ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE

VALORI

Analiza tehnică și fundamentală a acțiunilor

Coordonator științific:

Prof.univ.Anghelache Gabriela Victoria

Absolvent: Dăogaru Denisa

București 2012
Cuprins

Introducere………………………………………………………………………3 Capitolul 1. Stadiul cunoașterii.Abordări

teoretice și studii recente referitoare la analiza tehnică şi
fundamentală.................................................5 Capitolul 2.
Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor……………..21
2.1. MACD-Moving Average Convergence-Divergence…………….……………21 2.2. Benzile
Bollinger………………………………………………….…………..22 2.3. Oscilatorul
stochastic……………………………………………….…………23 2.4. RSI-Relative Strenght
Index………………………………………….……....24 2.5.
Acceleration/Deceleration…………………………………………………….26 2.6.
Accumulation/Distribution……………………………………………….…...28 2.7. Comodity Channel
Index…………………………………………………..…30 2.8. Force index……………………………………………………………………32 2.9. On
Balance Volume……………………………………………………….......34 2.10. Ultimate
Oscilator……………………………………………………….…...35 2.11.Williams R
%..................................................................................
......................36 2.12. Average true range…………………………………………………………...37
2.1Relațiile de cauzalitate între cursul acțiunilor și indicele bursier BET………..40

Capitolul 3. Indicatori ai analizei fundamentale a acțiunilor…………………43

3.1.Scurtă prezentare a situației financiare a celor trei companii pe ultimii 5
ani………43 3.2.Rate de lichiditate……………………………………………………………………46 3.3. Rate de
structură…………………………………………………………………….47 3.4.Rate de
profitabilitate………………………………………………………………..48 3.5.Rate de
piață…………………………………………………………………………49 3.6.FSCORE.GSCORE………………………………………………………………….50

Concluzii………………………………………………………………………...53 Bibliografie
…………………………………………………………………….55 Anexe……………………………………………………………………………56

2
Introducere
Scopul acestei lucrări îl reprezintă indentificarea posibilităţilor unui investitor
de acţiune şi de analiză a unei acţiuni,în funcţie de modalitatea sa de a o
aborda.Astfel,fie că acest investitor doreşte o investiţie pe termen lung şi
achiziţionează o acţiune de pe urma căreia va beneficia prin încasarea de
dividende,fie că doreşte să deţină acţiunea respectivă o perioadă mai scurtă de
timp şi ulterior să o vandă,este important de ştiut că există modalităţi prin care
acest investitor să-şi evalueze portofoliul şi să facă alegerea corectă pornind de
la o bază şi un set de indicatori bine fundamentaţi. Constituirea unui portofoliu
solid,bine structurat,profitabil este influenţată de o multitudine de factori,de
diferite naturi.Investiţia în acţiuni se poate dovedi extrem de riscantă,acestea
putând avea o volatilitate crescută.Protecţia portofoliului poate fi realizată atât
prin culegerea şi analiza de date provenind din mediul extern(evoluţia pieţei de
capital,contextul economic actual,evoluţia companiilor competitoare),cât şi din
mediul intern,folosind informaţii referitoare la companie(bilanţ,cont de profit şi
pierdere,situaţia fluxurilor de numerar,etc.). În consecinţă,decizia de investiţie
ar trebui să aibă la bază atât o analiză a factorilor calitativi ai
portofoliului,cât şi determinarea stării de “sănătate” a acţiunilor componente,
toate corelate cu studiul mediului macroeconomic în care companiile respective
acţionează, nefiind vorba numai de determinarea momentului ideal de cumpărare sau
vânzare a acţiunilor, cum o serie de investitori consideră, acest lucru fiind
necesar a se analiza mai degrabă într-o ultimă instanţă. Se face astfel distincţie
între analiza tehnică şi analiza fundamentală a acţiunilor.Precum fundamentaliştii,
şi tehnicienii pornesc tot de la conceptul de valoare, însă cu o abordare
diferită.Aceştia consideră că forţele cererii şi ale ofertei sunt reflectate în
principal de preţuri ş i volume, si de modelele create pe baza acestora.Prin
analiza şi prelucrarea acestor structuri, ei pot ajunge la estimări şi prevederi
referitoare la modaliatea în care se vor deplasa cursurile acţiunilor, precum şi a
gradului de deplasare al acestora. Există autori care spun ă factori de natură
emoțională determină mai degrabă fluctuațiile prețurilor decât cei de natură
logică.Aceștia consideră că printre indicatorii de analiză tehnică ar trebui să se
numere și o serie de indicatori special construiți pentru a determina psihologia
indivizilor referitor la acțiunile tranzacționate.Indicatorii pot furniza
informații importante cu privire la momentul optim de vânzare sau cumpărare în
paralel cu previziunile referitoare la risc și la rentabilitate.Acest tip de
analiză poate fi privit, deci, ca un process de investigare a istoriei cursului
valorilor mobiliare, finalizandu-se prin o posibilă identificare a cursurilor
viitoare. În contrast cu analiza tehnică,analiza fundamentală se referă la studiul
comparativ al unui set de indicatori obţinuţi pe baza rezultatelor financiare ale
companiilor,precum contul de profit şi pierdere,bilanţul contabil şi ale preţului
format pe baza confruntării cererii cu oferta.Acest tip de studiu relevă în
principal performanţele companiilor, echilibrul financiar al acestora.În acest caz,
pretul pierde din importanţă, devenind o reflecţie a imaginii interesului
investitorului pentru activul financiar respectiv.De asemenea, analiza fundamentală
îşi propune să elaboreze prognoze cu privire la fluxurile viitoare de venituri, de
dividende şi de preţ, precum şi să coreleze rezultatele obţinute cu efectele pe
care le are mediul economic şi politic naţional asupra companiei cu aceste lucruri.
3
Printre obiectivele analizei fundamentale se numară de asemenea şi determinarea
unui curs teoretic al acţiunilor, și, pe baza acestuia, evidenţierea sub- sau
supra-evaluării acestora. În concluzie, lucrarea îşi propune să evidenţieze
avantajele şi dezavantajele utilizării celor două tipuri de evaluare a acţiunilor,
prin aplicarea indicatorilor utilizaţi de acestea pe diferite companii de
acţionează pe piaţa românească, şi identificarea unei bune modalităţi de gestiune a
unui portofoliu de acţiuni în condiţiile actuale de ordin socio-economic.

4
Capitolul 1 Stadiul cunoașterii.Abordări teoretice și studii recente referitoare la
analiza tehnică şi fundamentală
1.1 Adaptive Use of Technical Indicators for Predicting the 1 Intra-Day Price
Movements
Mieko Tanaka-Yamawaki1 and Seiji Tokuoka
Department of Information and Knowledge Engineering, Tottori University(2007)

În această lucrare se doreşte analizarea eficacităţii celor mai, frecvent utilizaţi

indicatori tehnici în previziunea fluctuaţiilor de preţ pe piaţa de capital pe
termen foarte scurt. În acest scop au fost modelate două tipuri de date: 1. Cursul
de schimb JPY/USD din 1 ianuarie 1995 până la 31 decembrie 2000-volumul total de
cotaţii şi intervalul mediu dintre ele. 2. 8 acţiuni listate la NYSE, câte două din
fiecare domeniu(retail, IT, petrol, automobile)preţurile de tranzacţionare de
moment pentru anul 1993 şi intervalul mediu dintre momente. Indicatorii folosiţi în
analiza tehnică se împart în trei categorii: de tip trend, oscillator şi
momentum.Toţi aceştia sunt folosiţi pentru analiza fluctuaţiilor viitoare ale
preţurilor la nivel de zi, săptămână sau de lună.În această lucrare, autorii au
aplicat aceşti indicatori în previzionarea fluctuaţiilor de preţ pentru doar câteva
momente în viitor(10 ticks). Cele mai relevante informaţii au fost obţinute în
cazul următorilor indicatori: 1. Indicatori de tip trend:MA şi SLMA(media mobilă pe
termen scurt şi pe termen lung) şi SLEMA(media mobilă exponenţială) şi MAD(rata de
deviaţie a mediei mobile). 2. Indicatori de tip
oscillator:MACD(convergenţa/divergenţa mediei mobile),RCI(Rank Correlation
Index ),RSI(Relative Strenght index),PL(linia psihologică) 3. Indicatori de tip
momentum:MO1(momentul de ordin 1->diferenţa dintre preţul curent şi preţul
anterior) şi MO2(momentul de ordin 2->diferenţa dintre preţul curent şi preţul
aflat la două momente în urmă). Din aceşti 10 indicatori s-a ales cea mai bună
combinaţie, pentru fiecare acţiune,urmând apoi stabilirea strategiilor de
previziune a preţurilor pe termen foarte scurt pe baza acestor combinaţii.Aceste
strategii au fost împărţite în trei cazuri diferite: strategii bazate pe folosirea
unui singur indicator din cei 10, folosirea combinaţiei optime găsite pentru
fiecare acţiune în parte, sau folosirea unei strategii bazate pe toţi cei 10
indicatori. Cea mai bună strategie s-a dovedit a fi cea bazată pe combinaţia de
indicatori selectată prin modelul genetic, fiind urmată de o performanţă de
aproximativ acelaşi nivel de folosirea individuală a indicatorilor MA, SLMA, SLEMA,
MAD.Folosirea unei strategii formată din toţi cei 10 indicatori are rezultate
satisfăcătoare doar în cazul acţiunilor cu interval mic între
1

http://scholar.google.ro/scholar_url?
hl=ro&q=http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download%3Fdoi%3D10.1.1.6 2.9288%26rep
%3Drep1%26type%3Dpdf&sa=X&scisig=AAGBfm1Zgbv55GdOD0AWcL-qUEm-kWFJmQ&oi=scholarr

5
momentele afişării preţului, şi rezultate slabe pentru acele acţiuni la care acest
interval este mai mare.

1.2 Technical Analysis: An Asset Allocation Perspective on the Use of Moving

Averages2
Yingzi Zhu, Tsinghua University and Guofu Zhou, Washington University in St. Louis
and CCFR, 21 iulie 2008

Scopul acestui articol îl reprezintă cercetarea utilităţii analizei tehnice, în

special cea mai răspândită modalitate de tranzacţionare-cea a mediilor mobile.Se
arată că atunci când un investitor primeşte semnale de cumpărare din partea pieţei,
analiza tehnică adaugă valoare acestei reguli. Se pleacă de la faptul că
investitorii folosesc o abordare “totul-sau–nimic” (acesta investindu-şi toată
cantitatea de bani în acţiuni pe baza stategiei mediilor mobile) şi se demonstrează
că această alocare nu este una optimă pentru că nu se ţ ine seama de aversiunea la
risc a investitorului şi de gradul de predictabilitate a pieţei. Astfel, se
dezvoltă mai multe strategii de alocare pornind de la media geometrică(GMA) şi se
analizează performanţa lor(FIX1-bazat pe faptul că rentabilităţile acţiunilor sunt
independent şi identic distribuite; FIX2-dedusă din regula GMA; FIX1+MA; FIX2+MA;
MA simplă). Datele folosite sunt rentabilităţile lunare din decembrie 1926 până în
decembrie 2004 din Standard&Poor‟s 500 şi observaţiile lunare pentru 3 variabile:
dividend yield, term spread şi payout ratio, folosite ca variabile predictibile
pentru model. În concluzie, deşi analiza tehnică este destul de populară în
practica de investiţii,există puţine studii teoretice pe baza ei, iar dovezile
empirice sunt amestecate şi există o lipsă de înţelegere cu privire la
raţionamentul economic pentru utilitatea sa.Această lucrare oferă justificări
teoretice pentru că un investitor să utilizeze analiza tehnică, în special media
mobilă în problema standard de alocare a activului disponibil.Câteva din
informaţiile folositoare despre analiza tehnică oferite de acest articol sunt:  
Se determină procentul de investiţie ce ar trebui alocat atunci când se primesc
semnale de cumpărare(până acum stabilite în mod ad-hoc). Se arată cum un investitor
îşi poate îmbunătăţii investiţia folosind analiza tehnică, în special metoda
mediilor mobile, dacă urmează regula alocării fixe prin investirea unui procent fix
din bugetul sau pe piaţa acţiunilor, asa cum este arătat de teoria “mersului la
întâmplare” sau de abordarea medie-varianţă. În cazul în care modelul este
necunoscut, aşa cum se întâmplă adeseori în practică, se demonstrează că modelul
GMA este mai performant decât strategiile optime dinamice atunci când acestea sunt
derivate dintr-un model greşit, acest lucru sugerând că analiza tehnică furnizează
informaţii folositoare pentru alocarea activului, în special când există
incertitudine în privinţa pieţei.

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304405X09000361

6
1.3 The Profitability of Technical Analysis: A Review3
Cheol-Ho Park ;Scott H. Irwin,Octombrie 2004 AgMAS Project Research Report

Scopul acestui articol îl reprezintă sumarizarea diferitelor studii empirice cu

privire la gradul de încredere, consistenţă şi dovedirea profitabilităţii analizei
tehnice pe piaţa de capital.Printre studiile prezentate sunt incluse şi: reguli de
tranzacţionare formulate pe baza unor algoritmi genetici, strategii bazate pe
indicatori de analiză tehnică, diferite modele statistice (ex.ARIMA), modele de
interpretare a graficelor. Majoritatea studiilor sunt colectate din jurnale
academice publicate din 1960 până în 2004 şi din alte studii recente. Se analizează
gradul de profitabilitate a analizei tehnice, separându-se astfel modelele de
tranzacţionare bazate pe acestea, de cele ce îi neagă eficienţa. În teoria pieţelor
eficiente(susţinută prin modelul de martingală şi random walk-“mersul la
întamplare”), profiturile obţinute prin analiza tehnică nu sunt considerate
realizabile, pentru că, prin definiţie, în ipoteza unei pieţe eficiente, preţurile
se ajustează instantaneu la noua informaţie şi este imposibil să se realizeze
profituri tranzacţionand în funcţie de preţurile trecute.Modelul de martingală
sugerează că modificarea preţului aşteptat al unui activ nu este condiţionată de
istoricul preţului activului respectiv.Cel mai simplu model random walk(mersul la
întâmplare) spune că modificările succesive de preţ sunt identic şi independent
distribuite cu media 0.Astfel, modelul Random Walk face presupuneri mai mari decât
modelul de martingală. În contrast, alte modele, precum modelul aşteptărilor
raţionale, modelul de feedback, de dezechilibru, de aglomerare(herding), cele
bazate pe agenţi, teoria jocurilor spun că preţul se ajustează mai lent la noua
informaţie, datorită zgomotului, mişcărilor pieţei, puterii de cumpărare,
comportamentul investitorilor,etc.Rezultă, deci, că există oportunităţi de
tranzacţionare profitabilă care nu sunt exploatate. 1. Modelul de martingală(“fair
game” model)- o secvenţă de preţuri a unui activ este o martingală(“joc
corect”)dacă are modificări de preţuri imparţiale. E[pt+1|pt,pt-1,..]=0.Ecuaţia
spune că preţurile viitoare trebuie să fie egale cu preţurile curente, cunoscându-
se toate preţurile trecute şi preţul curent. Rezultă, deci, că şi rentabilitatea
unui activ este 0, atunci când este condiţionată de istoricul de preţ al
acestuia(E[pt+1-pt|pt,pt-1,..]=0).Coeficientul de corelaţie dintre preţurile
succesive va fi 0, fiind date informaţii despre preţul curent şi cele
trecute.Martingala a fost mult timp cosiderată o condiţie necesară pentru a asigura
eficienţa pieţei unui activ, una în care preţurile trecute se reflectă în
totalitate în cele curente.

http://www.jstor.org/stable/25151309?
seq=1&Search=yes&searchText=technical&searchText=analysis&searchTe
xt=stocks&list=hide&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3Dtechnical
%2Banalysis%2Bin%2Bsto cks%26gw%3Djtx%26acc%3Don%26prq%3Dtechnical%2Banalysis
%26Search%3DSearch%26hp%3D25%26wc
%3Don&prevSearch=&item=11&ttl=7975&returnArticleService=showFullText&resultsService
Name=null

7
Ipotezele modelului de martingală elimină posibilitatea realizării de profituri în
exces din tranzacţiile bazate numai pe preţurile trecute. Un alt aspect al
modelului de martingală este că presupune neutralitatea la risc.Totuşi, cum
investitorii au aversiune la risc, este necesară încorporarea acestuia în model,
rezultând modelul de submartingală(valoarea aşteptată din perioada următoare,
bazată pe informaţia cunoscută la momentul prezent este mai mare sau egală decât
preţul current => rt+1≥0 => nici o regulă de tranzacţionare bazată pe informaţia
cunoscută la momentul prezent nu poate genera profituri mai mari decât strategia
“buy and hold”. 2. Mersul la întamplare(“Random Walk”, Bachelier,1900) Dacă
Pt=preţul unui activ la momentul t,=> Pt+1-Pt este o variabila aleatoare
independentă şi normal distribuită(~N(0,σt2); iar Pt=m+Pt-1+εt,ε~IID(0,s2). Mersul
la întamplare poate fi privit ca o extensie a modelului de martingală, în sensul că
acesta oferă mai multe detalii despre mediul economic. 3. Modelul aşteptărilor
raţionale(“noisy rational expectations model”).Acesta presupune că preţul curent nu
reflectă întreaga informaţie disponibilă datorită zgomotului din preţul curent de
echilibru(oferta neobservată a unui activ riscant sau calitatea informaţiei).Însă,
preţul se ajusteaza încet şi sistematic la noua informaţie, rezultând de aici că
există posibilităţi de tranzacţii profitabile. 4. Feedback models.“Noise”traderii
cumpără când preţurile cresc şi vând când acestea scad(“trend chasers”), acest
lucru ducând la supraevaluarea activului şi la limitarea arbitrajului.Modelul spune
că se pot realiza profituri din tranzacţii pe analiza tehnică,chiar şi pe termen
lung, dacă strategiile de tranzacţionare sunt bazate pe zgomot sau pe modele
“populare”, şi nu pe informaţii de genul noutăţilor sau factori fundamentali. 5.
Modele de dezechilibru(“disequilibrium models”)-explică dinamica preţurilor pe
termen scurt.Raţionamentul acestiu model este urmatorul: când se creează modificări
de preţ de către cerere şi ofertă, se creează şi un dezechilibru pe tremen scurt;
rezultă că o economie non-staţionară experimentează câteva momente de
dezechilibru,deci preţurile nu depind numai de starea economiei, ci şi de starea
pieţei. 6. Modelul comportamentului mimetic(“herding behavior model”)
Comportamentul mimetic pe termen scurt al investitorilor poate duce la
ineficienţă.Modelul a arătat că un investitor informat care vrea să cumpere si să
vândă într-un interval de timp scurt, poate beneficia de informaţia deţinută doar
dacă aceasta este succesiv reţinută în preţ prin intermediul tranzacţiilor altor
speculatori similari. 7. Modele bazate pe agenţi.Traderii ce folosesc analiza
tehnică pot afecta lichiditatea pieţei.În acest model, preţul se mişcă liniar cu
excesul de cerere, care la rândul ei este proporţional cu excesul de
cumpărători(atât investitori obişnuiţi, cât şi cei care tranzacţionează pe baza
analizei tehnice)
8
Există, astfel, dovezi cum că metode simple de tranzacţionare erau profitabile în
diferite pieţe speculative cel puţin până în anii ‟90.

