Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VALORI
Coordonator științific:
București 2012
Cuprins
Concluzii………………………………………………………………………...53 Bibliografie
…………………………………………………………………….55 Anexe……………………………………………………………………………56
2
Introducere
Scopul acestei lucrări îl reprezintă indentificarea posibilităţilor unui investitor
de acţiune şi de analiză a unei acţiuni,în funcţie de modalitatea sa de a o
aborda.Astfel,fie că acest investitor doreşte o investiţie pe termen lung şi
achiziţionează o acţiune de pe urma căreia va beneficia prin încasarea de
dividende,fie că doreşte să deţină acţiunea respectivă o perioadă mai scurtă de
timp şi ulterior să o vandă,este important de ştiut că există modalităţi prin care
acest investitor să-şi evalueze portofoliul şi să facă alegerea corectă pornind de
la o bază şi un set de indicatori bine fundamentaţi. Constituirea unui portofoliu
solid,bine structurat,profitabil este influenţată de o multitudine de factori,de
diferite naturi.Investiţia în acţiuni se poate dovedi extrem de riscantă,acestea
putând avea o volatilitate crescută.Protecţia portofoliului poate fi realizată atât
prin culegerea şi analiza de date provenind din mediul extern(evoluţia pieţei de
capital,contextul economic actual,evoluţia companiilor competitoare),cât şi din
mediul intern,folosind informaţii referitoare la companie(bilanţ,cont de profit şi
pierdere,situaţia fluxurilor de numerar,etc.). În consecinţă,decizia de investiţie
ar trebui să aibă la bază atât o analiză a factorilor calitativi ai
portofoliului,cât şi determinarea stării de “sănătate” a acţiunilor componente,
toate corelate cu studiul mediului macroeconomic în care companiile respective
acţionează, nefiind vorba numai de determinarea momentului ideal de cumpărare sau
vânzare a acţiunilor, cum o serie de investitori consideră, acest lucru fiind
necesar a se analiza mai degrabă într-o ultimă instanţă. Se face astfel distincţie
între analiza tehnică şi analiza fundamentală a acţiunilor.Precum fundamentaliştii,
şi tehnicienii pornesc tot de la conceptul de valoare, însă cu o abordare
diferită.Aceştia consideră că forţele cererii şi ale ofertei sunt reflectate în
principal de preţuri ş i volume, si de modelele create pe baza acestora.Prin
analiza şi prelucrarea acestor structuri, ei pot ajunge la estimări şi prevederi
referitoare la modaliatea în care se vor deplasa cursurile acţiunilor, precum şi a
gradului de deplasare al acestora. Există autori care spun ă factori de natură
emoțională determină mai degrabă fluctuațiile prețurilor decât cei de natură
logică.Aceștia consideră că printre indicatorii de analiză tehnică ar trebui să se
numere și o serie de indicatori special construiți pentru a determina psihologia
indivizilor referitor la acțiunile tranzacționate.Indicatorii pot furniza
informații importante cu privire la momentul optim de vânzare sau cumpărare în
paralel cu previziunile referitoare la risc și la rentabilitate.Acest tip de
analiză poate fi privit, deci, ca un process de investigare a istoriei cursului
valorilor mobiliare, finalizandu-se prin o posibilă identificare a cursurilor
viitoare. În contrast cu analiza tehnică,analiza fundamentală se referă la studiul
comparativ al unui set de indicatori obţinuţi pe baza rezultatelor financiare ale
companiilor,precum contul de profit şi pierdere,bilanţul contabil şi ale preţului
format pe baza confruntării cererii cu oferta.Acest tip de studiu relevă în
principal performanţele companiilor, echilibrul financiar al acestora.În acest caz,
pretul pierde din importanţă, devenind o reflecţie a imaginii interesului
investitorului pentru activul financiar respectiv.De asemenea, analiza fundamentală
îşi propune să elaboreze prognoze cu privire la fluxurile viitoare de venituri, de
dividende şi de preţ, precum şi să coreleze rezultatele obţinute cu efectele pe
care le are mediul economic şi politic naţional asupra companiei cu aceste lucruri.
3
Printre obiectivele analizei fundamentale se numară de asemenea şi determinarea
unui curs teoretic al acţiunilor, și, pe baza acestuia, evidenţierea sub- sau
supra-evaluării acestora. În concluzie, lucrarea îşi propune să evidenţieze
avantajele şi dezavantajele utilizării celor două tipuri de evaluare a acţiunilor,
prin aplicarea indicatorilor utilizaţi de acestea pe diferite companii de
acţionează pe piaţa românească, şi identificarea unei bune modalităţi de gestiune a
unui portofoliu de acţiuni în condiţiile actuale de ordin socio-economic.
