destinatduzului agricol.
- Tuful vulcanic, se folosegtein staremdcinat6,ca gi dolomita"dar estemai
valoros decdt aceastaintrucdt are o compozifie mai complexi (potasiu,fier gi
posed[ zdciminte bogatede tuf vulcanic, incd
multe microelemente).Romdnia
pufin exploatate.

3.6.sAMANTA$r MATERTALUL
sADrroR

in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd provini din


intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare.Acolo unde nu existd aceastd
posibilitate se poate folosi material biologic convenfional,dar netratatchimic.
Eventualele preparatenaturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt
produselefitofarmaceuticeadmisein agriculturabiologicd. Se interzicetratarea
chimicd a semintelor,dar gi iradiereasau tratarea acestoracu microunde. Se
interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri
genetice.Esteadmisdinmullireaplantelor"in vitro".

3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR

Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se


interzice utilizarea pesticidelor de sintezd chimicd. in agricultura biologici,
bolile gi diundtorii nu se "stArpesc",impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard
rEzboi),ci ele se controleazi,cel mult se combat.
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 59
cultura mare,pdsuni Sifdnele

3.7.1. Metode, procedee gi preparate pentru combaterea bolilor gi


dilunltorilor in agricultura biologicl

Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in


medicinaumandsauveterinar[. Enumerim cdtevadintre acestea:
- ameliorareasolului: humus,structurd,pH, activitatebiologicdintens6;
- fertilizareaorgano-mineraldechilibrati, dupdcerin{e;
- lucrareaprotectivda solului;
- asolamentarmonios,cu multe leguminoase;
- alegereacelor mai rezistentespecii gi soiuri, la boli, ddundtori,ger gi
secetd,bine adaptatein zond;
- amplasareajusti a culturilor;
- practicareaculturilor asociate,succesivegi a celor acoperitoarede sol;
- alegereajusti a plantelor asociate,mai ales in legumiculturi. Se vor
aveain vedererezultatelede cercetaregi observafiilepractice a mii gi mii de
cultivatori;
- semlnatulsauplantatulla epocaoptimd;
- conholul buruienilor:
- igiena fitosanitard;
- cunoagtereafaunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi
protejareaacesteia(perdelede protecfie,cuiburi, addposturietc.);
- protecfiamediului inconjurltor: solul, apa,aerul;
- crearea,dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie,
mlagtinimici, bdlfi, lacuri).
Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor
preventive,mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupramediului), apoi
celecu efect de omordre.
a) Mijloacelefizico-mecanicese refer[ la:
- stringereaunor ddunitori gi opirirea acestora(limacgi,gdndaci);
' strivireaouilor sauchiar a unor omizi;
- scuturareapomilor, dimineala gi strdngereagAndacilorde mai sus, pe
60 copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:

folii de polietileni;
- strdngerea nlnrclt a fructelor
elzlute; opirirea sau destinareaacestora
pentrudistilat saupentruconsumulporcilor;
- tdiereaunor pdrfi de plantd
atacatd,(frinare,pdduchietc.)
'rdzuirea scoarfeipomilor
deasupraunor folii p.E., precum gi strdngerea
cuiburilorde omizi:
- strdngereafructelormumifiate;
- mulcireacu paie saunrmegug
a cdpgunilor;
- vdruireapomilor de doui
ori pe an, toamnaEiprim[vara;
- strdngereaplantelor bolnave;
cele infectate cu virusuri, bacterii sau
ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri
rapide sau lente), se ard (nu se
composteazd!);
- tratareasolului cu aburi in
seregi eventualin solarii:
- instalareade cursemecanice
pentru qoarecigi gobolani;
- instalareade benzi argintii,
ca sperietoriimpotriva pdsiriror, sauplase;
- instalareade inele creioase
sau br6ie-capcan6 in pomicurturi;
- instalareade capcanecreioase,
de culoare garbenr, impotriva mugtei
ciregelor,mugteimorcovului gi a musculifei
albe:
- instalareaunor aparate
de produs zgomote, impotriva rozdtoarelor,
a
pdsdrilorgi a cdrtifelor;
- instalafiepentrucuresurmecanical gdndacilordecolorado:
- sterilizarea
masculilor cu ajutorulradiafiilor;
- distrugereavirusurilorprin termoterapie
etc.
b) Mijloacelebiotehnicesereferila :
- instalarea de capcane biologice:p6rfi de plante,fructefuberculi
$.o.,pe
sol,in sol,in beciurigi depozite.Capcanele sestr'ng qi seopdresc;
- instalarea decapcane feromonale;
- inmulfireaplantelorprin curturi
de meristeme(previnesau erimini
infecfia).
c) Mijloacele biologice ("viu conffa
viu") sau combaterebiologicd se
referi la:
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 6l
cultura mare,pdsuni Sifdnele
- seminareasauplantareadeplante-sanitar,careindepirteazi saureduc
atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi,levinfici, cimbru,
pelin, salvie,ceap[ pitrunjel, mentii,felind, Hstili de soc etc).,
- atragereaanimalelorgi insectelorfolositoareprin creareaunor condilii
bune de hrani gi adipost;
- folosireafauneiutile, de crescltorie.
O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate
economic, estefolosirea mijloacelor microbiologice de combatere,care sunt
moderne,eficace,dar inc[ destulde scumpeqi se referdla combatereaanumitor
d[un6tori, cu preparateobfinute din anumite microorganismevii (virusuri,
bacterii, ciuperci), care paraziteazdgi omoard unii d6unitori: Granusal
impotriva viermelui merelor, Virin EKSimpotriva omizii pdroasea stejarului,
Virin EKSpentru buba verzei, Thuringin sauDipel pentru omizile de frunzd 9i
viermii de fructe, ciupercileBeauveria,EntomophoraSi Vertcillium,impotriva
gdndaculuide Colorado,afidelor gi, respectiv,a musculilei albeetc.