1.4. Price trends and patterns in technical analysis:

A theoretical and empirical examination4

Geoffrey C. Friesen, Department of Finance, College of Business, University of
Nebraska –Lincoln, Lincoln, NE 68508, USA Paul A. Weller, Department of Finance,
Henry B. Tippie College of Business, University of Iowa Lee M. Dunham, Department
of Finance, College of Business, Creighton University,2008

Articolul oferă un model capabil să explice preferinţa investitorilor de a folosi

reguli de tranzacţionare bazate pe modelarea preţurilor trecute, pe tiparele
generate de analiza acestora.S-a observat că investitorii pun mare accent pe
importanţa confirmării previziunilor, lucru ce are un rol major în luarea de
decizii pe piaţa de capital. În elaborarea modelului au fost folosite acţiunile din
componenţa indicelui S&P100, pe intervalul 1 ianuarie 1999-31 decembrie 2005.
Această înclinare spre confirmarea previziunilor se referă la faptul că
investitorii caută sau interpretează semnalele care le favorizează convingerile sau
aşteptările.Însă acest lucru poate fi o potenţială sursă de ineficinenţă, prin
tendinţa de a denatura diferite semnale în sensul dorit, sau prin selectarea doar a
informaţiilor favorabile şi neluarea în considerare celor nefavorabile(şi cu
posibilitatea unui impact mai mare). Astfel, este introdusă o înclianre spre
cunoaştere(cognitivă), descrisă prin tendinţa de a cauta şi interpreta informaţiile
selectiv, conform unui set de convingeri(parametrii) anterior selectate.Deci,
informaţiei observate în piaţa îi sunt asociate semnale de magnitudini şi frecvenţe
diferite; semnalele mai puţin frecvente şi cu magnitudini mai mari sunt
interpretate în mod raţional de investitoti, iar semnalele cu magnitudini mai slabe
şi frecvenţa mai mare nu prezintă importanţă prea mare. Înclinării spre confirmarea
previziunilor îi sunt asociate autocorelaţii şi tipare ale evoluţiei preţurilor, ce
sunt folosite pentru previzionarea preţurilor viitoare.Cele mai cunoscute astfel de
tipare sunt “head and soulders” şi “double-tops”.În cazul înclinării spre
cunoaştere devine importantă şi studierea şi interpretarea semnalelor mai puţin
informative, cu frevenţă mai mare, bazate pe observaţiile semnalelor mai
recente.Aceste modele generează tipare ale preţurilor şi sunt conforme cu câteva
strategii de tranzacţionare. În plus, acest model se bazează pe două predicţii
empirice testabile, şi anume: autocorelaţiile rentabilităţilor sunt negative pe
perioade foarte scurte de timp, pozitive pe perioade medii şi devin iar negative pe
perioade lungi de timp; şi creşterile bruşte de preţ sunt pozitiv autocorelate.

http://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?
article=1010&context=financefacpub&seiredir=1&referer=http %3A%2F
%2Fscholar.google.ro%2Fscholar_url%3Fhl%3Dro%26q%3Dhttp%3A%2F
%2Fdigitalcommons.unl.edu %2Fcgi%2Fviewcontent.cgi%253Farticle%253D1010%2526context
%253Dfinancefacpub%26sa%3DX%26scisig% 3DAAGBfm1lfEE1Y3UrkoY0aCZuUsfQ2JX0xw%26oi
%3Dscholarr#search=%22http%3A%2F%2Fdigitalcommo ns.unl.edu%2Fcgi%2Fviewcontent.cgi
%3Farticle%3D1010%26context%3Dfinancefacpub%22

9
În concluzie, articolul oferă un cadru teoretic ce poate evidenţia succesul
aparent, atât al celor ce urmează trendul, cât şi al celor ce folosesc reguli de
tranzacţionare bazate pe tipare.Modelul introduce nevoia confirmării şi descrie
tendinţa indivizilor de a cauta şi interpreta informaţia selectiv pentru a se
conforma în acest fel cu un anumit set de convingeri.

1.5.Technical, Fundamental, and Combined Information for Separating Winners for

Losers5
Cheng-Few Lee, Wei-Kang Shih Department of Finance and Economics Rutgers, The State
University of New Jersey Aprilie 2010

Autorii utilizează informații atât din analiza tehnică,cât și din analiza

fundamentală pentru a imbunătății strategia previzionării fluctuațiilor de
preț.Acest articol propune încorporarea indicatorilor FSCORE(Pietroski 2000) și
GSCORE(Mohanram 2005) în analiza tehnică.Autorii au dezvoltat trei ipoteze pentru a
testa dacă strategia combinată este mai performantă decât analiza tehnică sau nu.
Pietroski și Mohanram dezvoltă indicatorii fundamentali FSCORE și GSCORE în care
sunt cuprinse informațiile specifice firmei.Aceștia descoperă că un potofoliu
format din firme sănătoase din punct de vedere financiar,adică firme cu un scor
obținut prin indicatorii FSCORE și GSCORE mare,este mai rentabil decât unul format
din firme ce obțin o valare mai mică pentru acești indicatori,până la doi ani după
ce a fost format portofoliul. De vreme ce atât informațiile tehnice(rentabilitățile
trecute și volumul tranzacționat) și informațiile fundamentale(informațiile
financiare specific firmei) pot identifica acțiunile câștigătoare(cu valori mari
ale indicatorilor fundamentali și cu o covarianță mică între rentabilități și
volumul tranzacționat) și pierzătoare(cu valori mici ale indicatorilor fundamentali
și cu o covarinată mare între rentabilități și volumul tranzacționat),această
lucrare investighează dacă combinația dintre aceste două metode poate îmbunătății
abilitatea investitorului în analiza acțiunilor și decizia de investire. Pietroski
a folosit nouă semnale pentru a masura performanța financiară a firmelor cu un
book-to-market mare și acestea pot fi grupate în trei categorii:semnale ale
profitabilității,semnale ale eficienței și semnale în modificarea
solvabilității/lichidității.Cei patru indicatori pentru semnalele fundamentale ale
profitabilității sunt: ROA (rentabilitatea activelor), AROA (modificarea
rentabilității activelor), CFO (cash-flow-urile generate de totalul activelor) și
Accrual (diferența dintre ROA și CFO).Al doilea grup de variabile fundamentale este
format din:DMargin(modificarea marginală brută) și DTurn(modificarea duratei de
rotație a activelor).Al treilea grup de indicatori legați de solvabilitatea și
lichiditatea firmei sunt

http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?
article=1018&context=infotech_pubs&seiredir=1&referer=http%3A%2F
%2Fscholar.google.ro%2Fscholar%3Fhl%3Dro%26as_sdt%3D0%2C5%26q%3Dtec hnical
%2Cfundamental%2Ban%2Bcombined%2Binformation%2Bfor%2Bseparating%2Bwinners%2Bfrom
%2Blos ers#search=%22technical%2Cfundamental%20an%20combined%20information
%20separating%20winners%20fro m%20losers%22

10
:DLever(modificarea levierului),DLiquid(modificarea ratei lichidității) și
EQOFFER(emiterea de capital). Pornind de la acești indicatori,Pietroski a construit
un scor compozit,FSCORE,format din suma celor nouă indicatori. Conform
documentației lui Mohanram,FSCORE nu poate analiza foarte corect firmele cu un
book-to-market scăzut,care sunt în dezvoltare.De aceea,a extins acest indicator și
a creat GSCORE,format din trei categorii de opt semnale.Prima categorie legată de
profitabilitatea firmei include ROA,CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este
legat de stabilitatea câștigurilor și vânzarilor ale firmelor și aceatea
sunt:varianța ROA în ultimii 5 ani și varianța creșterii vânzărilor unei firme în
ultimii 5 ani.A treia categorie de variabile este legată de conservatismul
contabilității.Aceste firme cu o valoare de piață mică sunt subevaluate,dar în
creștere.Acești ultimi trei indicatori sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și
cercetare raportate la totalul activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate
raportate la totalul activelor) și CAPINT(mărirea capitalului raportat la totalul
activelor).Pornind de la acești indicatori,rezultă GSCORE,ca suma a celor opt.
Legat de analiza tehnică,în acest studiu este folosită variabila legată de volumul
tranzacționat,rata BOS dezvoltată de Wu(2007).Această variabilă masoară covarianța
dintre rentabilitățile și volumul tranzacționat din trecut pentru fiecare
acțiune.Rata BOS pentru a i-a acțiune din portofoliu este calculată ca: BOS
Ratio=cov(rti,πti), unde

πti=

| |

rti este rata rentabilității a acțiunii i in luna t πti este volumul tranzacționat
relativ în acțiunea i in luna t vti este suma volumelor tranzacționate zilnic din
acțiunea i in luna t E[|vti|] este media lunară a volumelor tranzacționate pentru
toate acțiunile în perioada (t-1,t) . Datele pentru această lucrare includ toate
firmele nefinanciare listate pe NYSE și AMEX din ianuarie 2982 până în decembrie
2007,neluând în calcul firmele listate la NASDAQ deoarece volumul tranzacționat al
acțiunilor nu este corect măsurat datorită numărului mare de tranzacționări. În
prima ipoteză se testează dacă strategia ratei BOS(Wu 2007) depășește strategia
tehnică.Rezultatele în urma acestui test arată că investitorul poate obține o
rentabilitate mai mare utilizând strategia compusă și rata BOS și volumul
tranzacționat decât folosind o strategie tehnică bazată doar pe volumul
tranzacționat,și de asemenea poate identifica cele mai bune acțiuni dintre cele
câștigătoare și cele mai proaste dintre cele necâștigătoare. În a doua ipoteză se
testează dacă strategia combinată este mai performantă decât strategia BOS pentru
acțiunile cu valoare mare(value stocks).În urma testului empiric s-a demonstrat că
strategia combinată bazată pe rentabilitățile trecute,rata BOS legată de volumul
tranzacționat în trecut și indicatorul FSCORE prezintă rentabilități mai puternice
decât strategia tehnică bazată pe rentabilitățile trecute și volumul tranzacționat
pentru acțiunile cu un book-tomarket mare. În a treia ipoteză se testează dacă
strategia combinată este mai rentabilă decta strategia BOS pentru acțiunile cu
valoare de piață mică,aflate în dezvoltare(growth stocks).Rezultatele

11
testului cofirmă și această ipoteză,prima strategie oferindu-i investitorului o
rentabilitate mai mare și îi imbunătățește abilitatea de a investi profitabil. În
concluzie,analiza compusă atât din analiza tehnică, cât și din analiza fundamentală
oferă o evaluare mai bună pentru acțiuni și o strategie de investire mai
profitabilă.

1.6. Fundamental Analysis of Stocks by

Two-stage DEA6
Cristina Abad, Sten A. Thore and Joaquina Laffarga Universidad de Sevilla, Sevilla,
Spain The University of Texas at Austin, USA,16 iunie 2004

Așa numita noțiune de bază a analizei fundamentale în contabilitate și finanțe este

idea că performanța acțiunilor pe piața ale unei corporații poate fi legată cauzal
de caracteristicile financiare ce se găsesc în contul de profit și pierdere și
bilanț. Asocierea se presupune a fi stabilită cu ajutorul unei variabile
intermediare nemăsurabile:câștigurile viitoare așteptate.Variate raportări și
statistici financiare din documentele corporațiilor sunt presupuse a determina
câștigurile așteptate.La rândul lor,câștigurile așteptate determină prețul
acțiunii. S-a arătat cum un model DEA(data envelopment analysis) cu două stadii
poate fi folosit în scopul analizei tehnice.În primul stadiu,este estimată o
frontieră ce leagă informațiile contabile cu performanța viitoare a
companiei.Acţiunile situate pe frontieră sunt administrate în mod optim,iar
indicatorii financiari sunt convertiți în venituri maxime.Acțiunile situate sub
frontieră sunt mai puțin bine admimistrate În stadiul doi, se calculează o
frontieră a eficienței care determină relația dintre informația contabilă și
valoarea de piață.Acțiunile de pe frontieră sunt evaluate în mod optim pe piață, în
timp ce acțiunile ce cad sub frontieră sunt subevaluate. Variabilele folosite ca
input-uri şi output-uri în ambelele stadii sunt următoarele: stocurile, creanţele,
activele fixe(tangibile şi intangibile), alte active (investitii financiare,
cheltuieli amânate, cash), cheltuieli administrative(costul bunurilor vândute,
cheltuieli salariale, amortizarea, modificarea provizioanelor, alte cheltuieli
administrative), venituri(vânzări, alte venituri operaţionale), valori de
intrare(capitalul, venituri reţinute), capitalizarea(capitalizarea de piaţă de la
sfârşitul anului de pe Bursa De Valori Madrid). O caracteristică specială a
modelului DEA cu două stadii propus în acest articol este faptul că veniturile
estimate în primul stadiu sunt folosite ca date de intrare pentru cel de-al doilea
stadiu.Gradul de eficiență obținut în a doilea stadiu este influențat de
performanța relativă a firmelor din stadiul unu.În analiza fundamentală nu este
suficient să urmărim câștigurile firmei, ci de asemenea este necesară înțelegerea
modelului în care firma performează în raport cu alte firme aparținând aceleiași
industrii și cât de bine generează venituri. S-au folosit date despre acțiunile a
47 de firme în 1991, 48 de firme în 1992, 47 firme în 1993, 49 firme în 1994, 49 firme
în 1995, şi 58 firme în 1996.Datorită lipsei de
6

http://www.stenthore.info/Abad%20Thore%20in%20Managerial%20%26%20Decision
%20Economics.pdf

12
informații,numărul de firme luate în calcul a scăzut la 28 firme în 1991, 29 firme în
1992, 28 firme în 1993, 29 firme în 1994, 29 firme în 1995 și 30 firme în 1996; acțiuni
listate pe Bursa din Madrid.Informațiile contabile au fost preluate de pe
Auditoriias de Sociedades Emi soras publicate de Comisioon Nacional del Mercado de
Valores(Comisia Națională a Burselor de Valori),iar informațiile despre piața de
acțiuni au fost extrase din Extel Financial Company Analysis Service.Rezultatele
indică faptul că este posibil să fie identificate grupuri de companii ce în mod
consistent stă pe una sau pe ambele frontiere de eficientă timp de mai mulți ani.S
-au putut observa de asemenea trenduri în comportamentul unor firme. În
investigatiile empirice din articol s-au folosit date de pe piața de acțiuni din
Madrid,iar rentabilități anormale nu au fost generate.Însă această piață este una
fracționată și mai puțin dezvoltată din punct de vedere instituțional decât piețele
din SUA,iar prețurile curente sunt reflectate în mod imperfect. În concluzie,pentru
a testa dacă este posibilă realizarea de venituri peste medie sunt necesare mai
multe investigații.

1.7.Generalized DEA model of fundamental analysis and its application to portfolio

optimization7
N.C.P. Edirisinghe, X. Zhang,Department of Statistics, Operations, and Management
Science, College of BusinessAdministration,University of Tennessee, USA 18 April
2007

În această lucrare,modelul DEA(data development analysis) este dezvoltat pentru

analiza statutului financiar al unei firme în timp, cu scopul de a determina
indicatorul RFSI(relative financial strength) ce se poate folosii în previzionarea
rentabilităţii acţiunilor respectivei firme.Acest indicator se bazează pe
maximizarea corelaţiei între scorul obţinut de firma prin modelul DEA şi
performanţa pieţei acţiunilor. Lucrarea vine în completarea analizei fundamentale,
obiectivul ei fiind concentrarea doar pe declaraţiile financiare publice ale unei
firme şi folosirea lor pentru a determina rezistenţa ei financiară.Este esenţial ca
firma să nu fie analizată individual, de aceea indicatorul rezistenţei financiare
este calculat prin compararea ei cu alte firme care aparţin aceluiaşi sector de
piaţă(industria apartenentă firmei). Pentru testare se folosesc 230 de firme din
diferite industrii în SUA pe perioada 19962002 pentru a determina indicatorii RFSI
optimi pentru selecţia acţiunilor. Se foloseşte modelul DEA generalizat, iar
parametrii de intrare şi ieşire nu sunt fixaţi a priori, ci sunt determinaţi cu
ajutorul unui proces de optimizare pentru a maximiza corelaţiile dintre puterea
financiară şi rentabilitatea firmei.Prin intermediul acestui process se determină
indicatorul RFSI.Parametrii pentru acest model sunt aleşi dintr-o lista de 18
parametrii financiari care analizează performanţa fundamentală a firmei din mai
multe perspective: profitabilitate, utilizarea activelor, lichiditate, capital
împrumutat şi potenţialul de dezvoltare.
7

http://tcnh.ntt.edu.vn/images/tapchiqt/38.PDF

13
Sunt dezvoltate două modele de optimizare a portofoliului care au la bază
indicatorul RFSI: Modelul RMV(u)-unrestricted case pentru 85 de acţiuni Modelul
RMV(r)-restricted case pentru un caz mai restrâns de 49 de acţiuni Performanţele
acestor acţiuni sunt comparate cu modelul SMV(standard mean-variance) pentru toate
cele 230 de acţiuni.Rezultatele arată că modelele bazate pe RFSI sunt mai
performante decat modelul standard de optimizare, iar modelul RMV-unrestricted
arată câştiguri impresionant mai mari decât modelul RMV( r)->pentru o versiune mai
restrânsă.