4
Capitolul 1 Stadiul cunoașterii.Abordări teoretice și studii recente referitoare la
analiza tehnică şi fundamentală
1.1 Adaptive Use of Technical Indicators for Predicting the 1 Intra-Day Price
Movements
Mieko Tanaka-Yamawaki1 and Seiji Tokuoka
Department of Information and Knowledge Engineering, Tottori University(2007)
http://scholar.google.ro/scholar_url?
hl=ro&q=http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download%3Fdoi%3D10.1.1.6 2.9288%26rep
%3Drep1%26type%3Dpdf&sa=X&scisig=AAGBfm1Zgbv55GdOD0AWcL-qUEm-kWFJmQ&oi=scholarr
5
momentele afişării preţului, şi rezultate slabe pentru acele acţiuni la care acest
interval este mai mare.
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304405X09000361
6
1.3 The Profitability of Technical Analysis: A Review3
Cheol-Ho Park ;Scott H. Irwin,Octombrie 2004 AgMAS Project Research Report
http://www.jstor.org/stable/25151309?
seq=1&Search=yes&searchText=technical&searchText=analysis&searchTe
xt=stocks&list=hide&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3Dtechnical
%2Banalysis%2Bin%2Bsto cks%26gw%3Djtx%26acc%3Don%26prq%3Dtechnical%2Banalysis
%26Search%3DSearch%26hp%3D25%26wc
%3Don&prevSearch=&item=11&ttl=7975&returnArticleService=showFullText&resultsService
Name=null
7
Ipotezele modelului de martingală elimină posibilitatea realizării de profituri în
exces din tranzacţiile bazate numai pe preţurile trecute. Un alt aspect al
modelului de martingală este că presupune neutralitatea la risc.Totuşi, cum
investitorii au aversiune la risc, este necesară încorporarea acestuia în model,
rezultând modelul de submartingală(valoarea aşteptată din perioada următoare,
bazată pe informaţia cunoscută la momentul prezent este mai mare sau egală decât
preţul current => rt+1≥0 => nici o regulă de tranzacţionare bazată pe informaţia
cunoscută la momentul prezent nu poate genera profituri mai mari decât strategia
“buy and hold”. 2. Mersul la întamplare(“Random Walk”, Bachelier,1900) Dacă
Pt=preţul unui activ la momentul t,=> Pt+1-Pt este o variabila aleatoare
independentă şi normal distribuită(~N(0,σt2); iar Pt=m+Pt-1+εt,ε~IID(0,s2). Mersul
la întamplare poate fi privit ca o extensie a modelului de martingală, în sensul că
acesta oferă mai multe detalii despre mediul economic. 3. Modelul aşteptărilor
raţionale(“noisy rational expectations model”).Acesta presupune că preţul curent nu
reflectă întreaga informaţie disponibilă datorită zgomotului din preţul curent de
echilibru(oferta neobservată a unui activ riscant sau calitatea informaţiei).Însă,
preţul se ajusteaza încet şi sistematic la noua informaţie, rezultând de aici că
există posibilităţi de tranzacţii profitabile. 4. Feedback models.“Noise”traderii
cumpără când preţurile cresc şi vând când acestea scad(“trend chasers”), acest
lucru ducând la supraevaluarea activului şi la limitarea arbitrajului.Modelul spune
că se pot realiza profituri din tranzacţii pe analiza tehnică,chiar şi pe termen
lung, dacă strategiile de tranzacţionare sunt bazate pe zgomot sau pe modele
“populare”, şi nu pe informaţii de genul noutăţilor sau factori fundamentali. 5.
Modele de dezechilibru(“disequilibrium models”)-explică dinamica preţurilor pe
termen scurt.Raţionamentul acestiu model este urmatorul: când se creează modificări
de preţ de către cerere şi ofertă, se creează şi un dezechilibru pe tremen scurt;
rezultă că o economie non-staţionară experimentează câteva momente de
dezechilibru,deci preţurile nu depind numai de starea economiei, ci şi de starea
pieţei. 6. Modelul comportamentului mimetic(“herding behavior model”)
Comportamentul mimetic pe termen scurt al investitorilor poate duce la
ineficienţă.Modelul a arătat că un investitor informat care vrea să cumpere si să
vândă într-un interval de timp scurt, poate beneficia de informaţia deţinută doar
dacă aceasta este succesiv reţinută în preţ prin intermediul tranzacţiilor altor
speculatori similari. 7. Modele bazate pe agenţi.Traderii ce folosesc analiza
tehnică pot afecta lichiditatea pieţei.În acest model, preţul se mişcă liniar cu
excesul de cerere, care la rândul ei este proporţional cu excesul de
cumpărători(atât investitori obişnuiţi, cât şi cei care tranzacţionează pe baza
analizei tehnice)
8
Există, astfel, dovezi cum că metode simple de tranzacţionare erau profitabile în
diferite pieţe speculative cel puţin până în anii ‟90.
