Proiect Final

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE RESURSE MINERALE ŞI MEDIU

EVALUAREA IMPACTULUI ŞI RISCULUI PENTRU MEDIU
Implementarea unui sistem de

management al deşeurilor
pentru regiunea Maramureş
Nord
ÎNDRUMĂTOR: MASTERAND:
Prof.univ.Dr.ing. Vasile Oros ing. Taro Gilbert
Asist. ing Ştefania Stecz
Baia Mare
2010
Cuprins
2
1.Introducere------------------------------------------------------------------------------6
1.1.Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor-------------------------------------------------6
1.2. Scopul proiectului--------------------------------------------------------------------------9
2.Aspecte legale--------------------------------------------------------------------------11
2.1. Cadrul legal------------------------------------------------------------------------------11
2.2 Legislaţie conexă--------------------------------------------------------------------------16
2.3. Obiective şi cerinţe / ţinte naţionale pentru planificarea în gestionarea deşeurilor---------17
3.Situaţia existentă----------------------------------------------------------------------22
3.1.Calculul populaţiei deservite---------------------------------------------------------------22
3.2. Estimarea volumelor si cantităţilor ce vor fi generate în perioada 2012-2042------------23
3.3. Compoziţia medie a deşeurilor------------------------------------------------24
3.4. Calculul cantităţii de deşeuri---------------------------------------------------28
3.5. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale---------------------------29
3.6. Eliminarea deşeurilor municipale---------------------------------------------29
4.Alegerea şi descrierea locaţiei----------------------------------------------------------31
4.1. Date generale privind zona geografică--------------------------------------31
4.2. Analiza şi alegerea variantelor------------------------------------------------32
4.2.1. Geologia şi geomorfologia regiunii---------------------------------------------------------------33
4.2.2. Meteorologie și caracteristici climatice---------------------------------------------------------------------34
4.2.3. Vegetația-------------------------------------------------------------------------------------------------43
4.2.4. Fauna------------------------------------------------------------------------------------------------------44
4.2.5. Solurile----------------------------------------------------------------------------------------------------46
5.Managementul propus-----------------------------------------------------------------48
5.1. Scurta descriere a managementului-------------------------------------------------------48
6.Colectarea deşeurilor------------------------------------------------------------------50
6.1. Sisteme de pubele----------------------------------------------------------------50
6.2. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile---------54
6.3. Sisteme de colectare-------------------------------------------------------------58
6.4. Proceduri de colectare-----------------------------------------------------------59
7.Transportul deşeurilor-----------------------------------------------------------------62
7.1. Transportul rutier al deşeurilor-----------------------------------------------62
7.2. Necesarul de autovehicule------------------------------------------------------63
8. Centrul Integrat de Management al deşeurilor şi Depozitul
ecologic de deşeuri---------------------------------------------------------------66
8.1.Suprafaţa şi situaţia juridică----------------------------------------------------66
8.2.Informarea publică, asistenţa tehnică şi supervizarea------------------66
3
8.3. Perioada de realizare / executie-----------------------------------------------67
8.4. Informaţii privind producţia ce urmează a fi obţinută şi energia
necesară pentru procesul tehnologic----------------------------------------------67
8.5 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la
infrastructura existentă---------------------------------------------------------------68
8.6. Descrierea funcţională şi tehnologică a centrului integrat de
management al deşeurilor------------------------------------------------------------68
8.6.1.Depozitul ecologic--------------------------------------------------------------------------------------68
8.6.2.Calculul suprafeţei depozitului şi a volumului depozitat----------------------------------------------------69
8.6.3.Zona tehnică---------------------------------------------------------------------------------------------69
8.6.4.Procedura de acceptare a deşeurilor la centrul integrat de management al deşeurilor şi exploatarea zonei
de depozitare---------------------------------------------------------------------------------------------------------71
8.6.5.Lista de deşeuri acceptate in centrul integrat de management al deşeurilor :------------------------------72
9. Staţia de sortare a deşeurilor----------------------------------------------74

9.1.Lista deşeuri acceptate - statia de sortare---------------------------------74
9.2.Descrierea fluxului de deşeuri:-------------------------------------------------75
9.3.Sita tambur--------------------------------------------------------------------------77
9.4.Separatorul balistic----------------------------------------------------------------77
9.5.Instalaţia de aspirare-------------------------------------------------------------78
9.6.Separatorul magnetic-------------------------------------------------------------78
9.7.Posturi de sortare------------------------------------------------------------------79
9.8.Presa de balotat--------------------------------------------------------------------80
10.Staţia de compostare--------------------------------------------------------81
10.1. Date de proiectare:-------------------------------------------------------------81
10.2.Descriere fluxului de deşeuri--------------------------------------------------82
10.2.1.Zona de receptie a deşeurilor--------------------------------------------------------------------------------83
10.2.2.Construirea brazdelor de compostare-----------------------------------------------------------------------83
10.2.3.Procesul de maturare-----------------------------------------------------------------------------------------84
10.2.4.Stocarea compostului----------------------------------------------------------------------------------------84
10.3.Lista deşeuri acceptate statia de compostare----------------------------84

11.Depozitul ecologic------------------------------------------------------------85
11.1.Etanasare si sistem de drenaj-------------------------------------------------86
11.2.Sistemul de colectare a biogazului:-----------------------------------------88
11.3.Sistemul de colectare a apei pluviale:--------------------------------------88
11.4.Sistem de colectare a levigatului:-------------------------------------------89
12.Zona tehnica a centrul integrat de management al deşeurilor- -91
12.1. Clădirea adiminstrativa--------------------------------------------------------91
12.2.Cladirea de receptie si cantarul----------------------------------------------92
4
12.3.Atelierul mecanic-----------------------------------------------------------------92
12.4.Statia de alimentare cu carburanti------------------------------------------92
12.5.Statia de spalare a vehiculelor-----------------------------------------------93
12.6.Bazinul de stocare a levigatului----------------------------------------------93
12.7.Bazin de evapotranspiratie a apei pluviale--------------------------------93
12.8.Puturile de monitorizare a apei subterane--------------------------------94
12.9.Statia de tratare a apei uzate-------------------------------------------------94
13. Impactul asupra mediului----------------------------------------------96
13.1 Metodologie------------------------------------------------------------------------96
13.2. Apa-----------------------------------------------------------------------------------96
13.2.1. Sursele de poluare a apei------------------------------------------------------------------------------------97
13.2.2. Impactul prognozat------------------------------------------------------------------------------------------97
13.2.3.Masuri--------------------------------------------------------------------------------------------------------98
13.3. Aer-----------------------------------------------------------------------------------99
13.3.1. Surse de poluare a aerului----------------------------------------------------------------------------------99
13.3.2. Impactul prognozat----------------------------------------------------------------------------------------100
13.3.3. Masuri de reducere a impactului--------------------------------------------------------------------------100
13.4. Solul si geologia----------------------------------------------------------------101

13.4.1. Sursele de poluare a solului-------------------------------------------------------------------------------101
13.5. Zgomotul-------------------------------------------------------------------------102
13.5.1. Surse se poluare fonica------------------------------------------------------------------------------------102
13.5.2. Masuri de atenuare a impactului zgomotului------------------------------------------------------------103
13.6. Biodiversitatea------------------------------------------------------------------103
13.6.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat--------------------------------------------------------------104
13.7. Peisajul---------------------------------------------------------------------------105
13.7.2. Masuri de atenuare----------------------------------------------------------------------------------------105
13.8. Conditii sociale si economice-----------------------------------------------106

2.8.1. Impactul prognozat-----------------------------------------------------------------------------------------106
13.8.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat--------------------------------------------------------------108
13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala----------------------109

13.10. Monitorizarea------------------------------------------------------------------109
Bibliografie------------------------------------------------------------------------111
Bibliografie
1.Introducere
5
Managementul deşeurilor solite ridică o problemă majoră în prezent. Colectare şi
transportul defectuos al deşeurilor precum şi slaba cantitate de reciclare şi reutilizare a acestora a
determinat formarea unei cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri depozitate, uneori la voia
întâmplării şi de cele mai multe ori în condiţii neprielnice care pot afecta sănătatea populaţiei şi
pot duce la distrugerea habitatelor şi ecosistemelor. Pentru a preveni şi controla fluxul de
circulaţie a deşeurilor s-au implementat mai multe sisteme de management ale acestora, precum
şi sisteme de valorificare a deşeurilor moderne care permit reutilizarea a unei cantităţi mari de
deşeuri şi depozitarea din ce în ce mai puţin.
1.1.Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
Pentru a veni în ajutorul autorităţilor locale s-au elaborat în primul rând planuri naţionale
de gestionare a deşeurilor din care au derivat ulterior planuri judeţene şi locale de gestionare a
deşeurilor.
Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile

a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de
gestionare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de
planificare pentru următoarele aspecte:
- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planurile de

gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea
politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor.
- Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor:

Planurile de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de deşeuri care trebuie
colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacităţi şi
moduri de colectare, reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor funcţie de deşeurilor care
trebuie gestionate.
- Controlul măsurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea

zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor
tipuri de deşeuri
- Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: planurile de gestionare a deşeurilor

constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru operarea schemelor
6
de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe această bază, pot fi determinate
necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor
Complexitatea în continua creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestionării
deşeurilor conduc la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de reciclare, tratare şi/sau eliminare.
În multe cazuri, aceasta presupune facilităţi de reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor mai
mari şi mai complexe, ceea ce implică cooperarea a mai multor unităţi regionale privind
stabilirea şi operarea acestor facilităţi.
Definiţia Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
Un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este o descriere a:
• condiţiilor existente în domeniul gestionării deşeurilor;

• măsurilor şi acţiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor şi a punctelor slabe în
sistemul existent de gestionare a deşeurilor;
• condiţiile impuse în domeniul gestionarii deşeurilor luând în considerare:
- cerinţele UE şi naţionale;
- cerinţele regionale
• etapele necesare pentru respectarea acestor condiţii

• sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivel regional.
Necesitatea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
PJGD este cerut de către Uniunea Europeană ca şi instrument de planificare pe baza

căruia se poate obţine asistenţă financiară şi suport din partea UE. Este necesar să se asigure că
ţintele UE şi naţionale vor fi atinse şi că se vor identifica soluţiile durabile adaptate la condiţiile
specifice regionale.
PJGD asistă judeţul în proiectarea fluxului de deşeuri prin:
• viziune globală asupra etapelor din gestiunea deşeurilor, care mai departe ajută la
identificarea lipsurilor şi punctelor slabe ale sistemului care urmează a fi rezolvate prin
planificare integrată;
7
• identificarea soluţiilor durabile din punct de vedere economic şi ecologic, adaptate la
condiţiile locale specifice.
Beneficii ale Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
Beneficiile unui PJGD sunt reprezentate de:
• Facilitarea obţinerii de suport financiar din partea UE;

• Conformarea judeţului cu cerinţele legale;
• Atingerea de către judeţ a ţintelor naţionale prin posibilităţi şi opţiuni regionale şi
locale (la nivel de judeţ);
• Identificarea activităţilor la nivel de judeţ în domeniul gestionării deşeurilor în
consens cu alte judeţe;
• Utilizarea beneficiilor avantajelor locale (de ex.: capacităţi mari de reciclare într-
un judeţ) pentru atingerea ţintelor naţionale pentru judeţ;
• Compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacităţilor suficiente de
reciclare într-un judeţ) cu alte părţi ale regiunii;
• Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deşeurilor care nu poate fi
realizată la nivel de judeţ (de ex.: datorită cantităţilor reduse de deşeuri)
• Luarea unor decizii pe baza analizelor şi prognozelor în domeniul gestionării
deşeurilor;
• Stabilirea de capacităţi suficiente şi potrivite pentru gestionarea deşeurilor;
• Fluxuri transparente de deşeuri şi opţiuni pentru tratarea deşeurilor cu scopul de a
asigura capacităţi şi sisteme potrivite de colectare şi tratare;
• Identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea sau
minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;
• Stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.
• Determinarea necesităţilor viitoare de investiţii;
1.2. Scopul proiectului
Pe baza Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, judeţul Maramureş trebuie să îşi

elaboreze un sistem de management al deşeurilor valabil şi funcţional pentru tot judeţul. Datorită
barierei orografice ce desparte judeţul nostru în două părţi, gestionarea deşeurilor se va face
8
diferenţiat pe cele două părţi ale judeţului, respectiv în partea municipiului Baia Mare şi în partea
oraşului Sighetul Marmaţiei.
Proiectul propus doreşte implementarea teoretică a unui sistem de management al

deşeurilor ideal în partea nordică a judeţului Maramureş. Acest sistem ideal se compune din toate
etapele incluse în managementul deşeurilor şi se axează pe variantele cele mai performante,dar
totodată plauzibile de colectare, transport, sortare, reciclare şi depozitare a deşeurilor fiind în
oarecare măsură un sistem pe deplin implementabil.
Proiectul îşi propune o descriere a situaţiei actuale de management al deşeurilor urmat de

propunerea unei baze de management nou cu detalii constructive şi de amplasament specializate
pe regiunea Maramureş Nord, o descriere completă a fluxului tehnologic cu toate echipamentele
incluse. Menţionăm faptul că acest sistem de management cuprinde strict doar deşeurile
municipale solide colectate prin reţeaua de colectare a deşeurilor din oraşele, comunele şi satele
părţii de nord a judeţului Maramureş.
Termenul de deşeuri municipale include:
• deşeuri menajere;
• deşeuri comerciale asimilabile celor menajere;
• deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe;
• nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti;
• deşeuri voluminoase;
• deşeuri periculoase care apar în cantităţi reduse în deşeurile menajere, comerciale şi
provenind de la instituţii.
Principalul obiectiv al organizării gestionării deşeurilor municipale în România şi, de
asemenea, principalul obiectiv în planificarea regională/locală în domeniu este în primul rând:
1. Atingerea unui nivel înalt de colectare a deşeurilor generate prin conectarea unui
număr din ce în ce mai mare de generatori de deşeuri;
2. Conform ţintelor naţionale / regionale / locale, reducerea potenţialului de emisii

cauzate de deşeurile biodegradabile;
3. Conform ţintelor naţionale / regionale / locale, reducerea cantităţilor de deşeuri şi

creşterea cantităţilor reciclate;
9
4. Asigurarea de capacităţi suficiente de depozitare şi închiderea vechilor depozite
neconforme.
2.Aspecte legale
10
2.1. Cadrul legal
Legislaţia din domeniul gestionării deşeurilor a devenit o bază de orientare complexă şi

detaliată. În ultimii ani s-au reglementat o multitudine de activităţi legate de managementul
deşeurilor în vederea alinierii legislaţiei naţionale la legislaţia Uniunii Europene, iar odată cu
aderarea României la UE a fost impusă transpunerea în legislaţia naţională a aquis-ului
comunitar care cuprinde şi un larg spectru de reglementări din domeniul gestionării deşeurilor.
Pentru implementarea unui proiect de management al deşeurilor în România este
necesară o bună cunoaştere a legislaţie şi reglementărilor naţionale şi să se construiască baza
proiectului pe aceste reglementări.
În ceea ce urmează se prezintă o listă de reglementări naţionale şi europene de care s-a
ţinut cont şi pe baza cărora s-a construit acest proiect.
11
Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi
competente
Directiva Cadru privind Legea nr. 426/2001 pentru Reglementează activităţile de Ministerul Sănătăţii – evaluează
deşeurile nr.75/442/EEC, aprobarea Ordonanţei de gestionare a deşeurilor în condiţii impactul produs de deşeuri asupra
amendată de Directiva Urgenţă nr.78/2000 privind de protecţie a sănătăţii populaţiei şi sănătăţii populaţiei
nr.91/156/EEC regimul deşeurilor a mediului
Directiva nr.91/689/EEC Legea nr. 426/2001 pentru Reglementează activităţile de Ministerul Transporturilor,
privind deşeurile periculoase aprobarea Ordonanţei de gestionare a deşeurilor periculoase Construcţiilor şi Turismului
Urgenţă nr.78/2000 privind în condiţii de protecţie a sănătăţii participă la elaborarea
regimul deşeurilor populaţiei şi a mediului reglementărilor specifice
gestionării deşeurilor.
Ministerul Administraţiei şi
Internelor participă la elaborarea
planurilor de gestionare a
deşeurilor în domeniul serviciilor
publice de gospodărie comunală şi
urmăreşte îndeplinirea obiectivelor
din Planul Naţional de Gestionare
a Deşeurilor
Directiva nr.99/31/EC privind Hotărârea de Guvern Stabileşte cadrul legal pentru Autorităţile administraţiei publice
depozitarea deşeurilor nr.349/2005 privind depozitarea desfăşurarea activităţii de locale vor iniţia acţiuni pentru
deşeurilor depozitare a deşeurilor, atât pentru deschiderea unui nou depozit în
realizarea, exploatarea, situaţia în care depozitul existent
monitorizarea, închiderea şi atinge 75% din capacitatea
urmărirea post-închidere a proiectată.
depozitelor existente
12
Aprobă procedurile preliminare
pentru acceptarea deşeurilor la
depozitare, criteriile pentru
Ordinul Ministrului Mediului şi acceptarea deşeurilor la depozitare
Gospodăririi Apelor nr.95/2005 şi lista naţională de deşeuri
privind stabilirea criteriilor de acceptate în fiecare clasă de
acceptare şi procedurilor depozit de deşeuri
preliminare de acceptare a
deşeurilor la depozitare şi lista
naţională de deşeuri acceptate
în fiecare clasă de depozit de
deşeuri
Aproba Normativul tehnic privind
depozitarea deşeurilor
Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor
nr.757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor
Directiva nr.2000/76/EC Hotărârea de Guvern Reglementeaza activităţile de
privind incinerarea deşeurilor nr.128/2002 privind incinerarea incinerare şi coincinerare şi
deşeurilor modificată şi măsurile de control şi urmărire a
completată de Hotărârea de instalaţiilor de incinerare şi
Guvern nr.268/2005 coincinerare
13
Ordinul Ministrului Mediului Aprobă Normativul tehnic privind
şi Gospodăririi Apelor incinerarea deşeurilor
nr.756/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind
incinerarea deşeurilor
Directiva nr.94/62/EC privind Hotărârea de Guvern Reglementeaza gestionarea Ministerul Economiei şi
ambalajele şi deşeurile de nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de Comerţului propune programe de
ambalaje ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje cercetare având ca obiect
ambalaje modificată de: fabricarea şi compoziţia
ambalajului
Ordinul Ministrului Mediului şi

Gospodăririi Apelor Aprobă procedura de raportare a
nr.927/2005 privind procedura datelor referitoare la ambalaje şi
de raportare a datelor deşeuri de ambalaje
referitoare la ambalaje şi
deşeuri de ambalaje
Ordinul nr.1229/2005 pentru

aprobarea Procedurii şi
criteriilor de autorizare a
operatorilor economici în
vederea preluării, Aprobă procedura de autorizare a
responsabilităţii privind operatorilor economici
realizarea obiectivelor anuale
de valorificare şi reciclare a
deşeurilor de ambalaje
14
Decizia nr.2000/532/CE, Hotărârea de Guvern Reglementează evidenţa gestionării
amendată de Decizia nr.856/2002 privind evidenţa deşeurilor colectate, transportate,
nr.2001/119 privind lista gestionării deşeurilor şi depozitate temporar reciclate şi
deşeurilor (care înlocuieşte aprobarea listei cuprinzând eliminate
Decizia nr.94/3/CE privind deşeurile, inclusiv deşeurile
lista deşeurilor) periculoase
Directiva nr.86/278/EEC Ordinul MMGA nr.344/2004 Aprobă normele tehnice privind Autoritatea teritorială agricolă –
privind protecţia mediului şi pentru aprobarea normelor protecţia mediului în special a cooperează cu autoritatea de
în particular al solului, atunci tehnice privind protecţia solurilor, când se utilizează mediu în vederea acordării
când nămolul de la staţiile de mediului în special a solurilor, nămoluri de epurare în agricultură permisului de aplicare a
epurare este utilizat în când se utilizează nămoluri de nămolurilor de epurare în
agricultură epurare în agricultură agricultură
Directiva nr.2002/96/EC HG 448/2005 privind deşeurile Reglementează gestionarea
privind deşeurile de de echipamente electrice şi deşeurilor de echipamente electrice
echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi electronice (DEEE)
electronice (DEEE)
2.2 Legislaţie conexă
Reglementare Principalele prevederi
15
Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală Stabileşte cadrul juridic unitar, înfiinţarea, organizarea, monitorizarea
modificată prin OUG 9/2002 şi OUG 197/2002 şi controlul serviciilor publice de gospodărie comunală în oraşe şi
comune
Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind serviciile Stabileşte cadrul necesar organizării, gestionării, reglementării şi
publice de salubrizare a localităţilor monitorizării serviciului public de salubrizare în localităţi
Ordinul MSF nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Reglementează modul în care se colectează, ambalează, depozitează
gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, modificat temporar, transportă şi elimină deşeurile rezultate din activităţile
prin Ordinul 997/2004 medicale
Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr.21/2002 privind Stabileşte obligaţiile şi răspunderile care revin autorităţilor publice
gospodărirea localităţilor urbane şi rurale locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor pentru
instaurarea unui climat de curăţenie în localităţi
Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând Aprobă Lista cuprinzând standardele române care adoptă standarde
standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi
căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje. deşeuri de ambalaje
Ordinul MAPAM nr.723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare Aprobă Normele sanitare veterinare ce stabilesc reguli de sănătate cu
veterinare ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de privire la subprodusele de la animale
la animale
2.3. Obiective şi cerinţe / ţinte naţionale pentru planificarea în gestionarea deşeurilor