1.8.Stars, crows, and doji: The use of candlesticks in stock selection8

Regions Bank Chair of Economics and Finance, Hickingbotham School of Business,

Ouachita Baptist University Department of Finance, Henry B. Tippie College of
Business, University of Iowa, United States 21 Noiembrie 2007.

Lucrarea analizează performanța diagramelor de lumânări japoneze în analiza

tehnică, mai exact în previzionarea trendului prețurilor acțiunilor. În acest scop
sunt analizate 349 de acțiuni de pe Comodity System Inc(CSI), care au fost
selectate aleator și din toate grupele de industrii majore.Acestea au fost
analizate doar pe date istorice, formate din 1430952 observații. Pentru construirea
unei lumanari sunt necesare urmatoarele informatii:pretul de deschidere,de
inchidere,pretul minim si cel maxim.Astfel se va construi “corpul” lumanarii,ca
diferenta intre pretul de deschidere sic el de inchidere.Aceasta ca fi colorat in
alb daca pretul de inchidere este mai mare decat cel de deschidere, si cu negru in
situatia inversa.Un segment numit „umbra” se va obtine daca pretul minim este mai
mic decat cel de deschidere,iar un segment numit “fitil” se va obtine daca pretul
maxim va fi mai mare decat cel de inchidere.Ultimele doua segmente pot avea orice
lungime,inclusive zero. Pentru semnalele pieței bull(semnale ce ridică cursul
acțiunilor la bursă) au fost folosite următoarele formațiuni de lumânări japoneze:
Three White Soldiers(TWS), Three Inside Up(TIU), Three Outside Up(TOU) şi Morning
Star(MS). Pentru semnalele pieței bear(semnale ce scad cursul acțiunilor la bursă)
au fost folosite următoarele formațiuni de lumânări: Three Black Cows(TBC), Three
Inside Down(TID), Three Outside Down(TOD) şi Evening Star(ES). Aceste formațiuni au
fost aplicate pe datele istorice selectate și au fost contorizate atât situațiile
în care acestea au prezis corect trendul acțiunilor, situațiile în care au fost
făcute previziuni greșite, dar și schimbările de trend pe care diagramele de
lumânări japoneze nu le-au putut prezice. Rezultatele arată că numărul cazurilor în
care o predicție oferită de lumânările japoneze este precisă este apropiat și, în
cazul anumitor formațiuni, chiar mai mic decât numărul cazurilor

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S106297690700097X

14
în care acestea au greșit, iar numărul situațiilor în care acestea au omis
modificările trendului este impresionant de mare. Rentabilitățile acțiunilor
selectate au fost comparate cu indicele S&P500.Formațiunile Three White Soldiers și
Three Inside Up au fost întrecute de o simplă poziție buy-and-hold pentru acest
indice, iar indicatorul cel mai promițator Three Outside Down a fost, în medie cel
mai puțin performant decât indicele.Deci, un investitor cu aversiune la risc ar
trebui sa aleagă indicele S&P500. Cu alte cuvinte, din testul efectuat,
probabilitatea de a alege un rezultat corect folosind un indicator de tipul
lumânărilor japoneze nu este cu mult diferită de a alege un rezultat corect
aleator. În concluzie, folosirea formațiunilor de lumânări japoneze analizate în
această lucrare nu este recomandată în tranzacționarea de acțiuni, iar ipoteza de
piață eficientă este susţinută.

1.9.Stock Trading System based on the Multi-objective Particle Swarm Optimization

of Technical Indicators on End-of-day Market Data9

Antonio C. Briza, Prospero C. Naval Dept. of Computer Science, University of the

Philippines-Diliman,Diliman, Quezon City, Philippines, 2010

Scopul acestui articol este de a analiza aplicativitatea optimizării multi-obiectiv

a preţurilor de închidere istorice de pe piaţa de capital.În acest sens este
prezentat un sistem de tranzacţionare ce foloseşte optimizarea multi-obiectiv a
indicatorilor financiar-tehnici.Cu ajutorul acestor preţuri de închidere, sistemul
a utilizat semnalele de tranzacţionare dintr-un set de indicatori financiari pentru
a dezvolta o regulă de tranzacţionare optimă şi pentru a determina importanţa mai
multor indicatori tehnici pe baza a două funcţii obiectiv: rata profitului şi rata
Sharpe. Multi-objective Particle Swarm Optimization(MOPSO-optimizarea multi-
obiectiv pe baza unei mulţimi de particule) derivă din două modele: optimizarea
multi-obiectiv şi optimizarea pe baza unei mulţimi de particule.Din acesta a mai
fost dezvoltat MOPSO-CD>Crowding Distance).Cele două sisteme au fost testate în
diferite condiţii de piaţă, şi comparate cu sisteme asemanatoare pentru evaluarea
performanţei lor(precum NSGA-II).În dezvoltarea sistemului s-au folosit următorii
indicatori: DMI(Directional Movement Index), LIN(Linear Regression), MAC(MA
convergence-divergence) şi PSR(Parabolic Stop and Reverse). Baza de date utilizată
a cuprins indicele DJA(Dow Jones Industrial Average Index) din 5 februarie 1976
până în 25 martie 2002, cu 6600 de observaţii,conţinând preţurile zilnice de
închidere.Perioadele de timp analizate au fost crescătoare, cu condiţii de piaţă
variabile, acestea începând din aceeasi zi şi având o lungime de 330, 660,
respectiv 1320 de zile. Performanţa sistemului de tranzacţionare a fost comparată
cu performanţa individuală a celor doi indicatori, observându-se că, per total, cea
dintâi este mai mare.Aceste rezultate sunt
9

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1568494610000621

15
importante în procesul de luare a deciziilor de tranzacţionare şi încurajeaza
studiul ulterior în asemenea metode. Sistemul a avut rezultate bune atât pe pieţe
de capital simulate, precum şi în prelucrarea de date reale luate aleator.În ceea
ce priveşte rata profitului, sistemul a depăşit minimul de performanţă în
majoritatea cazurilor, dacă nu în toate, pentru indicatorii studiaţi, iar în
anumite cazuri, chiar a întrecut piaţa.În ceea ce priveşte rata Sharpe, sistemul de
tranzacţionare a avut performanţe mai bune decât indicatorii tehnici.De asemenea,
acest sistem a performat mai bine decât optimizarea NSGA-II.

1.10.The co-evolution of trading strategies in the multi-agent based simulated

stock market through the integration of individual learning and social learning10

Graham Kendall, Yan Su School of Computer Science and IT ASAP Research Group
University of Nottingham

În diverse studii, piaţa de capital a fost evaluată fără a lua în considerare

faptul că participanţii săi sunt heterogeni, că au aşteptări variate şi nivele
diferite de raţionalitate. Articolul propune evaluarea unei pieţe de capital
fictive, simulată, cu mai mulţi agenţi, unde starea pieţei, volumul tranzacţiilor,
preţul acţiunilor să fie variabile exogene.Este urmărit comportamentul adaptiv,
heterogen al unor investitori artificiali, ce devin capabili să dezvolte strategii
de tranzacţionare prin procese de învaţare şi adaptare individuală şi socială.
Modelul propus este testat pe acţiunile BP PLC(preţuri de închidere) tranzacţionate
pe London Stock Market în perioada 12/3/1987-1/4/2003.Mai sunt folosiţi alţi 20 de
indicatori tehnici populari, printe care şi: volumul de tranzacţionare, FTSE-100,
DJ Oil&Gas Index(UK), S&P 500 Index. Ipoteze de lucru sunt urmatoarele: pe pieţele
simulate există 50 de investitori activi; 20 de indicatori disponibili şi nici o
strategie de tranzacţionare.Investitorii selecţionează un numă r aleator de
indicatori pe care îi vor folosi în construirea strategiilor proprii.Experimentul
se întinde pe 3750 de zile împărţite în 30 de intervale a câte 125 de zile de
tranzacţionare.Din acest interval, investitorul va tranzacţiona pe cont propriu
timp de 5 zile apoi va începe procesul de învăţare individuală cu ajutorul unui
algoritm genetic(GA).Pe lângă aceşti 50 de investitori, există încă unul care
cumpără acţiuni la începutul perioadei şi le va păstra până la sfârşitul
experimentului; scopul este de a compara performanţa celorlalţi investitori cu
profitul acestuia(minim). Procesul de învăţare individuală: la începutul perioadei,
fiecare investitor decide ce set de indicatori va folosi în construirea modelelor
de previziune.Îşi construieşte 10 astfel de modele cu aceiaşi indicatori dar cu
arhitecturi diferite.Fiecărui model îi este atribuit câte un scor în funcţie de
rata profitului.

10

gxk@cs.nott.ac.uk

16
Procesul de învăţare socială.La sfârşitul celor 125 de zile, fiecare investitor
poate decide dacă preia strategii mai eficiente aparţinând altor investitori sau
dacă îşi publică propria strategie, în funcţie de propria autoevaluare.Pentru
următoarele 6 luni de tranzaţionare, un investitor poate să îşi aleagă o strategie
publică, să o păstreze pe cea proprie sau să îşi aleagă un alt set de indicatori pe
baza cărora îşi va dezvolta o nouă strategie de tranzacţionare. Pe parcursul
experimentului toţi cei 40 din cei 50 de investitori au depăşit performanţa celui
care folosea strategia”buy and hold”(“cumpără şi deţine”).Pe medie toţi au depăşit
această performanţa cu aproximativ 25%. Comparativ cu modelele dezvoltate anterior,
cei 50 de investitori au imitat pe cei reali, au tranzacţionat pe o piaţă de
capital simulată, au învăţat să tranzacţioneze şi să îşi dezvolte propriile
strategii, iar 80% din ei au depăşit minimul de profit ce putea fi obţinut prin
simpla deţinere a acţiunilor pe aceeaşi perioadă de timp.

1.11.Stock Market Manipulations11

Rajesh K. Aggarwal,University of Minnesota Guojun Wu,University of Houston ,2006.

Articolul prezintă dovezi în privinţa existenţei de manipulări pe piaţa de

capital.Acest lucru este posibil nu numai datorită unor manipulatori, ci şi a unor
persoane aflate în căutare de informaţii noi despre piaţa respectivă.Prezenţa lor
duce la creşterea concurenţei, dând posibilitatea manipulatorilor să
tranzacţioneze, să le influenţeze acţiunile, si, eventual să înrăutăţească
eficienţa pieţei. În acest articol este examinată manipularea pieţei de capital şi
implicaţiile sale prin prisma eficienţei pieţei. Manipularea pieţei duce la
creşterea volatilităţii, lichidităţii şi a profiturilor.De obicei acest lucru este
efectuat de părţi informate(insideri, brokeri etc.).În perioadele de manipulare,
preţurile cresc şi scad în perioadele post-manipulative.Preţurile şi lichiditatea
sunt mari când manipulatorii vând, şi mai mici când cumpăra.La fel se întâmplă şi
cu volatilitatea şi lichiditatea pieţei. Manipularea pieţei se face printr-o
varietate de forme, prin acţiunile insideri-lor corporative care doresc creşterea
preţului acţiunii, brokerilor, subscriitorilor, marilor acţionari, diferiţi
intermediari.În general, manipulatorii reduc eficienţa pieţei, iar căutătorii de
informaţie o cresc.De asemenea, asimetria elasticităţii preţurilor creează
oportunităţi de manipulare. Se construieşte, în acest scop, un set unic de date,
constând în 142 publicaţii privind acţiunile întreprinse de SEC în cazuri de
manipulare a pieţei de acţiuni, pe perioada 19902001.Analiza arată ca majoritatea
cazurilor se petrec în pieţe relativ ineficiente, precum OTC Bulletin Board(47,89%)
şi Pink Sheets, pieţe regionale(33,81%), NYSE, AMEX, NASDAQ(17%). Scenarii ale
modelului:
11

https://umwiki.memphis.edu/download/attachments/37586984/Aggarwal2006JB.pdf

17
 Manipulatorul împrăştie zvonuri sau face cumpărări şi vânzări succesive pentru a
determina modificarea preţului.  Manipulatorul cumpără şi apoi încearcă să vândă
la un preţ mai mare. Participanţii la piaţă se împart în trei categorii:  O parte
informată(de încredere, care poate împărtăşii informaţia, manipulatorul ,care
profita singur de pe urma informaţiei deţinute);  Căutătorii de
informaţii(arbitrajişti);  Investitorii neinformaţi-asigură lichiditatea pieţei.
Sincronizarea modelului:  La momentul 0, toate acţiunile sunt deţinute de persoane
neinformate;  La momentul 1, o parte informată(de încredere sau manipulatorul)
intră pe piaţă şi influenţează preţul;  La momentul 2, căutătorii de informaţie
pot cumpăra acţiuni, în funcţie de ceea ce observa la momentul 1.Tot acum poate
cumpăra sau vinde şi manipulatorul.Se ştie, de asemenea, că la momentul 1 si 2,
părţile neinformate sunt dispuse să vândă acţiuni.  La momentul 3 se va afla dacă
acţiunile manipulatorului au dus la creşterea sau scăderea valorii fundamentale a
acţiunii. Ramificaţii ale modelului: 1. O economie cu o parte informată de
încredere 2. O economie cu manipulatori Rezultă că, arbitrajiştii, fiind cei care
cumpără în funcţie de informaţiile nou apărute, sunt cei manipulaţi.Pe o piaţă fără
manipulatori, arbitrajiştii sunt cei care îi îmbunătăţesc eficienţa, radicând
preţul până la nivelul indicat de informaţia furnizată de contrapartida
informată.Pe o piaţă în care acţionează diferiţi manipulatori, arbitrajiştii au un
rol mai ambiguu.Creşterea numărului lor duce la creşterea concurenţei, îmbunătăţind
eficienţa pieţei, dar şi la creşterea posibilităţii intrarii pe piaţă a unui
manipulator.Acest lucru înrăutăţeşte eficienţa pieţei din perspectiva transparenţei
preţului.

18
Capitolul 2. Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor

Pentru a putea înţelege cu uşurintă paşii necesari a fi parcurşi în ceea ce

priveşte analiza tehnică a unei acţiuni, ce este important de luat în considerare,
cum se pot determina momentele optime de vânzare sau cumpărare, precum şi momentele
optime pentru realizarea unei investiţii pe termen lung, sau oportunitatea
acesteia.În acest scop, am decis realizarea unei analize comparative din punct de
vedere tehnic şi fundamental cu referinţa la trei companii cotate la categoria I a
Bursei de Valori Bucureşti pentru calculul indicatorilor amintiţi anterior, şi
anume: OLTCHIM S.A., ALRO S.A., AZOMUREŞ S.A.

2.1.MACD-Moving Average Convergence-Divergence Acest indicator a fost creat de

Gerald Appel, şi, după cum spune şi numele, MACD foloseşte mediile mobile şi are
două caracteristici ce derivă din cele două componente de baza ale sale.MACD îmbină
un indicator de “urmărire” cu unul de “anticipare”, şi anume: folosirea mediilor
mobile exponenţiale ca componentă de “urmarire”, iar componenta de anticipare este
dată de faptul că în formula de calcul apare diferenţa dintre două medii mobile.
MACD are trei parametrii de intrare: media exponenţială pe 9 zile, pe 12, respectiv
26 de zile. MACD=EMA(12)-EMA(26) Indicatorul de foloseşte pentru găsirea momentelor
de tip BUY şi SELL.Pentru aceasta se utilizează intersecţiile dintre MACD şi
EMA(9). Astfel , dacă EMA(9) trece deasupra MACD se consideră că e SELL
("bearish"), iar dacă EMA(9) trece sub MACD atunci e BUY ("bullish"). Folosirea
unui astfel de indicator are avantajele sale,dar generează şi un dezavantaj destul
de mare.Avantajul constă în faptul că MACD are o componentă ce arată trendul şi o
componentă ce arată intensitatea.O astfel de combinaţie poate genera avertizări din
timp asupra viitoarelor posibile mişcări de preţ, lucru deosebit de important
pentru orice investitor.Cel mai mare dezavantaj este faptul că MACD se calculează
din medii mobile, iar acest lucru va genera tot timpul o întârziere în găsirea
momentelor optime de vânzare sau cumpărare. Datorită faptului că MACD nu are limite
pentru valorile sale, nu se pot face comparaţii între emitenţi, ci se utilizează
doar pentru determinarea momentelor optime de vânzare sau cumpărare. Am calculat
MACD şi pentru cei trei emitenţi în discuţie, şi am analizat evoluţia acestuia pe o
perioadă de un an, pentru a determina momentele optime de vânzare sau de cumpărare
a acestor 3 acţiuni.Astfel, în cazul companiei Azomureş, MACD a trecut prin linia
de zero doar de

19
două

ori,

ceea

ce

indică

posibilitatea

apariţiei

de

astfel

de

semnale.

Grafic 1.Evoluţia MACD în anii 2011 şi 2012 pentru Azomures si Oltchim.Sursa

proprie

Se poate observa predominața semnalelor bearish, întrucât EMA(9) se situează

deasupra MACD.Intersecțiile cu linia de zero indică posibilitatea apariției de
semnale de vânzare sau de cumpărare.De asemenea, intersecția cu linia de zero are
rolul confirmării trendului prețului acțiunii.Astfel, în primul semestru al anului
2011, se poate observa trendul ascendent al acțiunii OLT, ce își va schimba
tendința în cel de-al doilea semestru(lucru confirmat atât de EMA(9), cât și de
MACD).