http://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?
article=1010&context=financefacpub&seiredir=1&referer=http %3A%2F
%2Fscholar.google.ro%2Fscholar_url%3Fhl%3Dro%26q%3Dhttp%3A%2F
%2Fdigitalcommons.unl.edu %2Fcgi%2Fviewcontent.cgi%253Farticle%253D1010%2526context
%253Dfinancefacpub%26sa%3DX%26scisig% 3DAAGBfm1lfEE1Y3UrkoY0aCZuUsfQ2JX0xw%26oi
%3Dscholarr#search=%22http%3A%2F%2Fdigitalcommo ns.unl.edu%2Fcgi%2Fviewcontent.cgi
%3Farticle%3D1010%26context%3Dfinancefacpub%22
9
În concluzie, articolul oferă un cadru teoretic ce poate evidenţia succesul
aparent, atât al celor ce urmează trendul, cât şi al celor ce folosesc reguli de
tranzacţionare bazate pe tipare.Modelul introduce nevoia confirmării şi descrie
tendinţa indivizilor de a cauta şi interpreta informaţia selectiv pentru a se
conforma în acest fel cu un anumit set de convingeri.
http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?
article=1018&context=infotech_pubs&seiredir=1&referer=http%3A%2F
%2Fscholar.google.ro%2Fscholar%3Fhl%3Dro%26as_sdt%3D0%2C5%26q%3Dtec hnical
%2Cfundamental%2Ban%2Bcombined%2Binformation%2Bfor%2Bseparating%2Bwinners%2Bfrom
%2Blos ers#search=%22technical%2Cfundamental%20an%20combined%20information
%20separating%20winners%20fro m%20losers%22
10
:DLever(modificarea levierului),DLiquid(modificarea ratei lichidității) și
EQOFFER(emiterea de capital). Pornind de la acești indicatori,Pietroski a construit
un scor compozit,FSCORE,format din suma celor nouă indicatori. Conform
documentației lui Mohanram,FSCORE nu poate analiza foarte corect firmele cu un
book-to-market scăzut,care sunt în dezvoltare.De aceea,a extins acest indicator și
a creat GSCORE,format din trei categorii de opt semnale.Prima categorie legată de
profitabilitatea firmei include ROA,CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este
legat de stabilitatea câștigurilor și vânzarilor ale firmelor și aceatea
sunt:varianța ROA în ultimii 5 ani și varianța creșterii vânzărilor unei firme în
ultimii 5 ani.A treia categorie de variabile este legată de conservatismul
contabilității.Aceste firme cu o valoare de piață mică sunt subevaluate,dar în
creștere.Acești ultimi trei indicatori sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și
cercetare raportate la totalul activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate
raportate la totalul activelor) și CAPINT(mărirea capitalului raportat la totalul
activelor).Pornind de la acești indicatori,rezultă GSCORE,ca suma a celor opt.
Legat de analiza tehnică,în acest studiu este folosită variabila legată de volumul
tranzacționat,rata BOS dezvoltată de Wu(2007).Această variabilă masoară covarianța
dintre rentabilitățile și volumul tranzacționat din trecut pentru fiecare
acțiune.Rata BOS pentru a i-a acțiune din portofoliu este calculată ca: BOS
Ratio=cov(rti,πti), unde
πti=
| |
rti este rata rentabilității a acțiunii i in luna t πti este volumul tranzacționat
relativ în acțiunea i in luna t vti este suma volumelor tranzacționate zilnic din
acțiunea i in luna t E[|vti|] este media lunară a volumelor tranzacționate pentru
toate acțiunile în perioada (t-1,t) . Datele pentru această lucrare includ toate
firmele nefinanciare listate pe NYSE și AMEX din ianuarie 2982 până în decembrie
2007,neluând în calcul firmele listate la NASDAQ deoarece volumul tranzacționat al
acțiunilor nu este corect măsurat datorită numărului mare de tranzacționări. În
prima ipoteză se testează dacă strategia ratei BOS(Wu 2007) depășește strategia
tehnică.Rezultatele în urma acestui test arată că investitorul poate obține o
rentabilitate mai mare utilizând strategia compusă și rata BOS și volumul
tranzacționat decât folosind o strategie tehnică bazată doar pe volumul
tranzacționat,și de asemenea poate identifica cele mai bune acțiuni dintre cele
câștigătoare și cele mai proaste dintre cele necâștigătoare. În a doua ipoteză se
testează dacă strategia combinată este mai performantă decât strategia BOS pentru
acțiunile cu valoare mare(value stocks).În urma testului empiric s-a demonstrat că
strategia combinată bazată pe rentabilitățile trecute,rata BOS legată de volumul
tranzacționat în trecut și indicatorul FSCORE prezintă rentabilități mai puternice
decât strategia tehnică bazată pe rentabilitățile trecute și volumul tranzacționat
pentru acțiunile cu un book-tomarket mare. În a treia ipoteză se testează dacă
strategia combinată este mai rentabilă decta strategia BOS pentru acțiunile cu
valoare de piață mică,aflate în dezvoltare(growth stocks).Rezultatele
11
testului cofirmă și această ipoteză,prima strategie oferindu-i investitorului o
rentabilitate mai mare și îi imbunătățește abilitatea de a investi profitabil. În
concluzie,analiza compusă atât din analiza tehnică, cât și din analiza fundamentală
oferă o evaluare mai bună pentru acțiuni și o strategie de investire mai
profitabilă.
