Sunteți pe pagina 1din 4

ALCOOLISMUL - PROBLEMĂ MEDICO – BIOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ

Plan:

1. Alcoolismul – problemă socială.


2. Mecanismul influenței alcoolului asupra organismului uman.
3. Influența alcoolului asupra diverselor sisteme de organe.

1. Alcoolismul ca problemă socială. Alcoolismul este o problemă socială gravă, iar bazele
consumului abuziv de alcool se pun în copilărie şi adolescenţă. După datele lui Лисицин Ю. ,
96,2% dintre alcoolici şi-au format deprinderea de consum sistematic a băuturilor spirtoase până
la vârsta de 15 ani, iar 1/3 au aflat gustul acestuia până la 10 ani. S-a stabilit că 74,8% dintre
elevii claselor a 8-10 consumă băuturi tari în familie, îndeosebi, la sărbători şi ceremonii pentru
adulţi (cununii, cumătrii, nunţi etc.), făcând treptat din acesta o deprindere de viaţă. Circa
23,2%, dintre adolescenții de 15 ani folosesc sporadic băuturi alcoolice, cota lor fiind în creștere
pe măsura înaintării în vârstă: la 16 ani – 33,8%, la 17 ani – 52,7%, la 18 ani – 79,3%.
Din cauza părinţilor ce fac abuz de alcool copiii nimeresc sub tutela statului, în orfelinate şi
case de copii, iar mamele şi taţii lor sunt lipsiţi de drepturile părinteşti. Se risipesc căsniciile, se
distrug familiile, în care uneori se produc tragedii grave, caracterizate prin violenţă şi
omucideri. Din cauza acestei boli anual decedează peste 3,5 milioane de oameni.
2. Mecanismul influenţei alcoolului asupra organismului uman. Alcoolul este absorbit în
sânge, fiind transportat spre toate ţesuturile corpului uman. Din sânge el nimereşte în ţesuturile
diferitelor sisteme de organe, fiind absorbit în ele mult mai repede, decât apa. Circa 90% din
alcool se oxidează în ficat de către fermenţii acestui organ, iar 10% din el se elimină cu urina,
sudoarea şi cu aerul expirat. Efectul toxic exercitat de alcool asupra organismului uman rezidă
din formarea aldehidei acetice, o substanţă toxică care dereglează metabolismul general şi
otrăveşte organismul. Produsele intermediare, care rezidă din metabolismul alcoolului, chiar
după o singură folosire a acestuia, se reţin în organism peste două săptămâni, creşte nivelul
colesterolului şi concentraţia acizilor graşi nesaturaţi în celulele ficatului, se dereglează funcţiile
fiziologice ale acestuia.
Peste 30% din alcoolul consumat este reţinut de celulele nervoase. Alcoolul influenţează
activitatea neuronilor şi dereglează starea sistemului nervos central. Aceasta se referă, în primul
rând, la stratul cortical al creierului, iar mai apoi, alcoolul afectează şi centrii motori din măduva
spinării şi straturile profunde ale creierului. Acţiunea selectivă asupra creierului este determinată
de componenţa chimică a neuronilor, formaţi din lipide şi substanţe lipoide, care se dizolvă în
1
alcool. Alcoolul pătrunde în neuroni şi dereglează starea funcţională a acestora, reduce
capacitatea de muncă intelectuală a individului. Folosirea rară a alcoolului produce în neuroni
doar schimbări funcţionale, iar consumul sistematic perturbează grav starea sistemului nervos
central, conduce la schimbări degenerative ale neuronilor. S-a stabilit că din cei 14 milioane de
neuroni ai creierului uman, în rezultatul unei intoxicaţii grave cu alcool pier peste 20 milioane
dintre ei, adică sunt pierdute celulele care –l fac pe om – om cu raţiune.
În stare de alcoolemie uşoară: alcoolul dereglează procesele de excitaţie şi inhibiţie din
scoarţa cerebrală, predomină excitabilitatea acesteia, în timp ce straturile profunde ale creierului
cad în stare de inhibiţie. Această stare se răsfrânge asupra comportamentului uman: se
ameliorează procesele de analiză şi sinteză, creşte dispoziţia, apare încrederea în sine şi în
forţele proprii, dorinţa de comunicare cu persoanele din anturajul individului. Tocmai aceste
senzații tari îi fac pe indivizii cu caracterul slab să devină dependenți de alcool. Treptat însă, pe
măsura intensificării absorbției alcoolului din sânge în țesutul nervos, se dereglează logica
gândirii, se pierde consecutivitatea expunerii gândurilor, se trece la comunicarea pe ton ridicat,
însoţită de mişcări nesigure şi inexacte.
În stare de alcoolemie medie: starea de inhibiţie se răspândeşte în straturile profunde ale
creierului, ceea ce se răsfrânge asupra comportamentului uman: buna dispoziţie se preschimbă
în nemulţumire, în sfidarea celor din anturajul apropiat, în agresivitate. Individul îşi pierde
capacitatea de a aprecia situaţia reală la justa ei valoare, din care considerent acţiunile lui pot fi
imprevizibile şi chiar periculoase. Vorbirea este incertă, lipsită de claritate, se dereglează
activitatea aparatului vestibular, ceea ce conduce la pierderea echilibrului şi dereglarea poziţiei
verticale a corpului. De regulă, această stare de alcoolemie se finalizează cu căderea