2.2.Benzile Bollinger Acestea permit investitorului să analizeze volatilitatea şi

valorile relative de preţ pentru o acţiune.Indicatorul are trei elemente: o medie
mobilă simplă(în mijloc), o bandă superioară formată din SMA plus două deviaţii
standard şi o bandă inferioară formată din SMA minus două deviaţii standard. Cu
ajutorul acestui indicator se pot determina modificarile bruşte ale preţului, iar
cu cât preţul are o volatilitate mai mare, cu atât benzile Bollinger vor fi mai
late. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că nu oferă indicii despre
direcţia viitorului trend sau despre mărimea acestuia, ci doar dă informaţii în
ceea ce priveşte momentul optim de intrare sau ieşire de pe o acţiune. În ceea ce
priveşte Azomureş, în ultimele 6 luni, putem observa fluctuaţii mai mari ale
preţului în luna luna februarie, cu intensificări serioase pe data de 27, la
sfârşitul lunii martie şi la sfârşitul lunii mai.După fiecare lăţire a benzilor,
preţul a continuat să crească, trendul crescător menţinându-se. Spre deosebire de
Azomureş, folosirea benzilor Bollinger în cazul companiei Oltchim a revelat o
modificare de trend.Astfel, în luna martie, preţul a început să scadă, lucru
previzionat de creşterea volatilităţii preţului şi de mărirea intervalului dintre
banda inferioară şi cea superioară.Se poate observa că în ultimele luni preţul
Oltchim a fost descris prin instabilitate, volatilitate crescută şi printr-un trend
descrescător. Astfel, ar fi fost recomandat să se iasă de pe o acţiune Oltchim în
perioadele cu volatilitate crescută, pentru a evita scăderile bruşte de preţ şi
pierderi însemnate, şi intrarea pe această acţiune în luna aprilie, când
volatilitatea acesteia a scăzut, şi trendul pare a se stabiliza.

20
Grafic 2.Evoluţia Benzilor Bollinger în primul semestru al anului 2012.Sursă
proprie

Alro Slatina are tendinţa de descreştere încă din 2011, iar aceasta s-a menţinut şi
în anul 2012, modificările de preţ fiind dese, caracterizate printr-o fluctuaţie
constantă şi o volatilitate relativ crescută.

2.3.Oscilatorul stochastic Acest indicator a fost creat de George C. Lane, şi are

rolul de a indica intensitatea sau taria unei variatii de pret.De asemenea,acesta
arată şi raportul în care se află preţul de închidere pentru ziua curentă faţă de
minimul şi maximul din perioada selectată. Dacă Oscilatorul Stochastic ajunge la
valori mari inseamnă că avem o acumulare (cu presiune la cumpărare), iar dacă
ajunge la valori foarte mici atunci avem o distribuţie (presiune la vânzare).
Oscilatorul Stochastic are doua numere ca parametri de intrare. Unul reprezintă
perioada de timp pe care se face calculul (nuăarul de zile) şi se notează cu %K iar
celălalt e numărul de perioade pentru filtrarea rezultatului şi se notează cu %D.
Ca valori implicite se foloseşte %D=3 şi %k=14. Formula de calcul12:

Spre exemplu, în cazul Azomureş, în primul trimestru al anului 2011, presiunile la

cumpărare au oscilat cu cele la vânzare.Astfel, la începutul anului, în luna
ianuarie, valoarea oscilatorului stochastic s-a menţinut foarte mare, indicând
faptul că s-a cumpărat destul de mult această acţiune.La mijlocul trimestrului,
valoarea oscilatorului a scăzut brusc, şi a ramas scăzută 2-3 saptamani, cu putine
creşteri, arătând faptul că s-a creat presiune la vânzare.

12

Sursa: infobursier.ro(http://www.infobursier.ro/tutoriale/Stochastic.php)

21
Grafic 3.Evoluţia comparativă a Oscilatorului Stocastic în anul 2011.Sursă proprie

În ceea ce priveşte Oltchim, aceeaşi perioadă a fost caracterizată de fluctuaţii

mult mai concrete ale oscilatorului, în sensul că presiunea la cumpărare
manifestată în cazul Azomureş pare mult mai puternică în cazul Oltchim, şi cu o
durată oarecum mai lungă.Luna următoare este şi ea caracterizată tot de presiune la
vânzare, urmată de o întoarcere bruscă a oscilatorului spre sfârşitul
trimestrului.Aceeaşi tendinţă se manifestă şi în cazul Alro Slatina.Acest lucru se
poate explica prin faptul că cele trei companii provin din aceeaşi ramură de
activitate, ceea ce le determină să evolueze în sensuri similare.

2.4.RSI-Relative Strenght Index Introdus de J.Welles Wilder, oscilatorul RSI apare

pentru prima dată în 1978 în cartea sa,”New concepts in Technical Trading”.Acesta
are rolul de a compara creşterile şi scăderile de pe o anumită perioadă.Ia valori
între 0 si 100, iar ca parametru de intrare se foloseşte de obicei o perioadă de 14
zile.Formulele de calcul pentru RSI sunt următoarele:

Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/RSI.php

Trebuie observat că Pierderea medie şi Castigul mediu nu sunt medii mobile aşa cum
sunt SMA şi EMA. Cu RSI pot fi genere trei tipuri de semnale: 1. Supra-
vânzare/Supra-cumpărare Se recomandă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru
supra-vânzare şi respectiv supracumpărare.În general dacă RSI urcă de la valori
mici şi trece de pragul de la 30 se poate considera că a început un trend
pozitiv.În acelasi fel se procedeaza si pentru trendul negativ care se consideră
valabil doar dacă RSI coboară de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie ţinut
cont şi de faptul că pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici.
Acestea se caută pentru a afla momentele optime de intrare/ieşire de pe o acţiune.
22
2. Diverdenţa Se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se
va schimba. Metoda este similară cu găsirea divergenţei la MACD,precum si alţi
indicatori. 3. Intersecţia cu linia centrală (de la 50) In cazul in care RSI
depăseşte linia centrală se consideră ca e trend ascendant, iar dacă RSI trece sub
linia centrală atunci e trend descendent. De asemenea este important faptul că avem
nevoie de confirmarea altor indicatori. Niciodată o decizie nu se poate fundament
ape baza unui singur indicator.Riscul implicat de utilizarea unui singur indicator
în analiza tehnică este foarte mare.Diferiţi indicatori indică diferite direcţii de
acţiune, iar luarea unei decizii pe baza unuia singur ar putea duce la concluzii
eronate şi la pierderi semnificative.De aceea, în analiza unei acţiuni, deciziile
de tranzacţionare trebuie luate prin compararea semnalelor generate de mai mulţi
indicatori.

Grafic 4.Evoluţia RSI pentru acţiunea ALR ian-apr 2011.Sursă proprie

Continuând analiza pe trimestrul întâi al anului 2011, se poate observa, în cazul

companiei Alro Slatina, că la mijlocul lunilor martie şi aprilie au existat cazuri
de supra-cumpărare, ambele urmate de apariţia unui trend negativ.Sub linia de 50 s-
a trecut doar de două ori în acest trimestru, semnalând tendinţa de trend
descendent. Dacă am urmări evoluţia RSI pe tot parcursul anului 2011, am putea
observa că tendinţa de scădere a preţului s-a accentuat, indicatorul luat valori
sub 50, scăzând şi până la 30, ceea ce semnalează cazuri de supra-vânzare.În primul
semestru al anului 2012 se pot observa oscilaţii puternice ale RSI, acesta începând
cu valori apropiate de 70 şi coborând brusc. În cazul Oltchim, se poate observa
frecvenţa situaţiilor de supra-cumpărare, acestea find alternate cu cele de supra-
vânzare doar spre sfârşitul anului 2011 şi în martie 2012.De asemenea, la jumătatea
anului 2011, RSI trece sub linia centrală(linia de 50), semnalând o schimbare
puternică a direcţiei preţului, acesta căpătând o tendinţă descendentă.Pe parcursul
primului semestru al anului 2012, valoarea RSI se menţine în cea mai mare parte sub
50, cu uşoare creşteri de preţ în primele luni ale anului.În ultimele două luni,
acţiunea a fost chiar supravânduta, oscilatorul situându-se sub valoarea de 30.
Momentele se supra-cumpărare au fost frecvente în cazul Azomureş la începutul
anului 2011, când valoarea RSI a depaşit pragul de 70.Un moment important de
menţionat este cel în care
23
oscilatorul depăşeşte valoarea de 90, după care scade brusc, spre sfărşitul anului
2011.Pe parcursul anului, oscilaţiile nu au fost mari, s-au menţinut în jurul
valorii de 50, trendul schimbându-şi des direcţia, însă cu o amplitudine mică.

2.5.Acceleration/Deceleration Indicatorul se foloseşte pentru măsurarea

acceleraţiei sau deceleraţiei trendului curent. Acest indicator îşi va schimba
direcţia înaintea oricărei schimbări de trend. El acţionează ca un semnal de alarmă
anterior altor indicatori, oferind avantaje comparative evidente. Valoarea 0
reprezintă un reper pentru echilibrul dintre puterea trendului şi acceleraţie.Dacă
indicatorul este mai mare decât 0 probabilitatea ca trendul crescător să continue
este mai mare. Invers, dacă valorile acestuia sunt negative există probabilitatea
mai mare ca trendul descrecător să continue. De fapt, acest indicator arată
situaţiile în care nu trebuie luata o anumită poziţie pe respectivul activ. Nu este
recomandata o vânzare în momentul în care acesta are valori pozitive respectiv o
cumpărare atunci când acesta se situează sub 0.

Grafic 5.Evoluţia ACC în cazul AZO.Sursă proprie

Oscilaţii mai puternice se pot observa(în cazul Azomures) spre sfârşitul anului
2011, în luna noiembrie, când acesta creşte puternic peste valoarea de zero, lucru
ce indică faptul că trendul crescător va continua.În aceste momente, dacă se
realizează cumpărări de acţiuni, se vor face la preţuri crescute.În lunile
următoare, la începutul anului 2012, nu se recomandă vânzarea acţiunilor, valoarea
indicatorului Acceleraţie/Deceleraţie fiind sub 0, ceea ce înseamnă că se va vinde
la preţuri scazute, cu profituri mici, sau chiar pierdere.Scăderea indicatorului
semnalează o schimbare de trend, în sens negativ. Dacă urmărim evoluţia ACC în
cazul Oltchim, pe anul 2011, vom observa o conservare a echilibrului trendului în
primul semestru, urmată de o scădere bruscă a valorii indicatorului.Acest lucru
indică şi o schimbare de trend, în sens negativ, ce se menţine până spre sfârşitul
anului, când preţul încearcă să îşi menţină echilibrul, însă cu o oarecare
oscilaţie.Începutul anului 2012 vine cu o oarecare restaurare a echilbrului de
trend, ce pare a se menţine cu destulă greutate. Graficul evoluţiei preţului
acţiunilor Oltchim confirmă previziunile oscilatorului Acceleration/Deceleration,
trendul căpătând o pantă ascendantă l jumătatea anului 2011, ce
24
scade însă pe parcursul următoareleor 3-4 luni.În continuare, preţul nu mai are
fluctuaţii atât de mari, rămâne mai stabil şi cu o usoară tendinţa de scădere.

Grafic 6.Evoluţia preţului OLT în anul 2011 şi 2012.Sursă proprie

Comparativ cu celelalte două companii, Alro Slatina are o evoluţie oarecum mai
stabilă.Deşi ACC previzionează fluctuaţii mari, şi schimbări dese de trend, acestea
nu au o amplitudine prea mare.Evoluţia preţului rămâne uşor ascendentă până la
jumătatea anului 2011, se menţine apoi până la sfârşitul anului, pentru a intra în
anul 2012 cu o tendinţă descendentă.

2.6.Accumulation/Distribution Marea majoritate a indicatorilor de analiză tehnică

nu iau în calcul şi volumul de tranzacţionare, pe lângă valorile de preţ(închidere,
deschidere, minim şi maxim).Acest indicator face parte din categoria acelora care
iau în calcul şi volumele zilnice de tranzacţionare.De aceea indicatorul de
Acumulare/Distributie e mai special şi destul de mult folosit de traderii de pe
pieţele cu experienţă.Indicatorul pleacă de la premisa că volumul precede
preţul.Volumul (de tranzacţionare) reflectă numărul de acţiuni tranzacţionate.
Acest număr de acţiuni tranzacţionate reprezintă o indicaţie a banilor transferaţi
prin intermediul acţiunilor emitentului.De multe ori o mişcare a preţului e
anticipată de o creştere a volumului de acţiuni transferate. Aceasta e ideea de
bază din spatele indicatorilor de volum.În literatura engleză, sumele transferate
prin acţiuni se mai numesc generic "money flow" (sau "volume flow"), iar
indicatorii: "money flow indicators". Indicatorii ce iau în calcul şi volumul
încearcă de fapt să anticipeze viitoarea mişcare a preţ ului pe baza corelaţiilor
cu numărul de acţiuni tranzacţionate.

Imag.1.Formula de calcul CLV

25
Valoarea CLV (prescurtarea de la "Close Location Value") poate lua valori între 1
şi -1, dar ia si valoarea 0 dacă închiderea e la mijlocul distanţei între valoara
minimă şi cea maximă. Pe baza CLV se determină Indicatorul
Accumulation/Distribution. Astfel sunt 5 combinaţii de bază:
 

CLV=1, dacă valoarea de închidere este aceeaşi cu valoarea maxima, CLV= între 0 şi
1, dacă pretul de închidere este mai mic decât valoarea maxima, dar mai mare decât
jumătatea CLV=0 , dacă preţul de închidere se afla exact la jumătatea distanţei
între minim şi maxim CLV= între 0 şi -1, dacă valoarea de închidere este mai mare
decât valoarea minima, dar mai mică decât jumătatea CLV=-1, dacă valoarea de
închidere este aceeaşi cu valoarea minimă.

Valoarea CLV astfel obţinută se înmulţeşte cu volumul şi se adaugă la suma totală

pentru obtinerea valorii indicatorului pe perioada selectată. E important de
menţionat că întotdeauna valoarea de început a indicatorului este 0 pentru orice
perioadă am selecta pentru afişare. Linia ce se afişează reprezinta suma totală a
tuturor produselor obţinute pentru fiecare zi. În cazul companiei AzoMureş se poate
observa cum volumul tranzacţionat a influenţat preţul acţiunii.Astfel, la începutul
lunii mai 2011, o creştere a volumului tranzacţionat, mai exact cumpărarea
intensivă a acţiunii a dus la creşterea preţului.O asemenea ascensiune a fost
urmată de o coborâre rapidă a preţului.Investitorii au anticipat o scădere a
preţului acţiunii şi au început să o vândă.

Grafic 7.Evoluţia AD-Line 2011-2012 pentru acţiunea AZO.Sursă proprie

Acest indicator arată presiunea exercitată de investitori prin cumpărările sau

vânzările lor asupra acţiunii.O divergenţă pozitivă arată faptul că tot mai mulţi
bani sunt folosiţi pentru a cumpăra acţiuni, cum este cazul lunii mai 2011 în cazul
AzoMureş.Ceea ce a urmat poarta numele de divergenţă negativă, arătând de fapt un
proces de dezinvestire. Indicatorul Accumulation/Distribution este unul folosit mai
degrabă de investitori decât de speculatori, pentru că se poate observa cu ajutorul
lor divergența și trendul.Divergențele pozitive,
26
de intensitate mare și abruptă arată semnalele de cumpărare.Semnalele de vânzare au
o divergență negativă și au fost destul de frecvente și acestea în anul 2011, însă
prețul nu a înregistrat scăderi semnificative.Divergențele negative își pierd din
frecvență la începutul anului 2012, durata lor este mai scurtă, ceea ce poate
însemna că acestea fie sunt semnale false, fie scăderea în preț nu este de mare
amplitudine și nu produce o schimbare de trend. În ceea ce privește Alro, AD-Line
evidențiază două momente importante succesive, la începutul și la sfârștul lunii
mai 2011.Primul îl reprezintă o scădere bruscă a preț ului, indicate de AD-Line
printr-o puternică divergență negativă.Al doilea este o urcare a prețului la
sfârșitul lunii, indicatorul căpătând o valoare pozitivă, divergența fiind abruptă
și de mare intensitate, semnificând faptul că volumul în creștere a determinat și
schimbarea trendului acțiunii în sens pozitiv.Pentru restul anului, indicatorul are
o evoluție apropiată de zero, marcând stabilitatea cursului.

Grafic 8.Evoluția AD-Line pentru acțiunea OLT.Sursă proprie

Luna mai este marcantă și pentru Oltchim datorită faptului că și această acțiune a
fost cumparată masiv în perioada respectivă.Creșterea volumului a dus și la
schimbarea trendului acțiunii.Se poate observa în graficele de mai sus concordanța
trendului urmat de preț cu AD-Line și faptul că indicatorul a fost capabil să
previzioneze modificările survenite în prețul acțiunii.

2.7.Comodity Channel Index Indicatorul se folosește pentru a măsura deviațiile de

preț față de media statistică ș i pentru a semnala o schimbare de trend sau
apariția unor condiții extreme în piață când prețul este în supra-vânzare sau
supra-cumpărare.Indicatorul are la bază ideea că toate prețurile se mișcă sub
influența unor cicluri, iar maximele și minimele apar la intervale definite de
timp. Este un oscilator care măsoară viteza fluctuațiilor de preț. Pentru obținerea
indicatorului se parcurg mai mulți pași:
  

Calculul Typical Price ( TP ) = ( High + Low + Close )/3. Calculul perioadei de 20

medie mobilă simplă (SMA) din TP (SMATP). Calculul Mean Deviation ( deviația
medie ): mai intâi se calculează valoarea absolută a diferenței dintre ultima
perioadă SMATP și TP pentru fiecare din cele 20 de perioade anterioare.
27


Însumarea acestor valori absolute și apoi împărțirea la 20 pentru a obține Mean

Deviation.