Two-stage DEA6
Cristina Abad, Sten A. Thore and Joaquina Laffarga Universidad de Sevilla, Sevilla,
Spain The University of Texas at Austin, USA,16 iunie 2004
http://www.stenthore.info/Abad%20Thore%20in%20Managerial%20%26%20Decision
%20Economics.pdf
12
informații,numărul de firme luate în calcul a scăzut la 28 firme în 1991, 29 firme în
1992, 28 firme în 1993, 29 firme în 1994, 29 firme în 1995 și 30 firme în 1996; acțiuni
listate pe Bursa din Madrid.Informațiile contabile au fost preluate de pe
Auditoriias de Sociedades Emi soras publicate de Comisioon Nacional del Mercado de
Valores(Comisia Națională a Burselor de Valori),iar informațiile despre piața de
acțiuni au fost extrase din Extel Financial Company Analysis Service.Rezultatele
indică faptul că este posibil să fie identificate grupuri de companii ce în mod
consistent stă pe una sau pe ambele frontiere de eficientă timp de mai mulți ani.S
-au putut observa de asemenea trenduri în comportamentul unor firme. În
investigatiile empirice din articol s-au folosit date de pe piața de acțiuni din
Madrid,iar rentabilități anormale nu au fost generate.Însă această piață este una
fracționată și mai puțin dezvoltată din punct de vedere instituțional decât piețele
din SUA,iar prețurile curente sunt reflectate în mod imperfect. În concluzie,pentru
a testa dacă este posibilă realizarea de venituri peste medie sunt necesare mai
multe investigații.
http://tcnh.ntt.edu.vn/images/tapchiqt/38.PDF
13
Sunt dezvoltate două modele de optimizare a portofoliului care au la bază
indicatorul RFSI: Modelul RMV(u)-unrestricted case pentru 85 de acţiuni Modelul
RMV(r)-restricted case pentru un caz mai restrâns de 49 de acţiuni Performanţele
acestor acţiuni sunt comparate cu modelul SMV(standard mean-variance) pentru toate
cele 230 de acţiuni.Rezultatele arată că modelele bazate pe RFSI sunt mai
performante decat modelul standard de optimizare, iar modelul RMV-unrestricted
arată câştiguri impresionant mai mari decât modelul RMV( r)->pentru o versiune mai
restrânsă.
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S106297690700097X
14
în care acestea au greșit, iar numărul situațiilor în care acestea au omis
modificările trendului este impresionant de mare. Rentabilitățile acțiunilor
selectate au fost comparate cu indicele S&P500.Formațiunile Three White Soldiers și
Three Inside Up au fost întrecute de o simplă poziție buy-and-hold pentru acest
indice, iar indicatorul cel mai promițator Three Outside Down a fost, în medie cel
mai puțin performant decât indicele.Deci, un investitor cu aversiune la risc ar
trebui sa aleagă indicele S&P500. Cu alte cuvinte, din testul efectuat,
probabilitatea de a alege un rezultat corect folosind un indicator de tipul
lumânărilor japoneze nu este cu mult diferită de a alege un rezultat corect
aleator. În concluzie, folosirea formațiunilor de lumânări japoneze analizate în
această lucrare nu este recomandată în tranzacționarea de acțiuni, iar ipoteza de
piață eficientă este susţinută.