individului într-un somn profund. La trezire el este apatic, slăbit de puteri, nu are poftă de
mâncare, dar este însetat, având senzaţia de uscăciune în gură. Suferă capacitatea lui de muncă
fizică şi intelectuală, care degradează continuu, dacă consumul de alcool se transformă într-o
deprindere vicioasă.
Scriitorul arab Abdula – Faradj (sec. XIII) scria: consumul de vin îi conferă consumatorului
următoarele patru roluri: cel de păun: el se umflă în pene, atrage atenţia celor din jur, mişcările
îi sunt lente şi pline de importanţă; mai apoi, el este asemănător unei maimuţe: încercă să –i
imite pe cei din jur şi să glumească cu fiecare; în continuare omul devine asemănător leului:
încrezut în forţele proprii şi mândru de sine; într-un final el se transformă în porc şi adoarme
acolo unde se nimereşte.
Cea mai gravă complicație a alcoolismului, care apare la consumul excesiv de băutură, este
psihoza alcoolică. Circa 25-40% din numărul celor internați în staționarele de psihiatrie sunt
afectați anume de această boală.
2
2. Influența alcoolului asupra diverselor sisteme de organe. Influenţa alcoolului asupra
sistemului cardiovascular. Alcoolul afectează centrul vasomotor din bulbul rahidian, care
reglează tonusul vaselor sangvine. Vasele sangvine periferice ale băutorului sunt dilatate.
Dilatarea vaselor sangvine asigură creşterea cedării căldurii în mediul ambiant şi contribuie la
scăderea temperaturii corpului. Deseori senzaţiile de năduf pe care le încearcă băutorul nu
corespund realităţii, ceea ce este deosebit de periculos la temperaturile scăzute ale mediului
ambiant, care pot provoca decesul persoanei prin îngheţare. Alcoolul dereglează activitatea
sistemului cardiovascular, provoacă insuficiența cardiacă. Dacă în mod obișnuit, schimbările
vaselor sangvine, determinate de sclerozarea lor, se manifestă după vârsta de 40 de ani, apoi la
alcoolici ele se instalează chiar de la 25-30 de ani.
În unele cazuri, consumul unei doze mari de alcool poate provoca decesul din cauza
dereglării ritmului cardiac. Astfel, peste 60% dintre alcoolici mor înainte de vârsta de 60 de ani.
Alcoolul afectează toxic mușchiul cardiac provocând cardiomiopatia alcoolică. Nivelul
morbidității bărbaților prin boala hipertensivă este de 4 ori mai mare, decât la nebăutori.
Influenţa alcoolului asupra sistemului respirator. Vaporii de alcool influențează țesutul
pulmonar, favorizând apariția bronșitei cronice și a laringitei. Consumatorii de alcool sunt
afectați cel mai frecvent de tuberculoza pulmonară, cota acestora fiind cu 14-20% mai mare,
decât la persoanele ce nu consumă alcool.
Influenţa alcoolului asupra sistemului digestiv. Alcoolul afectează grav ficatul, provocă
ciroza hepatică, care este cauza decesului multor persoane. El provoacă dereglarea
metabolismului proteic, glucidic și lipidic, modificarea activității fermenților ficatului.
Alcoolul distruge rinichii, provocând inflamația lor.
În Roma Antică consumul de băuturi spirtoase era interzis tinerilor până la vârsta de 30 de
ani. Savantul Gheorghii Efremov (Bulgaria) a stabilit că în 23 de familii de alcoolici s-au născut
15 copii morți și 8 monștri. Alcoolul reduce potența și libido-ul bărbaților, iar circa 1/3 dintre
ei suferă de dereglări ale funcțiilor bărbătești. Alcoolul pătrunde în celule sexuale și le distruge:
spermatozoizii priviți sub microscop par subdezvoltați, au o formă neregulată. Dacă un astfel de
spermatozoid asigură fecundarea uvulei, atunci fătul care se va naște poate suferi de dereglări
psihice, retenție în dezvoltarea fizică și intelectuală. Cu alte cuvinte, omul este lipsit de
posibilitatea de a avea o familie trainică și urmași sănătoși.
După abandonarea consumului de alcool, persoana bolnavă de alcoolism, poate da naștere
unei generații sănătoase doar după 2-3 ani. Femeile ce fac abuz de băuturi tari nasc înainte de
termen. Alcoolul pătrunde ușor în glandele mamare Astfel, consumul a circa 50 ml de alcool
asigură creșterea concentrației lui în lapte până la 25%, iar în sângele copilului alcoolul va
constitui 0,1%, ceea ce provoacă schimbări inevitabile în neuroni. Cu alte cuvinte, în opinia
3
savantului rus – genetician, Kolițov N., fiecare picătură de alcool îi adaugă copilului o picătură
de tâmpenie.

Bibliografie:
1. Tutunaru M. Evaluarea igienică a condițiilor instruirii în școlile profesionale din industria
ușoară și argumentarea măsurilor de asanare a lor. Teză de doctor în medicină. Chișinău,
2012. 181 p.
2. Игнатенко И.К., Степанова Г.В., Долгих С.Н. Использование гигиенических знаний
основ сохранения и укрепления здоровья подростка на уроках и по внеклассной
работе по биологии. Методические рекомендации. Кишинев, 1988. 35 с.
3. Сытинский Н.А. Алкоголь и мозг. Москва: Знание. 1979. 48 с.
4. Ураков И.Г. К чему приводит пьянство? Москва: Знание. 1986. 62 с.