Domeniul / Obiective principale Obiective subsidiare
16
Activitatea
1.Politica şi cadrul 1.1.Armonizarea politicii naţionale în 1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru întreg sistemul de
legislativ domeniul gestionării deşeurilor cu politicile şi gestionare a deşeurilor cu specificarea clară a tuturor “părţilor
prevederile legislative europene, precum şi cu implicate (asociaţii profesionale, patronale, ONG-uri, sindicate,
prevederile acordurilor şi convenţiilor societatea civilă etc.)” , responsabilităţilor şi obligaţiilor acestora
internaţionale la care România este parte
1.2. Integrarea problematicii de gestionare a 1.2.1.Corelarea politicii şi a actelor normative interne cu prevederile
deşeurilor în politicile sectoriale şi de legislative europene şi internationale în domeniul gestiunii deşeurilor
companie.
1.3. Creşterea eficienţei de 1.3.1.Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul

aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii acesteia.
deşeurilor.
1.3.2. Întărirea capacităţii instituţionale
2. Aspecte 2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului 2.1.1. Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale
instituţionale şi instituţional şi organizatoric în vederea şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor.
organizatorice îndeplinirii cerinţelor naţionale şi europene.
2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale
la toate nivelele (naţional, regional, judeţean, local) cu competenţe şi
responsabilităţi în aplicarea legislaţiei
3.Resursele umane 3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi 3.1.1.Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi
pregătire profesională dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în
sectorul privat.
4.Finanţarea 4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi 4.1.1.Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri
sistemului de mecanisme economico-financiare pentru
gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării 4.1.2.Optimizarea preluării şi utilizării tuturor fondurilor disponibile
(fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru
17
gestionare a principiilor generale, cu precădere a cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor
deşeurilor principiului “poluatorul plăteşte”
4.1.3.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru
gestionarea deşeurilor municipale (calculare taxe, programe naţionale
speciale de la buget)
4.1.4.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru

gestionarea deşeurilor industriale (deşeuri rezultate direct din activităţi
industriale) inclusiv a celor industriale periculoase
4.1.5.Crearea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru

gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale: acumulatori şi baterii, uleiuri
uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice şi electronice, vehicule
scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producătorului,
mecanisme de eco-finanţare)
4.1.6.Utilizarea completă şi eficientă a fondurilor naţionale şi

internaţionale disponibile (ISPA, etc)
4.1.7.Finanţarea sistemului naţional de monitorizare în domeniul

gestionării deşeurilor
4.1.8.Finanţarea securizării intermediare şi a reabilitării finale a

zonelor contaminate orfane
5.Conştientizarea 5.1 Promovarea unui sistem de informare, 5.1.1.Intensificarea comunicării între toate părţile implicate
părţilor implicate conştientizare şi motivare pentru toate părţile
implicate 5.1.2.Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi
conştientizare a populaţiei
5.1.3 Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare

şi conştientizare a populaţiei, prin deduceri din sumele datorate la
18
Fondul de Mediu
5.1.4 Elaborarea de ghiduri legislative şi documente informative
6. Colectarea şi 6.1.Obţinerea de date şi informaţii complete 6.1.1.Îmbunătăţirea sistemului naţional de colectare, prelucrare şi
raportarea de date şi şi corecte, care să corespundă cerinţelor de analizare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor
informaţii privind raportare la nivel naţional şi european
gestionarea 6.1.2.Îmbunătăţirea sistemului de raportare la nivel european şi
internaţional a datelor privind gestiunea deşeurilor
deşeurilor
7. Prevenirea 7.1.Maximizarea prevenirii apariţiei 7.1.1.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii în industrie

generării deşeurilor deşeurilor
7.1.2.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator
8. Valorificarea 8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de 8.1.1.Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi
potenţialului util din natură tehnică şi economică privind promovarea utilizării produselor obţinute din materiale reciclate
deşeuri valorificarea deşeurilor
8.1.2. Decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi
realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri
8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare 8.2.1.Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura

materială şi energetică posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru
sănătatea populaţiei şi mediu
8.2.2.Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament

energetic ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă
din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat în
urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a
19
energiei rezultate
9. Colectarea şi 9.1. Asigurarea deservirii unui număr cât mai 9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi
transportul mare de generatori de deşeuri de către rural
deşeurilor sistemele de colectare şi transport a deşeurilor
9.1.2.Optimizarea schemelor de transport
9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru 9.2.1.Stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stea la baza
colectarea şi transportul deşeurilor, în funcţionării tuturor companiilor de salubritate
vederea unei cât mai eficiente valorificări
9.2.2.Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase
9.2.3.Introducerea şi extinderea colectării selective la sursă a deşeurilor
9.2.4.Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern : întărirea

capacităţii instituţionale de control
9.2.5. Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste

frontieră :
- stabilirea cadrului legal şi instituţional care să permită aplicarea

directă a Regulamentului 259/93/CEE
- stabilirea autorităţii competente
- întărirea capacităţii institutionale de control ; implementarea

Regulamentului 259/93/CEE
10. Tratarea 10.1. Promovarea tratării deşeurilor în 10.1.1.Încurajarea tratării deşeurilor în vederea:
deşeurilor vederea asigurării unui management ecologic
raţional - valorificării
20
- facilitării manipulării
- diminuării caracterului periculos

- diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final în condiţii de
siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu
11. Eliminarea 11.1. Eliminarea deşeurilor în conformitate cu 11.1.1 Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor
deşeurilor cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminarea la nivel
deşeurilor în scopul protejării sănătăţii zonal.
populaţiei şi a mediului
11.1.2 Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme cu cerinţele UE
12. Cercetare- 12.1 Încurajarea şi susţinerea cercetării 12.1.1.Adaptarea la condiţiile locale a unor tehnologii nepoluante de
dezvoltare româneşti în domeniul gestionării integrate a producţie.
deşeurilor.
12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea şi eliminarea
deşeurilor periculoase.
12.1.3.Creşterea disponibilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru

prevenire, minimizare, reciclare, şi eliminare a acestora.
12.1.4. Diseminarea informaţiilor privind noi soluţii precum şi noi

tehnologii.
21
3.Situaţia existentă
3.1.Calculul populaţiei deservite
Localitatea (Oraş/Comună) Nr. Locuitori Gospodării

Bârsana 4870 1700
Bistra 4160
Bocicoi 4620 1321
Bogdan Vodă 3620
Borşa 26984
Botiza 3016 958
Budeşti 3300
Călineşti 3660
Deseşti 2664
Dragomireşti 3132
Giuleşti 3400
Ieud 4240
Leordina 3000 1050
Moisei 9275
Ocna Şugatag 4500
Onceşti 1500
Petrova 2870
Poienile de sub munte 10287
Poienile Izei 1100 400
Remeţi 3045 1050
22
Repedea 4856
Rona de Jos 2250
Rona de Sus 4987
Rozavlea 4280 1263
Ruscova 4864
Săcel 3800
Săliştea de Sus 5320
Săpânţa 3300
Şieu 2680 1035
Sighetu Marmaţiei 41219
Vadu Izei 2880
Vişeu de Sus 16930
Total locuitori deserviţi Rural 107024

Urban 93585
Total final 200609
Cantităţile de deşeuri urbane, exprimate în tone, colectate şi raportate de operatorii

serviciilor publice de salubritate în judeţul Maramureş în perioada 2001 -2007 sunt
prezentate în tabelul 3.1
Tabel 3.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri în perioada 2001 – 2007 (exprimat în tone)
Tipuri principale 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

de deşeuri
Deşeuri 114057 127545 129023 154672 199030 269123 158360
menajere şi
asimilabile,
Total din care:
Deşeuri menajere 77906 92268 109912 126446 154640 199560 98260
colectate în
amestec, de la
populaţie
şi similare
colectate în
amestec din
comerţ, industrie,
instituţii, etc
colectate separat
23
Deşeuri 0 0 1260 1972 2570 75 80
voluminoase
colectate separat
Deşeuri din 15288 51217 50858 48507 65711 78246 30430
servicii
municipale,
Total
Deşeuri din 1953 3390 533 747 1710 5512 5380
grădini şi parcuri
Deşeuri din pieţe 1676 6800 6284 6267 8991 1428 1060
Deseuri din
materiale de 44041 41493 55010 71306 23990
11659 41027
constructii si
deseuri de la
demolari
129345 178762 179881 203179 268191 351128 193280
TOTAL deşeuri
municipale
Deseuri genrate 50677.3 79605.5 105077. 75727.
în regiunea 7 70038.95 70477.4 3 2 137572 1
analizată
3.2. Estimarea volumelor si cantităţilor ce vor fi generate în perioada 2012-2042

Pentru estimarea cantităţilor viitoare de deşeuri şi a compoziţiei acestora s-au avut în
vedere prevederile Planului Regional de Gestiune a deşeurilor:
• Evoluţia populaţiei până în anul 2042.
• Factorii specifici de generare a deşeurilor şi o creştere anuala de 0.8% a acestora.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică („Prognoza populaţiei în zonele de

origine 2004 - 2005") si conţinute in Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada
2003 - 2013 următoarele tendinţe au fost identificate:
• Zona urbană: valori negative -0.6154% pe an
• Zona rurală: valori pozitive de + 0.2981% pe an
După anul 2013 se propune menţinerea unui trend constant în urban şi o scădere anuală
de 0.1490% în rural.
3.3. Compoziţia medie a deşeurilor

În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor municipale colectate acesta diferă în mediul
urban faţă de cel rural, precum şi cantitatea de deşeu eliminat pe cap de locuitor diferă de
24
la mediul urban la cel rural. În tabelul de mai jos sunt prezentate compoziţiile medii ale
deşeurilor colectate în mediul urban şi în mediul rural.
Tabel 3.2. Compoziţia medie a deşeurilor
Mediul de Hârtie Deşeuri

Sticlă Metale Plastic Textile Altele Total
colectare Carton biodegradabile
Urban 10 4 5 16 3 52 10 100
Rural 7 4 5 9 3 45 27 100
Cea mai importantă cantitate de deşeuri colectate de la populaţie, fie din mediul
urban sau rural, o reprezintă materia organică biodegradabilă.
In condiţiile situaţiei existente, în România este recomandată introducerea colectării

separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale
marilor oraşe şi în unele zone rurale, acestea reprezentând 25 - 35% din populaţie.
La nivelul regiunii 6 Nord - Vest, în luna octombrie 2006, S.C. ECOBIHOR S.A.
operatorul depozitului ecologic Oradea, a efectuat determinări privind compoziţia
deşeurilor menajere, atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Determinările efectuate
reliefează o pondere de 61 % a deşeurilor biodegradabile în mediul urban, respectiv 55 %
în mediul rural, din total deşeuri colectate.
Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor
biodegradabile municipale", în mediul urban ponderea este de 69% iar în cel rural 60%.
În prezent, în judeţul Maramureş nu se realizează o colectare separată, la sursă a
fracţiei de deşeuri biodegradabile din cele menajere. Nu există instalaţii de compostare.
Următoarele presupuneri care reflecta tendinţa generală de dezvoltare a economiei
şi de schimbare a obiceiurilor consumatorilor au fost luate în considerare pentru
estimarea cantităţilor de deşeuri generate:
• o scădere a cantităţii de deşeuri organice cu 1% pe an;
• o creştere a cantităţii de deşeuri din hârtie şi carton cu 3% pe an;
• o creştere a cantităţii de deşeuri din plastic cu 2% pe an;
25
• o scădere a cantităţii de deşeuri din sticla cu 1% pe an;
• o tendinţă constantă a cantităţii materialelor feroase;
• o creştere a cantităţii de deşeuri textile cu 1% pe an;
Prognoza privind evoluţia populaţiei, a cantităţilor de deşeuri generate şi

compoziţia acestora este prezentată în tabelul următor:
26
Tabel 3.3. Evoluţia populaţiei şi a cantităţilor de deşeuri până în 2042
200 201 201 201 201 201 201 201 201 201 202 202 202 202 202 203 203 203 203 204 204
9 0 1 2 3 4 5 6 7 9 1 3 5 7 9 1 3 7 9 1 2
108 108 107 107 107 107 107 106 106 106 105 105 105 104 104 103 103
107 107 107 107
Rural 305. 144. 983. 822. 661. 341. 021. 702. 385. 068. 752. 437. 123. 498. 187. 877. 722.
024 343 663 984
9 5 4 5 8 2 6 9 2 4 5 6 6 5 3 1 3
930 918 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913 913
935 924
Urban 09.0 67.8 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4 02.4
85 36.7
8 4 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
Total 200 200 199 199 199 198 198 198 198 197 197 196 196 195 195 195
200 199 199 197 195
populati 352. 099. 851. 608. 285. 964. 643. 324. 005. 687. 370. 740. 426. 489. 179. 024.
609 447 125 055 801
e 1 7 8 4 9 3 7 1 4 6 9 1 1 8 6 8
768 780 792 805 818 831 844 858 886 915 946 979 101 104 108 112 120 125 130 132
Total 757
89.5 78.3 94.1 37.7 09.7 10.9 42.0 03.8 22.4 73.4 63.6 00.3 291. 844. 569. 473. 862. 367. 094. 544.
deseuri 27.1
1 1 7 6 9 8 8 3 7 5 6 9 4 7 1 6 1 1 1 7
643 662 682 703 724 746 791 865 917 973 103 109 116 123 147 156 170
768 815 130 165
Hartie 6.80 9.90 8.80 3.66 4.67 2.01 6.45 0.52 7.34 6.24 29.1 58.2 25.5 33.5 26.9 23.8 72.5
5.88 3.95 84.7 75.3
4 8 5 9 9 9 6 6 3 3 8 3 8 8 4 1 6
302 299 296 293 290 288 285 282 279 273 268 263 257 252 247 242 237 228 224 219 217
Sticla 9.08 8.79 8.80 9.11 9.72 0.62 1.82 3.30 5.07 9.44 4.93 1.50 9.13 7.81 7.50 8.20 9.88 6.10 0.61 6.02 4.06
4 3 5 7 6 9 2 4 1 9 4 4 7 2 9 6 5 8 5 6 6
378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378 378
Metale 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35 6.35
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
946 965 984 100 102 106 108 115 120 124 129 135 140 146 152 164 171 178 181
104 110
Plastic 5.88 5.20 8.30 45.2 46.1 60.1 73.3 38.8 05.0 90.0 94.6 19.6 65.8 34.0 25.2 80.3 46.1 38.8 95.6
51.1 90.8
8 5 9 8 8 3 3 6 3 4 4 2 1 7 9 4 4 5 3
227 229 231 234 236 238 241 243 246 250 255 266 271 277 282 300 306 312 315
261 288
Textile 1.81 4.53 7.47 0.65 4.05 7.69 1.57 5.69 0.04 9.49 9.93 3.87 7.42 2.04 7.76 1.72 2.06 3.60 4.84
1.39 4.6
3 1 6 1 8 8 5 1 8 5 6 9 3 4 2 6 1 8 4
367 370 374 378 382 386 389 397 405 413 422 430 439 457 466 495 504 510
Bidegra 393 448 485
27.6 94.9 65.8 40.5 18.9 01.1 87.1 70.7 70.1 85.6 17.4 66.0 31.6 15.4 34.3 03.3 98.3 03.3
dabile 77 14.7 27.9
4 2 7 3 3 2 3 8 7 3 8 5 8 8 6 1 3 1
140 148 153 157 162 167 172 177 188 199 211 224 238 253 268 284 320 340 360 371
144
Altele 09.5 62.6 08.5 67.8 40.8 28.0 29.9 46.8 27.6 74.2 90.6 81.1 50.2 02.7 43.6 78.4 52.7 04.7 75.6 57.9
29.8
1 9 7 3 7 9 3 3 1 2 5 6 6 4 8 6 5 7 6 3
27
28
3.4. Calculul cantităţii de deşeuri
Cunoscându-se numărul total de locuitori deserviţi din localităţile de mai sus precum
şi delimitarea acestora pe categorii (urban şi rural) se poate calcula cantitatea de deşeuri
produsă pe zi. Acest parametru este foarte important deoarece din această cantitate va reieşi
ulterior cantitatea de deşeuri reciclabilă, în funcţie de acest parametru se vor dimensiona
utilajele, suprafeţele de depozitare, compostare şi cel mai important dimensiunea depozitului
de deşeuri etc.
Din datele oferite de Ministerul Mediului axate pe baza unor studii multianuale
cantitatea de deşeuri eliminate zilnic diferă de la mediul urban la cel rural, în mediul rural
fiind de 0,3 kg deşeu/locuitor/zi iar în mediul urban de 0.9 deşeu/locuitor/zi. Pe baza acestor
valori se determină cantitatea zilnică totală de deşeuri astfel:
Dt/z=Du/z+Dr/z
Du/z=Nr. Loc. Urban*0.9kg/loc/zi
Dr/z= Nr. Loc. Rural*0.3kg/loc/zi
Du/z=93585*0.9kg/loc/zi
Du/z=84226,5kg/zi
Du/z=84,2265 t/zi
Dr/z= 107024*0.3kg/loc/zi
Dr/z= 32107,2 kg/zi
Dr/z= 32,1072 t/zi
Dt/z=84,2265 t/zi + 32,1072 t/zi
Dt/z=116,3337 t/z = 42463 t/an
29
La aceste deşeuri se mai adaugă anual o cantitate destul de însemnată de deşeuri
asimilabile deşeurilor menajere. Acestea reprezintă deşeurile colectate de la unităţile
industriale mici care elimină deşeuri asimilabile celor menajere, din unităţile publice,
deşeurile stradale şi deşeurile colectate din pieţe şi alte locuri publice. Aceste deşeuri prezintă
o cantitate medie zilnică de 91,13t/zi deci în total 33264 t/an.
Însumând cele două valori obţinute se află cantitatea totală anuală de deşeuri colectate
ca fiind 75727 t/an (valoarea utilizată în tabelul de mai sus).
Valoarea obţinută reprezintă baza de calcul pentru toate operaţiile următoare în fiecare
operaţie fiind reţinută o anumită cantitate de deşeuri iar cantitatea finală fiind depozitată.
3.5. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă, la sursă,

cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.
În judeţul Maramureş depozitele de deşeuri municipale nu sunt prevăzute cu instalaţii de
compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent :
□ staţii de transfer
□ staţii de tratare mecano - biologică
□ staţii de sortare a deşeurilor
Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale.
Respectiv nu se realizează eliminarea deşeurilor municipale în instalaţii de incinerare.
3.6. Eliminarea deşeurilor municipale
Amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi

economici sunt stabilite pentru fiecare centru urban, respectiv rural.
Ordinul MMGA nr. 95/2005 stabileşte criteriile de acceptare şi procedurile preliminare
de acceptare a deşeurilor la depozitare, pe baza listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare
clasă de depozit de deşeuri. La nivelul judeţului există 8 depozite de deşeuri municipale, din
care 7 au fost cuprinse în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Pentru acestea,
calendarul de închidere stabilit este redat în tabelul 3.4.
Tabel 3.4.Calendarul de închidere a depozitelor de deşeuri municipale
30
Nr.crt Nume depozit / Localitate An sistare
depozitare
1 Valea Tisei - Cavnic 2009
2 Seini 2010
3 Rohia - Târgu Lăpuş 2012
4 Arinieş - Borşa 2013
5 Vişeu de Sus 2014
6 Tepliţa - Sighetu Marmaţiei 2017
7 Satu Nou de Jos - Baia Mare 2017
Toate cele 7 depozite de deşeuri municipale (Vişeu de Sus, Borşa, Tepliţa - Sighetu
Marmaţiei, Rohia - Târgu Lăpuş, Seini, Satu Nou de Jos) deţin autorizaţie de mediu cu
program de conformare. Pentru depozitul de la Cavnic a fost emis Aviz de închidere la
încetarea activităţii, pe acest amplasament fiind sistată depozitarea deşeurilor încă din anul
2006.
Din informaţiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru
cercetarea statistică privind gestiunea deşeurilor generate anual, suprafaţa proiectată pentru
depozitele de deşeuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafaţa ocupată este de ~ 27 ha.
În mediul rural, sunt inventariate 83 de spaţii de depozitare, acestea ocupând o suprafaţă
de ~ 29 ha. În conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009 prin
salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere.
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judeţului este de 48,38%, în
mediul urban este de 51,97% iar în mediul rural este de 43,25%.
Activitatea de colectare a deşeurilor menajere în mediul rural a început în anul 2004. În
chestionarele GD-MUN 2003, completate de operatorii serviciilor de salubritate, de unde au
fost centralizate valorile, au fost declarate ca zone deservite doar localităţi din mediul urban,
cu excepţia Primăriei Vişeu de Sus, care declară un număr de 1000 locuitori deserviţi din
comunele Vişeu de Jos şi Moisei.
31
4.Alegerea şi descrierea locaţiei
4.1. Date generale privind zona geografică

Regiunea de dezvoltare 6 Nord - Vest fost constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind
dezvoltarea regională în România (care a abrogat Legea 151/1998). Geografic, ea limitează la
Est cu Regiunea de Dezvoltare 1 Nord – Est si Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, la Nord cu
Ucraina, la Vest cu Ungaria, iar la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Vest şi este străbătută de
meridianele 26° şi 27° longitudine estică şi paralela 47° latitudine nordică.
Judeţul Maramureş face parte din Regiunea de Dezvoltare 6 NV, împreună cu

judeţele Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Bihor şi Cluj care este şi reşedinţa regiunii.
Judeţul Maramureş, situat în partea de nord a României, este împărţit de bariera

orografică a munţilor Igniş – Gutâi care separă cele două mari depresiuni dominante ale
judeţului respectiv Depresiunea Baia Mare şi Depresiunea Maramureşului, cuprinde în
teritoriul său: versantul vestic al Carpaţilor Orientali şi Dealurile de Vest, având ca vecini
judeţele: la vest Satu-Mare, la sud Sălaj,Cluj şi Bistriţa Năsăud şi la est judeţul Suceava.
Suprafaţa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării, cu o
populaţie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unităţi administrativ-
teritoriale: 6 judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate.
Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având graniţe cu Ungaria si Ucraina cât
şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord - Est din România.
32
Fig.4.1. Regiunile de dezvoltare ale României
Regiunea este una dintre cele mai pitoreşti din România, începând de la Munţii Apuseni care
au un farmec aparte până la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice
unice în această parte a Europei.
Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români trăiesc peste
jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a
dus la crearea unei identităţi culturale unice.
Regiunea Nord - Vest avea în 2003 un PIB/locuitor de 2.338 Euro, apropiată de media
naţională dar încă departe de media Uniunii Europene. Contribuţia sectoarelor economice la
formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16.3% pentru agricultură, 35% pentru
sectorul secundar şi 46.7% pentru cel terţiar, din punct de vedere evolutiv înregistrându-se
creşterea serviciilor si reducerea activităţilor în agricultură. Creşteri semnificative s-au
înregistrat în sectorul de construcţii civile şi industriale - locuinţe, centre comerciale . Se
constată o serie de diferenţe între judeţe: unele mai industrializate, altele bazate
pe activităţile primare, în special agricultură şi zootehnie.
4.2. Analiza şi alegerea variantelor

Variantele constructive au scopul de a determina o locaţie acceptabilă pentru amplasarea
unităţii de colectare, sortare, prelucrare şi depozitarea deşeurilor. Dintre acţiunile prezentate
cea mai dificilă şi pretenţioasă este depozitarea deşeurilor deoarece necesită o suprafaţă mare
de teren care va fi modificată din toate punctele de vedere. În ceea ce priveşte depozitarea
33
deşeurilor este necesar şi un cumul de factori naturali favorabili depozitării descrişi detaliat în
HG 349 din 2005 privind depozitarea deşeurilor. Aceste detalii constructive vor fi cuprinse şi
descrise la capitolul legat de depozitarea deşeurilor.
În urma analizei mai multor variante posibile constructive a unităţii de prelucrare a deşeurilor
s-a ales varianta localizării în localitatea Ocna Şugatag din următoarele motive:
• localizare favorabilă transportului deşeurilor