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1568494610000621
15
importante în procesul de luare a deciziilor de tranzacţionare şi încurajeaza
studiul ulterior în asemenea metode. Sistemul a avut rezultate bune atât pe pieţe
de capital simulate, precum şi în prelucrarea de date reale luate aleator.În ceea
ce priveşte rata profitului, sistemul a depăşit minimul de performanţă în
majoritatea cazurilor, dacă nu în toate, pentru indicatorii studiaţi, iar în
anumite cazuri, chiar a întrecut piaţa.În ceea ce priveşte rata Sharpe, sistemul de
tranzacţionare a avut performanţe mai bune decât indicatorii tehnici.De asemenea,
acest sistem a performat mai bine decât optimizarea NSGA-II.
Graham Kendall, Yan Su School of Computer Science and IT ASAP Research Group
University of Nottingham
10
gxk@cs.nott.ac.uk
16
Procesul de învăţare socială.La sfârşitul celor 125 de zile, fiecare investitor
poate decide dacă preia strategii mai eficiente aparţinând altor investitori sau
dacă îşi publică propria strategie, în funcţie de propria autoevaluare.Pentru
următoarele 6 luni de tranzaţionare, un investitor poate să îşi aleagă o strategie
publică, să o păstreze pe cea proprie sau să îşi aleagă un alt set de indicatori pe
baza cărora îşi va dezvolta o nouă strategie de tranzacţionare. Pe parcursul
experimentului toţi cei 40 din cei 50 de investitori au depăşit performanţa celui
care folosea strategia”buy and hold”(“cumpără şi deţine”).Pe medie toţi au depăşit
această performanţa cu aproximativ 25%. Comparativ cu modelele dezvoltate anterior,
cei 50 de investitori au imitat pe cei reali, au tranzacţionat pe o piaţă de
capital simulată, au învăţat să tranzacţioneze şi să îşi dezvolte propriile
strategii, iar 80% din ei au depăşit minimul de profit ce putea fi obţinut prin
simpla deţinere a acţiunilor pe aceeaşi perioadă de timp.
https://umwiki.memphis.edu/download/attachments/37586984/Aggarwal2006JB.pdf
17
Manipulatorul împrăştie zvonuri sau face cumpărări şi vânzări succesive pentru a
determina modificarea preţului. Manipulatorul cumpără şi apoi încearcă să vândă
la un preţ mai mare. Participanţii la piaţă se împart în trei categorii: O parte
informată(de încredere, care poate împărtăşii informaţia, manipulatorul ,care
profita singur de pe urma informaţiei deţinute); Căutătorii de
informaţii(arbitrajişti); Investitorii neinformaţi-asigură lichiditatea pieţei.
Sincronizarea modelului: La momentul 0, toate acţiunile sunt deţinute de persoane
neinformate; La momentul 1, o parte informată(de încredere sau manipulatorul)
intră pe piaţă şi influenţează preţul; La momentul 2, căutătorii de informaţie
pot cumpăra acţiuni, în funcţie de ceea ce observa la momentul 1.Tot acum poate
cumpăra sau vinde şi manipulatorul.Se ştie, de asemenea, că la momentul 1 si 2,
părţile neinformate sunt dispuse să vândă acţiuni. La momentul 3 se va afla dacă
acţiunile manipulatorului au dus la creşterea sau scăderea valorii fundamentale a
acţiunii. Ramificaţii ale modelului: 1. O economie cu o parte informată de
încredere 2. O economie cu manipulatori Rezultă că, arbitrajiştii, fiind cei care
cumpără în funcţie de informaţiile nou apărute, sunt cei manipulaţi.Pe o piaţă fără
manipulatori, arbitrajiştii sunt cei care îi îmbunătăţesc eficienţa, radicând
preţul până la nivelul indicat de informaţia furnizată de contrapartida
informată.Pe o piaţă în care acţionează diferiţi manipulatori, arbitrajiştii au un
rol mai ambiguu.Creşterea numărului lor duce la creşterea concurenţei, îmbunătăţind
eficienţa pieţei, dar şi la creşterea posibilităţii intrarii pe piaţă a unui
manipulator.Acest lucru înrăutăţeşte eficienţa pieţei din perspectiva transparenţei
preţului.
18
Capitolul 2. Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor
19
două
ori,
ceea
ce
indică
posibilitatea
apariţiei
de
astfel
de
semnale.
20
Grafic 2.Evoluţia Benzilor Bollinger în primul semestru al anului 2012.Sursă
proprie
Alro Slatina are tendinţa de descreştere încă din 2011, iar aceasta s-a menţinut şi
în anul 2012, modificările de preţ fiind dese, caracterizate printr-o fluctuaţie
constantă şi o volatilitate relativ crescută.