3.7.2. Preparate fitofarmaceutice naturale

3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd plantele impotriva


atacului unor boli
Acest procedeude combatereface parte,in fapt, din metodelepreventive.
Descriem4 preparatedinhe celerflai utilizate:
Apa de sticld, este un silicat de sodiu sau potasiu, care se obline prin
topirea cuarlului in prezenfasodei sau a carbonatuluide potasiu.Conline silice
solubild,de carese leagdefectulde fortificare.
Apa de sticl[ se folosegtepentru protejarealemnului impotriva focului,
la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservantpentru ou5. in
aceast6ultimd calitate se folosegtesilicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai
diluata"in unelef6ri, acestfel de apdde sticld se poatecumpira de ia drogherii,
la prefuri accesibile.
Apa de sticld este un preparatalcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins
intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafafrunzelor qi, in plus,
62 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdsuni Sifdnele
formeazdo peliculd greupenetrabil[ pentru sporii ciupercilor.
Preparatulse folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru
prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama
bordelezi. Pentruprevenireaatacului de boli se utilizeazdin concentratiede l-
2%6,prin stropireapomilor fructiferi, primdvaragi vara timpuriu, calculdndu-se
un timp de parlzdde cel pulin 3 s[ptbmdni,pentru a se u$uraspilatul fructelor.
Produsslabtoxic.
in calitate de adeziv se va utiliza in concentrafiede O,syo,sporind mult
efectul insecticidal fiinii debazalt(dolomiti, cenugd)la combatereagdndacului
de colorado, din cultwa cartofului. De asemenea,apadesticli ar puteada bune
rcn'iltate in combatereap6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, din
apartamente(tratamentefecfuat prin pensulare).
Factorii care ingreuneazd,utilizarca apei de sticld in protecfia plantelor
suntl
'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare,cu multd
apa altfel apade sticl[ se usucdgi poateastupalincile gi duzele;
- apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefede sticld (geamuri,
ochelari,sticli de ceas),intrucdt formeazapeteopace.Este,de asemenea,
iritantdpentruochi (sevor utiliza ochelaride protecfie).
Fdina de bazalt, protejeazAfrunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cu
ciuperci. Modul de folosire esteacelagicu cel utilizatincani d6un6torilor.Se
spalSugorde pe frunze.
Permanganatulde potasiu, aclioneazdpreventiv (protejeaz6)gi, uneori,
curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazul
combaterii unor ftindri (vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte in
concentrafiede 1,5%o,
saula tratarcaseminfelor(0,01%).
Este o sarecristalin4 de culoare violet-inchis, pe care o gdsim in farmacii,
fiind deseoriutilizatdpentruinfecfii in gdt (apade gargard).
Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturilegi pielea.in contactcu substrateorganice
elibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extinderea
micozelor gi bacteriozelor.Concentratiacea mai utilizata este de 0.1-0.3%.
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: 63
cultura mare,pdsuni Sifdne{e

Peste0,504poateproducearsuri pe frunze. Stropirile de prevenirese repeti la


intervalede 3-4 zile.
Lecitina vegetald,previnein mod eficient atacul de ftinare la castravefi,
m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagtepreparatulgerman "Bioblatt", cu 25Yo
lecitind din soia, care se administreaz6siptdmdnal pe frunzele plantelor, in
concentrafiede 0,15olo.Netoxic pentru om gi nepoluantpentru natur6.Timp de
pauzA;3zrle.

3. 7.2.2. Preparate care indepdrteazd ddundtorii


Alaunul saupiatra acrd, esteun sulfat dublu de aluminiu gi potasir; care
se extragedin ziciminte (gisturi naturale)sau se obginepe cale industriali, din
bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE"ftri miros, asem[ndtoarezahdrului.Gustul
estefoarte acru qi foarte astringent.Alaunul se folosegtein industria h6rttiei,la
preparareapieilor gi in vopsitorii.
Releta este urmltoarea'.40 g alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte,
apoi se adaugdapd rece,pAnnla l0 I (adici 0,4Yo).Nediluat, se administreazd
impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin
cristalelede alaun, careaparpe frunze gi pe corpul insectelor,dupd evaporarea
apei (urmare a insolubilitilii in apa rece). O shopire cu alaun line piduchii
"departe" timp de 2'3 luni. Planteletrebuie stropite cel pufin cu 3 sdptdmdni
inainte de recoltareapdrlilor comestibile.intrucit, frunzele se spaldmai greu,
estebine sd evitdm folosireaalaunuluila legumelevirzoase gi la verdefrni.Prin
stropireasolului se previneataculde melci.
Fdina de bazalt,-sefolosegtein concentrafiede l-3o/o,adicd 100 - 300 g la
101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare
(paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensiifine, care se pot
administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrarer[mdne,
ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are o exceplionaldcapacitatede indepdrtarea
tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale, inclusiv
ddunltorii-sugdtori.Din acestpunct de vedere,cel mai bun bazalt estecel care
are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea
64 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdsuni tifdnele

complexdde preveniregi combaterea ddunltorilor, dar gi a bolilor, a fbinii de


bazaltse explic[ prin:
- schimbareapH-ului de la suprafalafrunzelor,de la slab acid (preferatde
majoritateaddunitorilor gi agenfilorpatogeni)la slabalcalin;
- acfiunea directil, mecanicd, a cristalelor de cuart, care rdnesc corpul
insectelor,astupi ochii gi traheele;
- inhibareanutrifiei, ca urmarea prezenfeicristalelorde cuarf.
in sfhrEit,frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare,
respectivde neutralizarea mirosurilor specificeplantelor,ceeace o face eficace
impotriva ddunitorilor careatac[ interiorul organelorvegetale.
Proprietdli asemindtoare,dar nu egalabile,cu fbina de bazalt, le au gi
fiina de dolomitd saucenu$ade lemn, aceastadin urmSin m[sura in care poate
fi foarte fin cemut6.
Considerdmc6, allturi de mdsura privind introducereain fabricafie a
s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd
"campania"de sprijinire a agricultorilor biologi prin producereaftinii de bazalt
gi a unor aparatede prifuit, de calitate.