• suprafaţă de teren suficientă la distanţă legală faţă de localitate
• preţul terenului este acceptabil
• respectarea cerinţelor necesare geografice, geologice cerute de legislaţie
Deoarece localizarea depozitului de deşeuri va fi prin apropierea localităţii Ocna Şugatag

vom caracteriza mai pe larg doar această regiune din punctul de vedere al datelor geografice,
geologice, meteorologice de vegetaţie şi faună. Nu vom detalia pe caracteristicile extreme ale
acestor factori datorită multitudinii acestora. Principalul element pentru care se face o
detaliere a factorilor geografici şi climatici este din cauza localizării unităţii de prelucrare şi
depozitare a deşeurilor şi pentru cunoaşterea mai în detaliu al factorilor direcţi care vor
influenţa infrastructura de prelucrare şi stocare a deşeurilor. Din această cauză în continuare
se vor prezenta elementele geografice si meteorologice din zona viitoarei unităţi.
4.2.1. Geologia şi geomorfologia regiunii
În alcătuirea geologică a depresiunii Maramureş intră depozite paleogene, miocene şi

cuaternare.
Depozitele paleogene se situează peste marnele roşii senoniene şi calcarele jurasice cu

amoniţi. Apare ca un facies intermediar între faciesul epicontinental şi cel carpatic de
geosinclinal. Aceasta dovedeşte că legătura sării paleogene din interiorul Transilvaniei cu cea
din geosinclinalul carpatic se făcea prin Maramureş (T.Iorgulescu ş.a.,1962). Formaţiunile
eocene sunt reprezentate în bază printr-un facies litoral recifal peste care se dezvoltă faciesul
marnos, cu marne cenuşii sau roşii silicioase şi intercalaţii de gresii miocene.Oligocenul este
reprezentat prin microconglomerate, gresii albe, şisturi argilo-marnoase, menilite, etc.
Miocenul formează o cuvetă în centrul bazinului Maramureş, al cărui ax trece prin

Ocna Şugatag-Sighet. Contactul său cu depozitele mai vechi este acoperit spre vest şi sud-
34
vest de curgerile andezitice ale Gutâiului (ce au avut loc în ponţian şi levantin); spre sud
contactul e acoperit cu aglomerate şi tufuri andezitice.
Miocenul cuprinde depozite tortoniene şi sarmaţiene. Tortonianul, având legătură cu

bazinul panonic şi cel transilvănean, are în bază tufuri dacitice cu elemente conglomeratice;
urmează marne argiloase gipsifere şi tufacee cu Globigerine, ce formează patul sării. Căderile
stratelor de tuf variază între 5 şi 20°, iar grosimea stratului de tuf se estimează la 10-15m;
aceleaşi tufuri dacitice tortoninene apar şi se dezvoltă mult şi în zona Vad, Rona, Coştiui,
Valea Porcului, Onceşti, Bârsana şi mai spre sud-est pe valea Izei. Peste stratul de tuf
urmează un pachet de marne cenuşii şi nisipuri cenuşii fine, cu intercalaţii de gresii cenuşii şi
gălbui-roşcate, slab cimentate, cu aflorescenţe de sare.
Sarmaţianul este alcătuit dintr-o alternanţă de marne cenuşii sau gălbui masive şi
gresii fine micacee, localizându-se în părţile vestice ale cuvetei miocene.
Formaţiunile cuaternare sunt larg răspândite, acoperind aproape întreaga depresiune

cu material deluvio-coluvial (bolovănişuri,pietrişuri,nisipuri), prinse într-un material argilos.
Grosimea acestor orizonturi ajunge la 35-40m.
4.2.2. Meteorologie și caracteristici climatice

Poziţia geografică a perimetrului studiat în extremitatea NV a ţării, cât şi condiţiile
locale (parte integrantă a depresiunii Maramureşului înconjurată de înălţimi muntoase ce
depăşesc 1000 m în VSE, cu relief dominant deluros a cărui altitudine medie este 450-550m
acoperit cu vegetaţie relativ abundentă <<păşuni, păduri>>, frecvente surse de umezeală-
suprafeţe înmlăştinate, pâraie, lacuri) imprimă climatului particularităţi proprii. Situat în
partea central-sudică a depresiunii Maramureşului, larg deschis spre NNV, Ocna Şugatag se
află sub influenţa advecţiei maselor de aer reci şi umede de origine oceanică, fapt ce se
reflectă în evoluţia în timp şi spaţiu a principalilor parametrii climatici.
4.2.2.1.Regimul termic
Interacţiunea factorilor genetici cu particularităţile suprafeţei subiacente se reflectă în
valorile moderate ale temperaturii aerului, caracteristică regiunii de nord a ţării.
Temperatura medie anuală este de 7,8 C cu cca 3°C mai ridicată decât cea de pe
înălţimile montane înconjurătoare.
În cursul anului se înregistrează un maximum în luna iulie (18,0°) şi un minimum în

luna ianuarie (-3,7°), încât amplitudinea medie anuală este de 21,7°, ceea ce indică un
35
caracter moderat al climatului. În lunile de iarnă, valorile medii ale temperaturii aerului se
menţin negative, coborând sub -1°C, în timp ce în intervalul iunie-august, depăşesc 16°C.
Cele mai mari salturi termice au loc primăvara între lunile martie şi aprilie, când se produce o
încălzire de peste 6°C şi între lunile septembrie şi octombrie, când are loc o răcire a aerului
de peste 5°C .
Tabel 4.1. Cea mai mare maximă și cea mai mică minimă lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Anua

I l
Maxim 2,9 4 7,3 12,3 17 18,9 21,2 20,5 16,7 14,3 9,1 3,4 9,5
a
Anul 193 190 193 193 192 193 193 194 193 189 192 195
6 0 4 4 4 5 6 6 2 6 6 0
Minima -9,7 -8,9 -2,4 4 10,6 13,7 15,6 14,9 10 3,8 -2,1 -7 6,3
Anul 194 193 195 193 194 193 191 192 194 194 190 193
2 2 2 3 1 3 3 6 1 6 8 3
Tabel 4.2. Media maximă lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anua

l
Maxim 7, 10, 17, 23, 28, 29, 31, 30,3 27, 22, 15, 10, 21,1
a 1 2 4 3 1 5 1 3 7 8 4
Tabel 4.3. Media minimă lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual

Minimă -16,1 -14 -9,1 -3,3 -2,5 6,7 8,5 7,6 3,1 -2,4 -4,6 -13,7 -7,6
Tabel 4.4. Amplitudinea lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual

Amplit. 23,2 24,5 26,5 26,6 25,6 22,8 22,6 22,7 24,2 25,1 23,6 24,1 24,3
36
40
30
20
maxima
10
°C
minima
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
-10
-20
Luna
Fig.4.2. Variația mediilor temperaturilor maxime și minime lunare și anuale.
De asemenea, se remarcă tendinţa negativă a variaţiei temperaturilor anuale în

perioada analizată, gradienţii respectivi fiind însă destul de puţin semnificativi
Totuşi, din analiza temperaturii aerului lună de lună în cei 30 de ani analizaţi la
staţiunea meteorologică Ocna Şugatag, se constată o serie de variaţii neperiodice. Astfel,
iarna, în luna ianuarie, temperatura medie a aerului a crescut până la 2.9°C în 1936, dar a şi
scăzut până la -9,8°C în 1942, rezultând o amplitudine de 12,7°C. Răcirea accentuată din
1942 s-a datorat predominării timp îndelungat a unui regim de presiune atmosferică ridicată
deasupra Europei centrale şi de răsărit, ceea ce a făcut ca în cea mai mare parte din
Transilvania, temperatura medie a aerului să coboare sub -9, -10°C. Vara, în luna iulie, este
posibil ca temperatura medie să ajungă la 20°C (1946), dar poate să şi scadă până la 15,9°C
(1962), variaţiile neperiodice având în acest sezon o amplitudine mai redusă (4,1°)
Faţă de valorile medii, temperatura aerului, dependentă de circulaţia aerului şi de

particularităţile suprafeţei subiacente, poate înregistra în anumite momente valori mult mai
mari sau mult mai mici .
Temperatura maximă absolută a fost de 38,5°C, valoare înregistrată la 23 iulie 1939.

Această creştere termică masivă îşi are cauza în activitatea anticiclonului atlantic şi a celui
din centrul şi nordul continentului, precum şi a insolaţiei puternice care au determinat local
încălziri excesive. De altfel, în această perioadă cea mai mare parte a staţiilor meteorologice
din N şi NV ţării au înregistrat temperaturi maxime absolute de peste 36°C. În regiunea
noastră este posibil ca din luna aprilie până în octombrie, temperaturile maxime absolute să
depăşească 30°. Iarna valorile acestui parametru pot depăşi 15°C. Din valorile anuale ale
37
temperaturilor maxime absolute, peste 75% depăşesc 30°, iar în lunile de vară aceste valori
depăşesc 30%, ca în luna iulie să aibă o frecventă de 55%. Intervalul cel mai afectat de
încălziri excesive este iunie-august, dar este posibil ca temperaturi foarte ridicate să se
producă şi în luna mai (28,1°C la 16 mai 1969). Ca dată de producere, temperaturile maxime
absolute au cea mai mare frecvenţă în luna iulie (peste 50%).
Tabel 4.5. Maxima absolută lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Abs.

Temp. 15 16,5 24 32,5 32 33,5 38,5 37,3 35,5 31 27,5 18,5 38,5
Tabel 4.6. Cea mai coborâtă maximă lunară și anuală.

Temp. -6,6 1,5 7,1 14 23,4 24,2 23,2 24,2 21 15,8 6,4 2,8 24,2
Fig.4.3.Variația maximelor şi minimelor absolute lunare și anuale
Temperatura minimă absolută a fost de -30,5° la 11 februarie 1929, când mare parte
din teritoriul ţării noastre s-a aflat sub influenţa unui puternic anticiclon care a determinat
advecţia aerului rece din NNE. Din valorile anuale ale temperaturii minime absolute, cele sub
-15° au o frecvenţă de 80%. În lunile de iarnă, aceleaşi valori depăşesc 20%, iar în luna
ianuarie chiar 60%. Perioada posibilă de producere a temperaturilor minime absolute este
decembrie-martie. Cea mai mare frecvenţă a datei de producere a acestor valori minime este
în luna ianuarie (peste 50%).
Tabel 4.7. Minima absolută lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Abs.

Temp. -25,1 -30,5 -19,5 -9 -4 -0,5 4,5 3 -0.5 -11 -18 -25,5 -30,5
Tabel 4.8. Cea mai ridicată minimă lunară și anuală.
38
Temp. -7,6 -2,2 -1,6 2,6 8,4 11,4 12,4 12,5 9,4 5,6 0,4 -5,2 -11,2
Amplitudinea termică absolută ajunge în aceste condiţii la 69°C, ceea ce indică un

grad relativ moderat al climatului de aici.
Particularităţile termice ale regiunii studiate sunt tot atât de bine puse în evidentă şi de
numărul de zile cu diferite temperaturi .
Tabel 4.9. Amplitudinea termică absolută.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Amplit. 40,1 47 43,5 41,5 36 34 34 34,3 36 42 41,5 44 69
Zilele cu îngheţ (Tmin>0°C) au o frecvenţă anuală de 120 zile. Intervalul cu cele mai
numeroase zile cu îngheţ este decembrie-februarie (peste 20 zile lunar), maximul fiind în luna
ianuarie (27 zile). În cursul anilor este posibil să apară zile cu îngheţ începând cu luna
septembrie şi terminând în mai. La începutul intervalului, astfel de zile au o frecvenţă redusă
(0,3-0,5 zile lunar).
Îngheţul în perimetrul luat în studiu este posibil să se producă cel mai timpuriu, din
primele zile ale lunii septembrie, iar primăvara, cel mai târziu îngheţ se poate produce chiar
până la începutul lunii iunie; acestea sunt situaţii foarte rare. În medie, îngheţul se produce
din prima decadă a lunii octombrie până spre sfârşitul lunii aprilie.
Zilele de iarnă (Tmax >0°C) sunt mai puţin numeroase (38 zile anuale). Cea mai mare
frecvenţă a lor se întâlneşte în luna ianuarie (15,3 zile).
Zilele de vară (Tmax >25°C) au o frecvenţă anuală de 36,5 zile. Intervalul posibil de
apariţie a acestor zile este aprilie-octombrie, frecvenţa cea mai ridicată fiind în luna iulie
(11,9 zile).
4.2.2.2.Regimul pluviometric
Alături de temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice formează cuplul de elemente

climatice cu cele mai multe implicaţii asupra procesului de scurgere şi infiltrare a apei, asupra
bilanţului hidric în general.
39
Cantităţile medii anuale de precipitaţii, în condiţiile regiunii studiate, date fiind
particularităţile geografice şi îndeosebi poziţia geografică în extremitatea NV a ţării, cu o
largă deschidere spre NNV, ceea ce înlesneşte pătrunderea maselor de aer umed de origine
oceanică, cât şi structura complexă a suprafeţei subiacente (frecvente surse de evaporaţie:
vegetaţie destul de abundentă, suprafeţe de apă, etc), se menţin ridicate, 727 mm, fiind cu
numai 2-300mm mai scăzute decât pe înălţimile montane limitrofe.
Tabel 4.10. Cantitatea medie lunară și anuală.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

pp 39.9 36.8 40.2 54.7 81.9 106.8 85.6 80.6 51.7 46.6 49.2 53.6 727.5
În cursul anului se înregistrează un maxim în luna iunie, când cad peste 100 mm şi un
minim în luna februarie, sub 36 mm . De remarcat că în intervalul mai-august, cantităţile de
precipitaţii depăşesc 80 mm lunar, în restul anului menținându-se între 40 - 60 mm lunar. În
aceste condiţii, putem spune că în regiunea prezentă există un exces de umiditate permanent.
Cele mai mari creşteri interlunare sunt între lunile mai şi iunie (peste 30 mm), iar cele mai
mici descreşteri între lunile august-septembrie (peste 30 mm).
Numărul de zile cu precipitaţii ajunge la 167 zile anual. Cele mai frecvente zile cu
precipitaţii sunt în lunile iunie şi iulie (17 zile lunar), iar cele mai puţine în luna septembrie
(10 zile).
Variaţia cantităţilor anuale de precipitaţii pune în evidenţă valorile scăzute ale

coeficientului de corelaţie (r=0,1695), cât şi uşoara tendinţă negativă a evoluţiei lor în
perioada analizată (1946-2000), gradienţii anuali fiind puţin semnificativi (-2,35 mm/an).
Toate acestea sunt rezultatul particularităţilor geografice ale regiunii .
Variaţiile neperiodice ale cantităţilor anuale şi lunare de precipitaţii pune totuşi în

evidenţă limitele maxime între care variază acestea. Cea mai mare cantitate anuală de
precipitaţii a fost de 1.020,6 mm în 1955, cu circa 300 mm peste media multianuală, iar cea
mai mică cantitate anuală de precipitaţii a fost de 549, mm (în 1953), cu cea 50% mai mic
decât media multianuală.
40
În timpul maximului lunar, în luna iunie (106,8mm), cantităţile de precipitaţii pot
ajunge la 218,4 mm, cu peste 100 mm mai mult decât în media lunii respective, dar poate
scade la 44,9 mm, cu circa 60 mm sub media multianuală.
În luna februarie, luna minimului anual (36,8 mm), cantităţile de precipitaţii au

înregistrat creşteri de peste 100mm, dar au şi coborât sub 3mm.
Frecvenţa cantităţilor anuale şi lunare de precipitaţii prezintă o deosebită importanţă

în procesul scurgerii şi al acumulării apei în sol. În cazul de faţă, cantităţile anuale au fost
plasate pe grupe de câte 100 mm, iar cele lunare de câte 20 mm. Cele mai frecvente cantităţi
anuale de precipitaţii sunt cele de 600-700 mm (30%) şi de 700-800 mm (26,7%). Cantităţile
mari de precipitaţii de peste 1.000 mm au o frecvenţă redusă (3,4%). Se remarcă frecvenţa
ridicată (peste 10%) a cantităţilor mici de precipitaţii (0-20 mm) în intervalul septembrie-
martie cu maximul în luna februarie (23,3%). Cantităţile de precipitaţii cu cea mai mare
frecvenţă în toate lunile sunt cele de 40-60mm care ajunge la peste 40% în luna martie şi 30%
în lunile februarie şi decembrie, precum şi cele de 60-80mm, cantităţi care în intervalul mai-
octombrie au o frecvenţă lunară de peste 20%. în lunile calde (mai-august) se remarcă
creşterea frecvenţei cantităţilor ridicate de precipitaţii, de peste 100 mm. în luna iunie sunt
prezente cantităţi de peste 180 mm (6,7%) şi chiar de peste 200 mm (3,4%).
Deci posibilităţile de creştere a debitelor reţelei hidrografice sunt evidente în

intervalul mai-august, când cantităţile cele mai frecvente de precipitaţii sunt cele de peste
40mm.
Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore redau durata şi intensitatea ploilor.

Cantitatea maximă absolută căzută în timp de 24 ore la staţia meteo Ocna Şugatag a fost de
73,5 mm la 24 iulie 1997, ceea ce a reprezentat peste 90% din cantitatea multianuală a lunii
respective.
În toate lunile, cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore depăşesc 30 mm

lunar, în intervalul mai-octombrie depăşind chiar 50 mm. În luna cea mai deficitară din punct
de vedere pluviometric (luna februarie) este posibil ca în timp de 24 ore să cadă o cantitate
aproape egală cu cea medie multianuală (34,0mm faţă de 38,7mm) .
Tabel 4.11. Cantitatea maximă în 24 ore.
41
Lun I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
a
pp 39,8 41. 39.1 33, 68,7 60.5 73. 62 58, 53,7 44, 38,9 73,5
8 8 5 5 5
Anu 193 196 196 193 194 196 199 192 193 193 195 194 24iulie
l 5 2 0 5 2 5 7 2 1 1 0 7 1997
Frecvenţa cantităţilor maxime de precipitaţii căzute în 24 ore prezintă valori ridicate

ale cantităţilor mici (sub 10 mm) în intervalul septembrie-mai, cu maximul în lunile ianuarie
şi februarie (55-60%). În lunile de vară, aceste cantităţi aproape că nu se produc, în schimb
creşte frecvenţa cantităţilor mari de precipitaţii căzute în 24 ore (10-30mm) (peste 30%). De
asemenea, în perioada caldă, cantităţile care depăşesc 30mm în 24 ore au o frecvenţă ridicată
(peste 15% lunar) .
4.2.2.3.Vânturile
Este o mărime vectorială ce constituie caracterizarea dinamică a diferențelor barice, se

orientează în general conform activității de acțiune dar pe lângă aceasta mai este determinat
la sol și de aspecte fizico geografice ale reliefului,acest ultim aspect fiind foarte pregnant
evidențiat.
Exemplificăm acest lucru prin prezența în extremitatea vestică a Crestei Cocoșului a

unei șei care favorizează escaladarea de către masele de aer dinspre S- SV a acestui lanț
muntos. Traiectoria acestor curenți de aer influențează pregnant frecvența vânturilor la stația
meteo din Ocna Șugatag.
Cea mai mare frecvență a vânturilor este dinspre S cu 12,6% și SV cu 21,7%,datorate

în mare parte acestei particularități a reliefului.
Cea mai pronunțată viteză medie în m/s este de 3,9.Rareori prezintă un caracter
dăunător propriu-zis.
Tabel 4.12.Frecvența medie și viteza medie a vânturilor la stația meteo Ocna

Șugatag.
Direcție N NE E SE S SV V NV Calm
% 4,9 1,5 0,6 2,8 12,6 21,7 2,7 5 48.2
42
Direcție N NE E SE S SV V NV Calm nr. nr.zile cu 16
zile m/s
cu m/s
m/s 2,0 1,2 0,4 1,5 3,8 2,5 1,8 2,3 0 12,7 1,4
Fig.4.4. Roza frecvenţei anuale a vitezei şi direcţiei vântului
4.2.3. Vegetaţia
4.2.3.1 Vegetația spontană
Din punctul de vedere al vegetației zona comunei Ocna Șugatag și al împrejurimilor

acesteia aparțin zonei forestiere a pădurilor de foioase , subzona fagului și stejarului și mai
puțin zona coniferelor.
Dintre speciile lemnoase cele mai frecvente care se întâlnesc în zonă sunt: arinul
Alnus Glutinosa,mesteacănul Betula Pendula, plopul Poppulus tremula, salcâmul Robinia
Pseudacacia, frasinul Fraxinus excelsio, carpenul Carpinus betulus, ulmul Ulmus gabra,
salcia Salix babylonica și multe altele.
Din grupa arbuștilor și subarbuștilor cea mai mare răspândire o au: socul Sambucus
nigra,porumbarul Prunus spinosa,lemnul câinesc,mălinul Prunus padus și alții.
Vegetația ierboasă spontană este formată din mai multe tipuri de specii existând o
diferențiere în funcție de altitudine, forma geomorfologică sau de adâncimea pânzei freatice
care influențează direct dezvoltarea acestui tip de vegetație.
Astfel în zona depresionară,pe terasele înguste ale văilor unde pânza freatică nu
coboară la adâncimi mai mari de 2.5 m decât în cazuri excepționale se întâlnește o vegetație
cu valori nutritive nu prea ridicate formată din specii cum ar fi:păiușul Festuca pratensis,
iarba câmpului Agrostis alba, diferite specii de șuvăr de munte Poa pratensis sau Poa
trivialis, trifoi rosu Trifolium pratense, trifoi fragifer Trifolium fragiferum, ghizdei marunt
Lotus cornyculatus , sparceta Onobrychis vicifolia, cimbru Thymus collinae, coada vulpii
Alopecurus pratensis etc.În zonele joase și cu exces de umiditate domină vegetația higrofilă
formată din specii cum ar fi: boglari Ranunculus sceleratum, piciorul cocosului tarator
43
Ranunculus repens , și mai multe specii de rogoz Carex sau muschi de pamant Polytrichum
communae etc.
În zona mai înaltă unde condițiile ecologice și de microclimat suferă o ușoară

modificare și compoziția floristică suferă o modificare destul de importantă.Numărul
speciilor de plante scade substanțial iar valoarea lor nutritivă scade simțitor.Speciile de plante
întâlnite în această zonă sunt în special: iarba campului Agrostis alba, păiușul Festuca rubra,
țepoșica Nardus stricta,macris Rumex acetosa, trifoi alb Trifolium repens , trifoi de munte
Trifolium montanum, ghizdei marunt Lotus corniculatis și altele.
4.2.3.2. Vegetația cultivată
Vegetația cultivată cunoaște și ea o bogată răspândire, unele plante cum ar fi : secara