12
Sursa: infobursier.ro(http://www.infobursier.ro/tutoriale/Stochastic.php)
21
Grafic 3.Evoluţia comparativă a Oscilatorului Stocastic în anul 2011.Sursă proprie
Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/RSI.php
Trebuie observat că Pierderea medie şi Castigul mediu nu sunt medii mobile aşa cum
sunt SMA şi EMA. Cu RSI pot fi genere trei tipuri de semnale: 1. Supra-
vânzare/Supra-cumpărare Se recomandă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru
supra-vânzare şi respectiv supracumpărare.În general dacă RSI urcă de la valori
mici şi trece de pragul de la 30 se poate considera că a început un trend
pozitiv.În acelasi fel se procedeaza si pentru trendul negativ care se consideră
valabil doar dacă RSI coboară de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie ţinut
cont şi de faptul că pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici.
Acestea se caută pentru a afla momentele optime de intrare/ieşire de pe o acţiune.
22
2. Diverdenţa Se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se
va schimba. Metoda este similară cu găsirea divergenţei la MACD,precum si alţi
indicatori. 3. Intersecţia cu linia centrală (de la 50) In cazul in care RSI
depăseşte linia centrală se consideră ca e trend ascendant, iar dacă RSI trece sub
linia centrală atunci e trend descendent. De asemenea este important faptul că avem
nevoie de confirmarea altor indicatori. Niciodată o decizie nu se poate fundament
ape baza unui singur indicator.Riscul implicat de utilizarea unui singur indicator
în analiza tehnică este foarte mare.Diferiţi indicatori indică diferite direcţii de
acţiune, iar luarea unei decizii pe baza unuia singur ar putea duce la concluzii
eronate şi la pierderi semnificative.De aceea, în analiza unei acţiuni, deciziile
de tranzacţionare trebuie luate prin compararea semnalelor generate de mai mulţi
indicatori.
Oscilaţii mai puternice se pot observa(în cazul Azomures) spre sfârşitul anului
2011, în luna noiembrie, când acesta creşte puternic peste valoarea de zero, lucru
ce indică faptul că trendul crescător va continua.În aceste momente, dacă se
realizează cumpărări de acţiuni, se vor face la preţuri crescute.În lunile
următoare, la începutul anului 2012, nu se recomandă vânzarea acţiunilor, valoarea
indicatorului Acceleraţie/Deceleraţie fiind sub 0, ceea ce înseamnă că se va vinde
la preţuri scazute, cu profituri mici, sau chiar pierdere.Scăderea indicatorului
semnalează o schimbare de trend, în sens negativ. Dacă urmărim evoluţia ACC în
cazul Oltchim, pe anul 2011, vom observa o conservare a echilibrului trendului în
primul semestru, urmată de o scădere bruscă a valorii indicatorului.Acest lucru
indică şi o schimbare de trend, în sens negativ, ce se menţine până spre sfârşitul
anului, când preţul încearcă să îşi menţină echilibrul, însă cu o oarecare
oscilaţie.Începutul anului 2012 vine cu o oarecare restaurare a echilbrului de
trend, ce pare a se menţine cu destulă greutate. Graficul evoluţiei preţului
acţiunilor Oltchim confirmă previziunile oscilatorului Acceleration/Deceleration,
trendul căpătând o pantă ascendantă l jumătatea anului 2011, ce
24
scade însă pe parcursul următoareleor 3-4 luni.În continuare, preţul nu mai are
fluctuaţii atât de mari, rămâne mai stabil şi cu o usoară tendinţa de scădere.
Comparativ cu celelalte două companii, Alro Slatina are o evoluţie oarecum mai
stabilă.Deşi ACC previzionează fluctuaţii mari, şi schimbări dese de trend, acestea
nu au o amplitudine prea mare.Evoluţia preţului rămâne uşor ascendentă până la
jumătatea anului 2011, se menţine apoi până la sfârşitul anului, pentru a intra în
anul 2012 cu o tendinţă descendentă.
25
Valoarea CLV (prescurtarea de la "Close Location Value") poate lua valori între 1
şi -1, dar ia si valoarea 0 dacă închiderea e la mijlocul distanţei între valoara
minimă şi cea maximă. Pe baza CLV se determină Indicatorul
Accumulation/Distribution. Astfel sunt 5 combinaţii de bază:
CLV=1, dacă valoarea de închidere este aceeaşi cu valoarea maxima, CLV= între 0 şi
1, dacă pretul de închidere este mai mic decât valoarea maxima, dar mai mare decât
jumătatea CLV=0 , dacă preţul de închidere se afla exact la jumătatea distanţei
între minim şi maxim CLV= între 0 şi -1, dacă valoarea de închidere este mai mare
decât valoarea minima, dar mai mică decât jumătatea CLV=-1, dacă valoarea de
închidere este aceeaşi cu valoarea minimă.