3,7.2.3.Preparale care omoard ddundtorii (insecticide)


Piretrina (extractdin florile de piretru, Pyrethrumcinerariaefolium)
Piretrul este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndireryai mare in Kenya,
Guatemal4 lraq coasteleDalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care
este formatd din esteri ai acidului crizantemic,ce se acumuleazd?n cantitdli
indestuldtoarenumai in condifiile florei spontane,ceeace explicd costul relativ
ridicat al preparatului.Piretrinaesteun insecticidnatural,de contact,cu efect de
gocgi spectrularg de acfiune.Produceparalizianervilorla insecteledlundtoare,
dar gi la cele folositoare,motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl
numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor.Nu este
periculoasdpentru albine gi pentru animalelecu sAngecald. Totrqi, ne vom feri
de contactulprelungit cu picdturile,vaporii soluliei de stropit. Marele avantajal
piretrinei estedegradareaei rapidi in natur6.in r[stimp de 48 de ore, piretrina
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: 65
cultura mare,pdsuni Sifdnele

se descompunetotal in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au


descoperitgi a inceput fabricareapiretrinelor sintetice,numite piretroide(Decis,
Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.).Piretroidele(insecticidemoderat
toxice, grupa a III-a) nu egaleazApiretrin4 sub raportul compatibilitlfii
ecologice,dar depdgescmulte alte chimicaledin acestpunct de vedere.
Piretrina esteeficaceimpotriva: afidelor (pdduchiide frunz6), gindacului
de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are
acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor
galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amestecacu sulful muiabil, rotenona6i
lecitina, dar nu se poate amestecacu produselealcaline (zeama bordelezi,
sdpunulde potasiu, frina de banlt).
Piretrina se livreazd sub form[ de concentrateemulsionabile,pulberi de
prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafiade
0,lVo. Denumiri comercialeatilizate in fdrile din vestul Europei: Spruzit,Detia
Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant,Pyreth etc. Pentru lara noastrd, atdta
timp cdt gdndaculde Colorado va continua sd constituie o plagd, importul de
pulberede piretrinSar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi
cas6.
Rotenona(extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are o
acliuneinsecticidi mai puternicddecdtpiretrina,respectivnicotina.in America,
se folosegtela combatereatiunilor, pe pdguni. De multe ori se folosegtein
amesteccu piretrina. Mod de folosire gi acfiuneca la piretrind. Timp de pauz[:
3 zile. Denumirecomerciali: Sabur.
Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassiaamara). Lemnul de
Quassiase importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogat in
substanfetanante,cu acfiune insecticidd.S-a folosit gi in medicina uman6,ca
vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac.intre substanteleamarese remarcd
quassina,carepoateinlocui chinina.
Cvasia este o fierturd, care se obline din 50 g aqchii gi 5 I ap6 dup6
urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de searap6ni
dimineafa,apoi se fierbe lemnul ?n apa de inmuiere, care estein cantitatede I
66 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdfuni ;ifdnele

litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate


pdstraun sezon,in canistrebine inchise.Dupd prima extracfie,lemnul se usucd
putdndu-sefolosi pentruinc62-3 extraclii.
'
Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi
ingestie,pentru combatereamultor dlunitori, inclusiv muqteledin cas[ gi din
grajd. Acfioneazdmai lent dec6tpiretrina.Preparattotal inofensiv pentru om gi
animale.Timp de pauzA:3 zile. Prin addugarede s6punde potasiu I % gi spirt
ZYo,sepoatefolosi qi impohiva pdduchilorfestogigi pdducheluil6nos.
Neudosan,esteun exemplude felul prin felul in care industriapoateveni
in sprijinul agriculturii biologice.Esteun preparatprodusde firma Neudorffdin
Germania(marcdinregishatd),care din punct de vedereal compozitiei chimice
confine 5l% sdruri de potasiuai unor acizi graginaturali, cu alte cuvinte avem
de-aface cu un sdpunde potasiuconcentrat.Are o consistenfdfluidd, livr6ndu-
se in butoaie de 40 I pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare,pentru
biogrldinari.
PreparatulNeudosanse utilizeazdin concentrafiede 2o/ocu eficacitate
foarte bund ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd
apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd,
protejdndinsectelefolositoare,inclusiv albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de
toxicitate,nu se stabilesctimpi de pauzA.
Sdpunul depotasiu, esteunul din cele mai vechi insesticidegi se parecd,
in acest domeniu, gtiinfa nu qi-a spusincd ultimul cuvAnt. Cele mai potrivite
s[punuri pentru combatereainsectelorla plantesunt sdpunurile de potasiu"care
se fabricd folosindu-se,ca legie, hidroxidul de potasiu gi care au, de regul6, o
consistenfdfluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[
causticd(hidroxid de sodiu).
Acfiunea asfixiantd a s[punului este inferioard celei createde uleiurile
minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin
alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre
deosebirede sulful muiabil, se poatefolosi gi in zilele sauorele cu argi1d,avdnd
o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazdtntr-un mod
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: 67
cultura mare,pdguni Sifdnele

semnificativinsectelefolositoare.Nu se stabilesctimpi de pauzd.


tnainte de a prezentadoul refetede prepararea sipunului de potasiuin
gospod6rie,sd mai spunemcd sdpunulde potasiupoate avea o culoareverde,
verde-gilbuiesaugilbuie gi c[ ac]iuneasa insecticidd, depindede felul acizilor
gragipe careii confine.Sdpunulpastl de potasiuse prepar[ in felul urmdtor: se
topescintr-o oalS 500 g unturd de porc, dupd care se adaugi 300 g legie de
potasiu(hidroxid de potasiu).Legiatrebuie sd aibd o greutatespecificdde 1,I 80
glcmc. Se amestecdenergic confinutul cca 20 minute, la foc constant,pentru
omogenizare.Se stingefocul ;i, cAndamesteculs-amai rdcit, astfel incdt putem
introducepentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50 g spirt denaturat
(poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqteoala cu prosoape,in
vedereaunei rdciri lente,timp de 10-12ore. Pentrua seplstra consistenfafluidd
(ca smdntdna)a sdpunuluipe timp indelungat,sepoateaddugao datl cu spirtul
gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6,care se pistreazi in vase
inchise,de preferatermetic.
S6punullichid de potasiu se preparddup[ urmitorul mod de lucru: Se
introduc 100 ml ulei vegetal(soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturatintr-o
sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic,dupd care se introducesticla intr-o baie
marin6.la 500C.
Se preparl o legie cu greutateaspecificdde 0,606 din 20 g hidroxid de
potasiu(tabletede la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie,sunt
caustice!)gi 33 g apd cdldufd.Se toamd leqiapesteamesteculdin sticlEqi se
agitd energiccu un beliqor. Saponificarease realizeazAincca 5 minute, timp in
care se amestecdmereu.incheiereasaponificdrii se verificd prin tumarea unei
picdturi de sdpunintr-un pahar cu apd (de ploaie sau apd moale),picdturd care
se dizolvd imediat gi total (firi sedimente).Dacd apar piclturi de ulei la
suprafafaapei,se continui agitarea,la cald.
Dac[ nu dispunemde hidroxid de potasiu, putem preparaun sdpun de
casd, de calitate,pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsimeanimald qi I kg sodd
causticdse introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-sepesteele l0 I apd. Se fierb
impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,
68 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdsuni Sifdnele