Secale cereale , porumbul Zea mays, cartoful Solanum tuberosum, trifoiul Trifolium perene,
ovăzul Avena sativa găsind în această zonă condiții optime pentru dezvoltare , în zona
depresionară.Terenurile agricole se găsesc situate în jurul localităților și se împart în fânețe ,
terenuri agricole propriu-zise și pășuni.
Printre plantele care cresc în culturile agricole se numără și o serie mare de

buruieni.Dintre cele mai răspândite sunt:pir tarator Agropyron repens, palamida Cirsium
arvense, mohor Setaria sp., troscotel Poligonum aviculare, spanac salbatic Chenopodium
album, albastrita Centaurea calcitropa,talpa gâștii Amaranthus retroflexus și altele.
Alte specii vegetale care au o răspândire destul de mare în zona localității și care fac
parte fie din vegetația spontană, fie sunt cultivate : trandafirul Rossa centifolia, corcodușul
Prunus cerasifera,feriga Dryopteris filix-mas, thuia Thuja occidentalis , bradul alb Abies
alba, molidul Picea excelsa, pinul Pinus silvatica, laricea Larix decidua, nucul Juglans regia,
cânepa Cannabis sativa ,urzica Urtica dioica, sfecla Beta vulgaris , neghina Agrostemma
githago și multe altele.
4.2.4. Fauna
Întinderea teritoriului studiat, variația învelișului vegetal alături de complexitatea
reliefului și a solului au avut un rol important în răspândirea și componența faunei din jurul
localității Ocna Șugatag.
Ea a avut mult de suferit din cauza omului ceea ce a făcut ca unele specii care în
trecut au avut o arie largă de răspândire, să-și micșoreze numărul sau chiar să dispară.
44
Dintre cauzele care au dus la această situație se pot enumera: vânatul excesiv,
defrișările neraționale, distrugerea leselor de mărăcini în care unele specii de animale își
găseau adăpost sau cuibăreau, precum și pășunatul excesiv.
Fauna caracteristică zonei se poate împarți în două categorii în funcție de unitatea

geografica care caracterizează habitatul animalelor, în:
• Fauna caracteristică pădurilor

• Fauna caracteristică zonelor de șes
Dintre speciile cele mai răspândite în această zona amintim: vulpea Vulpes vulpes,
iepurele de câmp Lepus europeus, veverița Sciurus vulgaris, dihorul Putorius putorius,
nevăstuica Mustela nivalis, șoarecele de câmp Mus musculus, șoarecele de pădure Apodemus
sylvaticus, ariciul Erinaceus europaeus, lupul Canis lupus, mistrețul Sus scrofa, căpriorul
Caproleus caproleus și altele,unele dintre acestea pătrund pe raza localității doar iarna în
căutare de hrană.
Avifauna este mai bogată și este alcătuită din o serie largă de specii dintre care
amintim: cioara vânătă Corvus corone corvix, vrabia Passer domesticus, coțofana Pica pica,
gaița Graulus glandarius, ciocănitoarea mare Dendrocopos major, pupăza Upupa epops,
cucul Cuculus canorus, pițigoiul Parus coeruleus, barza Ciconia ciconia, uliul porumbar
Accipiter gentilis, bufnița Bubo bubo, și corbul Corvus corax care în ultima perioadă
reprezintă o raritate datorită vânătorii excesive a acestei specii din cauză că aduce prejudicii
în gospodăriile oamenilor,această specie trebuie protejată.Mai amintim pe lângă acesta și alte
specii periclitate în zonă cum ar fi: rândunica Hirundo rustica, sticletele sau privighetoarea
Luscinia luscinia a căror număr a scăzut foarte mult în ultima vreme.
Reptilele și amfibienii sunt răspândiți datorită condițiilor prielnice pentru dezvoltarea

lor,cele mai răspândite fiind: șarpele de casă Natrix natrix, șopârla cenușie Lacerta agilis,
gușterul Lacerta viridis, salamandra Salamandra salamandra, tritonul Triturus
vulgaris.Dintre bactracieni întâlnim o serie largă pe malul lacurilor ca : răcănelul Hylea
arborea, broasca de lac Rana ridibunda, broasca de pământ brună Pelobates fuscus și altele.
În mlaștinile de pe marginea comunei s-a semnalat prezența broaștelor țestoase,dar numărul
lor este foarte mic.
Fauna ichtiologică este dezvoltată în lacuri mai ales,deoarece lipsesc râurile cu debit
mare. Majoritatea lacurilor au apa dulce, sau cu o salinitate mică,fără efect asupra peștilor,din
această cauză s-a dezvoltat în timp o faună destul de importantă. Inițial lacurile au fost
45
populate la voia întâmplării, iar în ultima perioadă au fost executate și populări masive cu
speci piscicole cum ar fi: crap Cyrpinus carpio, caras Carassius carassius și chiar specii de
rapitori ca și șalăul Stizostedion lucioperca, știuca Exos lucius sau bibanul Perca fluviatilis.
În ultimii ani ichtiofauna a avut de suferit o scădere numerică datorită scăderii calității
apelor lacurilor și dezvoltării puternice a algelor care consumă oxigenul din apă și fiind o apă
stătătoare în care circulația apei este redusă, oxigenarea este superficială și nu este eficientă.
Fauna frunzarului este bogată și variată fiind alcătuită dintr-o serie largă de insecte,
viermi hidrofili și miriapode.
Dintre insecte cele mai răspândite sunt : cărăbușul Melolontha melolontha, omida
păroasă a stejarului , gândacul de Colorado Leptinotarsa decemlineata, pureci şi păduchi ai
plantelor,libelula neagră Cordulegaster annulatus,buburuza Coccinela septempunctata,
rădașca Lucanus cervus.
Dintre lepidoptere se întâlnesc o serie destul de restrânsă de specii,se întâlnesc mai

ales cele comune cum ar fi : ochi de păun Inachis io sau albinița sau fluturele alb Pieris
brassicae.
4.2.5. Solurile
În condiţiile de climă,vegetaţie relief şi substrat petrografic, au luat naştere şi au

evoluat mai multe tipuri de soluri şi anume:
• pe formele cele mai joase în lunca Marei şi a văilor ( a afluenţilor) mai însemnate ale
acesteia au luat naştere pe depozite aluviale sau aluvo - coluviale şi influenţate de
prezenţa unei pânze de apă freatică relativ puţin adâncă adesea puţin completate de
frecvente inundaţii - au luat naştere soluri de tip azonal, luvisoluri slab gleisate,
carbonatate ori salinizate.
• în văile secundare înguste dintre versanţi,în zona mai înalta,firele de apă curg sau se
strecoară prin materialul scheletic al unor albii scheletice.
• în zona imediat limitrofă ,cea a teraselor fie mai joase (ca cea a Marei) sau mai înalte
cum sunt cele ale Ocnei,predomină solurile podzolice, puternic pseudogleizate.
• în zona înaltă diversitatea tipurilor genetice de sol creşte fără ca numărul unităţilor de sol
propriu zis să crească prea mult, această diversificare grevând mai mult asupra
subtipurilor şi a varietăţilor de soluri,căci aici pe un material parental prin excelenţă acid,
46
reprezentat de cele mal multe ori prin gresii, argile, material piemontau şi mai rar tufuri
şi argile, slab marnoase au luat naştere soluri brune gălbui acide relativ debazificate cu un
conţinut în material scheletic de la foarte slab la slab diferenţiate textura1.
De asemenea tot aici cu înălțimea întâlnim solurile schelet brune, solurile brun
schelet cu humus brut şi roca la zi.
În general exceptând zona cea mai joasă solurile întâlnite au un redus potenţial de
fertilitate, carenţă esenţial cauzată nu numai de sărăcia în materii fertilizante sau de aciditate
puternică a solurilor cît mai ales de proasta lor întreţinere, slaba îngrăşare în ultima instanţă şi
o neraţională exploatare.
În estul localităţii spre comuna Călineşti întâlnim soluri brun gălbui puternic erodate.
Roca mamă e alcătuită din gresii, argile şi material piemontan în relief - versanţi S-SE.
Adâncimea apei freatice e de 7 m.
La N şi E se întâlneşte sol podzolic brun gălbui, argilo-iluvial moderat puternic

pseudogleizat iar roca mamă aste argila şi gresia. Adâncimea apei freatice este cuprinsă între
3-5 m.
La S întâlnim sol excesiv erodat, cu roca mamă reprezentată de argile, gresii şi

material piemontan. Adâncimea apei freatice se află la aproximativ 7 m. Tot în apropiere, în
zona din SE întâlnim sol brun gălbui, puternic erodat-slab scheletic.
În NV localităţii, respectiv la SV Pădurii Crăiască întâlnim un complex de soluri brun

gălbui de pădure, podzolite, erodate cu soluri brun acide şi eroziuni active afectat de rupturi şi
alunecări.
Roca mamă o formează argilele, gresiile, materialul piemontan şi andezitele situaţie ce

se întâlneşte, sporadic şi în SSV localităţii. Nivelul apei freatice este cuprins între 3-8 m.
Solurile podzolice, datorită drenajului intern şi extern destul de slab, climatului umed
şi orizontului B din secţiunea de sol, care este practic aproape impermeabil şi nu permite apei
să se infiltreze în adâncime. Aceste soluri sunt supuse procesului de pseudogleizare ce
influenţează negativ aerarea solului.
47
5.Managementul propus
5.1. Scurta descriere a managementului
Metodologia propusă are în vedere crearea unui centru unic de colectare, prelucrare,
valorificare şi depozitare a deşeurilor din regiunea Maramureş Nord. Având în vedere
direcţiile Uniunii Europene, din care România face parte, privind managementul deşeurilor,
acesta impune un management al deşeurilor complex şi bazat pe reutilizare, reciclare şi
evitarea producerii deşeurilor. În regimul deşeurilor propus de UE se impune şi o centralizare
regională a activităţilor legate de deşeuri ceea ce presupune eliminarea, respectiv închiderea
tuturor centrelor de depozitare a deşeurilor existente şi crearea unui centru la nivel judeţean
de colectare şi prelucrare a deşeurilor, la nivel local creându-se staţii de transfer al deşeurilor
în vederea depozitării temporare până în momentul acumulării unor cantităţi suficiente pentru
a fi transportate la centru judeţean. Datorită barierei orografice ridicate de Munţii Igniş –
Gutâi, judeţul Maramureş este singurul din ţară în care este necesară construcţia a două centre
judeţene de colectare a deşeurilor, proiectul nostru propunând varianta de construcţie pentru
centrul care va acoperi regiunea Maramureş Nord deservind comunele şi oraşele prezentate
tabelar în subcapitolul următor.
Proiectarea unui astfel de centru ridică o problemă complexă care trebuie analizată din
toate punctele de vedere alegându-se cea mai optimă şi favorabilă soluţie. În ceea ce priveşte
amplasamentul, după cum reiese din capitolul anterior s-a hotărât amplasarea în apropierea
comunei Ocna Şugatag, acest lucru putând fi contestat de locuitori, dar având în vedere noile
locuri de muncă create precum şi dezvoltarea economică ulterioară a zonei aceste lucru va fi
evitat mai ales datorită faptului că centru va fi amplasat la o distanţă legală faţă de locuinţe şi
nu va avea nici un efect negativ asupra populaţiei.
Centrul va fi format din următoarele unităţi:
• Unitatea de primire şi depozitare temporară a deşeurilor

• Unitatea de sortare primară a deşeurilor
• Unităţi de tratare a deşeurilor
• Depozitul de deşeuri
48
• Infrastructura unităţii
Toate unităţile vor fi descrise pe larg în capitolele următoare, cu detalii de amplasare,

suprafaţă, construcţie etc. În ceea ce privesc modificările la nivelul localităţilor acestea vor fi
sesizabile prin modul de colectare a deşeurilor.
Fluxul tehnologic general al deşeurilor este prezentat în schema de mai jos, fiecare
etapă a fluxului tehnologic urmând să fie detaliată într-un capitol următor.
Fig.5.1. Schema fluxului deşeurilor
49
6.Colectarea deşeurilor
Colectarea deşeurilor este unul din factorii cei mai importanţi din tot fluxul tehnologic
de gestionare a deşeurilor. Acest element este în principal resimţit de către populaţia deservită
deoarece sunt în contact direct. O colectare corectă şi raţională a deşeurilor duce la un flux
tehnologic normal şi fluent fără dificultăţi şi fără probleme majore precum şi la beneficii
directe la nivelul comunităţilor locale reflectate prin spaţii publice curate şi evitarea
depozitărilor necontrolate.
O colectare raţională a deşeurilor uşurează şi fluxul tehnologic ulterior prin reducerea

cantităţilor de deşeuri în amestec prin colectarea diferenţiată. Proiectarea sistemului de
colectare a deşeurilor fiind astfel un element de importanţă majoră şi pentru realizarea
eficientă a acestuia se iau în calcul mai multe elemente cum ar fi:
• Tipul de container
• Volumul containerelor
• Combinaţia containerelor
• Frecvenţa de ridicare a deşeurilor
Sistemul de colectare a deşeurilor propus implică achiziţionarea şi amplasarea în

regiune a mai multor tipuri de containere şi pubele descrise mai jos.
6.1. Sisteme de pubele
Tipul de pubelă folosit pentru colectarea deşeurilor este foarte important. Pe piaţă se
găsesc foarte multe tipuri de pubele de diferite dimensiuni şi forme, amplasarea acestora
făcându-se în funcţie de necesitate şi de cantitatea de deşeuri colectate din zona de amplasare
a pubelei.
Coşurile de gunoi şi tomberoanele
Cele mai mici recipiente de colectare a deşeurilor, în principal a celor stradale, sunt
coşurile de gunoi. Acestea pot lua forme diferite iar volumul lor variază între 35 şi 50 l fiind
fabricate din tablă de oţel zincată sau plastic. Amplasarea acestora poate fi făcută pe suport
50
propriu sau fixate pe stâlpi golirea făcându-se manual fie prin răsturnare sau prin
desprinderea în totalitate a coşului de pe suport.
Coşurile de gunoi sunt principalele elemente de colectare a deşeului din zonele

publice (străzi, pietonale, pieţe, parcuri) din această cauză trebuie să se acorde o importanţă
majoră acestora. Distanţa dintre coşurile de gunoi trebuie să fie stabilită în funcţie de
importanţa şi de cât de aglomerată este zona.
Fig.6.1.Tipuri de coşuri de gunoi
Tomberoanele de mici dimensiuni sunt folosite în acelaşi scop doar că acestea au

volumul mai mare, între 70 şi 110 l şi se fabrică în exclusivitate din plastic. Acestea se
folosesc în principal pentru colectarea deşeurilor din spaţiile comerciale şi sunt golite manual.
Pubelele mari şi containerele pentru deşeuri
Aceste tipuri de pubele şi containere sunt folosite pentru colectarea în general a

deşeurilor, fiind cele comune. Acestea sunt fabricate fie din metal fie din material plastic şi
sunt folosite pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec sau pentru colectarea selectivă.
Volumul acestor containere variază de la 660l până la 1100l şi sunt prevăzute cu roţi pentru
deplasarea lor eficace cât şi cu sisteme de prindere pentru descărcare mecanică.
Sistemul de management al deşeurilor propune construcţia unor spaţii speciale pentru

colectarea deşeurilor care să se încadreze bine în ambientul urban şi în acelaşi timp evită
răspândirea deşeurilor în imediata vecinătate a containerelor. Aceste spaţii se prezintă sub
forma unor platforme acoperite prevăzute cu uşă de acces, construite din cărămidă având
detaliile constructive prezentate în figurile 6.3 şi 6.4.
51
Fig.6.2.Container din material plastic
Fundaţie din beton armat
Acoperiş din placă ondulată bituminoasă
Faţadă din plasă de sârmă de oţel inoxidabil
Placă de material compozit
Pereţi din cărămidă şi tencuială
Fig.6.3.Platforma de colectare a deşeurilor (vedere din faţă)
52
Fundaţie din beton armat
Acoperiş din placă ondulată bituminoasă
Faţadă din plasă de sârmă de oţel inoxidabil
Placă de material compozit
Pereţi din cărămidă şi tencuială
Fig.6.4. Platforma de colectare a deşeurilor (vedere din profil)
Aceste platforme de colectare au fost proiectate astfel încât să permită depozitarea şi

manipularea cu uşurinţă a 4 containere de 1100l de plastic astfel containerele sunt ferite de
intemperii iar deşeurile nu sunt răspândite de către animale. Containerele de plastic au
avantajul că sunt mai uşor de manipulat, au rezistenţă ridicată la coroziune precum şi
suprafaţa netedă interioară nu permite fixarea deşeurilor pe suprafaţa acestora, principalul lor
53
dezavantaj este că sunt casante, mai ales în perioada rece şi este nevoie de o atenţie mai mare
în manipularea lor.
Lucrătorii serviciului de salubritate au responsabilitatea ridicării acestor containere o

dată la 3 zile din zonele mărginaşe ale oraşelor şi din comune iar din zonele intens populate
ale oraşelor ridicarea se va face o dată la două zile cu menţiunea că dacă nu este suficientă
ridicarea o dată la două zile aceasta se va face zilnic. Golirea containerelor se face mecanizat,
direct în utilajul de transport al deşeurilor. Personalul serviciului de salubritate mai are şi
responsabilitatea de a menţine curăţenia în interiorul platformelor de colectare, în imediata
vecinătate a acestora precum şi repararea unor avarii sau defecţiuni ale containerelor prin
înlocuirea acestora şi transportul containerelor defecte la sediu, avarii apărute în cadrul
structurii platformelor. În cazul actelor de vandalism asupra containerelor sau platformelor de
colectare autorităţile competente locale, respectiv agenţii secţiilor de Poliţie locală vor aplica
sancţiuni constând în contravaloarea pagubelor şi reparaţiilor.
6.2. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile
Un management eficient al deşeurilor începe încă din faza de colectare a deşeurilor şi

se întinde pe tot parcursul fluxului tehnologic prin care trec deşeurile. În faza de colectare a
deşeurilor, o colectare diferenţiată ajută foarte mult şi favorizează procesele următoare. Astfel
sistemul de management al deşeurilor propune o colectare selectivă la sursă a deşeurilor.
Deşeurile colectate diferenţiat vor fi următoarele:
• Sticla
• Hârtia
• Metalele
• Ambalajele uşoare de tipul PET
Pentru fiecare tip de deşeu colectat diferenţiat vor fi amplasate în fiecare comună şi în
fiecare oraş, la distanţe acceptabile containere specializate fiecare având regimul propriu de
golire şi caracteristici constructive proprii.
54
Containerele pentru colectarea sticlei
Sticla este un material foarte valoros şi greu de obţinut de aceea colectarea acesteia
este eficientă din punct de vedere economic. Sticla se va colecta diferenţiat la rândul ei după
culoare, amestecarea duce la creşterea preţului de reciclare.
Astfel după acest principiu se vor amplasa containere speciale de tip clopot având
volume de 2000 l pentru fiecare dintre cele trei culori de sticlă colectat, respectiv alb,verde şi
brun.
Containerele pentru colectarea sticlei au o construcţie specială fiind confecţionate din

material plastic sau fibră de sticlă căptuşite în interior cu cauciuc pentru reducerea
zgomotului, şi având orificiile de introducere a deşeului sub formă de ţeavă de ghidare
prevăzută cu o rozetă de cauciuc. Orificiile pentru introducerea sticlelor este de dimensiune
mică pentru a preveni introducerea şi a altor deşeuri. Golirea se face printr-o clapetă aflată la
baza containerului.
Fig.6.4.Datele tehnice ale containerului pentru colectarea sticlei
Puncte de colectare a sticlei se vor amplasa în fiecare localitate iar în cadrul oraşelor
se va amplasa un punct de colectare pentru fiecare 3000 de locuitori. Golirea acestor
55
containere se va face săptămânal prin preluarea mecanizată a containerului cu o macara şi
golirea în autovehiculul de transport prin deschiderea clapetei de la baza containerului cu
menţiunea că şi transportul se va face diferenţiat în funcţie de culoarea sticlei.
Colectarea hârtiei
Colectarea hârtiei se va face în acelaşi regim ca şi colectarea sticlei doar că

containerele diferă. Containerele pentru colectarea hârtiei sunt asemănătoare cu containerele
pentru colectarea deşeurilor în amestec doar capacul containerului diferă.
Containerele sunt confecţionate din material plastic având un volum de 1100 l

prevăzute pe capac cu o fantă triunghiulară care favorizează descărcarea deşeurilor de hârtie
în container şi îngreunează descărcarea altor tipuri de deşeuri.
Amplasarea containerelor pentru colectarea hârtiei se va face în regim de un container

la 1000 de persoane, colectarea de către serviciul de salubritate făcându-se o dată pe
săptămână cu menţiunea că dacă se sesizează locuri unde regimul de colectare este insuficient
să se suplimenteze numărul de containere.
Colectarea deşeurilor de metale
Metalele reprezintă deşeuri cu un grad ridicat de reciclare şi cu valoare economică

ridicată. Dintre metale cele mai valoroase sunt cuprul şi aluminiul, dar nici fierul nu are o
pondere scăzută. Colectarea deşeurilor de metale se face în containere speciale.
Containerele pentru metale sunt au volumul tot de 1100 l doar că sunt confecţionate
din metal şi căptuşite în interior cu cauciuc pentru reducerea zgomotului la descărcarea
deşeului în container.
Colectarea se va face în acelaşi regim de o dată pe săptămână iar amplasarea pubelelor

va fi de 1/1000 de locuitori. Colectarea se va face mecanizat prin prinderea pubelei cu
sistemul de macara a maşinii de colectare şi golirea deşeului prin răsturnare.
Colectarea deşeurilor din ambalaje uşoare
Ambalajele uşoare de tipul polietilenei sunt colectate diferenţiat nu numai din cauză
că acestea sunt valoroase din punct de vedere economic, acestea fiind materiale
nebiodegradabile se acumulează în mediu şi produc o poluare care se remarcă din ce în ce
mai frecvent. Colectarea materialelor din ambalaje se face asemenea celorlalte deşeuri
56
colectate diferenţiat doar datorită volumului lor ridicat containerele trebuie să fie mai mari
decât la celelalte deşeuri.
Prin managementul propus colectarea deşeurilor de ambalaje se va face tot în

containere de 1100 l concepute special pentru acest tip de deşeu şi anume având capacul
prevăzut cu o fantă de dimensiuni mici care să permită descărcarea în container doar a
ambalajelor. Capacul containerului urmând să fie fixat cu un lacăt pentru a bloca deschiderea
acestuia de către persoane străine.
Amplasarea containerelor pentru deşeuri din ambalaje vor fi marcate cu un semn

special şi cu un text care să indice destinaţia containerului şi vor fi amplasate alături de
celelalte containere fiecare deservind o populaţie de 1000 de locuitori. Regimul de ridicare a
acestor containere va fi acelaşi cu regimul de ridicare a containerelor pentru deşeurile
municipale în amestec datorită volumului mare a ambalajelor. Descărcarea containerului se
va face mecanizat prin ridicarea cu sistemul macara al maşinii de colectare. Maşina de
colectare pentru deşeurile din ambalaje va fi prevăzut cu un sistem de compactare a deşeului
pentru reducerea volumului în timpul transportului.
Necesarul total de containere
În urma celor prezentate mai sus se poate calcula necesarul de pubele prezentat în
tabelul de mai jos:
Tipul containerului Număr de containere/1000 loc. Număr total de containere

Container 1100 l
pentru colectare în 4 804
amestec
Container pentru
1 201
colectarea sticlei
Container 1100 l
pentru colectarea
hârtiei 1 201
Container 1100 l 1 201

pentru colectarea
57
metalului
Container 1100 l
pentru colectarea 1 201
ambalajelor uşoare
Numerele prezentate mai sus sunt estimative numărul containerelor achiziţionate

urmând să fie mai mare cu 10% faţă de numărul prezentat pentru a acoperi eventualele
defecţiuni ale containerelor.
6.3. Sisteme de colectare
În practică se aplică şi se cunosc mai multe metode de colectare a deşeurilor fiecare

dintre acestea având avantajele şi dezavantajele lor. Un management eficient al deşeurilor
implică mai multe metode, sau generic numite scheme de colectare, în general depinzând de
tipul de deşeu colectat sau de cantitatea de deşeuri colectate.
Managementul propus implică şi el mai multe scheme de colectare a deşeurilor.