Luna mai este marcantă și pentru Oltchim datorită faptului că și această acțiune a
fost cumparată masiv în perioada respectivă.Creșterea volumului a dus și la
schimbarea trendului acțiunii.Se poate observa în graficele de mai sus concordanța
trendului urmat de preț cu AD-Line și faptul că indicatorul a fost capabil să
previzioneze modificările survenite în prețul acțiunii.
2.8.Force index Indicatorul este folosit pentru a măsura puterea din piață, atât în
creștere, cât și în scădere, precum și posibile puncte de inversare. Pentru
calculul său sunt utilizate datele considerate de Elder, creatorul indicatorului,
ca fiind cele mai importante în piață: direcția de mișcare a prețului, amploarea și
volumul tranzacțiilor, care sunt aproximate cu ajutorul unei medii mobile. Prețul
este cel care determină trendul, iar volumul dă informații asupra intensității.
Utilizarea mediei mobile contribuie la găsirea momentului potrivit pentru a
deschide sau închide o poziție, iar perioada ideală pentru calcul este 13. Formula
de calcul are la bază faptul că mișcările din piață se caracterizează prin
direcție, amploare și volum: dacă prețul de închidere curent este mai mare decât
cel precedent, atunci forța în piață este pozitivă, iar dacă prețul de închidere
actual este mai mic decât cel precedent, atunci este negativă. De aceea cu cât
diferența dintre prețuri și volumul tranzactiilor este mai mare, forța în piață
este mai mare. Prin urmare, combinând aceste trei aspecte importante din piață,
Force Index va fi de forma unui oscilator care fluctuează între zone negative și
pozitive. Pentru aflarea lui Force Index pentru o anumită perioadă, scădem prețul
de închidere precedent din cel curent și îl înmulțim cu volumul. FORCE INDEX (u) =
Volume (u) x (( MA ( ApPrice, N,u ) – MA( ApPrice, N,u-1)) Iar termenii din formula
sunt: Force Index (u) = Force Index al prețului curent Volume (u) = Volumul
curent MA(ApPrice, N,u) = media mobilă curentă pentru N perioade: poate fi
exponențială, simplă, ponderată, etc. ApPrice = prețul aplicat N = numărul de
perioade folosite MA( ApPrice,N, u-1) = orice medie mobilă precedentă În
tranzacții, Indicatorul Force Index are multiple utilizări.Printre acestea se
numără:identificarea trendului,divergenta,precum si efectuarea de corectii de
trend. Astfel, posibilitățile de utilizare ale iindicatorului sunt:
Când acest indicator trece sub zero pe un trend de creștere, exista posibilitatea
deschiderii unei pozitii long/cumpărare. Daca valoarea sa este pozitivă pe un trend
descendent, se poate deschide poziție short/vânzare. Daca acesta atinge noi valori
minime pe un trend de scădere se poate sugera continuarea trendului de scădere.
Daca atinge noi valori maxime pe un trend de creștere este indicata continuarea
trendului.
29
30
OBV confirmă trendul ascendent în cazul AzoMureș, indicând în același timp zonele
în care se creează presiune la cumpărare și respectiv la vânzare.Astfel, se poate
observa predominanța presiunilor pe cumpărare în cea mai mare parte a anului
2011.Valorile OBV au fost în creștere pe tot parcursul anului 2011, ceea ce
semnifică faptul că investitorii puteau previziona pe baza acestuia și creșterea în
viitorul apropiat al cursului.Întradevăr, OBV a confirmat trendul AZO, la începutul
anului 2012 începând să crească și preul acțiunii. Și în cazul Oltchim, OBV
reușește să confirme trendul, acesta înregistrând fluctuații mari, respectiv valori
în creștere în primul semestru al anului 2011, când și prețul acțiunii a început să
crească.Începând cu al doilea semestru valorile OBV se micșorează, nemaifluctuând
atât de tare, semn că și cursul acțiunii tinde spre stabilitate.
31
Grafic 12.Evoluția Ultimate Oscillator în cazul Azomures.Sursă proprie
Spre exemplu, în cazul AzoMureș, în primul trimestru al anului 2011, se pot observa
clar patru zone de supra-cumpărare și trei de supra-vânzare.Faptul că prețul stă în
zona de supracumpărare aproximativ o lună și apoi coboară spre zone de supra-
vânzare semnifică faptul că trendul ar putea căpăta o tendința negativă.Dacă
analizăm prețul (graficul prețului) în perioada respectivă observăm că acesta a
avut o evoluție stabilă. În ceea ce privește compania Alro, indicatorul Williams
arată o frecvență a momentelor de supra-vânzare, semnalând faptul că prețul capătă
un trend descendent.Dacă un speculator ar cauta în această perioadă momente de
supra-cumpărare, ar putea observa oportunitatea de a obține prețuri (respectiv
profituri) destul de mari dacă, spre exemplu, ar alege să vândă acțiuni undeva în
intervalul 20-23 mai 2011 sau 20-23 iunie 2011; în aceste intervale indicatorul
Williams a avut valori de aproape 0, când acțiunea se cumpăra masiv, deci se putea
vinde la prețul cel mai mare de la momentul respectiv.Acestea au fost probabil și
cele mai bune momente de a ieși de pe acțiunea ALR, luând în considerare faptul că
după acest moment prețul a avut un trend descendent până la sfârșitul anului.