amestecdnddin cdnd in cAndcu o lopbficd de lemn. Saponificareas-a incheiat


c6nd o picdturdde sdpunse dizolvi completintr-un paharcu apd.in sipunul de
casddestinatprotecfieiplantelor,nu se introducesarede buc[tdrie. inainte de a
stingefocul, setoarndpestesipun l-l ,5 I apdrece,care favorizeazddepunerea
impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoatedin
cazl;n.DacSnu este destul de curat, se topegtedin nou, adiugdndu-seaceeagi
cantitatede ap[ rece(bineinfeles,dup6spdlareacazanului).
Pentru a spori acliuneainsecticidba sdpunului,precum gi pentru a l[rgi
spectrulde acfiune,in solufia de sipun se adaugdI-3%ospirt denaturat.Cu un
astfel de preparatse pot combateacarienii, omizile, pdduchii festogi,pdduchii
l6nogi,pbduchiide frunzd cenugii(frino9i) etc.
Aldturi de frina de bazalt,sdpunulde potasiutrebuie sd constituieprimul
pilon de sprijin, pe careindustriaromdneascdwmeaz[,sI il ofere agricultorilor.

3.7.2.4. Solugiecomplexd tmpotriva omizilor


impotriva omizilor se poatepreparao solufie complexl in felul urmdtor:
se amestecd300 g sdpunde potasiusaude casd,0,5 1 spirt denaturat,I lingure
var ars gi 1 lingurd sare de bucdtdrie,pentru 10 I apd. Cu aceastdsolufie, se
stropescplantelein cazul unor atacuriputemicede omizi defoliatoare.Se poate
incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare,
?mpotrivap dducheluiIdnos.
Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de
hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportatede
plante, fapt pentru care sunt admisein combatereaintegratS,dar fbrd sd se faci
abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschisela culoare, se mai numescSi masini
albe.Ele ac[ioneaz6,
asuprainsectelor(ou6,larve, adulti) prin asfixie, formdndin
jurul acestorao peliculLftn6, ermeticd.Asupra tegumentelormoi ale insectelor
se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS.Acfiunea asfixiantd este superioard
sdpunului,deoarece,in urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa
cu care a emulsionat,devenindmai greu levigabild. Acest lucru poateduce,in
cazul folosirilor abuzive, la astupareaorganelor de respirafie ale plantelor
Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor: 69
cultura mare,pdsuni Sifdnele

(lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative


asupralongevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile
minerale in mod abuziv, este acela ctr aceste uleiuri afecteazl qi insectele
folositoare.Nu sunttoxice pentruom gi animale.Ca urmarea folosirii lor iama
sauprimdvaratimpuriu, nu se stabilesctimpi de pavzil.
Dacd ne putem procura parafrri lichid6, putem preparain gospoddrieun
ulei emulsionabil,prin addugareaa0,2-0,5Yodetergentlichid din cel folosit la
sp[latul cu ma$ina.Se amestecdenergic. Se face proba cu apd. La nevoie, se
mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la
judelenepentruprotecfiaplantelorsaude la fitofarmaciile s[tegti.
inspectoratele
Uleiul parafinic romdnesc,US-92, numit Si ulei spindel, este produs de
OLTCHIM RAmnicu Vdlcea gi se folosegtein concentraliede l,5Yo pentru
shopiri la pomi . Este foarte important s[ se respectemomentul optim de
tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numitafazA "urechiug[ de
goarece"moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru
(Turdacupral; in concentrafiede 0,2Yo,pentru a preveni infecliile primare cu
rapdn.

3.7.3.Preparatecare omoari virusurile, bacteriile,ciupercile(grupa


"fungicide")
C6tevapreparatemai imp,ortantesunt:
- sulful muiabil;
- sulfatul de cupru (max. 3 kglha/an,substanflactivi) - in pomi
cultur6,viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearndbordelezi
sauoxicloruri de cupru;
- zaamasulfocalcicd(culturi perene);
- arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor
bacteriozegi viroze),
Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert
Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci
gr eSelilenoastre tehnologice"
70 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdtuni fiftnele

3.E. CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA
BIOLOGICA

Deoareceunele buruieni nu numai ci nu concureazi planteleagricole,ci


le stimuleazi cregtereasau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile
leguminoase,buruienilet0r6toare,cele cu talie micd g.a.),in firile europenede
limbd germani se folosegtein locul termenului de "buruian6",acelade "plantil
insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt
cele mai importantegi obligatoriude folosit. Dintre aceste4menfion6m:
- asolamentoptim;
- folosireaingrdg[mintelorverzi;
- fertilizareaechilibrat6;
- densitateaoptimd de sem[nat;
- mulcirea;
- folosireaunor soiuri cu cregtereviguroasd;
- folosireaculturilor asociate.
La nevoie, culturile neprdgitoarese pot transformain culturi prdqitoare
prin adoptareaunor scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se
compenseazlprin cregtereaprefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor
piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnafulin
r6nduri simple sauin benzi de doud r6nduri. in aceasti situafie,devineposibil5
utilizarea cultivatorului - pieptenecdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau a
grapei- perie,inaintede rds5rire.
in completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative:
combatereamecanicd,combatereatermicd Si combatereamanuald.
Combaterea mecanicd, seefectueazi,,in principal, cu urm6toareleutilaje:
- plugul fbrd antetrupifa"mai alesla dezmirigtit;
- cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?n specialpe terenurilecu
pir;
- cultivatorul pentruplantetehnice;
- cultivatorul - prdgitortip pieptene,care esteun cultivator special
pentruprlgit cu distanfdmicd intre rdnduri. Are l[fime marede lucru (6 m) gi ca
Capitolul IIL Cultivareo biologicd a plontelor: 7l
cultura mare,pdsuni SiJiinele
organeactive nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele au
trei pozitii de lucru: deasuprasolului (pentrufurif5, de exemplu),superficial tn
sol Simai addnc in sol;
- grapacu discuri;
- grapavibratoare;
- grapa - perie (se
foloseStetnainte de semdnatsauplantat).
Combatereatermicd a buruienilor, se realizeazilcu ajutorul instalaf,ei
cu propan lichid, montati pe tractor. Temperaturade ardereeste de 50 - 700c.
Solul se incdlzegtedoar cdliva centimetri in adAncime.Instalalia poate lucra
inainte de semdnat, imediat dupd semdnat,precum dupd rdsdrirea culturii.
si
Fiind costisitoare,poate deservimai multe intreprinderi. Exista gi instalalii de
ardere ieftine, portabile, pentru suprafefemai mici. Acestea se pot folosi qi
pentru curilirea zilpezi| Combatereatermici a buruienilor s-a rlspdndit la
cultura legumelor,porumb gi sfecli.
Combaterea manuald a buruienilor, se practicl frecvent in agricultura
biologicd. S-au conceputdiferite tipuri de sape ergonomice,cultivatoare cu
roatd,unelte wolf, pentru a uguramunca. tn culturile de plante neprdgitoarese
foloseqteoticul. in agriculturabiologici, folosireaerbicideloresteinterzisa.