Schema prioritară de colectare a deşeurilor fiind însă cel în puncte de colectare după cum a
reieşit şi din capitolul anterior.
Colectarea în puncte de colectare reprezintă o metodă mai pasivă din punctul de

vedere al agenţilor de salubritate deoarece în acest caz cetăţenii trebuie să îşi aducă aportul
propriu la colectarea deşeurilor prin transportul deşeurilor personal la punctele de colectare.
Amplasarea punctelor de colectare este foarte importantă deoarece o distanţă prea mare între
acestea va duce în principal la pasivitate din punctul de vedere al utilizatorului. Această
metodă are însă dezavantajul în cazul colectării diferenţiate a deşeurilor deoarece rămâne la
latitudinea utilizatorului dacă îşi sortează sau nu deşeurile.
Pentru anumite tipuri de deşeuri se poate aplica şi sistemul de colectare din poartă în
poartă. Această metodă este una mai practică pentru utilizatori, dar este dezavantajoasă
pentru agentul de salubritate pentru că va depune efort mai mare şi va consuma resurse mai
multe pentru colectarea deşeurilor de la fiecare utilizator. Din această cauză această metodă
se va aplica doar în cazul colectării deşeurilor de echipamente electronice uzate în cazul
managementului propus. În acest caz agentul de salubritate va fixa o zi în care o maşină de
58
colectare va trece din poartă în poartă şi va ridica deşeurile de echipamente electrice şi
electronice uzate.
Principalul element în etapa de colectare este conștiinciozitatea utilizatorilor, deoarece

o colectare eficace selectivă porneşte de la sursă, iar în acest caz fiecare utilizator în parte are
responsabilitatea de a-şi sorta deşeurile.
6.4. Proceduri de colectare
Ca şi proceduri de colectare se cunosc în practică mai multe şi se vor aplica şi în cazul

managementului propus. Colectarea deşeurilor este pasul în care deşeul trece de sub controlul
direct al producătorului de deşeu în controlul responsabilului cu salubritatea.
În practică se cunosc trei proceduri de colectare şi anume:
• Procedura prin golirea pubelei

• Procedura prin schimbarea pubelei
• Procedura de colectare în saci de unică folosinţă
Fiecare din procedurile de mai sus se folosesc pentru anumite tipuri de deşeuri
colectate şi prezintă avantajele şi dezavantajele proprii.
Procedura prin golirea pubelei
Această procedură este cea mai frecvent folosită în managementul propus deoarece
majoritatea containerelor sunt special concepute pentru golire. Pubelele speciale concepute
pentru ridicare au prevăzute în laterală sisteme de ancorare de care se ataşează macaraua
maşinii de colectare iar golirea se face prin răsturnarea pubelei în maşina de colectare. Acest
sistem este valabil pentru containerele de 1100l respectiv pentru colectarea deşeurilor în
amestec sau pentru colectarea diferenţiată a hârtiei, metalelor sau a deşeurilor de ambalaje
uşoare.
Avantajele aceste metode constau în faptul că nu este nevoie de un număr mare de

pubele care să fie transportate, iar manipularea făcându-se pe loc este scăzut şi riscul avarierii
pubelelor. Un alt avantaj constă în faptul că o singură maşină de colectare poate aduna
deşeurile din mai multe puncte de colectare fără să facă un circuit până la centrul de colectare
iar spaţiul de manipulare al containerelor este redus ceea ce duce la costuri mici.
59
Dezavantajele acestei metode sunt implică un personal mai numeros pentru
manipularea şi colectarea containerelor cu deşeuri precum şi investiţii mai mari în
echipamente şi utilaje de transport şi încărcare, autovehiculele de colectare fiind mult mai
costisitoare decât autovehiculele normale de transport.
O altă metodă prin golirea containerului este ce aplicată pentru colectarea diferenţiată
a sticlei. Pentru acest lucru este necesar un autovehicul special prevăzut cu o macara şi cu un
container de dimensiune mare special compartimentat pentru colectarea diferenţiată a celor
trei tipuri de sticlă. Containerul de pe autovehicul poate fi căptuşit la rândul lui cu material
cauciucat pentru reducerea zgomotului la descărcare.
Principalul dezavantaj al acestei metode este acela că este dificilă manipulare acestor
containere si există riscul avarierii lor în timpul manevrelor de golire precum şi costul de
investiţie pentru echipamentele de colectare este destul de ridicat.
Procedura prin schimbarea pubelei
Deoarece managementul nu propune şi colectarea în containere foarte mari iar acestea

sunt singurele care necesită operaţiuni de schimbare a pubelei, această metodă nu va fi
folosită în managementul propus.
Procedura de colectare în saci de unică folosinţă
Aceasta este metoda de colectare pentru o cantitate mică de deşeuri, de obicei şi

metoda de colectare în cadrul locuinţelor sau a unităţilor comerciale mici, dar din aceste
puncte vor ajunge ulterior prin transportul de către utilizator în pubelele pentru colectarea
deşeurilor municipale care intră deja în metoda de colectare descrisă mai sus.
Procedura de colectare prin saci de unică folosinţă se aplică în cadrul managementului

deşeurilor stradale, deşeurilor colectate în pubele mici sau în coşurile de gunoi stradale.
Această metodă constă în introducerea unui sac de unică folosinţă în interiorul coşului iar în
cadrul colectării o maşină cu instalaţie de compactare proprie va colecta deşeurile prin
scoaterea deşeului cu tot cu sac din coş şi înlocuire cu un sac menajer nou. Această metodă
are dezavantajul că necesită un personal numeros care să colecteze deşeul şi să îl transporte la
maşina de colectare şi poate apărea riscul ruperii sacilor.
Avantajul principal ar consta în faptul că durata colectării este redusă, se menţine un

grad de salubritate ridicat, personalul manipulator nevenind în contact direct cu deşeul, iar
costurile de investiţii sunt mici.
60
7.Transportul deşeurilor
Prin transport se înţelege totalitatea operaţiilor prin care trec deşeurile de la colectare
şi până la predarea acestora la unităţile de reciclare, prelucrare sau depozitare.
În funcţie de distanţa parcursă de către deşeu transportul poate să fie:
• pe distanţă scurtă
61
• pe distanţă lungă.
În funcţie de gradul de încărcare există 3 tipuri de transport, astfel:
• transport plin
• transport gol
• transport intermediar
În funcţie de mediul în care are loc transportul acesta poate fi:
• transport rutier
• transport feroviar
• transport naval
Deoarece mediul de colectare permite acest lucru şi distanţa de transport al deşeurilor

este relativ mică, nu necesită moduri de transport complexe, fiecare autovehicul de colectare
poate efectua distanţa de transport al deşeurilor până la centrul de colectare. Aşadar
principala metodă de transport al deşeurilor în modelul de management propus este
transportul rutier.
7.1. Transportul rutier al deşeurilor

Autovehiculele de colectare şi transport al deşeurilor sunt camioane cu recipiente
speciale, care se
încarcă direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate
mare care se montează deja încărcate. Acestea din urmă se pot folosi atât pentru transportul la
distanţe mici cât şi la distanţe mari.
Un autovehicul poate fi utilizat dacă respectă anumite condiţii constructive ca de

exemplu dimensiuni ale containerului de încărcare şi încărcarea maximă pe fiecare axă.
O condiţie principală impusă autovehiculelor de colectare este sa poată încărca cât

mai multe deşeuri. Mărirea din ce în ce mai mult a capacităţii autovehiculelor este limitată de
greutatea maxim admisă şi de uşurinţa de manevrare a autovehiculului.
La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare şi transport se vor avea în vedere:
• încărcătura utilă;
62
• distanţa către staţia de reciclare, tratare şi/sau eliminare;
• sistemul de recipiente;
• topografie, limitările şi dificultăţile în traficul rutier;
• lăţimea drumurilor pe distanţele parcurse de vehiculele de colectare sau de

transport;
• timpul de lucru zilnic şi pauzele angajaţilor;
• mărimea echipei de colectare a deşeurilor.
7.2. Necesarul de autovehicule

Pentru a asigura eficienţă în transportul deşeurilor până la destinaţie este necesar să se
achiziţioneze autovehicule performante. Un calcul al necesarului de autovehicule
transportoare este necesar pentru a determina eficient numărul de astfel de autoturisme.
În calculele prezentate în capitolul 5 s-a determinat cantitatea totală de deşeu colectată

într-o zi. Pentru a transporta acest deşeu la locul prelucrării este necesar de un anumit număr
de autovehicule, ţinând cont de faptul că aceste autovehicule au un volum maxim de 10 m 3 ,
astfel:
NA=VtVA∙x unde:
NA- număr de autoturisme
Vt – volumul total de deşeu
VA – volumul unui autovehicul de transport (10 m3)
x – indicele de umplere al autovehiculului (0.8)
Volumul total de deşeu se calculează în funcţie de cantitatea totală de deşeu colectată

şi în funcţie de densitatea medie a deşeului, astfel:
Vt=Dt/zρ unde:
63
Dt/z – cantitatea de deşeu colectată într-o zi
ρ – densitatea deşeului
Densitatea deşeului este luată din literatura de specialitate care menţionează această
valoare. Densitatea variază în limite foarte largi. Chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii de
deşeuri densitatea variază cu starea lui, umiditatea, compoziţia şi se dă în funcţie de
compoziţia deşeului sau se poate determina experimental. Densitatea deşeurilor menajere în
pubela variază între 0,30-0,40 t/m3 iar în timpul transportului :1,3-1,2 t/m3. Deoarece calculul
nostru vizează deşeurile în timpul transportului vom lua valoarea densităţii deşeului în
această etapă ca fiind de 1,3 t/m3. În această ecuaţie se mai ţine cont şi de creşterea cantităţii
de deşeuri pe perioada funcţionării centrului regional de colectare. Astfel calculul final se va
efectua cu cea mai mare cantitate de deşeuri preconizată în tabelul de mai sus.
Vt=132544.7 tan1.3tm3 ∙365 zile
Vt=279.34 m3zi
Astfel formula iniţială devine:
NA=279.34 m3zi10 m3∙0.8≈35 autovehicule
În concluzie sunt necesare un număr de 35 de autovehicule specializate pentru

colectarea deşeurilor dintr-o singură zi din regiunea analizată. Colectarea deşeurilor se va
face sistematic în funcţie de rata de colectare fixată în capitolul anterior.
Pe lângă aceste autovehicule se vor achiziţiona şi 3 autovehicule speciale pentru

colectarea sticlei, această colectare necesitând o colectare specială.
64
8. Centrul Integrat de Management al
deşeurilor şi Depozitul ecologic de
deşeuri
Centrul integrat de management al deşeurilor va fi construit pe o suprafaţă de 15,7

ha, pe un teren cu categoria de folosinţă mai puţin sensibilă si va fi alcătuit din:
O Depozit ecologic
O Zona tehnică, alcătuita din:
■ Staţie de sortare cu capacitate de 23.000 t /an
■ Staţie de compostare cu capacitate de 20.000 t /an
■ Clădiri administrative
■ Cântar pentru autovehicule rutiere (pod basculă)
■ Staţie de alimentare cu carburanţi
■ Staţie spălare vehicule
■ Sistem alimentare cu apă
65
■ Sistem de colectare, transport, tratare apă uzată (inclusiv
levigat)
■ Sistem de colectare apă pluvială
■ Sistem de monitorizare
8.1.Suprafaţa şi situaţia juridică
Terenul selectat este situat la 1 km nord-est de comuna Ocna Şugatag, spre satul
Călineşti pe partea stânga a drumului DJ 109 F. Suprafaţa totală este de 15.71 ha, forma
trapezoidală. Site-ul este situat la 19 km de la Sighetu Marmaţiei .
8.2.Informarea publică, asistenţa tehnică şi supervizarea
Sprijinirea Autorităţilor Locale în domeniile informării publice, implementării

proiectului si supervizării va consta în:
• Informarea publică :Sunt necesare eforturi semnificative pentru creşterea
nivelului informării publice în domeniul deşeurilor. Punctele-cheie vizează
necesitatea de reducere a cantităţii de deşeuri la sursă, separarea materialelor
reciclabile de fluxul general al deşeurilor şi plata unor taxe care sa acopere
costurile colectării din toată regiunea, şi serviciile de tratare şi depozitare a
deşeurilor. Un buget destinat informării publice este inclus în estimările
anuale ale costurilor proiectului.
• Asistenţă tehnică: Asistenţa tehnică este prevăzută în proiect pentru Unitatea
de Implementare a Proiectului cu privire la managementul proiectului şi
pregătirea documentaţiei de licitaţie şi a contractelor cu diferiţi operatori.
• Supervizarea: asistenţa este prevăzută sa fie finanţată de proiect pentru
supervizarea diferitelor contracte de lucrări şi aprovizionare conform planului
de implementare.
8.3. Perioada de realizare / executie

Durata estimată pentru implementarea investiţiei este de 20 luni (2010-2012).
Durata de funcţionare: 30 de ani. (2012-2042).
66
8.4. Informaţii privind producţia ce urmează a fi obţinută şi energia
necesară pentru procesul tehnologic
Prin producţie înţelegem cantitatea de deşeuri procesate, adică colectate, transportate,

reciclate, sortate sau depozitate. Necesităţile energetice pentru aceste operaţii sunt estimate în
tabelul de mai jos.
Tabel 8.1. Necesităţi energetice
Procesare deşeuri solide Resurse utilizate pentru activitate
Nume Cantitate Resurse Cantitate Furnizor
Transport/preselectare 100 000 Diesel/benzina 800 000l Piaţa
tone/an
Sortare 23 000 tone/an Energie electrică 17 MW Sistemul
pentru echipamentele National de
mecanice electricitate
Compostare 20 000 tone/an Motorina/Benzina+ 15 000l+ Piaţa+
Energie electrica 2MW Sistemul
Naţional de
electricitate
Depozitarea deşeurilor 1 200 000 m3 Motorină Diesel 80 000 l Piaţa
Clădiri administrative, Energie electrică 2 MW Sistemul
iluminat, P.C etc. Energie termică Naţional de
electricitate
Pomparea apei uzate şi alte Energie electrică 16 MW Sistemul
instalaţii Naţional de
electricitate
8.5 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la

infrastructura existentă
Din ansamblul de imobile si anexe în prezentul proiect au fost tratate toate care au
nevoie de alimentare cu energie electrică:
• Casa poartă;
• Staţie de pompe pentru alimentare cu apă;
• Corp administrativ;
• Atelier reparaţii auto;
• Staţie de epurare;
• Staţie alimentare cu carburanţi;
• Staţie de sortare;
67
• Hala depozitare;
Pentru alimentarea cu energie electrică, în caz de cădere a tensiunii în reţeaua de
alimentare cu energie electrică ce alimentează Centrul de Management, a clădirii poartă, a
clădirii administrative şi a staţiilor de pompare a apei potabile şi de incendiu se va prevede un
grup electrogen de 120 kVA în zona tabloului electric general.
8.6. Descrierea funcţională şi tehnologică a centrului integrat de

8.6.1.Depozitul ecologic, compus din 3 celule construite deasupra nivelului

terenului şi delimitate de diguri perimetrale realizate din sol argilos. Celulele de depozitare
vor fi dotate cu un sistem de impermeabilizare a bazei, sistem de drenaj şi colectare a
levigatului şi a apei pluviale şi de asemenea cu sistem de impermeabilizare a suprafeţei după
încetarea depozitării.
8.6.2.Calculul suprafeţei depozitului şi a volumului depozitat

Conform tabelului 3.3 care ţine cont de evoluţia populaţiei în perioada exploatării
depozitului se poate stabili cantitatea totală de deşeuri care va intra în incinta Centrului
integrat de management a deşeurilor. Din această cantitate totală se va reduce cantitatea de
deşeuri recuperate şi deşeurile supuse compostării şi se va obţine cantitatea de deşeuri
depozitat ca fiind 1497115 tone.
Pentru eficienţa depozitării deşeurilor va avea loc un proces de compactare a acestora astfel
încât densitatea deşeurilor va ajunge la 1,3 t/m3.
În funcţie de aceste date vom afla volumul total de deşeuri depozitat, astfel
Vd=Dtρ unde:
Dt – cantitatea de deşeu depozitat
ρ – densitatea deşeului
Vt=14971151.3=1151626.9 m3
68
Se aproximează volumul deşeurilor depozitate în 3 celule ca fiind de 1200000 m2 în această
valoare fiind incluse şi unele depăşiri a volumelor estimate. În funcţie de aceste valori se va
face dimensionarea depozitului.
8.6.3.Zona tehnică cuprinde următoarele:
– acces în depozit - poartă, clădire recepţie, parcare;

– cântar;
– staţie de spălare a vehiculelor;
– clădire administrativă incluzând birouri, laborator, toalete;
– staţie de sortare;
– staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile.
– staţie de epurare a levigatului;
– sistem de colectare şi ardere a gazului de depozit.
Perioada estimată de derulare a investiţiei este de 20 de luni.

Activităţile propuse implică tratarea deşeurilor din centrul integrat de management al
deşeurilor . Depozitul de deşeuri va avea 3 celule. Proiectul a fost realizat luând în
considerare geometria terenului, cu înălţimi de pante relative şi de asemenea pentru a
maximiza cantitatea de deşeuri care va fi depozitată.
Lucrările în zona de depozitare sunt planificate să se deruleze conform următoarelor etape:

Faza I:
• nivelarea terenului pentru celula 1,
• diguri perimetrale pentru celula 1,
• instalarea sistemului de etanşare şi a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula
1,
• instalarea sistemului de colectare general al depozitului pentru celula 1,
• conectarea sistemelor de drenaj dintre celule şi colector,
• instalarea căminelor de vizitare pe traseul colectorului celulei 1.
Faza II:
• exploatarea celulei 1,
• acoperirea temporară a celulei 1.
Faza III:
69
• excavaţii pentru celula 2,
• instalarea sistemului de etanşare si a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula
2,
• continuarea colectării generale pentru celula 2,
• conectarea sistemelor de drenaj dintre celule si colector.
Faza IV
• acoperirea temporara a celulei 2.
Faza V
• excavaţii pentru celula 3,
• instalarea sistemului de etanşare si a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula
3,
• continuarea colectării generale pentru celula 3,
• conectarea sistemelor de drenaj dintre celule.
Faza VI:
• acoperirea temporara a celulei 3.
Faza VII:
• închiderea definitivă a depozitului. Trebuie menţionat că zona tehnică a centrului
integrat de management al deşeurilor va fi realizată în întregime la Faza 1.
8.6.4.Procedura de acceptare a deşeurilor la centrul integrat de management al deşeurilor şi

exploatarea zonei de depozitare
La sosirea in zona de depozitare, camioanele vor descărca deşeurile conform
indicaţiilor persoanelor responsabile cu exploatarea depozitului. Persoana responsabilă va
verifica vizual încărcătura camionului. În situaţia în care există dubii cu privire la conţinutul
real al transportului de deşeuri, camionul va fi descărcat într-o zonă separată pentru a putea fi
verificat conţinutul(platforma betonată).
Depozitarea deşeurilor va fi realizata astfel încât influenţa asupra mediului să fie
minimă. Exploatarea va fi făcută în funcţie de fiecare tip specific de deşeuri, de forma şi
natura acestora, de condiţiile meteorologice precum şi de forma şi dimensiunile depozitului.
70
Deşeurile sunt depozitate in straturi cu o grosime de circa 30 cm care sunt compactate
pentru obţinerea unei densităţi de 1.3 t/m3
Deşeurile nepericuloase acceptate la depozitare, altele decât deşeurile menajere, ca de
exemplu nămolurile (cu maxim 65% conţinut de apă, nămolurile vor fi amestecate cu deşeuri
in proporţie 1:10), deşeurile voluminoase, deşeuri industriale nepericuloase vor fi depozitate
prin amestecare cu deşeurile municipale .
Un strat de acoperire zilnică cu o grosime de circa 10 cm, din materiale inerte va fi
asigurat in funcţie de disponibilitate în scopul evitării împrăştierii deşeurilor uşoare de către
vânt, a apariţiei animalelor dăunătoare şi a mirosurilor neplăcute.
La descărcarea deşeurilor prăfoase se va asigura umezirea acestora şi acoperirea cu
alte deşeuri sau cu materiale minerale.
Exploatarea celulelor va fi realizata conform schemei generale prezentate în figura
următoare:
Fig.8.1. Schema generală de exploatare a depozitului (secţiune transversală)
Pentru evitarea distrugerii sistemului de închidere al suprafeţei depozitului, pe o

adâncime de 1.0 m peste stratul suport nu vor fi depozitate nămoluri, materiale voluminoase
sau dure cu dimensiuni ale particulelor mai mari de 10 cm.
Pe durata exploatării depozitului vor fi luate măsurile de prevenire a incendiilor
prevăzute de legislaţia în vigoare. Va fi asigurată o rezervă de circa 200 m3 de pământ pentru
stingerea incendiilor.
Operatorul va primi un manual cu procedura de acceptare şi înregistrare a deşeurilor
ajunse la centrul integrat de management al deşeurilor conform legislaţiei în vigoare
referitoare la depozitele de deşeuri nepericuloase clasa „B".
8.6.5.Lista de deşeuri acceptate in centrul integrat de management al deşeurilor :
71
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform
Listei Europene a deşeurilor şi HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
Vor fi respectate criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitare conform Anexei la
Ordin MMGA nr. 95 din 2005 „Criterii de acceptare şi Procedurile preliminare de acceptare a
deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deşeuri".
Nu se vor accepta la depozitare următoarele tipuri de deşeuri:

• deşeuri lichide ;
• deşeuri explozive, corozive, oxidante , foarte inflamabile, inflamabile;
• toate tipurile de anvelope uzate întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca
materiale în construcţii într-un depozit;
• orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform Anexei nr.3 a
HG 349/2005.
Tip de deşeu Cod
(Lista europeană a
deşeurilor; HG
856/2002)
Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere 20
şi asimilabile din comerţ industrie; instituţii) inclusiv
fracţiile colectate separat:
- fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) 20 01
- deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) 20 02
- alte deşeu 1 municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri 20 03
din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)
Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale 15 01
colectate separat)
Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01: 17 02; 17 04
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 OS 05
Vehicule scoase din uz 16 01 06
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 35* 20 01 36
72
9. Staţia de sortare a deşeurilor
Capacitate: 23 000 t/an.