La final se obține formula de calcul: CCI = ( Typical Price – SMATP ) / ( 0.015 x

Mean Deviation ) unde 0.015 este o constantă(din motive de scală,acest lucru
determinând obținerea valorilor CCI între +100 și 100). CCI poate fluctueaza peste
și sub zero, iar procentul valorilor care cad între +100 și –100 este influentat de
numărul de perioade folosite.Mișcările peste +100 și sub –100 sunt generatoare de
semnale de cumpărare și vânzare și pentru ca doar 70 – 80 % din valorile lui CCI se
afla în acest interval, semnalul de vânzare sau cumpărare va fi puternic doar 20 –
30% din timp. Când CCI trece peste +100 se consideră existenta unei garanții de
intrare pe un trend puternic crescător cu posibilitatea deschiderii unei poziții
long, iar aceasta poziție trebuie închisă când CCI ajunge din nou sub +100. Când
CCI trece sub –100 se consideră obtinerea unei confirmari de intrare pe un trend
puternic descendent cu posibilitatea de a deschide o poziție short care trebuie
închisă când acesta ajunge din nou peste –100. CCI este folosit in special pentru a
identifica niveluri de supra-cumpărare și supravânzare.Astfel, când CCI este sub
-100 se consideră supra-vânzare și când este peste +100 este supra-cumpărare. De la
nivelul de supra-vânzare un semnal de cumpărare poate fi dat când CCI se mută
înapoi peste –100, iar de la nivelul de supra-cumpărare un semnal de vânzare este
dat când CCI se mută înapoi sub +100. Încrucișarea CCI cu linia zero este o altă
metodă generatoare de semnale: când indicatorul trece peste această linie se
deschid poziții long, iar când trece sub linia zero se deschid poziții short.

Grafic 9.Evoluția CCI în cazul AZO.Sursă proprie

Pe graficul de mai sus se pot observa cu ușurință momentele se supra-cumpărare ale

acțiunii, acestea fiind destul de frecvente, deoarece indicatorul depășește de
multe ori linia de +100.În prima jumătate a anului 2011 sunt însă cele mai
frecvente, trendul fiind și el predominant crescător.A doua jumătate a anului este
marcată și de dese momente de supra-vânzare. Același lucru se poate aplica și în
cazul Alro, dar și Oltchim, și anume că în prima jumătate a anului trendul este
unul ușor crescător, valorile indicatorului situându-se în jurul valorii de +100 cu
dese depășiri ale acestui prag.Astfel, investitorii care au deschis poziții long,
de cumpărare pe
28
acțiunea respectivă s-au putut bucura de confirmarea trendului de către Comodity
Channel Index.În a doua jumătate a anului situația se inversează, indicatorul
sugerând avantajoasă mai degrabă intrarea pe o poziție short, de vânzare.Pragul de
-100 este adesea depășit, indicând momente de supra-vânzare.

2.8.Force index Indicatorul este folosit pentru a măsura puterea din piață, atât în
creștere, cât și în scădere, precum și posibile puncte de inversare. Pentru
calculul său sunt utilizate datele considerate de Elder, creatorul indicatorului,
ca fiind cele mai importante în piață: direcția de mișcare a prețului, amploarea și
volumul tranzacțiilor, care sunt aproximate cu ajutorul unei medii mobile. Prețul
este cel care determină trendul, iar volumul dă informații asupra intensității.
Utilizarea mediei mobile contribuie la găsirea momentului potrivit pentru a
deschide sau închide o poziție, iar perioada ideală pentru calcul este 13. Formula
de calcul are la bază faptul că mișcările din piață se caracterizează prin
direcție, amploare și volum: dacă prețul de închidere curent este mai mare decât
cel precedent, atunci forța în piață este pozitivă, iar dacă prețul de închidere
actual este mai mic decât cel precedent, atunci este negativă. De aceea cu cât
diferența dintre prețuri și volumul tranzactiilor este mai mare, forța în piață
este mai mare. Prin urmare, combinând aceste trei aspecte importante din piață,
Force Index va fi de forma unui oscilator care fluctuează între zone negative și
pozitive. Pentru aflarea lui Force Index pentru o anumită perioadă, scădem prețul
de închidere precedent din cel curent și îl înmulțim cu volumul. FORCE INDEX (u) =
Volume (u) x (( MA ( ApPrice, N,u ) – MA( ApPrice, N,u-1)) Iar termenii din formula
sunt:  Force Index (u) = Force Index al prețului curent  Volume (u) = Volumul
curent  MA(ApPrice, N,u) = media mobilă curentă pentru N perioade: poate fi
exponențială, simplă, ponderată, etc.  ApPrice = prețul aplicat  N = numărul de
perioade folosite  MA( ApPrice,N, u-1) = orice medie mobilă precedentă În
tranzacții, Indicatorul Force Index are multiple utilizări.Printre acestea se
numără:identificarea trendului,divergenta,precum si efectuarea de corectii de
trend. Astfel, posibilitățile de utilizare ale iindicatorului sunt:
   

Când acest indicator trece sub zero pe un trend de creștere, exista posibilitatea
deschiderii unei pozitii long/cumpărare. Daca valoarea sa este pozitivă pe un trend
descendent, se poate deschide poziție short/vânzare. Daca acesta atinge noi valori
minime pe un trend de scădere se poate sugera continuarea trendului de scădere.
Daca atinge noi valori maxime pe un trend de creștere este indicata continuarea
trendului.

29


Daca schimbările de preț nu sunt corelate cu schimbările de volum,atunci valoarea

indicatorului rămane la un nivel neutru, fiind un semnal că trendul se va schimba
în curând.

Grafic 10.Evolutia Force index in cazul Azomures.Sursa proprie

În cazul AzoMureș, Force Index este folosit pentru indentificarea trendului.Se

poate observa că odată ce prețul începe să capete un trend ascendent, oscilatorul
atinge un punct de maxim, și, forța în piață devine pozitivă. Forța în piață este
pozitivă și în cazul Oltchim, însă acest fenomen se manifestă mai devreme, în
primul semestru al anului 2011, spre deosebire de AzoMureș, al cărui trend se
modifică în cel de-ai doilea semestru. Evoluția Oscilatorului Force Index relevă o
forță în piață negativă în ceea ce privește acțiunea ALR, care, începând cu cel de-
al doilea semestru al anului 2011, capătă o tendință descendentă.Oportunitatea
deschiderii unei poziții short devine destul de rară după modificarea trendului,
oscilatorul având cu preponderență valori negative. 2.9.On Balance Volume
Indicatorul măsoara presiunea la cumpărare și la vânzare, fiind un indicator
cumulativ ce însumează volumul atunci când prețul crește și elimină volumul din
zilele în care prețul scade.Se folosește pentru confimarea trendului. Granville,
creatorul indicatorului, spunea că volumul precede prețul.Atfel, OBV crește când
prețul de închidere depășește prețul din ziua precedentă și scade când prețul
scade.Un OBV în creștere reflectă o presiune pozitivă ce poate conduce la prețuri
mai mari.Invers, un OBV în scădere reflectă o presiune negativă asupra volumului ce
poate previziona o scădere a prețului. În concluzie, ar trebui să ne așteptăm la o
creștere a prețului în viitorul apropiat dacă OBV este în creștere, iar cursul
curent este stabil sau descendent, sau la o scădere a prețului dacă OBV scade în
timp ce cursul este stabil sau în creștere.

Grafic 11.Evolutia OBV pentru actiunea Azomures.Sursa proprie

30
OBV confirmă trendul ascendent în cazul AzoMureș, indicând în același timp zonele
în care se creează presiune la cumpărare și respectiv la vânzare.Astfel, se poate
observa predominanța presiunilor pe cumpărare în cea mai mare parte a anului
2011.Valorile OBV au fost în creștere pe tot parcursul anului 2011, ceea ce
semnifică faptul că investitorii puteau previziona pe baza acestuia și creșterea în
viitorul apropiat al cursului.Întradevăr, OBV a confirmat trendul AZO, la începutul
anului 2012 începând să crească și preul acțiunii. Și în cazul Oltchim, OBV
reușește să confirme trendul, acesta înregistrând fluctuații mari, respectiv valori
în creștere în primul semestru al anului 2011, când și prețul acțiunii a început să
crească.Începând cu al doilea semestru valorile OBV se micșorează, nemaifluctuând
atât de tare, semn că și cursul acțiunii tinde spre stabilitate.

2.10 Ultimate Oscilator Indicatorul reprezintă un oscillator de tip momentum

destinat să captureze trei momente de timp diferite.Obiectivul acestuia este de a
evita capcanele altor indicatori.Mulți indicatori înregistează la început valori
consistente ce încep să scadă ulterior, iar acest lucru se datorează faptului că
sunt blocați pe un singur moment de timp.Ultimate Oscillator încearcă să corecteze
această scăpare prin încorporarea unor momente de timp mai lungi în formula sa.
Calculul indicatorului pornește de la Presiunea la cumpărare(Buying Presure-BP) și
de la indicatorul True Range(TR).Astfel: BP=închidere-Min(Minim sau Pr închidere
anterior) TR=Max(Maxim sau Închidere anterior)-Min(Minim sau Închidere anterior)
Media pe 7 zile=(Suma BP pe 7 zile)/(Suma TR pe 7 zile) Media pe 14 zile=(suma BP
pe 14 zile)/(Suma TR pe 14 zile) Media pe 28 de zile=(Suma BP pe 28zile)/(Suma TR
pe 28zile) UO=100 x (4 x Media(7) + 2xMedia(14) + Media(28))/(4+2+1) Relația dintre
Buying Presure și True range reprezintă baza Ultimate Oscillator.Acest lucru va
arăta adevarata magnitudine a prețului, si, deci, presiunea la cumpărare.Ultimate
Oscillator crește când BP este puternică și scade când aceasta este slabă. Se
folosește pentru determinarea punctelor de supra-cumpărare și supra-vânzare, când
oscilatorul străpunge limitele, dar și pentru identificarea semnalelor de vânzare
sau cumpărare.

31
Grafic 12.Evoluția Ultimate Oscillator în cazul Azomures.Sursă proprie

Urmărind graficul evoluției oscilatorului putem identifica momentele de supra-

cumpărare când acesta străpunge linia de 70, și pe cele de supra-vânzare când trece
sub lina de 30.Când valoarea oscilatorului crește și se apropie de puncte de maxim
apar semnale de vânzare.Pentru a evita apoi scăderea prețului, un speculator ar fi
tentat să vândă când Ultimate Oscilator crește.Pentru identificarea semnalelor de
cumpărare trebuie căutate momentele când indicatorul a trecut de un punct de minim
și se află în creștere.La acel moment, prețul acțiunii va fi relativ scăzut,
constituind o oportunitate de cumpărare. În ceea ce privește compania Oltchim,
Ultimate Oscillator relevă o presiune la cumpărare crescută în primele trei
trimestere ale anului 2011, pentru ca apoi să nu mai fluctueze atât de
tare.Momentele de supra-cumpărare și supra-vânzare își vor pierde ulterior și
frecvența, semn că și prețul încearcă să se stabilizeze.

2.11 Williams R% Williams %R reprezinta un indicator creat pentr a arata

intensitatea variației unui preț. Acesta prezintă oarecare asemanere cu Oscilatorul
Stochastic. Williams %R se utilizeaza în mod special pentru a determina momentele
de supra-vânzare și de supra-cumpărare. Valorile pe care le poate lua acest
indicator sunt cuprinse între 0 și -100. Se consideră că zona de supracumpărare se
afla între 0 și -20, iar zona de supra-vânzare între -80 și -100 dintre minim și
maxim pe o anumită perioadă.Majoritatea Brokerilor folosesc ca perioadă de calcul
pe cea de 14 zile.

Formula de calcul este :

Val_max si Val_min reprezinta preturile maxime și minime pe toata perioada aleasă.

Williams %R reprezinta un oscilator cu bandă. Are rolul de a arata doar nivelele de
supravânzare și de supra-cumpărare. In cazul in care un preț a ajuns la unul din
aceste nivele nu înseamnă neaparat că se observa un semnal de SELL ori de BUY.
Anumiti traderi folosesc Williams %R pentru a determina momentul optim de
tranzactionare după ce trendul se schimbă. Se folosește întotdeauna împreună cu
alți indicatori.
32
O altă utilizare a indicatorului este cea de determinare a direcției trendului,
acesta putând arăta momentele optime de a intra sau ieși de pe o acțiune.Astfel pe
un trend ascendent se caută momentele de supra-vânzare și se cumpără la acele
momente pentru a specula viitoarea creștere puternică. Pe un trend descendent se
cauta momentele de supra-cumpărare pentru a putea vinde la prețuri mari.

Grafic 13.Evoluția R% în cazul Azomureș.Sursă proprie

Spre exemplu, în cazul AzoMureș, în primul trimestru al anului 2011, se pot observa
clar patru zone de supra-cumpărare și trei de supra-vânzare.Faptul că prețul stă în
zona de supracumpărare aproximativ o lună și apoi coboară spre zone de supra-
vânzare semnifică faptul că trendul ar putea căpăta o tendința negativă.Dacă
analizăm prețul (graficul prețului) în perioada respectivă observăm că acesta a
avut o evoluție stabilă. În ceea ce privește compania Alro, indicatorul Williams
arată o frecvență a momentelor de supra-vânzare, semnalând faptul că prețul capătă
un trend descendent.Dacă un speculator ar cauta în această perioadă momente de
supra-cumpărare, ar putea observa oportunitatea de a obține prețuri (respectiv
profituri) destul de mari dacă, spre exemplu, ar alege să vândă acțiuni undeva în
intervalul 20-23 mai 2011 sau 20-23 iunie 2011; în aceste intervale indicatorul
Williams a avut valori de aproape 0, când acțiunea se cumpăra masiv, deci se putea
vinde la prețul cel mai mare de la momentul respectiv.Acestea au fost probabil și
cele mai bune momente de a ieși de pe acțiunea ALR, luând în considerare faptul că
după acest moment prețul a avut un trend descendent până la sfârșitul anului.

2.12 Average true range Indicatorul ATR are rolul de a arăta volatilitatea unei
acțiuni. El se bazează pe alt indicator numit "True Range" (TR). TR se obține prin
diferența între valorile pe care le ia un preț în două zile consecutive. ATR
reprezintă media mobilă simplă a TR pe un număr de zile specificat ca parametru.

33
True Range

TR se obține aplicand indicatiile conforme cu imaginea de mai jos.

Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/atr.php

Cele 3 cazuri prezentate in imaginea de mai sus reprezintă modul de calcul al TR

pentru cazurile în care prețul de deschidere pentru o anumită zi este diferit de
cel de închidere din ziua precedentă. Se contureaza astfel 3 cazuri: 1) Max minus
min pentru ziua curentă. 2) Max curent minus închiderea anterioară dacă în ziua
curentă se inregistreaza un "gap up". 3) Închiderea anterioară minus minim curent
dacă în ziua curentă se inregistreaza un "gap down". Astfel intotdeauna TR va fi un
numar pozitiv. "Gap up" reprezintă o ruptura ce se realizează când prețul de
deschidere dintr-o zi este mai mare decât prețul de închidere din ziua precedentă.
"Gap down" reprezintă cazul invers, ruptura ce se realizează când prețul de
deschidere dintr-o zi este mai mic decât prețul de închidere din ziua precedentă.
ATR poate fi utilizat doar pentru a afla volatilitatea unei acțiuni. Acesta nu
generează semnale de BUY sau SELL. Desi seamănă conceptual cu Benzile Bollinger
acest indicator este in general folosit pentru a anticipa o posibilă mișcare de
preț. Când ATR ajunge la nivele de extrem se spune că e posibil ca să apară o
viitoare mișcare de preț. Nu poate insa anticipa când, în ce direcție și cu ce
intensitate. Valoarea ATR nu este importantă in sine, ci doar punctele de extrem
(minim și maxim).