3.9.NOTTUMDE PRATOTEHNTCA
Brol,ocrcA

Epocile de tiiere a ierbii se vor alterna, pentru a se favoriza


autoinsimdnlareape toati suprafafa.in fiecare an se va tncepe pagunatulpe alt6
parceld.Timpul de pdgunatpe o parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat,se
grdpeazd' pentru imprigtierea excrementelor,aerisirea
felinei gi activareaviefii
solului. Se va urmdri prin toatemijloacelemenlinereaunei compozifii floristice
cdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectua
suprainsdmdnf 6ri periodice.
Timpul de pavzAintre dou6 cosiri sau doui pfuuniri va fi suficientde
mare,pentru ca in covorul vegetals6 se instalezegi sd semenfind speciilede
vigoaremai slabd,plantelemedicinalegi aromatice.
72 Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare, pdsuni si fdnete
Folosireaingrdq[mintelornaturaleprelungegteviafa ierburilor, deoarece
microflora de descompunerede la suprafafa solului se reduce, iar raportul
proteine/energiedin.rafiade furajarese imbuniti{egte.
in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoi
p[ios, ceeace influenfeazi pozitiv rezistenfaierbii la iernare,pornireatimpurie
in vegetafie,precumqi viafa solului.
Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtereintensivi.
Cosirea se efectueaz6dupi amiaza sau seara,c6nd iarba a acumulat energie
luminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfine
densitateapajigtii gi penhu a se evita introducereain nutref a sporilor de
mucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillusflavus, rdspunzdtorde aparilia
in frn a alfatoxinelor. De asemenea,cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul se
usucdmai repede.

3.10. ORGANIZAREA TERIRORIT]LUI AGRICOL,


CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT,
A APEI $I A AERT]LUI TN ZONA

Organtzareateritoriului agricol vaviza menlinereaunui peisaj natural


cu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarcinfelenite, biotopuri
umede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare,vor fi
pietruite sau asfaltate.Organizareaterenului agricol poate fi ficut6 in doui
moduri: convenfional(monoton)gi ecologic(diversificat).
Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducerea
drasticd a poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsul
intreprinderii, cdt gi in afara acesteia.Solele lucrate biologic se vor delimita in
mod foarte clar. Acolo unde existi suspiciunede poluare,organul de inspecfie
va indica efectuareade analizeperiodicela sol, apd,plantegi va comparadatele
cu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd de
polietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd.de pvc (policloruri de
Capitolul lil. Cultivarea biologicd a plantelor: 73
cultura mare,pdsuni SifineSe

vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul


intreprinderii,ci vor fi predateintreprinderilorde colectare.
DefrigSrileprin arderesauardereapaielor trebuieredusela minim.
.
Seva evita consumulexageratde apdde suprafafdsaude addncime.
De asemenease va evita procesulde sdrdturarea solului.

3.11.CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR


AROMATICE $I MEDICINALE

Cultura plantelor medicinale gi aromatice este o activitate foarte


spacializatd,fapt pentrucareconsultanlaesteobligatorie.
Seva evita amplasoreaculturilor in apropiereaunor resursede poluare
(fabrici de ciment, combinatechimice, ferme zootehniceetc.). Distanfafafd de
goselelenafionaleva fi de minim 50 m, iar fafd de drumurile de cAmp,de minim
5 m. La nevoie sevor infiinfa perdelede protecfie.
Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6.
Gunoiul proaspdtse va administrainainte de pornirea in vegetafiea plantelor,
toamna tArziu sau iarna.
SdmdnlaSi materialul sdditor vor proveni din inheprinderi biologice,
excepfiefacdndspeciilepereneundesdmdnfagi materialulsiditor pot proveni gi
de la intreprindericonvenfionale.
Imediat dupd recoltarese va efecfuacondilionareaproducfiei, carent
se va depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in
contactcu substanfecareo pot murdiri.
Dup[ condilionarea materiei prime aceastase usucd, intr-un spaliu
inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan.
Umiditateafinald trebuie si fie de 8 Yo.La uscareamateriei prime tratamentele
chimice sunt categoricinterzise
Nu se recomandl o mdrunlire exageratS.inainte de ambalare,drogul
va aveatemperaturamediului din spaliul de ambalare.Ambalajul nu trebuie sd
74 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:

luminii.
Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor
efectuacontroalesdptflmdnaleprivind condifiile de pdstrare.
Culegereade plante, ciuperci gi fructe din flora spontand,se considerd
partea agriculturii biologice, iar recoltapoatefi certificatddac6:
- suprafefelede provenienfdnu au fost tratatein ultimii trei ani
cu substanfeinterzise;
- culesulnu afecteazi stabilitateaecologicda zonelor naturalegi
nu pericliteaz6existenfaspeciilor.
Zona de recoltaretrebuie bine delimitat[ geografic.Activitatea de cules
trebuie bine documentathgi si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare
trebuie s[ fie departede arealelecultivate?nmod convenfional.
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind ueSterereaanimalelor 75