Suprafaţa totală: 0,14 ha.
Cantităţile ce urmează a fi sortate la staţia de sortare în t/an:
2013 2018 2023 2028 2033 2038 2042
Hartie 7244.679 8398.569 9736.243 11286.97 13084.7 15168.75 17072.56
Sticla 2909.726 2767.12 2631.504 2502.534 2379.885 2263.247 2174.066
Metale 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355
Plastic 10246.18 11312.61 12490.04 13790.01 15225.29 16809.95 18195.63
9.1.Lista deşeuri acceptate - statia de sortare
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreuna cu codurile conform
Listei europene a deşeurilor si HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
Cod deşeu conform

Denumire deşeu CED
O.M. 856/2002
Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate
separat
Hârtie si carton 20 01 01
Deşeuri biodegradabile de la bucătării si cantine 20 01 08
Îmbrăcăminte 20 01 10
Cod deşeu conform
CED
Denumire deşeu
O.M. 856/2002
Textile 20 01 11
Uleiuri si grăsimi comestibile 20 01 25
73
Vopseluri, cerneluri,adezivi si răşini, altele decât cele specificate la 20 01
20 01 28
27
Detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29 20 01 30
Medicamente, altele decât cele menţionate la20 01 31 20 01 32
Baterii si acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33 20 01 34
Echipamente electrice si electronice casate,altele decât cele specificate la
20 01 36
20 0121, 20 01 23 si 20 01 35
Lemn,altul decât cel specificat la 20 01 37 20 01 38
Materiale plastice 20 01 39
Metale 20 01 40
Deşeuri de la curăţitul coşurilor 20 01 41
Deşeuri din grădini si parcuri - incluzând deşeuri din cimitire 20 02
Deşeuri biodegradabile 20 02 01
Alte deşeuri nebiodegradabile 20 02 03
Alte deşeuri municipale 20 03
Deşeuri municipale amestecate 20 03 01
Deşeuri din pieţe 20 03 02
Deşeuri stradale 20 03 03
Nămoluri din fose septice 20 03 04
Deşeuri de la curăţarea canalizării 20 03 06
Deşeuri voluminoase 20 03 07
Deşeuri municipale, fără altă specificaţie 20 03 99
Deşeuri din construcţii si demolări(exclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)
Beton,cărămizi, ţigle si materiale ceramice 17 01
Beton 17 01 01
Cărămizi 17 01 02
Ţigle si materiale ceramice 17 01 03
Amestecuri de beton, ţigle si materiale ceramice, altele decât cele
17 01 07
specificate la 17 01 06
Lemn, sticlă si materiale plastice 17 02
Lemn 17 02 01
Materiale plastice 17 02 03
9.2.Descrierea fluxului de deşeuri:
Zona de recepţie a deşeurilor:

Staţia va funcţiona 6 zile pe săptămână, rezultând un număr de 300 de zile pe an. În
timpul acestei perioade, vor fi aduse zilnic cantităţi de deşeuri.
După transportul deşeurilor reciclabile colectate selectiv în centrul de management
integrat al deşeurilor, acestea vor fi descărcate pe o platformă de recepţie. Capacitatea de
stocare a platformei de recepţie este egală cu cantitatea de deşeuri maximă ce va fi adusă la
centru într-o zi însemnând 279.34 m3/zi. Suprafaţa platformei va fi de 400 m2 şi va fi
amplasată într-o hală metalică.
Fluxul tehnologic:
Deşeurile vor avea următorul flux în cadrul staţiei de sortare:
74
– Deşeul va fi adus în camioane de transport pentru deşeuri, care vor fi
descărcate în zona de recepţie proprie a staţiei de sortare. Din această arie de depozitare
primară, deşeurile vor fi încărcate în buncărul primului conveier cu ajutorul unui încărcător
frontal;
– Deşeul va trece printr-un sistem de sortare mecanizat reprezentat printr-o sită
tambur, un separator balistic, o instalaţie de aspirare, o sortare manuală pe fiecare fracţie
dimensională iar la finalul benzii de sortare va fi amplasat un separator magnetic;
– Procesul de sortare se va desfăşura în interiorul cabinei de sortare. Sortatorii
vor extrage, de pe bandă componente pe care le vor arunca in jgheaburile de colectare. Pentru
sortare se vor prevedea 8 posturi pentru sortatori, cate 4 de fiecare parte a benzii. Din cabina
de sortare prin intermediul unor jgheaburile de colectare deşeurile sortare vor ajunge în
containere mobile de 1.1 m ;
– Din aceste containere materialele sortate sunt descărcate în buncărul presei de
balotat.
Datorita faptului ca plasticul si metalele sunt colectate in saci, deşeul este adus mai întâi într-
un desfăcător de saci. Benzile transportoare vor aduce sacii deschişi şi deşeurile către staţia
de sortare. Hârtia va fi sortata pe diferite calităţi de hârtie. După separarea aceasta va fi
balotata.
Sortare deşeuri:
Staţia va avea o capacitate de 23000 t/an, sortarea făcându-se într-un schimb, după
selectarea la sursa în zonele urbane, hârtie şi carton, plastic, metal, sticlă şi fracţiunea mixtă.
Staţie de sortare va cuprinde:
– Benzi transportoare de alimentare şi de sortare
– Buncăr de primire cu două şnecuri cu desfăcător de saci
– Instalaţie de filtrare si ventilaţie cabina de sortare
– Cabina de sortare climatizată
– Containere pentru material sortat
– Containere pentru depozitare
– Perforator de PET
– Presa automată de balotare carton, PET,folie
– Separator magnetic OVERBAND
– Tablou de automatizare
– Echipamente mecanice si electrice aferente staţiei de sortare;
– Toate structurile metalice aferente staţiei de sortare;
75
– Toate lucrările de instalaţii electrice.
9.3.Sita tambur
Sita tambur este o sită cilindrică; aceasta reprezintă un agregat de clasare verificat
care poate fi utilizat într-o instalaţie de preparare a deşeurilor, atât în prima treapta de
preparare, cât şi după procesul de mărunţire. Debitul şi performantele la separare ale unei site
tambur sunt determinate de mărimea orificiilor, diametrul, turaţia, elementele interiorului
tamburului şi inclinaţia acestuia.
Dat fiind faptul că suprafaţa de cernere a unei site tambur este relativ mică, se
încearca prin diferite construcţii ale peretelui interior (sită poligonală) ridicarea cât mai mult
a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obţine o cernere mai
eficientă.
Pentru a reduce şi mai mult timpul de prelucrare a deşeurilor, sita tambur poate avea
pe pereţii interiori diferite accesorii cu ajutorul cărora sa taie sacii în care sunt colectate
deşeurile. Astfel, sacii de deşeuri menajere colectaţi de agenţii de salubritate pot fi desfăcuţi
şi sortaţi rapid şi automat cu ajutorul sitei tambur.
9.4.Separatorul balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deşeurilor municipale în trei fracţii:
grea, uşoară şi fină. Separatorul balistic este format din pâlnia de încărcare şi puntea formată
din mai multe benzi metalice perforate şi care vibrează în contrasens una faţă de cealaltă.
Puntea are o mică înclinaţie pentru a imprima fracţiei grele o anumită acceleraţie.
76
Fig.8.2.Schema de functionare a unui separator balistic
Deşeurile mărunţite, în funcţie de forma şi greutatea specifică fiecărei particule se

deplasează în susul sau în josul puntei. Particulele mai grele au tendinţa să se deplaseze în jos
odată cu mişcarea benzilor şi astfel se separă fracţia grea. Datorită mişcării de vibraţie şi de
rearanjare continuă a deşeurilor pe puntea separatorului, particulele uşoare cum ar fi hârtia,
cartonul şi foliile de plastic se deplasează către marginea superioară a separatorului, astfel
formându-se fracţia uşoară. Iar fracţia fină reprezintă particulele care au trecut prin orificiile
benzilor metalice.
Procentajul de fracţie grea şi fracţie uşoară se determină prin modificarea inclinaţiei
puntei. Înclinaţia se află, în general, între 15-20%; această inclinaţie este proiectată pentru o
rată de încarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m3/h.
9.5.Instalaţia de aspirare
Componentele uşoare din deşeuri sunt aspirate de obicei de pe o bandă transportoare, de

pe o sita cu vibraţie sau dintr-o sită tambur şi sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele
uşoare pot fi: bucăţi de hârtie, pungi de plastic, bucăţi de plastic, etc.
77
Fig.8.3.Instalatie de aspirare
9.6.Separatorul magnetic
Sortarea magnetică se face în mare măsură cu magneţi aşezaţi deasupra benzilor
rulante de transport a deşeurilor, magneţii care sortează materialele feroase din curentul de
deşeuri şi le elimina ori perpendicular, ori paralel cu direcţia transportorului de deşeuri.
Sortarea magnetică s-a dovedit a fi mai eficientă după mărunţire. Până acum au eşuat toate
încercările de obţinere a unui produs feromagnetic de bună calitate prin sortarea metalelor
feroase înainte de a utiliza un agregat de mărunţire. În cazul sortării magnetice a deşeurilor
casnice, mărimea optimă a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.
Fig.8.4.Separator magnetic
9.7.Posturi de sortare
78
Posturile de sortare fac referinţă la locurile ocupate de personalul staţiei şi la care se
realizează sortarea manuală a materialelor reciclabile şi a impurităţilor din deşeurile care
urmează a fi sortat. La un post de sortare se va realiza departajarea şi scoaterea de pe bandă a
materialelor reciclabile rămase în urma separărilor mecanizate (plastic, sticla, metale ne-
magnetice) şi a altor fracţii (lemn, hârtie/carton, materiale organice) care apoi vor fi
transportate la presa de balotat sau încărcate în containere.
Se vor procura, cel puţin:
– 1 cabina complet închisă;
– Mai multe spatii de lucru, poziţionate pe fiecare parte a benzii transportoare;
– Jgheaburi de descărcare;
– Spaţiu de circulaţie lângă bandă;
– Deschideri pentru transportorul cu bandă;
– Ventilaţie corespunzătoare, fără curenţi de aer;
– Conexiunile necesare pentru sistemul de ventilaţie;
– Dispozitiv electric pentru răcire şi încălzire;
– Posibilităţi de acces;
– Ferestre;
– Izolare fonică şi termică;
– Structuri de susţinere;
79
Fig.8.5.Staţie de sortare manuală
9.8.Presa de balotat
Se va procura un dispozitiv care poate compacta materialul plastic sortat, hârtia şi cartonul.
10.Staţia de compostare
80
Alternative considerate :
Pentru stabilirea unei soluţii pentru staţia de compostare au fost considerate următoarele
alternative:
– A. Neutralizarea biologica a deşeurilor biodegradabile;
– B. Staţie de tratare biologică folosind tehnologia aeroba - compostarea in
brazde;
– C. Staţie de tratare biologică folosind tehnologia aeroba - compostarea in
grămezi aerate (aerare fortata).
Fiecare alternativă a fost analizată din punct de vedere tehnic, economic si al mediului
înconjurător. Rezultatul analizei multicriteriale este ca varianta optimă din cele analizate este
alternativa B -compostarea in brazde.
Staţia de compostare in brazde este compusa din patru zone distincte corespunzătoare
fiecăreia din etapele de lucru:
• zona de receptie a deşeurilor si de pregatire mecanica (sortare si eliminare a
materialelor nebiodegradabile),
• zona de compostare,
• zona de maturare
• zona de depozitare finala a compostului.
Toate zonele din cadrul staţiei de compostare trebuiesc amplasate pe suprafeţe
impermeabile, trebuie să dispună de rigole de colectare a levigatului, a apei în exces şi a apei
pluviale, zona este prevăzută cu de bazin de stocare a levigatului şi de sistem de udare a
brazdelor de compostare. Zona finala de depozitare va fi acoperita si imprejmuita cu ziduri de
beton armat cu înalţime de 2.0 m pe două din laturi.
Capacitate de tratare:
Statia de compostare va avea o capacitate totala de aproximativ 20000tone/an.
10.1. Date de proiectare:

Se prevad urmatoarele:
• programul de functionare: 300 de zile pe an (6 zile pe saptamana), un schimb de la 7
a.m. la 7 p.m., 10 ore de lucru pe zi;
• cantitatea de deşeuri organice tratate zilnic este de ~70 de tone/zi;
• staţie semi-mecanica;
• deşeurile tratate vor fi deşeurile organice rezultate din separare;
81
• deşeurile organice tratate au o umiditate cuprinsa între 50-60%;
• procesul consta intr-o faza de compostare si intr-una de maturare;
• staţia este prevăzuta cu o platforma pentru recepţia deşeurilor ;
• se va obţine o reducere de 45% a volumului de deşeuri tratate ;
• suprafaţa necesara pentru amplasarea staţiei va fi de 2 ha .
Echipamentul utilizat in procesul de tratare, precum si frecventa si consumul de combustibil

sunt prezentate in tabelul urmator:
Tip Nr Timpul utilizat Consum de combustibil

ore/zi l/ora
Incărcător cupă 1 4 interior 18
Incărcător cupă 1 2 exterior 18
Benzi de sortare (interior) 3 6 15 kW elec.
Presator deşeuri (interior) 1 2 90 kW elec.
Ventilator pentru aerare (celula) 4 10 6 kW elec.
Tip Nr Timpul utilizat Consum de combustibil
ore/zi l / ora
Mecanism de măcinare a deşeurilor din 1 2 25
grădină (interior)
Sită de spălare (interioară) 1 3 12
10.2.Descriere fluxului de deşeuri

• recepţia deşeurilor;
• deşeurile sunt transportate cu ajutorul unui încărcător frontal către zona de recepţie a
statiei de compostare;
• prima faza a procesului de tratare, faza de compostare si procesul de maturare vor
avea loc in aer liber;
• se va utiliza sistemul de compostare in brazde;
• statia va fi dotata cu echipamente mecanice pentru intoarcerea brazdelor;
• se va construi un sistem de drenaj;
• urmeaza procesarea mecanica (maruntirea, dupa compostare si maturare);
• umidificarea cu apa (levigat tratat in statia de epurare sau recirculat).
82
10.2.1.Zona de receptie a deşeurilor
Dupa transportul deşeurilor organice colectate selectiv in centrul de management,
acestea vor fi descarcate pe o platforma de receptie. Deşeurile descarcate vor fi vizual
verificate de catre un operator pentru a vedea daca compozitia acestora difera de cea uzuala.
Din motive de igiena si securitate, deşeurile vor fi manevrate cu ajutorul unui
incarcator frontal. Acest echipament este necesar pentru :
• pastrarea curata a plaformei de depozitare;
• stocarea temporara deşeurilor in compartimente speciale;
• indepartarea anumitor componente voluminoase.
In zona de receptie este necesar un spatiu de stocare a 38 tone deşeuri pe zi. Este
estimat un volum zilnic de 76 m3/ zi, cu o densitate de 500 kg/m3 un volum total de. In cazul
in care deşeurile sunt stocate pentru o durată de o zi, la o inăltime de 2 m este necesara o
suprafata de de aproximativ 500 m2.
Linia de pre de tratament (maruntitor, sita) necesita o suprafata de 200 m2 . Prin
urmare, este estimat că zona de primire ar trebui să fie de cel putin 700 m2.
10.2.2.Construirea brazdelor de compostare

La locul destinat compostarii, deşeurile sunt amestecate cu alte materiale de
granulometrie mai mare in scopul obtinerii unei porozitati mixte. Urmeaza o etapa de
amestecare a deşeurilor pentru imbunatatirea ratei C/N si a porozitatii.
Porozitatea:
Bacteriile necesare in procesul de descompunere sunt de tip aerob (necesita oxigen).
Este nevoie de spatii deschise in scopul asigurarii cantitatii de oxigen necesare. In mod ideal,
apozimativ 35-50% din volumul brazdei trebuie sa fie intr-un spatiu deschis pentru asigurarea
circulatiei aerului.
Rata C/N:
Procesul de compostare necesita o rata C/N specifica. O rata adecvata asigura un
proces de compostare ce genereaza o cantitate mai mica de substante urat mirositoare. In
general este necesara o rata mai mare de 25 :1. Majoritatea deşeurilor au o rata C/N mult prea
mica pentru procesul de compostare. In scopul obtinerii conditiilor necesare se adauga
materiale care prezinta o rata C/N foarte mare.
Zona cu brazde este acoperita pentru a se evita infiltratia apelor de ploaie. Inaltimea
halei este de aproximativ 6 m.
83
Compostul obtinut este cernut (sita cu dimensiuni ale ochiurilor de 40 mm). Fractia cu
dimensiuni <40 mm este dusa catre patforma de maturare cu ajutorul unui incarcator frontal.
Cealalata fractie este utilizata ca material de acoperire in procesul de compostare in brazde.
10.2.3.Procesul de maturare
Brazdele pentru etapa de maturare sunt construite in acelasi mod ca si pentru procesul
de compostare. Nu se mai folosesc materiale pentru acoperirea deşeurilor. Etapa de maturare
dureaza aproximativ 1,5 luni. Materialul este aerat in aceasta perioada de 42 de zile.
Deoarece volumul materialului de tip organic a scazut cu apr. 40%, pentru acesata etapa este
necesara o suprafata de 1400 m2. Acest proces are loc in aer liber.
10.2.4.Stocarea compostului
Pentru stocarea compostului este necesar un spatiu de 2,500 m2 . Compostul va fi
stocat in gramezi cu inaltimea de 2,5 m.
10.3.Lista deşeuri acceptate statia de compostare

Conform prevederilor legislative si a PRGD aprobat, pot fi compostate doar deşeurile
biodegradabile (deşeuri alimentare colectate separat la sursa de către populatie, cantine si
restaurante, deşeuri verzi - din parcuri, grădini si cimitire, deşeuri biodegradabile din piete).
Codurile de deşeuri care vor fi acceptate la compostare sunt:
– 20 01 08 (deşeuri biodegradabile de la bucătării si cantitătile colectate separat);
– 20 02 01 (deşeuri biodegradabile din grădini, parcuri si cimitire), si
– 20 03 02 (fractia biodegradabilă colectată separat din deşeurile din piete).
11.Depozitul ecologic
• Depozitul ecologic ce va fi construit este format din 3 celule;

• Clasa depozit „B": depozit deşeuri nepericuloase.
• Capacitatea depozitului va fi de aproximativ 1,2 milioane m3
• Suprafata depozit: 10 ha
• Perioada de operare va fi de 30 de ani
84
Digurile perimetrale care limiteaza intrega zona a depozitului sunt prevazute din varf
si pana la baza pantei. Digurile perimetrale au inaltimi variabile, cam 2-3 m, conform cu
morfologia terenului si cu panta de 1:2.5 (V:H).
Între celulele 1, 2 si 3 sunt prevazute diguri de compartimentare, 3 - 4 m inaltime si cu
o panta de 1:2.5.
Inaltimea totala a depozitului va fi de aproximativ 30 m.
Toate digurile vor fi construite folosind argila locala disponibila din excavare si/sau
din gropi de imprumut. Daca materialul folosit pentru diguri nu e argila si daca nu
indeplinesc recomandarile tehnice, ele pot fi realizate din alte materiale coezive, dar trebuiesc
etansate pe fetele interioare cu un stat de argila compactata de 0.50 m grosime, avand
permeabilitatea recomandata in legislatie.
Pentru a evalua zona necesară depozitului de deşeuri se estimează că greutatea

specifică a deşeurilor compactată in depozitul de deşeuri variază între 1 si 1,5 tone pe metru
cub. Dupa compactare se estimeaza o greutate specifică de 1,3 tone / metru cub. Capacitatea
depozitului va fi de aproximativ 1,2 milioane m3 si va avea o suprafata de 10 ha.
Caracteristicile geometrice ale celulelor:

Principalele caracteristici geometrice ale celulelor si de asemenea cantitatile de lucrari de
terasamente sunt prezentate in tabelul urmator.
Descriere: Celula 1 Celula 2 Celula 3 Total
Suprafata bazei m2 44464.9 28218.65 27316.5 100000
Volum total m3 660455 419143 405743 148534

0
Volum sistem etansare m3 51122 19140 18172 88434
Volum sistem inchidere m3 67961 35851 46299 150111
Volum deşeuri depozitate m3 528476 353655 329038 121116

8
Volum excavat m3 6708 3392 3327 13427
Volum diguri m3 12896 10497 12234 35627
85
Forma depozitului va fi de trunchi de piramidă dreptunghiulară având lungimea de
400 m şi lăţimea de 250 m cu o înălţime maximă de 30 de m, unghiul pantei va fi mai mic cu
două grade decât unghiul natural rezultat la rândul lui din unghiul de frecare interior (φ=20 o).
Astfel unghiul de taluz va fi de 18o ceea ce creşte considerabil stabilitatea depozitului, chiar şi
în cazuri extreme (cutremure, preciitaţii intense)
11.1.Etanasare si sistem de drenaj