Grafic 14.Evoluția ATR pentru acțiunea Azomureș.Sursă proprie

34
După cum se poate observa în graficele de mai sus, AZO își schimbă trendul în
noiembrie 2011, lucru previzionat de indicator prin atingerea unui punct de maxim,
urmat de scăderea acestuia.Într-o perioadă relativ scurtă de timp, prețul acțiunii
trece de la un trend stabil, la unul ascendent, cu modificări semnificative de
preț.Fluctuațiile anterioare ale indicatorului denotă o volatilitate redusă a
cursului acțiunii, însă, odata cu atingerea maximului, crește și volatilitatea
acțiunii. Spre deosebire de AZO, cursul Alro a fost mult mai stabil în anul 2011,
conform indicatorului Average True Range, volatilitatea acestei acțiuni fiind mai
scazută.În acest caz, indicatorul înregistreaza un punct de maxim când trendul
acțiunii suferă o ușoară modificare, un al doilea trimestru al anului, când prețul
trece de la stabilitate la ușoară tendință descendentă. Oltchim este compania cu
cel mai fluctuant curs din ultimul an, având mai multe schimbări de trend.Evoluția
indicatorului ATR arată trei puncte de maxim, semnalând trei momente în care
trendul și-a schimbat direcția și o volatilitate extrem de ridicată. În concluzie,
utilizarea indicatorilor de natură tehnică se poate dovedi extrem de folositoare în
tranzacționarea acțiunilor, mai ales în cazul speculației.Astfel, activitatea
tehnicianului pare a se orienta în două direcții: de identificare a tendinței și de
determinare a sfârșitului trend-ului, a momentului când prețurile încep să evolueze
în direcție opusă. Modificările de preț și semnificația acestora este privită de
tehnicieni prin prisma statisticilor referitoare la preț și la volum.Aceste
modificări sunt necesare în cuantificarea și măsurarea relațiilor preț-volum și
cerere-ofertă, nu numai în ceea ce privește ansamblul pieței, cât și acțiunile
individuale.Pentru obținerea unui grad mai mare de utilitate, analiza tehnică nu se
bazează numai pe un singur indicator, ci mai degrabă pe un grup de indicatori
agregați. Spre deosebire de analiza fundamentală, care studiază evoluția prețului
unei acțiuni pe baza indicatorilor financiari, analiza tehnică evidențiază mișcarea
cursului acțiunilor ca rezultat al cererii și ofertei, și oferă informații
privitoare la evoluția viitoare de curs.Astfel, analiza tehnică se bazează pe mai
multe considerente, printre care și: faptul că toți factorii care influențează
cursul sunt încorporate în nivelurile înregistrate de acesta, cursurile acțiunilor
se încadrează în trenduri, faptul că participanții pe piață au de cele mai multe
ori un comportament irațional, precum și idea că istoria se repetă. Probabil că cel
mai mare avantaj al analizei tehnice îl reprezintă ușurința cu care aceasta poate
fi deprinsă și aplicată, chiar dacă necesită o serie de date mai cuprinzătoare și
elaborarea graficelor. De asemenea, în procesul de luare a deciziilor, un rol
important îl deține și analiza fundamentală tocmai datorită valorii informațiilor
furnizate de aceasta.Baza acestui tip de analiză o reprezintă faptul că prețurile
sunt previzionate prin identificarea factorilor de influență.Este iarăși important
gradul de obiectivitate al acesteia, relațiile dintre variabilele fundamentale și
cursul acțiunilor fiind testate prin metode matematice sau statistice(se elimină
metodele ce eșuează și sunt percepute ca fiind credibile cele care se comfirmă).Un
dezavantaj considerabil îl constituie volumul necesar de date pentru calculul
indicatorilor, care, de obicei sunt greu de procurat sau sunt alterate de diverse
erori de înregistrare, ce nu pot fi corectate cu ușurință.Volumul uriaș de muncă
fără posibilitate de automatizare reprezintă de asemenea un mare consummator de
timp și energie.Predicția pe baza analizei fundamentale determină relații cauzale
între variabile ce își vor atinge nivelul scontat pe un interval de câteva
săptămâni sau chiar luni,cacest lucru fiind în defavoarea speculatorilor.Tocmai de
aceea analiza fundamentală
35
este utilizată în special de investitorii pe termen lung,ccare au suficient capital
cât să își mențină pozițiile. În ceea ce privește speculația pe piețele de
capital,mai ales în tranzacția acțiunilor, se poate observa că se pot obține
profituri semnificative printr-o bună observație a evoluției prețurilor și o
anticipare corectă a acestora, pentru a adopta poziția corectă în funcție de trend.
Astfel, speculatia pe baza trendului se realizează prin utilizarea de indicatori
tehnici precum mediile mobile, MACD, Price ROC(Rate Of Change).Acești indicatori au
capacitatea de a determina trendul și intensitatea lui.Nu pot însă descrie evoluția
viitoare a acestuia, ci o vor arăta numai pe cea trecută(putere, momentum,
direcție).

2.13Relațiile de cauzalitate între cursul acțiunilor și indicele bursier BET

Indicele BET reprezintă indicele principal al Bursei de Valori București, și are în
componența sa un număr de 10 companii, printre care: Banca Transilvania, BRD, OMV
Petrom, Fondul Proprietatea, Transgaz, Transelectrica, Azomureș, Bursa de Valori,
Biofarm și SSIF Broker Caracterul de sensibilitate al pieţii de capital este în
principal legat de riscul pe care îl presupune această piaţă. Riscul va influența
la rândul său rentabilitatea, de aceea el este considerat o problemă extrem de
delicată pentru fiecare investitor. Acest lucru este acceptat ca fiind normal
deoarece comportamentul investitorilor în pieţele de capital este determinat în
principal de relaţia risc-randament. În domeniul econometriei, metoda celor mai
mici pătrate şi în particular regresia lineară reprezintă o mare realizare. Aceasta
este considerate foarte folositoare de vreme ce economiştii sunt adesea tentaţi de
descoperirea trendurilor viitoare,in special cand vine vorba de evolutia
instrumentelor financiare pe piata de capital. Multe studii şi modele au încercat
de altfel să descopere care este trendul viitor al randamentelor, plecandu-se de la
un set de informaţii din trecut, informaţii care includeau deseori comportamentul
preţurilor, raportul PER, capitalizarea bursiera si multe altele. În timp ce
Azomureș se află în componența indicelui BET și evoluția sa se reflectă direct
asupra prețului acestuia, evoluția celor două firme are o reflecție greu sesizabilă
asupra acestuia.Pentru a determina procentul în care Oltchim și Alro Slatina
influențează evoluția indicelui am decis realizarea unei regresii simple, în care
indicele BET reprezintă variabila dependentă, iar cele două companii vor
reprezenta, pe rând ,variabilele independente. Rezultatele obținute pot fi
observate în output-urile de mai jos.În ceea ce privește compania Alro, am obținut
următoarea ecuație: Rentabilitatea BET= 0,000872+ 0,001853*Rentabilitatea ALR Acest
lucru semnifică faptul că 0,1853% din rentabilitatea indicelui BET este explicată
prin rentabilitatea companiei Alro.

36
Dependenta BET de Alro.Sursa proprie

Datorită faptului că avem un coeficient de determinație extrem de mic, putem

concluziona prin faptul că modelul estimat explică un procent foarte mic din
rentabilitatea indicelui BET.Probabilitățile asociate testului t înregistrează
valori sub pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că o astfel de variabilă ar avea
ce cauta în componența rentabilității indicelui.Testul Durbin-Watson are însă o
valoare mai mică decât 2, chiar dacă probabilitatea testului F-statistic se
încadrează în limitele normale.Problema cea mai mare a modelului estimat o
constiutuie probabilitatea totală asociată acestuia, care nu este suficient de
mare, rezultând astfel că, per total, influenta rentabilității companiei Alro nu se
reflectă asupra rentabilității indicelui BET.

Dependenta BET de Oltchim.Sursa proprie

37
Următorul model, prin care se încearcă explicarea rentabilității indicelului BET
prin rentabilitatea companiei Oltchim nu este unul valid.Probabilitățile ascociate
parametrilor ecuației depășesc pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că aceștia
nu sunt semnificativ diferiți de zero.De asemenea, coeficientul de determinație(R-
squared) este iarăși foarte mic, spunând că doar 0,1297% din variabila independentă
poate influența variabila dependentă.Astfel, în cazul unui model valid, am fi putut
spune că la o creștere cu 1% a rentabilității Oltchim, rentabilitatea indicelui BET
ar fi crescut cu 0,8989%.Invalditatea modelului este evidențiată și prin
probabiliatea prea mare a testului F-statistic, precum și prin o valoare
insuficientă a statisticii Durbin-Watson. Pentru a concluziona, putem spune că cele
două companii au o influență infimă și indirectă asupra rentabilității indicelui
BET, daca nu chiar o lipsă a acesteia.

38
Capitolul 3. Indicatori ai analizei fundamentale a acțiunilor
Analiza fundamentală a situaţiei economico-financiare a firmelor ale căror acţiuni
sau, după caz, obligaţiuni se afla la dispoziţia investitorilor pe piaţa de
capital, fie ca este vorba de cea primara, fie de cea secundara, se refera la
studiul comparativ al unui set de indicatori. Aceşti indicatori se obţin pe baza
analizei rezultatelor financiare conţinute in rapoartele financiare ale societăţii
(Contul de Profit si Pierdere, Bilanţul Contabil) si ale preţului format pe baza
confruntării cererii cu oferta. Pe o piaţa organizata, acesta din urma va reflecta
in mod justificat performantele emitentului, pretul de piaţa nefiind altceva decât
imaginea interesului investitorilor pentru activul financiar respectiv. Se obţine
astfel o evaluare a echilibrului financiar al companiei analizate. Pornind de la
datele procurate din situațiile financiare ale companiilor se pot elabora prognoze
ale fluxurilor de venituri viitoare, ale dividendelor și ale prețului. Pentru
evidențierea utilitătii pe scară largă a analizei fundamentale am decis studierea
câtorva indicatori mai cunoscuți în cazul companiilor menționate și mai sus, Alro
S.A., Oltchim S.A. și Azomureș S.A., și analizarea lichidității, a stabilității și
respectiv a profitabilității acestora. 3.1.Scurtă prezentare a situației financiare
a celor trei companii pe ultimii 5 ani

Oltchim S.A.

Oltchim reprezintă una din cele mai mari companii de produse chimice din Romania.
Activitatea companiei constă în: proiectarea și producția de produse clorosodice,
mase plastice, oxo-alcooli, solvenți clorurați, pesticide, produse petrochimice,
energie termică, produse alimentare de origine animală și vegetală și altele.
Această companie a fost puternic afectată de criza financiară din 2008, ajungând
până în pragul falimentului.Posibilitatea continării activității sale va fi
posibilă numai prin privatizare, în 2012. La începutul anului 2012, Comisia
Europeană a aprobat conversia în acţiuni a datoriei Oltchim (OLT) faţă de AVAS,
care se ridică la aproximativ 135 milioane de euro, în urma operaţiunii autoritatea
urmând să devină acţionarul majoritar al combinatului chimic. Datorită acestei
inițiative, de conversie în acţiuni a datoriilor Oltchim faţă de AVAS,aceasta și-ar
putea reduce datoriile şi ar putea aduce pe plus capitalurile proprii, permiţând
astfel combinatului să se poată finanţa din nou, după ce în ultimii doi ani a avut
dificultăţi mari la acest capitol. Acest lucru ar putea contribui la o nouă
creștere a activității companiei, iar statul ar putea obţine condiţii mai bune la
privatizare.

39
O problemă ar putea însă să o constituie puternica diluare a participaţiilor
acţionarilor minoritari, în condiţiile în care aceştia ar trebui să vină cu zeci de
milioane de euro la capitalul companiei pentru a-şi menţine deţinerile actuale13.
Oltchim are un capital social de 34,2 milioane de lei, împărtit în 343,2 milioane
acțiuni, cu o valoare nominală de 0,1 lei. Statul, prin Ministerul Economiei, este
cel care deține 54,8% din titlurile combinatului chimic Oltchim.În acționariatul
companiei se mai regăsesc compania germană PCC SE, care deține 17,47% din acțiuni,
și fondul de investiții Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, cu 14,02%
din titluri. Pierderile combinatului chimic se ridică la 90,3 milioane de lei în
ultimul trimestru din 2011, astfel că se încheie anul 2011 cu un rezultat negativ
de 270 de milioane de lei.Ultimul profit înregistrat de Oltchim a fost in 2007, în
primul trimestru.

2007 TRIM I Venituri Cheltuieli Profit 478.67 473.01 5.67

2008 TRIM I 601.66 605.3 -3.64

2009 TRIM I 319.68 347.74 -28.09

2010 TRIM I 234.11 286.91 -52.79

2011 TRIM I 519.75 522.4 -2.64

2012 TRIM I 263.4 346.21 -82.81

Tabelul 1.Evoluția profitului Oltchim între 2007-2012.Sursa:consultanatabursa.ro

Alro S.A.

Alro SA este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi
de Est (exceptând Rusia). Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari
companii din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei
locale şi naţionale.

TRIM I 2007 Venituri Cheltuieli Profit Brut 584.18 395.57 188.6

TRIM I 2008 565.96 425.65 140.31

TRIM I 2009 375.04 347.71 27.32

TRIM I 2010 469.88 408.18 61.7

TRIM I 2011 732.61 587.94 144.67

TRIM I 2012 603.44 542.99 60.45

Tabelul 2.Evolutia profitului Alro S.A. conform consultantabursa.ro

În anul 2011 Alro Slatina (ALR) a înregistrat un Profit Net de 230,05 Milioane RON,
pe Venituri Totale record de 2682,01 Milioane RON. Societatea a aprobat
distribuirea unui dividend brut de 0,31648 RON către actionari ce va fi plătit până
la data de 22 Iulie 2012.

13

Ziarul Financiar

40
Tabelul 3.Structura actionariatului Alro S.A.,conform DEPOZITARUL CENTRAL Data:
30.06.2011 Actionar S.C. EUROFERT INVESTMENTS L.L.C. NEW CASTLE USA AZOMURES
HOLDINGS LLC WILMINGTON USA alti actionari / others FONDUL PROPRIETATEA S.A.
BUCURESTI SECTOR 1 Total Actiuni 298.924.970 100.211.776 70.387.821 56.508.066
526.032.633 Procent 56,8263% 19,0505% 13,3809% 10,7423% 100 %

Azomureș S.A.

În ultimii ani, acțiunile producătorului de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu-

Mureș (AZO) au evoluat într-o direcție bună, în general, însă mai mult în contrast
cu indicii Bursei de Valori de la Bucuresti. Corelația dintre evoluția actiunilor
Azomures și cea a indicelui general al pieței BET-C de la finele anului 2006 și
până în prezent este una negativă, de 9,2%14, ceea ce inseamnă că titlurile
companiei evoluează mai degrabă în sens opus evoluției în ansamblu a Bursei. Acest
lucru se datorează faptului că producatorul de îngrășăminte chimice a înregistrat
frecvent diferențe semnificative de profit de la un trimestru la altul, care au
determinat mișcări speculative ale prețului acțiunilor mult mai ample decât cele
din piață.Spre exemplu, Azomureș a raportat un câștig net pe primele trei luni din
2010 de 22,6 mil. lei (5,6 mil. euro), rezultat care întrece de peste două ori
profitul obținut de companie pe tot anul precedent, care s-a cifrat la numai 9,5
mil. lei (2,2 mil. euro) și de 11 ori câștigul din perioada similară a anului 2009.
Au fost situații însă, ca în 2008, când compania a trecut de la un profit net de
196 mil. lei după primele nouă luni la un rezultat de 50 mil. lei la finele anului.
În acel caz, însă, rezultatul a fost afectat atunci de un provizion de 22 mil. euro
destinat ecologizarii unui iaz, de scăderea valorii stocurilor de produse ca urmare
a reevaluării acestora la final de an, cât și de întreruperea activității pe fondul
crizei. Anul 2007 a fost ultimul în care Azomureș a înregistrat o pierdere de -7,5
mil. lei în primele nouă luni,trecând însă la un câștig de 55,6 mil. lei la final
de an, pe fondul vânzării Depomureș cu 20 mil. dolari. Conform spuselor analistului
societății de brokeraj Target Capital, Andrei Rădulescu "Acțiunile Azomureș nu au
evoluat totdeauna cu piața, pentru că au fost ani în care rezultatele au fost
influențate de prețul de aprovizionare la gaze, nu numai de condițiile de pe
segmentul internațional al îngrășamintelor. Chiar în anul 2006 și-au întrerupt o
perioadă producția din cauză că activitatea nu era rentabilă".

14

Conform Ziarului Financiar(http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/de-ce-au-

actiunile-azomures-o-evolutie-atatde-diferita-de-cea-a-bursei-6114012/)

41
Grafic 16.Sursa:Ziarul Financiar

3.2.Rate de lichiditate Acestea se referă, în principal, la capacitatea elementelor

patrimoniale ale companiilor de a se transforma în bani și se poate traduce prin
posibilitatea acestora de a face față cheltuielilor și obligațiilor apărute pe
termen scurt. Analiza lichidității se face cu ajutorul indicatorilor: capitalul
circulant, rata curentă, și respectiv testul acid(rata imediată). Cele mai mari
valori ale capitalului circulant se înregistrează de Alro, companie ce nu
înregistrează mari fluctuații la acest capitol în ultimii 5 ani.În schimb, Azomureș
înregistrează o creștere exponențială aproape a capitalului circulant, pornind de
undeva de la 39 mil RON în 2006, pentru a ajunge în 2011 la peste 678 mil RON.
Olchim are valori negative în ceea ce privește capitalul circulant, ce continuă să
scadă pe parcursul celor 5 ani.Acest lucru semnifică faptul că firma nu poate face
față în totalitate obligațiilor pe termen scurt. Compania Alro Slatina Azomures
Oltchim 656,768,929.00 678,292,423.00 -1,234,484,093.00 Capital circulant
Tabelul 4.Capitalul circulant in anul 2011.Sursa proprie

Rata curentă se calculează ca raport între activele curente și pasivele

curente.Faptul că Azomureș are valori ale ratei curente peste 1, ajungând în 2011
până la 3 inseamna că activele depășesc cu mult pasivele, iar firma nu este excesiv
îndatorată.Același lucru se poate observa și în cazul Alro, firma este foarte
lichidă, rata curentă are valori cuprinse între 1 și 3 în toți cei 5 ani luați în
considerare.Oltchim înă înregistrează valori ale ratei curente sub 1, determinând o
lichiditate a companiei mai redusă, probabil este mai îndatorată, iar activele nu
sunt suficiente să acopere pasivele. Compania Rata curenta Alro Slatina 3.77
Azomures 4.301518821 Oltchim 0.205326577

Tabelul 5.Rata curenta in anul 2011.Sursa proprie

42
3.3.Rate de structură Indicatorii de structură sau de solvabilitate exprimă
nivelurile relative ale riscurilor suportate de creditori și de acționarii firmei,
solvabilitatea referindu-se la un termen mai lung de timp, spre deosebire de
lichiditate. Cu cât este mai mare proporţia dintre fondurile împrumutate și
fondurile cu care au contribuit proprietarii firmei, cu atât mai mare va fi riscul
pentru creditori, incluzând aici și deținătorii de obligaţiuni. Printre ratele de
structură se numără: solvabilitatea patrimonială, rata datoriilor totale, rata
datoriilor la capital, rata acoperirii dobânzilor. Solvabilitatea patrimonială se
calculează ca raport între totalul capitalului și totalul pasivelor firmei.Cea mai
solvabilă firmă din cele trei analizate este Azomureș, în anul 2011, rata
solvabilității patrimoniale fiind de peste 500%.Este urmată de Alro, cu valori ale
solvabilității sub 100%, cuprinse între 60% și 70%, și Oltchim, cu valori foarte
mici, de doar 30%. Compania Alro Slatina Azomures Oltchim 0.65 5.36 -0.325615176
Solvabilitatea patrimoniala
Tabelul 6.Solvabilitatea patrimoniala la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie

Cele mai mici rate ale datoriilor totale sunt înregistrate de Azomureș, care chiar
scad din 2006 până în prezent, ajungând până la doar 15% de la 34%.Alro își menține
gradul de îndatorare pe parcursul celor 5 ani, fluctuând între 26% și 34%, în timp
ce Oltchim este cea mai îndatorată, pornind de la 70% în 2006 până la peste 100% în
2011. Compania Alro Slatina Azomures Oltchim 0.34 0.16 1.156884797 Rata datoriilor
Tabelul 7.Rata datoriilor totale la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie

Ca o regulă empirică, în cazul ratei datoriilor totale, se consideră că o rată de

până în 0,3(30%) reprezintă o situație bună.După aceasta regulă, doar Alro și
Azomureș sunt solvabile, Oltchim neavând o situație a solvabilității bună(fondurile
împrumutate depășesc cu mult valoarea capitalurior proprii). Aceeași situație o
explică și rata datoriilor la capital.Dacă aceasta înregistrează valori sub 1 se
consideră că firma are un raport al datoriilor bun comparativ cu capitalurile
deținute.La acest capitol stau iarași bine Alro și Azomureș, cu valori ale acestei
rate sub 50% și respectiv sub 70%, în timp pe Oltchim ajunge în anul 2010 la o rată
a datoriilor la capital de peste 200%. Capacitatea companiilor de a-și rambursa
dobânzile se măsoară cu ajutorul ratei acoperirii dobânzilor.Aceasta este în
același timp și o măsură de risc, deoarece o rată înaltă este un semnal pentru
acționari și creditori că posibilitatea falimentului este foarte redusă, pentru că
profitul anual este sensibil mai ridicat decât obligaţiile de plată a dobânzilor.
Ca regulă empirică, nivelul ratei este considerat acceptabil atâta vreme cât nu
coboară sub 2 sau 3. În cazul Azomureș, valorile ratei acoperirii dobânzilor
depășește nivelul critic de 2, cu excepția unui singur an, 2009.Celelalte două
companii nu au valori atât de bune referitor la această rată, înregistrând și
valori sub 1.