CAPITOLUL ry

rnfiuolocrr Bror,ocrcEpRrwNDcRE$TEREA
AhI-IMALELOR

4.1. GENERALTTATT

Labaza cregteriipentruanimaletrebuiesi stea:


- respecfulpentru animale;
- tehnologiilede cregtereconformecu cerinfelenaturaleale speciei;
- corelareacu suprafafade terenagricol disponibili.
Referitor la condiliile de stabulafie in cregtereaanimalelor, acestea
trebuiesI se caraterizezepin:
- posibilitili sporitede miqcare;
- spafiide linigte;
- aqternutdin materialenaturale;
- lumini naturald:
- umbr6;
- protejareimpotriva vAnturilorgi ploilor;
- aer qi api proaspete;
- furajareechilibratd.
- grajdurile nu se vor construipe gritare sauacestease vor desfiin{a;
- animalelesi aibd posibilitateade a ieqi in aer liber gi, pe c6t posibil, la
p6gune;
- iluminatul artificial va fi reglementatde organelede conhol;
- materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd
confindsubstanfepotenlialtoxice .
Mlrimea turmei nu trebuie si influenfeze negativ modelul
comportamentalal speciei,prin urmare animaleledin turmd nu vor fi crescute
izolat.
76 Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creStereaanimalelor

Taurinele vor fi crescutein sistem nelegat sau cu legare temporard.


Transhumantagi practicile nomadesunt acceptatenumai pe terenuri neinfectate
cu chimicale.Sistemulde pa.gunat
cu ajutorul plstorului electric esteinterzis.
Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura
posibilitililor , la plgune. Scroafelevor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare.
in general,scroafeletrebuiesi aibl acceszilnic in aer liber. Scurtareadinfilor 9i
tiierea cozilor sunt interzise.
Crestereapdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[
posibilitateasi scurme,sd ciuguleascdgi sd se odihneasclpe caprede lemn. De
asemeneavor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in
cuibare.Grajdurile de pislri vor dispunede luminl naturald,odihna de noapte
fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtareaciocurilor gi aripilor se
va evita pe cAt posibil. Palmipedeletrebuie sd dispund de api. Reproducerea
animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile
geneticegi transferurilede embrioni.
Raseletrebuie sd fie bine adaptatela condiliile locale. impiedicarea
piciarelor saulegareala f[rug in timpul plqunafului sunt de asemeneainterzise.
Singurelemanipuldriadmiseasupraanimalelorsunt: castrarea,scurtarea
cozilor la miei, indepirtareacoarnelorgi marcareacu inele.

4.2.iNCARcATun,q.CUANIMALELA HEcTAR

in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de 1


UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de
obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si provin[ din
intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd
cooperareaintre doud saumai multe intreprinderibiologice.
De relinut faptul c6, pdndin momentulin care se va dispune?ntotalitate
de furaje biologice, se admite achizfionareade furaje convenfionaleintr-o
anumitd structur[ gi in limite maxime, raportatela substanfauscatl - l0 Yoin
l5 % pentruporci gi 20/opentrup[s[ri.
cazulrumegdtoarelor,
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creSterereaanimalelor 77

4.3. ALIMENTATIA

Furajeleutilizate in hrana animalelorvor corespundecerinfelornaturale


ale speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrstaanimalelor qi
productivitate,av6ndca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune.
Este interzisi cu deslvdrqireutilizarea antibioticelor,a stimulenfilor chimici, a
ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente,
produseprin sintezi chimici estelimitat.
in alimentafiataurinelor se va urmlri ca acesteasi dispun6,la discrefie
de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[
plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara,
pdgunatulse va completa cu fhrl care trebuie sI aibd o compozilie floristicd
foarte bogat6.
Nutreful concenhatin cazul taurinelorva fi format din groturide cereale
gi boabe de leguminoase.Nu se admite furaj proteic de origine animald" cu
excepfiaproteineidin lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAnaa
8-a. in anumite situafii speciale,controlorii pot aprobafolosirea laptelui praf,
ftrl adausde antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru
taurinelela ingrigat va fi porumbul siloz. in padoc vor exista: frini de roc[,
saregi cret6.
in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe
controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionalein
alimentafiamieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte sau laptele de
vaci convenfional,cu men{iuneac6, in cazul sacrificdrii lor carnease va vinde
la convenfional.
Porcii vor primi obligatoriu fibroaseqi vor aveaaccesla pdgunat.Ei vor
nutref succulent.Se interzicealimentafiaporcilor cu nutre{
primi de asemenea,
concentrat.
Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdrefurajeri sau/qifiin6 de
lucernd,boabede cereale.Rafele, gdgtelegi curcile trebuie sI consumegi ele
nutrefcelulozic.
78 Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereaanimalelor

Ca produse medicinalenaturale, pentru toate speciile de animale sunt


considerate:ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi
semintelede in.

4.4. ACHIZITIONAREA DE AI\IIMALE

Toate animalelecumpirate, trebuie sd se nascdgi sI provini de reguli,


din intreprinderi specializate.Dacd acest lucru nu este posibil, se admite
cumpirarea de animale din agricultura convenfionald,in limita a l0 Yo din
numirul de animaleexistentein intreprindere.
Sunt admiseurmdtoareleexcepfii:
- vifeii pdni la 4 sdptim6nidac[ s-auhrlnit cu colostrugi lapteintegral;
- puii de maximum o sdpt[mdn6;
La cumpirare purceii trebuie sI aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult
de25kg.
Achizifionareapdsirilor seva face, cu prioritate,din intreprinderilecare
practicd sistemulde cregterela sol, cu padocin aer liber. Se vor preferarasele
lent crescitoare.

4.5. PROBLEME SANITAR - VI,TERINARE

in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor, trebuie stabilite


cauzele (de regul6, gregelile de management)gi misurile de eliminare a
acestora.Sevor folosi numaimedicamentelenaturale,bolile vor fi tratatenumai
prin homeopatie,fitoterapiegi acupuncturd.Acesteanu se vor folosi niciodati
in scop preventiv. Tratamentelealopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[
alternativ6.
Chimioterapiase admitedoarin urmdtoarelesitualii:
- pentru a salvaviafa;
- pentrua evita suferintainutil6;
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind uegterereaanimalelor 79

- pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamentenafurale


eficiente.
Toate mdsurile sanitar-veterinarevor fi consemnatein jurnalul de
s[n6tate, document supus conholului. Se vor respectatimpii de pauzd dup[
medicafie,caresunt dubli fafi de agriculturaconvenfionald.
La alegereametodeide tratament,se va aveain vederestresareaminimd
a animalelor.Vaccinlrile sunt permiseprin efectul legii sauin cazul unor boli
endemice.