Conform Hotararii de Guvern 349/2005, Normativului Tehnic cu privire la
depozitarea deşeurilor si de asemenea legislatiei europene pentru depozitarea deşeurilor
nepericuloase este necesar sa fie asigurate următoarele conditii si elemente constructive:
– bariera geologica din argila cu grosime minima de 0,5 m si 10-9 m/s
valoare maxima a coeficientului de permeabilitate;
– geomembrane PEID cu grosime de 2.0 mm;
– strat de drenare pentru levigat cu grosime de 0.50 m, realizat din pietris
sort 16/32 mm.
Pe baza acestor cerinte specifice a fost aleasa următoarea soluţie tehnica pentru
sistemele de etansare a bazei depozitului si a pantelor interioare ale digurilor:
La baza depozitului va fi instalat urmatorul sistem de etansare si drenaj (de jos in sus,
Figura 2):
Fig.11.1. Sistem de etanşare la bază
86
- teren natural compus din argila recompactat pe cel putin 0.5 m
– etansare din argila compactata cu grosime 0,5 m, k<10-9 m/s,
compactata in doua straturi de 0.25 m grosime;
– etansare cu geomembrana neteda din PEID cu grosime de 2.00 mm;
– geotextil de protectie netesut cu masa de minim 1200 g/m2, pentru
protectia la perforare a geomembranei;
– sistem de drenaj pentru levigat realizat din strat gros de 0.50 m de
pietris sort 16/32 mm si drenuri perforate de PEID;
– geotextil de separatie între stratul de drenaj si deşeuri pentru evitarea
colmatarii sistemului de drenaj.
Digurile perimetrale si de compartimentare vor fi construite pamant coeziv provenit

din sursa locala (daca este disponibil) fie din gropi de imprumut.
Sistemul de etansare de pe pante construit din argila compactata, k < 10 -9 m/s (de jos
in sus, Figura 3) va fi:
– geomembrana PEID, cu grosime 2.0 mm, rugoasa pe ambele fete;
– geotextil de protectie netesut cu masa de minim 1200 g/m , pentru
protectia la perforare a geomembranei;
– geocomposit de drenaj realizat din geotextil netesut + nucleu de drenaj
+ geotextil tesut, pentru colectarea si transportul levigatului catre sistemul de drenaj de la
baza depozitului si cu rol suplimentar de separatie si de protectie contra perforarii
geomembranei. Geocompozitul de drenaj a fost preferat solutie clasice cu material granular
datorita economiei de spatiu pe care o ofera si mai bunei stabilitati pe pante.
Toate materialele geosintetice care se instaleaza pe pante vor fi fixate in transee de ancorare
proiectate corespunzator si amplasate pe berme si crestele digurilor.
Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN
13257:2005 -Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea in lucrarile
de depozitare a deşeurilor solide si SR EN 13493:2005 - Bariere geosintetice. Caracteristici
impuse pentru utilizarea in constructia de depozite de deşeuri solide si amplasamente de
depozitare.
11.2.Sistemul de colectare a biogazului:
87
Descompunerea substantelor organice duce la formarea gazelor de depozit, cu
continut de metan, dioxid da carbon si in diferite proportii oxigen si azot
Colectarea gazului de depozit va fi realizata prin intermediul a 12 puturi verticale cu
diametru variabil între 600 si 800 mm; in axul putului sunt plasate conducte perforate de
PVC, avand orificii pe jumatate din lungime in partea inferioara. Spatiul dintre conducta de
colectare si peretele exterior al putului va fi umplut cu umplutura de pietris sortat spalat si
nisip la partea superioara. Puturile vor fi echipate cu camine cu racorduri flexibile, sistem de
masura a debitului, sistem de inchidere si port de prelevare a probelor de gaz.
Puturile de colectare a biogazului vor fi construite dupa depunerea unui strat de cel
putin 1m de deşeuri in corpul depozitului si vor fi construite de la baza sprre varf treptat pe
masura ce se depun deşeuri in corpul depozitului.
Ca urmare a acestei solutii constructive acesta componenta nu face parte din investitia
proiectului, ea urmand sa aiba loc dupa finalizarea perioadei de implementare. De asemenea
componenta de tratarea a biogazului respectiv unitatea de ardere a biogazului rezultat va fi
construita/amplasata ulterior inceperii generararii si captarii gazului de depozit.
11.3.Sistemul de colectare a apei pluviale:

Pentru colectarea apei pluviale cazute pe suprafata depozitului de deşeuri se prevad
urmatoarele lucrari:
– Rigole la baza digurilor perimetrale.
– Rigole limitrofe drumurilor de incinta
Pe perioada exploatarii unei celule de depozitare a deşeurilor apa pluviala vine in

contact cu deşeurile, transformandu-se in levigat. Apa pluviala infiltrata prin masa de deşeuri
este colectata de stratul de drenaj si sistemul de colectare de la baza depozitului si de pe
pantele interioare ale taluzurilor, fiind tratata ca levigat.
Dupa inchiderea finala a depozitului, apa pluviala colectata de sistemul de drenaj al
suprafetei la fel ca si apa scursa pe pantele depozitului este ape conventional curata care va fi
colectata de catre rigolele prevazute in acest scop si apoi transportata catre sistemul de
evacure. In acest scop s-a prevazut un bazin de colectare pentru apa pluviala.
11.4.Sistem de colectare a levigatului:
88
Levigatul produs in corpul depozitului va fi drenat la baza depozitului utilizand stratul
de drenaj din pietris de 0.50 m si geocompozitul de drenaj instalat pe pante. In stratul de
pietris de la baza depozitului vor fi instalate conducte perforate din PEID, cu rolul de a
colecta levigatul si de a-l transporta catre conducta de colectare in exteriorul corpului
depozitului.
Diametrul drenurilor este de 250 mm si vor fi amplasate la o distanta de maxim 30 m
una fata de alta, inclinarea fiind de 1% caltre colectorul aflat in afara corpului depozitului.
Apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului de deşeuri devine, in contact cu acestea
si datorita transformarilor calitative si cantitative, levigat.
Apa pluviala infiltrata prin masa de deşeuri este colectata de stratul de drenaj si
sistemul de colectare de la baza depozitului si de pe pantele interioare ale taluzurilor, fiind
tratata ca levigat.
Colectarea levigatului precum si a apelor meteorice infiltrate in masa de deşeuri pe parcursul
exploatarii, se realizeaza printr-o retea ramificata de drenuri absorbante, dispuse sistematic in
cadrul celulei de colectare. De la drenurile absorbante prin intermediul unui colector principal
(conducta de canalizare) amplasat in aval de depozitul ecologic, pe toata lungimea acestuia,
apele uzate sunt conduse la statia de epurare proiectata pentru neutralizare. Pentru
monitorizarea calitatii apelor in vederea prelevarii de probe, precum si din considerente
functionale, schimbari de directie, intersectie conducte pe aliniamente lungi, pe toata reteaua
s-au montat camine de vizitare.
Drenurile absorbante PEHD-Dn 250 mm se amplaseaza in cadrul celulei, intr-un strat
de filtru cu agregate minerale spalate sort 16-K32 mm, cu grosimea de 50 cm. Tuburile
inainte de pozare sunt imbracate cu material geosintetic, prin infasurarea elicoidala pe tub a
unei benzi din geotextil cu m = 400^500 gr/mp. Drenurile absorbante sunt perforate la partea
superioara cu orificii de 1^1,5 cm, incat sa asigure un grad de umplere de maxim 50%.
De la drenurile absorbante, colectarea levigatului se face prin canalizare in colectorul
PEHD-Dn 250-350 mm, cu grad de umplere de max. 80% si conduse la statia de epurare.
Pozarea tubului PEHD-Dn 250-350 se face pe un pat de nisip sau pietris cu granulatia
de max.30 mm, iar acoperirea cu pamantul rezultat din sapatura, cu gradul de compactare de
cel putin 85-90%.
89
12.Zona tehnica a centrul integrat de
Centrul de Management Integrat al Deseurilor va avea o zona tehnica, aceasta urmand

sa includa:
• accesul in incinta cu cladire de receptie si cantar,
• cladire administrativa,
• garaj,
• atelier auto,
• spatii de parcare,
• staţie de spalare a vehiculelor,
• staţie de epurare a apelor uzate
• zona de tratare cu statii de sortare a deşeurilor si compostare a deşeurilor
biodegradabile.
De asemenea pentru centrul integrat de management al deşeurilor se propun achizitionarea
urmatoarelor echipamente pentru uzul strict intern în cadrul centrului:
90
Echipament
Incarcator frontal no. 3
Camion no. 1
Buldozer no. 1
Compactor no. 1
12.1. Clădirea adiminstrativa
Aceasta constructie este destinata sa gazduiasca activitatile administrative si sociale

ale centrul integrat de management al deşeurilor . Cladirea incude holuri de acces, birouri
administrative, laborator, camera de luat masa, vestiare, toalete si dusuri, cu o suprafata
construita de 350 mp.
Cladirea va avea o structura cu pereti din caramida pe fundatii continua din beton, cu
planseu din beton armat si acoperis din tigla pe cadre din lemn.
12.2.Cladirea de receptie si cantarul
Cladirea de receptie va gazdui activitatile aferente primirii deşeurilor la Centrul de

Management Integrat al Deseurilor: verificarea documentelor de insotire ale transporturilor,
inspectia vizuala a deşeurilor si cantarirea deşeurilor.
Cladirea de receptie va fi o constructie cu parter cu o suprafata construita de 50 mp,
situata la intrarea in incinta centrul integrat de management al deşeurilor .
Constructia va avea o structura cu pereti din caramida pe fundatii continua din beton,
cu planseu din beton armat si acoperis din tigla pe cadre din lemn.
Cantarul va fi folosit pentru masurarea masei vehiculelor de transport a deşeurilor la
intrarea in centrul integrat de management al deşeurilor si este situat langa cladirea de
receptie urmand sa fie acoperit cu plăci ondulate bituminoase pe un cadru metalic susţinut de
stâlpi metalici.
Cantarul va fi controlat utilizand un sistem PC dotat cu software pentru activitatea de
cantarire, baza de date pentru inregistrarea, editarea datelor, tiparirea rapoatelor si a bonurilor
de cantarire. Calculatorul electronic va fi instalat in cladirea de receptie.
12.3.Atelierul mecanic
91
Atelierul mecanic are ca scop realizarea activitatilor de intretinere si reparatia a
utilajelor si vehiculelor care deservesc zona tehnica si depozitul de deşeuri. Acesta va fi
reprezentat de o cladire parter realizata pe structura metalica prefabricata cu stalpi metalici pe
fundatii independente si pereti si acoperis realizati din panouri din tabla ondulata de otel cu
protectie multistrat. Atelierul mecanic va fi prevazut cu usi de tip rulou in zona de acces a
vehiculelor.
Atelierul va cuprinde zona de reparatii cu canale de acces sub vehicule si
echipamentele mecanice, zona de lucru, magazie de piese, zona de luat masa, toalete, dusuri
iar suprafata construita totala va fi de 220 mp.
12.4.Statia de alimentare cu carburanti
Va reprezenta sursa locala de alimentare cu combustibil pentru utilajele si vehiculele

care deservesc activitatea de transport, compactare si depozitare a deşeurilor in incinta centrul
integrat de management al deşeurilor .
Statia de alimentare cu combustibil va include un rezervor de depozitare a
conbustibilului diesel cu capacitate de 10 000 l si pereti dublii din otel, o platforma betonata
pentru realimentare, pompe de carburant, sistem de management pentru carburant si un
sistem de prevenire si stingere a incendiilor.
12.5.Statia de spalare a vehiculelor
Staţie de spalare este o constructie utilizata pentru curatirea rotilor utilajelor utilizate
in incinta depozitului si a vehiculelor de transport al deşeurilor la iesirea acestora din zona de
depozitare a deşeurilor.
Staţie de spalarea este o constructie cu structura de beton armat prevazuta cu doua
benzi de acces cu lungime de 18.0 m si distanta între axe de 2.20 m.
Spalarea utilajelor si vehiculelor de transport al deşeurilor va fi facuta utilizand
echipament de spalare cu inalta presiune.
12.6.Bazinul de stocare a levigatului
92
Pentru stocarea levigatului rezultat in urma spalarii deşeurilor de precipitatii s-a optat
pentru construi rea unui bazin de stocare a levigatului.
Bazinul de stocare a levigatului va avea o structura ingropata partial cu pereti si radier
din beton armat impermeabilizat si forma dreptunghiulara.
12.7.Bazin de evapotranspiratie a apei pluviale

Bazinul este folosit pentru eliminarea excesului de apa de ploaie. Apa de ploaie este
colectata prin rigole din beton de forma trapeziodala directionata catre bazinul de
evaportanspiratie
De asemenea este necesar construirea unui decantor care sa retina sedimentele din apa
de ploaie inainte de a ajunge in bazinul de retentie/bazin de evapotranspiratie. Din bazinul de
retentie apa se va evapora.
Decantorul este de tip orizontal-longitudinal, cu forma paralelipipedica, construit din
beton armat si avand urmatoarele dimensiuni:
– Lungime: 46 m,
– Latime: 6 m,
– Inaltime utila 4, 70 m (corespunzandu-i un volum util de 1087 m ).
La baza decantorului este asezat un strat de infiltrare din nisip si pietris cu o
permeabilitate minima de 1 x 10-4 m/s. Forma bazinului de evapotranspiratie este data de
urmatoarele dimensiuni: latura de 40 m si adancimea de 4,7 m.
12.8.Puturile de monitorizare a apei subterane

In incinta Centrului de Management al Deseurilor vor fi instalate 3 puturi de
monitorizare a calitatii apei subterane.
In functie de directia de curgere a apei subterane, un put de monitorizare va fi dispus
amonte de depozitul de deşeuri si minim doua puturi de monitorizare vor fi amplasate aval de
depozitul de deşeuri pe directia de scurgere a apei freatice Puturile de monitorizare vor fi
forate pana la o adancime de minim 3.0 m sub nivelul apei subterane.
12.9.Statia de tratare a apei uzate
93
Proiectul propus include epurarea apei uzate pe amplasament (on-site) si reutilizarea
ei (fără deversari). Apa epurata este deversată in bazine de evapo - transpiratie de dimensiune
mai mică si / sau recirculată drept apă industrială la instalatia de compostare.
Nămolul rezultat de la statia de epurare a apei uzate a centrul integrat de management
al deşeurilor va fi testat si gestionat conform legislatiei privind gestionarea namolurilor
(Directiva 86/278/EC), adică să fie utilizate in agricultură sau transportate in afara
amplasamentului pentru a fi gestionate drept deşeuri periculoase (in conformitate cu toate
regulamentele care se aplică).
In cadrul Centrului de Management al Deseurilor sursa principala de producere a apei
uzate o constituie levigatul generat de depozitul de deşeuri. Sursele suplimentare sunt
reprezentate de apa uzata menajera, apa provenita de la spalarea masinilor si de la atelierul de
mecanic.
Levigatul colectat din depozitele de deşeuri va fi stocat intr-un bazin de retentie si
omogenizare unde va fi amestecat cu apa uzata de la grupurile sanitare din cladirile
administrative si apa uzata provenita din spalarea utilajelor.
Schema adoptata pentru epurarea apelor uzate este compusa din urmatoarele
elemente tehnologice:
– bazin de stocare si omogenizare a levigatului si apei uzata care sa creeze
uniformizarea debitului la intrare in statia de epurare;
– staţie de pompare la intrarea in statia de epurare echipata cu doua pompe
dintre care una active si una de rezerva;
– unitati de coagulare / control pH / floculare dotata cu echipament de
amestecare si dozare a reactivilor.
– decantor primar;
– bazin de omogenizare;
– treapta biologica de tratare prevazuta cu bazin secvential de reactie;
– unitate de dezinfectie;
– filtrare cu nisip / filtrare cu carbune activ;
– osmoza inverse si descarcarea finala ;
– depozitarea namolului in exces si ingrosare.
Vor fi necesare 2 bazine de evapo-transpiratie ce vor fi construite din beton armat.

Fiecare va avea o suprafata de 750 m2 (2x750 m2) si o adancime de 1.5 m. Lichidul tratat va
fi pompat in bazinul de evapo-transpiratie folosind o instalatie hidraulica.
94
Calitatea apei uzate epurate in situatia deversării in ape de suprafată (cea mai
nefavorabilă situatie cu cerinte de calitate foarte buna a efluentului) trebuie să fie in
concordantă cu prevederile Ordonantei de Guvern 188/2002 - anexa III a NTPA - 001 /2002.
13. Impactul asupra mediului
13.1 Metodologie
Identificarea surselor de poluare a mediului se bazeaza pe studiul de fezabilitate si pe

conditiile existente de mediu, asa cum au fost observate in timpul vizitelor de teren.
Impactul asupra mediului a CMID (Centru de Management Integrat al Deseurilor) pe
durata perioadelor de construire si operare, a fost evaluat in conformitate cu prevederile
legislatiei europene si romanesti (CD 85/337/CEE privind impactul de mediu a proiectelor
majore publice si private, cu modificarile si completarile prevazute in CD 97/11/EC).
Masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si eliminarea impactului negativ au
fost identificate pentru fiecare problema majora de mediu. Impactul pozitiv al fiecarei
activitati propuse a fost, de asemenea, subliniat.
Evaluarea potentialului impact se bazeaza pe conditiile propuse si pe caracteristicile
generale ale acestui proiect de dezvoltare. Impactul asupra mediului este cuantificat ca Zero,
Nesemnificativ, Moderat si Semnificativ.
Tabel 13.1. Evaluarea impactului

Zero Absenta oricarei forme de impact redus
Nesemnificativ Posibil, produse la nivel scazut pentru o perioada foarte scurta e timp
Moderat Impactul poate determina o modificare negativa sau pozitiva a conditiilor
de mediu existente sau poate avea efecte asupra sanatatii umane
Semnificativ Se estimeaza ca impactul poate avea efecte semnificative asupra mediului
sau sanatatii umane, pe o scara larga sau o perioada lunga de timp
Proiectul nu produce un impact in afara granitelor.
95
Sursele de impact pe perioadele constructiei si operarii, au fost identificate in
activitatea Centrului de Management Integrat al Deseurilor (CMID).
13.2. Apa
Nu vor fi descarcari de ape reziduale de la CMID in mediul inconjurator apa fiind
recirculata in interiorul centrului.
13.2.1. Sursele de poluare a apei

Perioada de constructie
Pe perioada constructiei vor lucra aproximativ 80 de persoane. Apele uzate generate
de catre personal vor fi de 1,6 m3/zi (cantitatea estimate de ape uzate este de 20l/persoana/zi).
In prezent, nu exista facilitate pentru tratarea si eliminarea apelor uzate.
Personalul va folosi toalete ecologice pe durata constructiei si nu vor fi deversate in
mediul inconjurator ape uzate. Pentru apa, va fi construit un put care va fi folosit de
asemenea, si pe perioada de operare.
Perioada operationala
Posibilele surse de poluare a apei pe durata operarii Centrului de Management
Integrat al Deseurilor propus sunt: levigatul, apele reziduale menajere, apa provenita de la
spalarea masinilor si echipamentelor; statia de tratare a apelor reziduale, daca aceasta nu a
operat corespunzator; apa de ploaie cazuta pe platforma necuratata a CMID.
Proiectul considera aceste surse potentiale de poluare:
• Amplasamentul CMID nu este conectat la nicio sursa de apa naturala; toate apele
reziduale sunt tratate si reciclate.
• Masuri adecvate de curatare a platformei;
• Se asteapta ca apa de ploaie drenata de pe acoperisul amplasamentului este sa
fie curata.
• Apa de ploaie infiltrata este tratata intr-un sistem inchis.
13.2.2. Impactul prognozat
In timpul perioadei de constructie poate avea loc poluarea accidentala cu substante
precum produse petrolifere, uleiuri naturale sau materiale de constructii (ciment, var), ce pot
afecta apele freatice din zona amplasamentului. Totusi, vor fi luate masuri privind deversarile
accidentale.
96
Pe durata constructiei, materialele periculoase vor fi pastrate in containere inchise
pentru a minimiza accesul si expunerea. In timpul perioadei de constructie, impactul asupra
apei este considerat nesemnificativ.
Inchiderea depozitului de deseuri neconform este de asteptat sa aiba un impact pozitiv
asupra calitatii apelor.
Perioada operationala:
Posibilul impact asupra calitatii apelor este foarte limitat datorita sistemului de tratare
a apelor reziduale.
Impactul asupra calitatii apei in timpul fazei operationale este considerat nul, datorita
masurilor de reducere prevazute.
13.2.3.Masuri
avute in vedere pentru prevenirea, reducerea si, atunci cand este posibil, eliminarea oricaror
efecte adverse semnificative asupra mediului
Pentru faza de constructie, vor exista obligatii contractuale cu privire la urmatoarele
masuri privind prevenirea protectia apei:
– Un depozit special pentru deseurile tehnologice;
– Un depozit izolat pentru materialele utilizate la constructii;
– Toalete ecologice pentru personalul implicat in lucrarile de constructie a
CMID;
– Echipament de spălare a roţilor vehiculelor la CMID;
– Placute de avertizare in toate locurile potential periculoase din punct de vedere
al sanatatii umane si mediului.
– Mijloace adecvate pentru prevenirea imprastierii materialelor (sol, argila,
deseuri sau materiale de constructii) pe drumuri / zone publice sau alte locuri, riscante
pentru sanatatea sau mediul inconjurator.
Perioada operationala -
Amplasamentul CMID nu este conectat la nicio sursa de apa naturala; toate apele
reziduale sunt tratate si reciclate. Amplasamentul este prevazut cu o garnitura artificiala in
conformitate cu prevederile legale. Apa freatica si levigatul sunt monitorizate. Pompe
97
suplimentare sunt prevazute ca masuri de prevenire a pierderilor accidentale de levigat in caz
de cantitati mari de levigat sau depasirea capacitatii statiilor de pompare de suprafata.
In caz de urgenta, singurele locuri unde poate avea loc scurgerea apei reziduale in
mediu sunt statia de pompare a apei reziduale si linia de presiune. In caz de accident la
nivelul statiei de pompare sau liniei de presiune, operarea statiei de pompare va trebui oprita
si apele reziduale vor fi temporar stocate in amplasament.
Platforma trebuie mentinuta curata pentru a putea controlata calitatea apei de ploaie.
Va fi efectuata curatarea zilnica a platformei, utilizand un vehicul maturator cu aspirator cu
vid si apa (similara apei utilizata la spalarea strazilor). Pentru colectarea apei de ploaie in
zona amplasamentului sunt prevazute urmatoarele lucrari:
– Canale de drenaj pe partea interna a fiecarei pante;
– Canale de drenaj pe partea interna a perimetrului crestei filoanelor;
– Canale de drenaj la baza perimetrului filoanelor.
In timpul operarii primei celule, apa de ploaie cade pe deseuri si se produce levigatul.
Apa de ploaie infiltrata in masa deseurilor este colectata prin sisteme de drenare si colectare
aflate la baza si pe pantele amplasamentului si este tratata ca levigat.
13.3. Aer
13.3.1. Surse de poluare a aerului

Executia si operarea lucrarilor propuse prin proiect vor genera emisii poluante in aer.
In timpul perioadei de constructie, sursele de poluare a aerului sunt gazele si praful
emise de:
• Vehicule de teren
• Lucrari de excavatie
• Turnarea asfaltului pentru drumurile de acces
Sursele de poluare a aerului in timpul perioadei operationale a Centrului de

Managment Integrat al Deseurilor (CMID) sunt:
• Depozitul de deseuri - biogazul produs
• Statia de compostare - principalul poluant este amoniacul
98
• Statia de tratare a apelor uzate - poluantii principali sunt compusii organici
volatili (COV)
Emisia de COV si alte gaze nu sunt semnificative din punct de vedere al impactului
asupra mediului.
• Vehicule - Emisiile vehiculelor de teren utilizate la operarea depozitului.