43
Compania Rata acoperirii dobanzilor

Alro Slatina 0.18

Azomures 3.83

Oltchim -1.395583249

Tabelul 8.Rata acoperirii dobanzilor la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie

3.4.Rate de profitabilitate Ratele de profitabilitate au rolul de a arăta

capacitatea de dezvoltare a firmei și de rambursare a datoriilor.Printre acestea se
numără: marja profitului, rentabilitatea activelor totale(ROA), rentabilitatea
financiară, rentabilitatea resurselor consummate. Marja profitului brut
rentabilitatea vânzărilor exprimă profitul obţinut de companie la fiecare unitate
monetară de vânzări.Acest indicator este relevant numai în cazul în care se pot
face comparații între firme aparținând aceluiași sector de activitate.Cele mai bune
valori sunt obținute tot de Azomureș, marja profitului crescând de la aproximativ
11% în 2006 până la 26% în 2011.Este urmată de Alro, care pornește în 2006 cu marje
ale profitului de 21% și scade până în 2011 la o valoare de 13%.Oltchim se află în
cea mai prostă situație, neînregistrând valori pozitive ale marjei decât în 2006,
pentru ca apoi să scadă până la -18% în 2011. Compania Alro Slatina Azomures
Oltchim 0.13 0.26 -0.181565351 Marja profitului
Tabelul 9.Marja profitului brut.Sursa proprie

Rentabilitatea activelor totale reprezintă eficiența utilizării activelor unei

companii, capacitatea managerului de a obține profituri cu activele deținute de
companie. Compania Alro Slatina Azomures Oltchim 0.12 0.32 -0.126803037 ROA
Tabelul 10.Rentabilitatea activelor totale pe anul 2011.Sursa proprie

Azomureș este singura companie ce nu este afectată semnificativ se criza

economicofinanciară, înregistrând valori pozitive și relativ mari ale
rentabilității, chiar și în această perioadă.Are însă rentabiitate negativă în
2006, de -17%.Spre deosebire de aceasta, celelalte două companii sunt puternic
afectate.Rentabilitatea Alro scade la de 21%, valoare înregistrată în 2006 la 6% în
2009, și urcă ușor până în 2011, la 10%.Rentabilitatea companiei Oltchim cunoaște
și ea o puternică scădere pe perioada crizei economice, reușind o redresare ușoară,
de doar 2-3 procente până în 2011.Însă, per total, rentabilitatea sa pe prioada
crizei este negativă.

44
3.5.Rate de piață PER sau raportul preț-câștig, reprezintă unul din cei mai
utilizați indicatori în analiza bursieră.Acest raport indică perioada de timp
necesară unui investitor pentru a -și recupera investiția inițială. Altfel spus,
rolul PER este de a arăta cât trebuie să plătească investitorul pentru a obține o
unitate monetară din profiturile firmei.De regulă, un PER relativ mare este
caracteristic unei acțiuni scumpe și posibil supraevaluată. În caz contrar, când
PER este relativ scăzut, acțiunea este ieftină, deci se recomandă cumpărarea ei.
Compania PER Sf.2011 Alro Slatina 6.87486514 Azomures 2.88082015 Oltchim 0.70284

Tabelul 11.PER la sfarsitul anului 2011.Sursa:consultantabursa.ro

Comparând valorile din tabelul de mai sus, observăm că cel mai mic PER aparține
Oltchim, acest lucru reflectând în principal situația financiară precară a acestei
companii.În ceea ce privește Alro Slatina, putem spune că are cea mai scumpă
acțiune din cele 3 analizate, existând însă și posibilitatea unei
supraevaluări.Valoarea medie aparține Azomureș, reflectând o acțiune mai ieftină,
iar valoarea sa pozitivă denotă o situație financiară bună a companiei. Din punct
de vedere al rentabilității, de la o acțiune cu un PER mai mic se așteaptă în
viitor o rentabilitate mai mare.Astfel, un investitor ce își fundamentează
deciziile pe baza acestuia va fi tentat să aleagă acțiunea Azomureș, în detrimentul
Alro Slatina, la un nivel de risc similar. Market-to-book ratio reprezinta un
indicator de analiză fundamentală ce are rolul de a măsura valoarea pe care piața o
adaugă managementului și modului de organizare a firmei, aceste două elemente fiind
factori care influențează creșterea activității. Valoarea contabilă a acțiunii este
cea care reflectă costul istoric al activelor fizice ale companiei, iar o companie
bine condusă, cu un management puternic și o organizare care funcționează eficient
va avea o valoare de piață mai mare decât valoarea istorică a activelor sale. O
acțiune cu un market-to-book ratio scăzut este considerată de analiști o investiție
sigură, prin prisma faptului că valoarea contabilă este un nivel care se sprijina
pe cursul de piață.

Compania P/BV

Alro Slatina 0.97926101

Azomures 0.91616352

Oltchim -0.21719889

Tabelul 12.Sursa: consultantabursa.ro

În condițiile în care toți ceilalți indicatori rămân indentici, alegerea unei

acțiuni pe baza market-to-book ratio se face prin favorizarea celei cu o valoare
mai mică.Astfel, Alro Slatina, cu un P/B de peste 0.97 va avea de câștigat în fața
Azomures.Se poate observa de asemenea că Oltchim înregistrează o valoare negativă
în ceea ce privește acest indicator.Acest lucru se datorează faptului că la
sfârșitul anului 2011, valoarea contabilă a unei acțiuni era negativă.

45
3.6.FSCORE.GSCORE Pietroski și Mohanram sunt cei care dezvoltă indicatorii
fundamentali FSCORE și GSCORE în care sunt cuprinse informațiile specifice
firmei.Aceștia descoperă că un potofoliu format din firme sănătoase din punct de
vedere financiar,adică firme cu un scor obținut prin indicatorii FSCORE și GSCORE
mare,este mai rentabil decât unul format din firme ce obțin o valare mai mică
pentru acești indicatori,până la doi ani după ce a fost format portofoliul.
Indicatorul FSCORE se compune din noua semnale ce masoara performanta financiara a
firmelor,semnale ce pot fi grupate in trei categorii:de profitabilitate,de
eficienta si de lichiditate. Pornind de la aceste noua semnale,Pietroski dezvolta
un scor compozit,format si suma lor:
FSCORE=ROA+AROA+Accrual+CFO+DMargin+DTurn+DLever+DLiquid+EQOFFE R,unde: 
ROA=rentabilitatea activelor,  AROA=modificarea rentabilității activelor, 
CFO=cash-flow-urile generate de totalul activelor,  Accrual=diferența dintre ROA
și CFO,  DMargin=modificarea marginală brută,  DTurn=modificarea duratei de
rotație a activelor,  DLever=modificarea levierului,  DLiquid=modificarea ratei
lichidității,  EQOFFER=emiterea de capital.

FSCORE Alro Slatina Azomures Oltchim

2009 0.82 -0.604841855 0.267318169

Tabelul 13.FSCORE.Sursa proprie

2010 4.85 1.755294593 -0.247160413

2011 2.23 1.996799481 0.019899268

Comparând valorile FSCORE obținute pentru fiecare dintre cele trei firme, putem
observa că cea mai bună stare de “sănătate” o are Alro Slatina, înregistrând
valorile cele mai mari pentru acest indicator.Pentru ultimii trei ani, aceasta are
un FSCORE pozitiv și semnificativ mai mare decât celelalte două companii.Acestu
lucru denotă o poziție cu mult superioară atât din punct de vedere al
profitabilității, dar și al eficienței și al lichidității. Azomureș are un FSCORE
negativ în 2009, valoare puternic influențată de efectele crizei economico-
financiare.Dacă analizăm valorile componente ale scorului putem observa că cel mai
puternic au fost afectate rentabilitatea firmei(ROA a scăzut mult ducând la o
modificare negative a scorului) și lichiditatea(la fel,un DLiquid negativ).În cei
doi ani următori, Azomureș se redresează, scorul devenind pozitiv și în creștere,
îndreptându-se spre 2. Oltchim este cea mai puternic afectată de criza ecomonico-
financiară, aceasta funcționând în ultimii ani aproape de pragul falimentului, și
fiind salvată în principal de modificările produse la nivelul acționariatului(ceea
ce determină creșterea capitalului, pentru a
46
acoperii o parte din datoriile firmei, dar și diferența generată de profitul
negativ).Astfel, indicatorii de lichiditate sunt negativi sau aproape de zero, la
fel și rentabilitatea, precum și modificarea profitului brut.Firma înregistrează
însă un scor pozitiv în 2009 și 2011 datorită indicatorului EQOFFER(modificarea
capitalului), indicator pozitiv și în creștere, semn că acționarii aduc bani în
firmă pentru a o menține în funcțiune. Conform documentației lui Mohanram, FSCORE
nu poate analiza foarte corect firmele cu un book-to-market scăzut, care sunt în
dezvoltare.De aceea, a extins acest indicator și a creat GSCORE, format din trei
categorii de opt semnale.Prima categorie legată de profitabilitatea firmei include
ROA, CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este legat de stabilitatea
câștigurilor și vânzarilor ale firmelor și aceatea sunt: varianța ROA în ultimii 5
ani și varianța creșterii vânzărilor unei firme în ultimii 5 ani.A treia categorie
de variabile este legată de conservatismul contabilității.Aceste firme cu o valoare
de piață mică sunt subevaluate,dar în creștere.Acești ultimi trei indicatori
sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și cercetare raportate la totalul
activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate raportate la totalul activelor) și
CAPINT(mărirea capitalului raportat la totalul activelor).Pornind de la acești
indicatori,rezultă GSCORE,ca suma a celor opt.

Compania GSCORE

Alro Slatina 2.37

Azomures 1.10

Oltchim -0.317724188

Tabelul 14.GSCORE inregistrat in anul 2011.Sursa proprie

Cum se poate observa și din tabelul de mai sus, Alro Slatina are cel mai bun
GSCORE.Acest lucru denotă o situație financiară bună, toți indicatorii componenți
ai scorului fiind pozitivi.Azomureș are un scor mai scăzut, datorită unui Accrual
negativ.Rezultă că modificarea vânzărilor din ultimul an a dus la scăderea
diferenței dintre rentabilitate și modificarea cashflow-urilor companiei.În ochii
investitorilor, acest lucru va constitui un dezavantaj semnificativ în comparație
cu Alro Slatina. Oltchim înregistrează în 2011 un GSCORE negativ, dat în principal
de procesul de decapitalizare și de rentabilitatea puternic negativă.Astfel, deși
ceilalți indicatori componenți sunt pozitivi, nu sunt totuși capabili să ridice
valoarea GSCORE peste zero.

47
Concluzii
După cum am putut observa în studiul realizat în capitolele de mai sus, fiecare tip
de analiză a acțiunilor unei companii are de obicei o finalitate diferită.Fiecare
tip de indicator de analiză tehnică a fost creat pentru scopuri explicit definite,
și, de multe ori, special pentru a răspunde la o anumită întrebare a
investitorului. Astfel, analiza tehnică, prin indicatorii propuși studiază în
principal evoluția trecută a prețului cu scopul de a încerca să realizeze predicții
asupra prețului și a rentabilității viitoare a acțiunilor.Se pot folosii, deci,
indicatori pentru studiul evoluției trendului(RSI) sau abaterea de la trend(Benzile
Bollinger-pentru volatilitatea prețului), pentru determinarea semnalelor de vânzare
sau de cumpărare(MACD, OBV, RSI pentru supra-vânzare, supra-cumpărare), a
volatilității(ATR), precum și a momentelor optime de realizare de tranzacții pe
piața respectivă. În încercarea de a determina cea mai optimă metodă de analiză,
precum și utilitatea fiecărui indicator folosit de diferiți traderi, am studiat
evoluția a trei companii românești, cotate la categoria I a Bursei de Valori
București, Alro Slatina S.A., Oltchim S.A. și Azomureș S.A.Pe termen mediu,
indicatorii de analiză tehnică pot oferii informații comparative referitoare la
cele trei companii în principal în ceea ce privește evoluția prețului,
volatilitatea acestuia, precum și frecvența momentelor optime de investire sau
dezinvestire.Pe termen scurt și foarte scurt spectrul de informații oferite de
aceștia se lărgește( în special în ceea ce privește trendul, modificările bruște de
preț, oportunitățile de speculație).În prezent, modaliatea cea mai folosită de
analiză tehnică o reprezintă studiul graficelor(charting-ul), traderii considerând
că anticiparea evoluțiilor viitoare ale prețurilor se poate face prin analiza
graficelor trecute. Analiza fundamentală este folosită mai ales de persoanele
interesate de o investiție pe termen lung, speculatorii apelând mai degrabă la
analiza tehnică, modalitate mai capabilă de a raspunde cerințelor pe termen scurt
ale acestora.Persoanele interesate de o investiție pe termen lung caută să
analizeze o acțiune/companie din punct de vedere al profitabilității, al
lichidității, toate centrându-se pe capacitatea acesteia de a distribui
dividende.Pentru o previziune a fluxurilor de venituri ale companiilor se folosesc
o serie de indicatori obținuți din situațiile financiare furnizate de companiile
respective. Dacă am încerca realizarea unei clasificări a companiilor analizate din
punct de vedere fundamental, am putea observa că majoritatea indicatorilor
calculați situează pe primul loc compania Azomureș.Aceasta este cea mai
profitabilă, cea mai lichidă, reușește să își țină datoriile sub control, are o
rată a acoperirii dobânzilor mare, fiind de asemenea avantajată și de scorurile
compozite(FSCORE și GSCORE). Întrucât atât indicatorii utilizați de cele două
tipuri de analiză a acțiunilor sunt diferiț i, cu rezultate destul de variate, cât
și scopul ficăruia este la rândul său diferit, nu se poate realiza o comparație
între acestea, și nu se va lua o decizie de investiție prin utilizarea comparativă
a informațiilor furnizate de acestea.Deci, decizia de investire se va lua în
funcție de scopul urmărit, și anume: investire pe termen lung și profit obținut de
pe urma dividendelor, sau speculație, profit obținut de pe urma modificărilor de
preț survenite pe piața de capital. Pe langa cele doua tipuri de analiza a
actiunilor studiate,in ultimul timpa pare a se contura o noua metoda de
previzionare a evolutiei preturilor pe piata ce capital,si anume analiza
statisticmatematica grafica.Aceasta isi propune o determinare cat mai precisa, cat
mai exacta, sau cat mai putin eronata a localizarii pe grafice, a nivelului cel mai
probabil in timp al limitelor sau
48
pragurilor de suport si rezistenta.Analiza actiunilor evouleaza tocmai datorita
faptului ca investitorii in astfel de instrumente sa poata evita pe cat posibil
efectele nedorite ale unor decizii gresite sau mai putin inspirate, ce ar ptea
atrage dupa sine pierderi financiare imense si i-ar putea determina chiar sa
renunte definitiv la activitatea de tranzactionare, fie ea una investitionala sau
doar speculative.Mai mult,acest fapt ar putea conduce la plecarea participantilor
vechi din piata de capital si la atragerea de semnale de scadere a atractivitatii
pietei respective de capital. Ideală pare utilizarea concomitentă a celor două
tipuri de analiză, combinarea informațiilor obținute după studiul
indicatorilor(atât tehnici, cât și fundamentali),precum si construirea unui set de
indicatori preferați de investitor(pe care investitorul ii poate interpreta
sufficient de bine si de corect) pentru luarea unei decizii favorabilă
acestuia.Astfel, s-a observat următoarea tendință în tranzacția acțiunilor: fiecare
trader își alege un set preferat de indicatori, atât de analiză tehnică, cât și
fundamentală, în funcție de propriile considerente, de gradul lor de utilitate,cât
și de scopurile inițial stabilite.