4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR SI SACRIFICAREA

Transporfulanimalelorgi sacrificareatrebuie astfel efectuatelncdt sd se


reduci la minim stresulqi suferinfeleinutile. in timpul transportului,animalele
se furajeaz[, se adap[ gi li se asigur[ aqternut.Ele vor fi insofitede un ingrijitor.
Nu se vor transportaimpreunntipuri diferite de animale(specie,vdrst[, sex).in
timpul transportuluise vor administratranchilizante.Transportulpe rofi (rutier,
feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore.
La abatoare,inainte de sacrificare,animalelorli se vor creeacondilii de
odihn6.Animalelecirora li se ia sdngele,se vor anesteziain mod eficient,iar
duratasdngerlrii nu va fi mai marede 45 de secunde.

4.7.APICULTT]RA BIOLOGICA

in ce priveqtecreqterea
bilogicda albinelorestede remarcatfaptul c6,toate
materialelede construcliea stupuluivor fi naturale:lemn,paie,lut. Perefiiinteriori,
cu excepfiapodelei,nu se vor trata cu mijloace de impregnare.Pentrupodeaqi
perefii exteriori,mijloacelede impregnarenu vor confinecompugitoxici (se
recomanddulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acestatrebuie si
asigurenecesitiililepopulafieide albine.Tdiereaaripilor albineloresteinterzisl.
Flranasuplimentardva contine 90 Vo ingredientenaturalegi se folosegte
numai in prag de iarnd.Produselefarmaceuticede sintezdsunt interzise.Pentru
igienastupuluiseadmit:Bacillusthuringiensis,acid acetic,acidlactic,acidformic,
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereqanimalelor

acid oxalic. La recoltareamierii nu se vor folosi substanterepelente,toxice. La


prelucrareamierii, aceastanu se va incdlzi la peste400C,pentrua nu se distruge
enzimele.Apicultorul trebuie si intocmeascdun plan pastoraL in apiculturd
conversiadureazlI an.
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a 8l
ddundtor i Ior tn horti cultur d

CAPITOLUL V

PRINCTPITNOr PRrVI\D COMBATEREA BOLTLOR$r A


oAuNAroRILoRix rronrtwTIcULTURA
Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd
optic6, pe baza noului concept denumit combatereo integratd pi care are o
cuprinderemai larg5,cu referiregi asupraburuienilor.
Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de control al
bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor,care folosegtetoate
metodeletehnice in scopul de a menline populaliile diundtorilor gi agenfilor
patogenila un nivel cdt mai scdzut,pentrua nu producedauneeconomice
Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic
(OICB), explicd conceptulde combatereintegratdca un complexde metodede
conhol care foloseqte,in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode
corespunzStoare
cerinleloreconomice,ecologicegi toxicologice.
Conceptul combaterii integrate a bolilor gi dlunltorilor (IPDM), se
bazeazApe efectelecolateralenegativeale protecfiei chimice a plantelor gi pe
transferul unor principii ecologicein domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,
r996).
intrucdt numdrul de tratamentecu substanfechimice a luat amploarepe
mdsuraintensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuatein seregi in
plantafiilede tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind8-12 tratamente?nlivezi qi
vii saupeste 15 tratamentein culturi de serd,aceastaa avut urmdri graveasupra
ecosistemelor gi in privinfa poluirii produselor. Introducerea metodelor
modernede combaterepe bazi de avertizareprin sistemeinformajionalepentru
principalii agenfi patogenica, de exemplu,mana vilei de vie, rapdnul la mdr,
manala cartof etc. au permis scldereanumSruluide tratamentela vila de vie de
la9-lZla4-6 pe an.
in condiliile actuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au
diminuat gi fir6mifat in parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat
82 Capitolul V. Principii noi privind combotereabolilor Si o
ddundtorilor tn horticulturd

producdndu-seimportante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului


agenlilorpatogenigi diun[tori.
Sectorul hortiviticol reprezintE,in planul generalal ecosistemelor,prin
intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa
biodiversitdfii, datoriti caracterului sdustatic (construcfii de sere,plantafii de
duratdmare),omogenSi unilateral tnfolosinfd, prin monoculturigi schimbdriin
structuraspeciilorgi sortimentuluidupdun numir marede ani.
Cultivarea pe suprafele mari creeazdconditii favorabile pentru agentii
patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi,
entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagitimp, superioritateasupra
antagonigtilor,micoparazifilor,concurenfiai agenfilorpatogeniimportanfi.
Tratamentelemasive cu pesticidepot diminua nu numai agenfii patogeni
saudiun[tori, ci gi bacteriile,fungii, protozoarele,viermii, rdmele,pdianjenii 9i
materieiorganice.
alte insectefolositoarein descompunerea
Dupd M. L. Flint si R. VandenBosch (198/), combatereaintegrati fine
seamade un num6rmare de factori, astfel:
- factori de clim[ (temperaturiextreme,umiditate,fotoperioaddetc.);
- sensibilitateagi rezistenfaplantelorla factori de stres;
- durata sezonuluide culturi gi scopul culturii (pentru fructe, seminfe,
rdddcinietc.).
Astfel, durataculturii de la foarte scurtd,de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani
in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit diversitatea
agenfilorpatogeni,a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor.
in agroecosistemelemai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii
patogenisauddundtorisunt mai redusefa!6 de sistemulmonoculturii.
Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh
intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele
situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse
inveligului foliar.
Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazdgav
recoltele (mana, flinare4 gdndaculde Coloradoetc.), dar severitateaatacului
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a 83
ddundtor i Ior in horti cultur d

estein funcfie de condifiile climatice,de nivelul de sensibilitateal speciei,dar qi