Concentratiile maxime de poluanti din cea mai apropiata localitate in cea mai
nefavorabila perioada de timp, dupa finalizarea depozitului de deseuri, nu depasesc Valorile
Maxime Admise (VMA), definite prin reglementarile din Romania.
Efectul mirosurile neplacute va fi mult redus de catre centura verde prevazuta in jurul
depozitului.
Este de asteptat un impact pozitiv asupra aerului prin inchiderea depozitului existent
neconfom de deseuri din vecinatatea locatiei propuse pentru CMID.
In timpul perioadei de operare a CMID si a statiilor si dupa inchidere, impactul asupra
aerului este considerat nesemnificativ.
13.3.3. Masuri de reducere a impactului

Masurile propuse pentru reducerea poluarii aerului si protectia mediului sunt
urmatoarele:
Masurile propuse pentru reducerea poluarii mediului si aerului, care trebuie sa fie
specificate in contract, sunt urmatoarele:
– Noile locuri de munca: utilizarea fortei de munca locale
– Asigurarea unor conditii de lucru sigure
– Inspectarea zilnica a amplasamentului
– Avertizari privind potentialele pericole
– Elaborarea de ghiduri privind protejarea sanatatii umane si siguranta in
functionare
– Folosirea de muncitori specializati in sapat si constructii
– Personalul va purta un echipament de protectie adecvat (manusi, incaltaminte de
protectie, casca, masca de gaze etc);
– Lucrarile de constructii vor fi oprite pe perioada zapezilor, cand zona de lucru este
acoperita cu zapada;
99
– In cazurile speciale, constructorul va cere proiectantului sa rezolve problemele de
urgenta. In cazurile periculoase, constructorul va opri aceste activitati si va
solicita retragerea muncitorilor si a echipamentelor.
Faza operaţionala
Emisia gazelor si mirosurile din depozit prin colectarea gazelor emise prin colectarea
biogazului, instruirea periodica a personalului si inspectii periodice.
Managementul propus pentru colectarea biogazului este de a cauta o utilizare eficienta
a energiei de indata ce cantitatea de gaze este suficient de mare si calitatea gazelor s-a dovedit
a fi stabila.
Sistemul de management al biogazului va include un dispozitiv fix de masurare a
fluxului gazos pentru monitorizarea productiei de gaz. De asemenea, va fi disponibil si un
echipament mobil pentru monitorizarea temperaturii si compozitiei gazelor la nivelul
puturilor de gaze.
Pe langa colectarea si managementul biogazelor, sunt planificate urmatoarele masuri:
– Plantarea unei centuri verzi in jurul CMID si a punctelor /
statiilor de transport a deseurilor
– pastrarea cladirilor, platformelor, si a containerelor in buna
stare de functionare;
– Va fi prevazut un acoperis temporar al deseurilor cu materiale
inerte, sistemul de acoperire final va fi instalat dupa ce procesul de depozitare a
deseurilor este terminat
Se va monitoriza in mod curent praful produs de CMID, iar drumurile vor fi udate in
perioadele de vreme uscata. De asemenea, se va verifica periodic depozitarea in siguranta a
materialelor.
13.4. Solul si geologia
13.4.1. Sursele de poluare a solului
In timpul perioadei de constructiei CMID si a statiei de transfer, solul poate fi poluat
de deseuri precum ambalaje, ulei folosit de la vehicule si piese de schimb ale echipamentelor.
Sapaturile vor modifica starea actuala a solului.
100
Sursele de poluare a solului sunt deseurile menajere de la birourile din CMID,
imprastierea accidentala de deseuri in timpul colectarii, transportului la CMID, operarii
unitatilor de tratare a deseurilor tehnologice sau scurgerilor din reteaua de canalizare.
Toate aceste surse pot fi usor anulate prin masuri de prevenire.

– Sapaturile si constructia platformelor de beton la CMID produc un impact negativ
asupra solului.
– Depozitarea directa a materialelor de constructii pe sol conduce la un impact
nesemnificativ asupra solului.
– Impactul datorat pierderilor accidentale de uleiuri este considerat nesemnificativ
deoarece poate fi controlat prin implementarea unui set de reguli pentru intretinerea
vehiculelor si echipamentului. Nivelul de contaminare a solului datorat pierderilor
accidentale depinde de starea tehnica a echipamentelor si a instalatiilor si de masurile de
reducere a acestor pierderi.
Lucrarile de constructie vor include excavari si cimentari, compactarea si nivelarea
zonei, turnarea betonului. Extractia si manipularea materialului de umplere trebuie facuta cu
atentie. Aceasta include alegerea ariei si restaurarea acesteia. Terenurile pe care se lucreaza
vor trebui restaurate pana la starea lor originala sau pana la o stare mai buna.
In timpul perioadei de constructie a CMID impactul asupra solului este considerat
nesemnificativ.
Potentiala poluare a solului si subsolului in timpul perioadei de operare a CMID este
minima si poate fi produsa prin scurgeri accidentale.
Impactul poate fi considerat nesemnificativ.
13.5. Zgomotul
13.5.1. Surse se poluare fonica

Faza de constructie
101
In perioada de executie a CMID activitatiile ce vor fi desfasurate vor genera zgomot si
vibratii, datorita echipamentelor mecanice. Prin obligatiile contractuale, nivelul de zgomot
determinat de folosirea echipamentului necesar in lucrarilor de constructie, va fi sub nivelul
de zgomot prevazut de legislatia in vigoare.
Faza de operare
Sursele de poluate fonica ale CMID si ale statiei de transfer sunt:
– Echipamentele mecanice ale statiei de separare a deseurilor (statia de sortare) si ale
statiei de tratare biologica (statia de compostare);
– Echipamente mecanice utilizate in depozitul de deseuri;
– Vehiculele de transport a deseurilor solide utilizate pentru colectarea deseurilor si
transportul la CMID ;
– Pompa cufundata in putul forat pentru aprovizionare cu apa.
Pentru perioade scurte (de obicei nu mai mult de 1 minut, sau 2-3 minute pe timp de
iarna) va fi produs zgomot datorita incarcarii si descarcarii containerelor cu deseuri.
Nivelul de zgomot produs de echipamentele folosite in ciclurile de incarcare-
descarcare a deseurilor si cele din timpul transportului nu va depasi valorile maxime permise.
De asemenea, pentru activitatiile privind inchiderea depozitelor de deseuri
neconforme se estimeaza un nivel al zgomotului acceptabil.
Impactul zgomotului este considerat nesemnificativ datorita faptului ca nu va afecta
nici un receptor sensibil la zgomot: rezidential, comercial sau alte institutii.
Amplasamentele selectate pentru constructia CMID sunt in conformitate cu legislatia
in vigoare cu privire la distanta minima fata de zonele locuite: sunt situate la mai mult de 1
km distanta de acestea.
13.5.2. Masuri de atenuare a impactului zgomotului

Sistemele antifonale ale echipamentelor vor fi verificate periodic si intretinute in
timpul perioadelor de constructie si de operare
13.6. Biodiversitatea
Nu exista arii protejate (zone Natura 2000) in locatia propusa. Diversitatea florei si
faunei este relativ saraca.
102
Faza de construcţie
In perioada de constructie impactul asupra florei si faunei din Ocna Sugatag, unde au
loc principalele lucrari privind realizarea CMID este nesemnificativ.
Principala deteriorare v-a putea consta in distrugerea vegetaiei, ceea ce este habitatul
necesar al unei faune existente sarace. Fauna va fi afectata negativ de catre zgomotul si
emisiile datorate lucrarilor..
Faza de operare
Flora si fauna din vecinatatea CMID sunt sarace si nu vor fi afectate de lucrarile ce
vor avea loc pe cele 20 de hectare existente. Deoarece in zona montanta, biodiversitatea este
mult mai accentuata, depozitarea temporara a deseurilor nu va afecta fauna din zona.
Activitatiile din zona vor consta in 2-3 vehicule/zi care vor incarca/descarca containerele cu
deseuri timp de jumatate de ora dupa fiecare sosire.
In concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii este considerat nesemnificativ
atat pe perioada de constructie cat si pe cea de operare.
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme va avea un impact pozitiv asupra florei
si faunei.
13.6.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat
Masurile de atenuare propuse pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii sunt:
Faza de constructie:
Pentru a evita pierderile suplimentare de biotipi, zona de constructie trebuie sa fie
limitata la cea mai mica suprafata necesara constructiei. Aruncarea si depozitarea excesiva a
solului si a materialelor trebuie sa fie realizata doar in zona construita. Vehiculele vor lucra
doar in interiorul zonei construite si nu paraseasca spatiul acesteia. Structurile de biotipi
inlaturate din ariile constructiei trebuiesc restaurate dupa incheierea lucrarilor.
Faza de operare
Pentru a reduce perturbarea vietii salbatice pe perioada de operare, metodele propuse
sunt de a lucra in orarul stabilit, fara a depasi pragul de emisii. Vor fi efectuate controale
regulate.
In plus, pentru evitarea accidentelor, vor fi instalate indicatoare de trafic care sa
atentioneze cu privire la animale.
103
13.7. Peisajul

Faza de constructie
Nu exista nici impact legat de locatia propusa pentru constructia CMID.
Peisajul va fi afectat de construirea noului CMID, deoarece va exista un impact vizual
datorita:
– Sapaturi pentru fundatie;
– Depozitarii echipamentului;
– Depozitarii materialelor;
– Solului rezultat din sapaturi.
Impactul asupra peisajului in timpul fazei de constructie este considerat
nesemnificativ.
Faza de operare
Pe perioada de operare, impactul asupra peisajului este generat de:
– tratarea deseurilor si depozitarea lor noul depozit ecologic de deseuri;
– transportul greu si echipamentul de forare;
– cladirile pentru administrarea si operarea CMID;
– transportul deseurilor la CMID
O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact
general pozitiv al activitatilor economice planificate. Constructia si operarea infrastructurii
interioare si periferice a CMID va deteriora temporar unele dintre resursele estetice ale zonei
din imediata vecinatate.
Avand in vedere atat aspectepe pozitive semnificative cat si aspectele negative
nesemnificative, impactul general al proiectului propus este considerat pozitiv.
13.7.2. Masuri de atenuare

Faza de constructie:
Urmatoarele masuri ce trebuiesc luate pentru faza de constructie vor fi specificate in
contractele cu contractorii si operatorii si vor fi monitorizate:
1. Se va evita imprastierea materialelor de constructie,
2. Se va evita extinderea ariei de lucru prin imprejmuirea amplasamentului.
3. Sapaturile vor fi controlate pentru a evita imprastierea prafului.
4. Se vor acoperi camioanele care transporta materiale.
104
5. Se va curata zona dupa incheierea lucrarilor si se vor aduce imprejurimile la
conditiile naturale initiale.
Faza de operare:
Masurile privind managementul peisajului din zona CMID vor fi implementate dupa
terminarea lucrarilor de constructie. Pantele noului depozit ecologic de deseuri din Ocna
Sugatag vor fi acoperite cu iarba perena. De asemenea, in jurul CMID va fi plantata o centura
de iarba. Plantarea va incepe din timpul perioadei de constructie pentru a putea fi finalizata la
inceputul perioadei de operare.
Urmatoarele masuri sunt planificate. Aceste masuri vor fi mentionate in contracte vor
fi monitorizate periodic si vor include participarea si educarea publica si cooperarea cu
autoritatiile locale.
1) O masura importanta este inchiderea depozitelor de deseuri neconforme,
existente;
2) Toate vehiculele si containerele vor fi intretinute si spalate in CMID
3) Solul bazinul de evo-transpiratie (ETB) va fi intretinut prin irigare si controlul
sarii din sol.
4) Platformele si containerele vor fi mentinute in conditii bune;
5) Culorile si materialele vor fi alese in asa fel incat sa se armonizeze cu
imprejurimile.
6) In timpul iernii, masurile speciale vor fi luate pentru a mentine deschise drumurile
de acces la containere;
7) Vor fi realizate uniforme speciale pentru a mentine standardele profesionale si
cele de securitate.
13.8. Conditii sociale si economice
Perioada de constructire
In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si
praf pe parcursul nivelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau a facilitatilor.
In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile
necesare pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente. Emisia de
105
zgomot de la echipamente va respecta toate reglementarile in vigoare cu privire la limitele de
zgomot permise.
Un impact pozitiv esta dat de noile locuri de munca create in faza de constrctie.
Perioada de operare
Pentru perioada operationala sunt considerate urmatoarele aspecte:
– Zgomotul: muncitorii pot fi expusi unui nivel inalt de zgomot in timpul
descarcarii si compactarii deseurilor solide.
– Praf: muncitorii pot fi expusi unui nivel inalt de praf in timpul constructiei de
noi celule, acoperirea celulei.
– Emisii de gaze: emisia de biogaze poate afecta muncitorii.
– Deseuri periculoase: existenta probabila a unor deseuri periculoase ce
patrund in locatie poate afecta muncitorii daca nu sunt manipulate corespunzator.
– Mirosurile: muncitorii pot fi deranjati de mirosurile rezultate datorita
acoperirii sau descarcarii inadecvate in locurile corespunzatoare la primirea
containerelor in CMID.
Mediul urban in general si igiena publica vor fi imbunatatite de introducerea noului

sistem de management a deşeurilor. Punctele de colectare vor fi modernizate si controlate. O
colectare mai sanatoasa si mai eficienta a deseurilor va fi implementata, prevenindu-se
scurgerile din containere. închiderea ghenelor va elimina problemele de miros in interiorul
cladirilor de locuinte.
Sanatatea si siguranţa la locul de munca a lucratorilor din salubritate se va imbunatati,
mai ales prin furnizarea de echipament sigur si prin facilitati imbunatatite in CMID precum si
in statia de transfer. Inchiderea ghenelor va contribui suplimentar la asigurarea unor conditii
de lucru mai bune pentru lucratorii din salubritate. Depozitul de deseuri neconform din
fiecare localitate a teritoriului judetului Maramures va fi inchis si recuperat pentru agricultura
sau in alte scopuri.
Totusi, conditiile inacceptabile si neigienice in care se desfasoara astazi colectarea
deseurilor vor fi oprite si vor fi oferite locuri de munca mai bune prin implementarea
Proiectului. Astfel, aceasta se va adauga la impactul pozitiv asupra igienei publice generale.
Analiza efectelor socio-economice determinate de indeplinirea proiectului a
identificat un impact pozitiv prin crearea unui numar suplimentar de locuri de munca, atat in
perioada de constructie, cat si in cea operationala.
Aceste slujbe vor fi pentru diferite profesiuni si pentru niveluri variate de pregatire, de
la laboranti la ingineri experimentati.
106
Prin proiectul se vor crea noi locuri de munca in ceea ce priveste colectarea, tratarea si
depozitarea in conformitate cu legislatia in vigoare si va creste activitatile economice ale
localnicilor in diferite sectoare precum transporturile, comertul, intretinere -reparatii, etc.
Turismul va lua amploare in judet ca efect pozitiv al curateniei. Vor fi create mai
multe locuri de munca.
13.8.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat

Urmatoarele masuri si urmatorul program de monitorizare trebuie implementate
pentru o buna functionare:
Sanatate publica:
1) Controlul prafului in timpul activitatilor de constructie si in timpul
transportului materialelor prin stropire cu apa;
2) Manipularea corecta a deseurilor solide in timpul transportarii si stocarii;
3) Manipularea corecta si respectarea cerintelor de siguranta in colectarea si stocarea
deseurilor solide pentru a preveni generarea de mirosuri;
4) Control strict al animalelor si insectelor precum caini, pisici, sobolani, etc.;
5) Aplicarea unui acoperis permanent pe celula in timpul operarii pentru a preveni impactul
mirosului.
6) In depozitul de deseuri solide nu este permisa intrarea locuitorilor pentru a evita
izbucnirea incendiilor sau imprastierea deseurilor.
Sanatatea si siguranta ocupationala:
1) Controlul prafului in timpul activitatilor de constructie si in timpul transportului
materialelor.
2) Implementarea procedurilor de siguranta si aprovizionare cu echipamente de
siguranta pentru muncitori.
3) Informarea si pregatirea soferilor si muncitorilor in privinta manipularii corecte a
deseurilor si a echipamentelor personale de protectie.
1) Efectuarea de examinari clinice frecvente muncitorilor.
1) Pregatirea angajatilor in vederea identificarii deseurilor periculoase si aplicarii
procedurilor de manipulare.
2) Apele menajere reziduale generate in fazele de constructie si operare ar trebui
colectate si manipulate intr-o maniera mai sigura.
1) Noi locuri de munca: folosind resurse locale
2) Asigurarea unor conditii de munca sigure
107
3) Inspectii zilnice la amplasament
4) Avertismente privind potentialul pericol
1) Elaborarea de directive referitoare la siguranta sanatatii si a sigurantei in
exploatare
1) Muncitori specializati in constructii si forari
1) Personalul va purta echipament special de protective (manusi, incaltaminte de
protective, centura, masca de gaze, etc.)
2) Lucrarile de constructie vor fi oprite in timpul perioadelor de zapada, cand zona
de lucru va fi acoperita de zapada;
3) In cazuri special, constructorul va solicita proiectantului sa rezolve problemele
urgent. In cazuri periculoase, constructorul va opri toate activitatile si va cere
retragerea lucratorilor si a echipamentelor
13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala

In general, activitatile propuse nu vor afecta, direct sau indirect, mostenirea culturala
a zonei. In aria propusa nu au fost identificate obiective istorice. Impactul anticipat este
considerat zero.
13.10. Monitorizarea
Pentru a mentine o calitate superioara a mediului precum si pentru

a putea evita unele impacte negative sugeram ca urmatoarele sa fie incluse in
monitorizarea viitorului depozit de deseuri:
• Monitorizarea calitatii mediului;
• Monitorizarea tehnologiei;
• Monitorizarea dupa inchiderea amplasamentului.
Sistemul pentru monitorizarea depozitului dupa inchidere consta din:

i. Monitorizarea apei subterane: foraje de urmarire amplasate unul
în
amonte şi două în aval de depozitul de deşeuri; parametrii chimici şi
108
biologici vor fi monitorizati, analiza se va desfăşura în laborator
acreditat în conformitate cu normele legale.
ii. Monitorizarea sistemului de acoperire: inspecţii vizuale ale
depozitului
cu scopul de a preveni şi de a corecta alunecarile de teren, tasarea
stratului final, creşterea necontrolată a vegetaţiei.
iii. Monitorizarea emisiilor de gaz.
Sarcinile de monitorizare referitoare la depozitele de deşeuri închise nu sunt incluse în
serviciile viitoare, deoarece este responsabilitatea operatorului (în acest caz, municipalităţile
care detin depozitele de deşeuri respective), în conformitate cu prevederile HG 349/2005,
Art.25 .
Bibliografie
109

Proiect Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE RESURSE MINERALE ŞI MEDIU

Implementarea unui sistem de

9. Staţia de sortare a deşeurilor----------------------------------------------74

10.3.Lista deşeuri acceptate statia de compostare----------------------------84

13.4. Solul si geologia----------------------------------------------------------------101

13.8. Conditii sociale si economice-----------------------------------------------106

13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala----------------------109

1.1.Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile

- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planurile de

- Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor:

- Controlul măsurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea

- Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: planurile de gestionare a deşeurilor

Definiţia Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este o descriere a:

• condiţiilor existente în domeniul gestionării deşeurilor;

• etapele necesare pentru respectarea acestor condiţii

Necesitatea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

PJGD este cerut de către Uniunea Europeană ca şi instrument de planificare pe baza

PJGD asistă judeţul în proiectarea fluxului de deşeuri prin:

Beneficii ale Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Beneficiile unui PJGD sunt reprezentate de:

• Facilitarea obţinerii de suport financiar din partea UE;

1.2. Scopul proiectului

Pe baza Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, judeţul Maramureş trebuie să îşi

Proiectul propus doreşte implementarea teoretică a unui sistem de management al

Proiectul îşi propune o descriere a situaţiei actuale de management al deşeurilor urmat de

Termenul de deşeuri municipale include:

2. Conform ţintelor naţionale / regionale / locale, reducerea potenţialului de emisii

3. Conform ţintelor naţionale / regionale / locale, reducerea cantităţilor de deşeuri şi

Legislaţia din domeniul gestionării deşeurilor a devenit o bază de orientare complexă şi

Ordinul Ministrului Mediului şi

Ordinul nr.1229/2005 pentru

2.2 Legislaţie conexă

Reglementare Principalele prevederi

2.3. Obiective şi cerinţe / ţinte naţionale pentru planificarea în gestionarea deşeurilor

1.3. Creşterea eficienţei de 1.3.1.Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul

4.1.4.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru

4.1.5.Crearea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru

4.1.6.Utilizarea completă şi eficientă a fondurilor naţionale şi

4.1.7.Finanţarea sistemului naţional de monitorizare în domeniul

4.1.8.Finanţarea securizării intermediare şi a reabilitării finale a

5.1.3 Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare

5.1.4 Elaborarea de ghiduri legislative şi documente informative

7. Prevenirea 7.1.Maximizarea prevenirii apariţiei 7.1.1.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii în industrie

8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare 8.2.1.Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura

8.2.2.Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament

9.2.3.Introducerea şi extinderea colectării selective la sursă a deşeurilor

9.2.4.Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern : întărirea

9.2.5. Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste

- stabilirea cadrului legal şi instituţional care să permită aplicarea

- stabilirea autorităţii competente

- întărirea capacităţii institutionale de control ; implementarea

- diminuării caracterului periculos

12.1.3.Creşterea disponibilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru

12.1.4. Diseminarea informaţiilor privind noi soluţii precum şi noi

3.1.Calculul populaţiei deservite

Localitatea (Oraş/Comună) Nr. Locuitori Gospodării

Total locuitori deserviţi Rural 107024

Total final 200609

Cantităţile de deşeuri urbane, exprimate în tone, colectate şi raportate de operatorii

Tipuri principale 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007