49
Bibliografie
Abad,C.,Thore,S.,Laffarga,J.,”Fundamental analysis of stocks by two-stage
DEA”,2004; Aggarwal,R.,Goujun Wu,”Stock market mnipulations”,2006.
Anghelache,Gabriela,”Piata de capital in context european”;
Briza,A.,Naval,P.,”Stock trading system based on the multi-objective particle swarm
optimization of technical indicators on end-of-day market data”,Department of
Computer Science,University of the Philippines-Diliman,2010; 5. Cheng-Few Lee,Wei-
Kang Shih,”technical,fundamental and combined information for separating winners
from losers”,Department of Finance and Economics Rutgers,The State University of
New Jersey,; 6. Edirisinghe,Zhang,X.,”Generalized DEA model of fundamental analysis
and its application to portfolio optimization”,Department of Statistics,
Operations, and Management Science, College of Business Administration, University
of Tennessee, USA, 2007; 7. Friesen,G.C.,Weller,P.,Dunham,L.,”Price trends and
patterns in technical analysis:A theoretical and empirical examination”,2008; 8.
Kendall,G.,”The co-evolution of trading strategies in the multi-agent based
simulated stock market through the integration of individual learning and social
learning”,Yan Su School of Computer Science and IT ASAP Research Group,University
of Nottingham,; 9. Mieko Tanaka-Yamawaki,Seiji Tokuoka,”Adaptive use of technical
indicators for predicting the intra-day price movements‟, Department of Information
and Knowledge Engineering, Tottori University, 2007; 10. Murphy,J.,”technical
analysis of the financial markets”,New York Institute of Finance,1986; 11. Park,C-
H.,Irwin,S.,”The profitability of technical analysis:A review”,AgMAS Project
Research Report,2004; 12. Regions Bank Chair of Economics and Finance,Hickingbothan
School of Business,Ouachita Baptist University,”Stars,crows and doji:The use of
candlesticks in stock selection”,2007; 13. Yingzi Zhu,Goufu Zhou,”Technical
analysis:An asset allocation perspective on the use of moving averages”,2008; 14.
Surse internet:  www.consultantabursa.ro  www.bvb.ro  www.ecomomie.hotnews.ro 
www.kmarket.ro  www.tranzactiibursiere.ro  www.wall-street.ro 1. 2. 3. 4.

50
Anexe
Anexa 1.Informații financiare Alro Slatina în perioada 2006-2011 Informatii
financiare Active imobilizate Total 2006 1,348 ,530, 108.0 0 656,3 10,41 9.00 294,2
23,05 0.00 364,8 38,62 3.00 1,713 ,368, 731.0 0 219,9 81,75 1.00 11,25 2.00 2007
1,467 ,666, 582.0 0 905,4 72,25 3.00 433,0 53,44 3.00 476,1 76,72 0.00 1,943 ,843,
302.0 0 257,6 05,07 1.00 9,687 .00 2008 1,613 ,272, 245.0 0 817,6 04,18 8.00 575,4
29,80 9.00 251,4 90,14 2.00 1,864 ,762, 387.0 0 249,1 83,47 6.00 2,870 .00 2009
1,529 ,251, 060.0 0 727,0 51,21 2.00 684,4 60,68 5.00 49,99 2,940 .00 1,579 ,244,
000.0 0 90,97 4,280 .00 1,771 .00 2010 1,458 ,166, 696.0 0 836,6 55,88 9.00 215,0
21,10 0.00 631,0 44,33 6.00 2,089 ,211, 032.0 0 577,4 27,05 4.00 733,5 95.00 2011
1,496 ,637, 226.0 0 893,9 05,50 3.00 237,1 36,57 4.00 686,3 70,67 5.00 2,183 ,007,
901.0 0 572,8 23,17 6.00 8,683 ,254. 00 356,8 89,56 8.00 1,553 ,478, 084.0 0 191,8
73,09 9.00 809,9 59,75 0.00 2,241 ,390,

Active Total

circulante

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total Active circulante,

respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in

avans

Capital varsat Total proprii

subscris

capitaluri

356,8 89,56 8.00 1,455 ,605, 174.0 0 235,1 49,44 9.00 514,2 04,80 1.00 2,197 ,658,

356,8 89,56 8.00 1,614 ,591, 126.0 0 274,4 50,39 5.00 690,6 58,51 4.00 2,045 ,525,
51

356,8 89,56 8.00 1,547 ,424, 970.0 0 277,4 91,27 9.00 824,6 13,28 5.00 1,968 ,015,

356,8 89,56 8.00 1,433 ,379, 498.0 0 122,4 11,66 6.00 775,4 34,96 5.00 1,410 ,481,

356,8 89,56 8.00 1,459 ,251, 506.0 0 188,7 53,21 4.00 792,4 48,15 4.00 1,812 ,185,

Creante - Total

Datorii - Total

Cifra de afaceri neta

651.0 0 Venituri din exploatare - Total 2,182 ,522, 535.0 0 1,626 ,765, 890.0 0
555,7 56,64 5.00 147,5 53,11 1.00 240,5 84,27 3.00 93,03 1,162 .00 462,7 25,48 3.00
0.00 0.00 0.00

398.0 0 2,133 ,450, 762.0 0 1,621 ,128, 730.0 0 512,3 22,03 2.00 -0.02 129,5 87,72
7.00 120,7 69,36 7.00 8,818 ,360. 00 521,1 40,39 2.00 0.00 0.00 0.00

548.0 0 2,134 ,172, 504.0 0 1,869 ,054, 834.0 0 265,1 17,67 0.00 0.00 316,3 97,31
8.00 270,8 62,78 6.00 45,53 4,532 .00 310,6 52,20 2.00 0.00 0.00 0.00

647.0 0 1,288 ,930, 488.0 0 1,227 ,016, 909.0 0 61,91 3,579 .00 -0.40 335,7 00,94
0.00 312,7 47,42 2.00 22,95 3,518 .00 84,86 7,097 .00 0.00 0.00 0.00

954.0 0 1,847 ,317, 704.0 0 1,557 ,869, 551.0 0 289,4 48,15 3.00 0.43 342,7 80,53
3.00 439,2 02,50 3.00 96,42 1,970 .00 193,0 26,18 3.00 0.00 0.00 0.00

928.0 0 2,314 ,508, 049.0 0 1,946 ,100, 041.0 0 268,4 08,00 8.00 0.25 367,5 00,42
3.00 455,7 26,43 5.00 88,22 6,012 .00 280,1 81,99 6.00 0.00 0.00 0.00

Cheltuieli din exploatare - Total

Rezultat exploatare

din

cresterea vanzarilor Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultat financiar

Rezultat curent

Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri

totale

Cheltuieli totale

2,330 ,075, 646.0 0 1,867 ,350, 163.0 0 462,7 25,48 3.00 380,8 68,94

2,263 ,038, 489.0 0 1,741 ,898, 097.0 0 521,1 40,39 2.00 436,2 61,20
52

2,450 ,569, 822.0 0 2,139 ,917, 620.0 0 310,6 52,20 2.00 247,2 26,95

1,624 ,631, 428.0 0 1,539 ,764, 331.0 0 84,86 7,097 .00 78,21 6,767

2,190 ,098, 237.0 0 1,997 ,072, 054.0 0 193,0 26,18 3.00 159,7 81,84

2,682 ,008, 472.0 0 2,401 ,826, 476.0 0 280,1 81,99 6.00 228,3 09,98

Rezultat brut

Rezultat net
Rezultat / actiune Plati restante - Total

2.00 0.00

3.00 37,58 3,166 .00 0.00 16,39 8,824 .00 20,49 0,095 .00

7.00 0.00

.00 0.00

9.00 0.00

2.00 0.00

Furnizori restanti Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale

Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

0.00 0.00

0.00 0.00

0.00 0.00

0.00 0.00

0.00 0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Anexa 2.Informații financiare ale Azomureș în perioada 2006-2011. Informatii

financiare 2006 2007 2008 2009 Active imobilizate - Total Active circulante - Total
211,799 ,875.00 242,763 ,651.00 203,138 ,298.00 61,160, 330.00 266,493 ,850.00 0.00
222,877 ,961.00 284,712 ,329.00 173,558 ,045.00 127,217 ,390.00 350,095 ,351.00
0.00 234,020, 586.00 344,635, 620.00 102,820, 221.00 273,856, 887.00 507,877,
473.00 0.00 223,274 ,138.00 372,112 ,065.00 130,636 ,593.00 271,369 ,862.00 494,644
,000.00 0.00

2010 412,868, 578.00 542,388, 608.00 153,224, 064.00 410,646, 239.00 823,514,
997.00 421,384, 268.00 883,741, 024.00 205,448, 601.00 711,859, 714.00 1,133,24
3,982.00 0.00

Datorii ce trebuie platite intro perioada de un an - Total Active circulante,

respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce
trebuie platite intro perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans

6,466,3 55.00 52,603, 263.00 265,005 ,730.00 98,151, 418.00 203,138 ,298.00

5,785,0 50.00 52,603, 263.00 340,636 ,096.00 141,366 ,576.00 173,558 ,045.00

5,045,52 5.00 52,603,2 63.00 391,176, 847.00 61,045,7 10.00 102,820, 221.00
4,237,2 39.00 52,603, 263.00 400,651 ,037.00 86,701, 512.00 130,636 ,593.00

3,625,28 5.00 52,603,2 63.00 736,598, 719.00 108,684, 848.00 153,224, 064.00

3,715,54 6.00 52,603,2 63.00 1,101,79 5,160.00 232,710, 074.00 205,448, 601.00
1,625,57 7,204.00

Capital subscris varsat Total capitaluri proprii

Creante - Total Datorii - Total

Cifra de afaceri neta

709,301 820,607 1,144,10 ,253.00 ,363.00 0,219.00

53

743,309 1,202,01 ,774.00 6,666.00

Venituri din exploatare - 714,548 ,114.00 Total Cheltuieli din exploatare - 726011
216 Total Rezultat din exploatare 11,563, 102.00 crestera vanzarilor 38,782,
Venituri financiare 594.00 281108 Cheltuieli financiare 43 10,671, Rezultat
financiar 751.00 Rezultat curent 791351 0 0 0 753330 708 754122 059 791351 103675 6
-

822,256 ,018.00 805673 107 16,582, 911.00 0.15 92,301, 309.00 422855 56 50,015,
753.00 665986 66 0 0 0 914557 327 847958 663 665986 64 556144 76 165820 0 165520 0
0 0

1,293,06 9,258.00 1197776 558 95,292,7 00.00 0.57 57,725,8 43.00 6558932 6 7,863,48
3.00 8742921 7 0 0 0 1350795 101 1263365 884 8742921 7 5054075 2 6092119 6089119 0
0

726,336 ,888.00 710258 191 16,078, 697.00 -0.44 10,629, 767.00 172056 08 6,575,8
41.00 950285 6 0 0 0 736966 655 727463 799 950285 6 947418 9 229203 1 228903 1 0 0

1,169,18 1,370.00 1005554 313 163,627, 057.00 0.61 59,056,9 80.00 4758136 5
11,475,6 15.00 1751026 72 0 0 0 1228238 350 1053135 678 1751026 72 1539588 47 0
216358 216358 0 0

1,781,22 6,958.00 1359497 542 421,729, 416.00 0.52 112,979, 242.00 1106478 12
1,331,43 0.00 4240608 46 0 0 0 1894206 200 1470145 354 4240608 46 3651964 41 0
1321008 1321008 0 0

Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri

totale Cheltuieli totale

Rezultat brut Rezultat net

Rezultat / actiune Plati restante - Total

184354 4 182136 Furnizori restanti - Total 2 Obligatii restante fata de 0 bugetul

asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la 0 termen la bugetul de stat

54
Anexa 3.Informatii finaciare ale Olchim in perioada 2006-2011 Informatii financiare
2006 2007 2008 Active imobilizate - Total Active circulante - Total 884,060, 079.00
493,256, 670.00 1,095,01 6,853.00 554,156, 881.00 1,106,98 9,588.00 393,993, 463.00

2009 1,098,81 0,419.00 361,367, 836.00

2010 1,774,27 1,357.00 381,028, 681.00 1,876,11 4,299.00 318,964, 226.00

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total Active circulante,

respectiv datorii curente nete

780,415, 971,113, 1,110,09 977,242, 1,170,46 1,553,44 952.00 644.00 9,456.00 253.00
2,046.00 8,319.00 416,689, 017.00 678,327, 836.00 653,557, 844.00 716,015, 421.00
390,974, 167.00 598,697, 822.00 615,545, 978.00 483,264, 441.00 901,799, 922.00
785,513, 005.00 988,758, 352.00 1,126,03 9,534.00 1,231,17 3,859.00 644,940, 440.00
986,004, 655.00

286,609, 627.00 Total active minus datorii 592,060, 626.00 curente Datorii ce
trebuie platite 259,921, intr-o perioada mai mare de 845.00 un an - Total 5,496,12
Venituri in avans 5.00 Capital subscris varsat Total capitaluri proprii 354,695,
600.00 332,138, 781.00

12,211,2 13,691,1 11,708,7 381,413, 456,003, 53.00 11.00 59.00 692.00 747.00
32,358,8 64.00 17,292,7 26.00 285,312, 548.00 1,624,67 1,488.00 32,358,8 64.00
251,266, 231.00 237,145, 241.00 1,708,79 7,278.00 34,302,3 86.00 460,095, 705.00
187,445, 219.00 1,879,04 2,175.00 34,302,3 86.00 548,546, 339.00 213,252, 331.00
2,296,50 1,580.00 34,321,1 38.00 826,884, 427.00 214,321, 634.00 253,945, 274.00

Creante - Total Datorii - Total

259,393, 949.00 1,040,33 7,797.00

Cifra de afaceri neta

1,731,80 1,749,87 1,946,94 1,077,51 1,309,54 1,533,01 5,193.00 1,975.00 3,238.00

8,784.00 4,085.00 6,194.00 1,354,20 7,851.00 1,489,47 8,789.00 135,270, 938.00 0.27
73,671,7 46.00 161,684, 449.00 88,012,7 1,561,63 1,472.00 1,720,52 7,396.00
158,895, 924.00 0.15 79,998,6 75.00 199,445, 374.00 119,446,

Venituri din exploatare - 1,742,10 1,875,09 1,953,19 1,068,26 0,936.00 4,922.00

2,428.00 7,540.00 Total Cheltuieli din exploatare - 1,722,69 1,867,70 2,030,37
1,168,08 3,746.00 9,442.00 2,934.00 3,748.00 Total 19,407,1 7,385,48 Rezultat din
exploatare 90.00 0.00 77,180,5 99,816,2 06.00 08.00 0.08 0.04 -0.45 cresterea
vanzarilor 68,012,6 83,894,3 58,709,6 27,918,3 Venituri financiare 08.00 39.00
76.00 83.00 78,640,2 187,173, 215,530, 137,960, Cheltuieli financiare 75.00 736.00
619.00 718.00 Rezultat financiar 10,627,6 103,279, 156,820, 110,042,
55
Rezultat curent

67.00 397.00 8,779,52 3.00 95,893,9 17.00 0.00 0.00 0.00 1,810,13 3,544.00 1,801,33
4,021.00 0.00 0.00 0.00 1,958,98 9,261.00 2,054,88 3,178.00

943.00 234,001, 449.00 0.00 0.00 0.00 2,011,90 2,104.00 2,245,90 3,553.00 234,001,
449.00 234,001, 449.00 715,887, 753.00 207,402, 678.00 0.00 0.00

335.00 209,858, 543.00 0.00 0.00 0.00 1,096,18 5,923.00 1,306,04 4,466.00 209,858,
543.00 209,887, 210.00 11,090,3 99.00 11,090,3 99.00 0.00 0.00

03.00 223,283, 641.00 0.00 0.00 0.00 1,427,87 9,597.00 1,651,16 3,238.00 223,283,
641.00 223,315, 891.00 73,798,7 68.00 73,798,7 68.00 0.00 0.00

699.00 278,342, 623.00 0.00 0.00 0.00 1,641,63 0,147.00 1,919,97 2,770.00 278,342,
623.00 278,342, 623.00 291,827, 115.00 291,827, 115.00 0.00 0.00

Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri

totale Cheltuieli totale

Rezultat brut

Rezultat net

Rezultat / actiune Plati restante - Total

8,779,52 3.00 95,893,9 17.00 8,779,52 3.00 95,893,9 17.00 524,349, 253.00 7,439,91
7.00 0.00 0.00

5,853,98 2.00 5,728,84 Furnizori restanti - Total 2.00 Obligatii restante fata de
0.00 bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la 0.00 termen la
bugetul de stat

Anexa 4. Benzile Bollinger pentru Alro Slatina și Azomures

56
Anexa 5.Relative Strenght Index pentru Oltchim și Azomures

Anexa 6.Acceleration/Deceleration în cazul Oltchim și Alro Slatina

Anexa 7.Comodity Channel Index în cazul Oltchim și Alro Slatina

Anexa 8.Force Index în cazul Alro Slatina și Oltchim

Anexa 9.Williams R% în cazul Alro Slatina și Oltchim

57
Graficele prezentate în anexele anterioare au fost obținute prin prelucrarea
prețurilor zilnice pe intervalul 01.01.2011-30.04.2012, în cazul companiilor
Azomureș S.A.,Oltchim S.A. și Alro Slatina S.A., conform informațiilor și metodelor
de calcul prezentate în capitolele anterioare. Sursa prețurilor zilnice:  Prețuri
zilnice Oltchim S.A.: http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?
symbol=olt&market=REGS&sdate=2011-0101&edate=2012-04-30&type=ajustat  Prețuri
zilnice Alro Slatina S.A. http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?
symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-0101&edate=2012-04-30&type=ajustat  Prețuri
zilnice Azomures S.A. http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?
symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-0101&edate=2012-04-30&type=ajustat

58