de nivelul tehnologieide culturd.
Combatereaunor ddun6torigi agenfi patogeniimportanli se realizeaz[ gi
prin folosireade priddtori gi parazitoiziai acestora.Asffel, in cazul Laspeyresia
pomonellain Moldova se cunosc72 speciiparazitoide(Babidorich, /9S3) qi 33
de speciide prdd[tori, Firma" BIOBEST'din Olandain 1994,comercializa14
prldatori.
Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc
oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfialein
densitateapopulafiilor gi intensitateaatacului agenfilor patogeni (7. Baicu,
1996).S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfdla
patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitateamare ii fac
sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar
monoculturaii sporeqtefrecvenfa. Este vorba despre culturile de tomate gi.
castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe,pentru export gi la producitorii
comercialicu suprafefemai mici, cazuriin carenu se respectdrotafiile. Aceastd
situafieestegi mai pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se
constat[ cazurri'de adaptarea parazi[ilorpe unii portaltoi sau unele soiuri. De
asemeneafolosirea frecventi a unor fungicide pentru combatereamanei la vila
de vie a dus la favoizarea ataculuide fiinare.
AcesteconstatEriau determinatgdsireaunei solufii de combaterea bolilor
gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor sistemului integrat. Studiile
aprofundateprivind etiologia agenlilor patogenigi a dlundtorilor, au inceput sd
surprinddfazelevulnerabilein proceselede dezvoltaregi reproducere.
Astfel, s-au pus la punct metodenoi de combaterea canceruluibacterian
la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau
.4grobacteriumvitis la vila de vie in momentulplantirii.
Fluturele verzei (Pyeris brossicae)poate fi combbtut cu Trybliographa
rapae Westw. sauAleocharo bilineata Gyll.
in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamentecu abur (in
s€re).
84 Capitolul V. Principii noi privind combqtereabolilor Si a
ddundtor i lor in horti cult urd

Tratamentelepe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de


agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul
exploatafiilormici gi mijlocii, esteimportantca, pebazaunor inspecfiiefectuate
de agenfi profesioniqti,pe bazaunor analizegi probe de plante gi parazifi sd se
studiezefrecvenfaqi intensitateaatacului.
in analizaoportunitifii gi rentabilitifii tratamentuluiconform principiilor
combaterii integrate, se va fine seamade cosful acestora,dar qi de efectul
poluantasupraproduselor.
in lucrarea "Principles of integratedpest and diseasemanagement"T.
Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii
llinor tratamente tn func[ie de intensitateaSi frecvenla atacului, dar qi de
aspecteleeconomiceprivind costul substanfelorpesticide.
Principiile agriculturii biologice exclud folosireapesticidelor,atAtcele de
contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii remanente,dar gi
fitotoxicitdfii.
in protecfiaplantelor pe bazAde substanfechimice sunt din ce in ce mai
frecvent recomandateproduse cu toxicitate scdzut5gi persistenfi redus6,iar
aplicarealor sd se facd prin metode selectivegi in contact minim cu mediul
inconjurdtor.
Riscul de a nu efectuanici un tratamenteste,uneori, mult mai grav faf[ de
riscurile formdrii de micotoxine saufitoalexineindusede agenfii micotici, chiar
mai mult decdtcele produsede reziduurilede pesticideQ. Baicu, /,996).
in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd"
cunoagtereabiologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi
stabilirea mlsurilor de combatereln strinsd relafie cu protecfia mediului prin
reducereala minimum a pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei
integrateo constituieintroducereade cultivari rezistenlila boli qi ddunltori.
Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asociereaarmonioasda unor
metode diversificate de combatere.Capacitateapatogenilor gi parazifilor de a
produce daune poate fi diminuatd in permanenld,dacd se acfioneazdasupra
echilibruluipoziliei lor in agroecosistem.
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a 85
ddundtorilor in horticulturd

Orice mdsur6trebuie consideratdin contextul intregului ecosistem,fiind


important s[ cunoaqtemfaptul cd fiecare culturi este o situalie unica, avind
uneleparticularitdtigi o anumitdsensibilitatela stresuriabiotice.
Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere,ceea ce
inseamndabandonareametodelor de combaterepur chimice gi restrdngerea
folosirii lor, asociereaacestoracu metode biologice, fizice gi agrotehnice.
Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea
raselorrezistentela pesticidegi, in acelagitimp furnizeazi,o mai bund protecfie
a organismelor
benefice.
Foarte adeseacombatereachimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste,dar
inhe rezistenfaunor cultivari gi combatereachimicd poatesd existe sinergisme.
F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17
specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substantebiologic
active, in special feromoni. De asemenea,sunt prezentate peste 100 de
microorganismeantagoniste,produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru
combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic,
disponibile. Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic
aplicativpentrulupta integrati (tabelul 5.1.).
86 Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si a
ddundtorilor tn horticulturd

Tabelul5.1.
Model metodologicaplicativ pentrulupta integrati
(dup[ Fenari Si colob. 1990)
Identificareastadiului
Faza I
fenolosic al plantei Opera{iuni:
Diagnoza
ldentificareaparazitului
Cercetareainamicilor naturali se numbri ouile, coloniile vii, indivizii
prezen{i in mediul ambiant gi activi, indivizii parazili: prezenfa de
apreciereafrecvenfeilor reziduuri care indici activitatea
Faza q II-a parazitului (scuame, rodturi,
VeriJicarea excremente); se verific[ densitatea
condiyiilor popula{iei (capcane sexuale, captatoare
ambientqle de spori): se verifici paramehii climatici.
Cercetiirigi determiniri asupra ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gi
pragului de intervenfie cercetiiriasuprahiperparazifilor
referitoare la oarazit
Determinarea momentuluide deptrgirea pragului: capcane sexuale,
Faza a III-a
intervenfie in funclie de prelevarede egantioane,captarede spori,
Intewen(ii
prezenta organismelor utile parametriiclimatici
Asronomice Iucriri Ie solul ui. tiiieri. fertilizare. irisare
- eliminareaorganelorvegetalevittrmate
- protejareade rdnire
Fizice - protejareade adversitifi meteorologice
- dendrochirursia
- utilizareade principii active (selective)
Faza a IV-a Chimice
contraDatogenuluisi fitofaeului
Integrarea Si
- utilizareade bioinsecticide(Bacillus
planificarea
thuringiensis)
intervenliilor Biologice
- lansareade pridltori gi parazitoizi
- conseryareafauneiutile
feromoni ("Mastrap", "Traptest");
metode de creare de "confuzii";
Biotehnologice
insecticide regulatoare de dezvoltare:
metode"autocide"