2.12 Average true range Indicatorul ATR are rolul de a arăta volatilitatea unei
acțiuni. El se bazează pe alt indicator numit "True Range" (TR). TR se obține prin
diferența între valorile pe care le ia un preț în două zile consecutive. ATR
reprezintă media mobilă simplă a TR pe un număr de zile specificat ca parametru.
33
True Range
Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/atr.php
34
După cum se poate observa în graficele de mai sus, AZO își schimbă trendul în
noiembrie 2011, lucru previzionat de indicator prin atingerea unui punct de maxim,
urmat de scăderea acestuia.Într-o perioadă relativ scurtă de timp, prețul acțiunii
trece de la un trend stabil, la unul ascendent, cu modificări semnificative de
preț.Fluctuațiile anterioare ale indicatorului denotă o volatilitate redusă a
cursului acțiunii, însă, odata cu atingerea maximului, crește și volatilitatea
acțiunii. Spre deosebire de AZO, cursul Alro a fost mult mai stabil în anul 2011,
conform indicatorului Average True Range, volatilitatea acestei acțiuni fiind mai
scazută.În acest caz, indicatorul înregistreaza un punct de maxim când trendul
acțiunii suferă o ușoară modificare, un al doilea trimestru al anului, când prețul
trece de la stabilitate la ușoară tendință descendentă. Oltchim este compania cu
cel mai fluctuant curs din ultimul an, având mai multe schimbări de trend.Evoluția
indicatorului ATR arată trei puncte de maxim, semnalând trei momente în care
trendul și-a schimbat direcția și o volatilitate extrem de ridicată. În concluzie,
utilizarea indicatorilor de natură tehnică se poate dovedi extrem de folositoare în
tranzacționarea acțiunilor, mai ales în cazul speculației.Astfel, activitatea
tehnicianului pare a se orienta în două direcții: de identificare a tendinței și de
determinare a sfârșitului trend-ului, a momentului când prețurile încep să evolueze
în direcție opusă. Modificările de preț și semnificația acestora este privită de
tehnicieni prin prisma statisticilor referitoare la preț și la volum.Aceste
modificări sunt necesare în cuantificarea și măsurarea relațiilor preț-volum și
cerere-ofertă, nu numai în ceea ce privește ansamblul pieței, cât și acțiunile
individuale.Pentru obținerea unui grad mai mare de utilitate, analiza tehnică nu se
bazează numai pe un singur indicator, ci mai degrabă pe un grup de indicatori
agregați. Spre deosebire de analiza fundamentală, care studiază evoluția prețului
unei acțiuni pe baza indicatorilor financiari, analiza tehnică evidențiază mișcarea
cursului acțiunilor ca rezultat al cererii și ofertei, și oferă informații
privitoare la evoluția viitoare de curs.Astfel, analiza tehnică se bazează pe mai
multe considerente, printre care și: faptul că toți factorii care influențează
cursul sunt încorporate în nivelurile înregistrate de acesta, cursurile acțiunilor
se încadrează în trenduri, faptul că participanții pe piață au de cele mai multe
ori un comportament irațional, precum și idea că istoria se repetă. Probabil că cel
mai mare avantaj al analizei tehnice îl reprezintă ușurința cu care aceasta poate
fi deprinsă și aplicată, chiar dacă necesită o serie de date mai cuprinzătoare și
elaborarea graficelor. De asemenea, în procesul de luare a deciziilor, un rol
important îl deține și analiza fundamentală tocmai datorită valorii informațiilor
furnizate de aceasta.Baza acestui tip de analiză o reprezintă faptul că prețurile
sunt previzionate prin identificarea factorilor de influență.Este iarăși important
gradul de obiectivitate al acesteia, relațiile dintre variabilele fundamentale și
cursul acțiunilor fiind testate prin metode matematice sau statistice(se elimină
metodele ce eșuează și sunt percepute ca fiind credibile cele care se comfirmă).Un
dezavantaj considerabil îl constituie volumul necesar de date pentru calculul
indicatorilor, care, de obicei sunt greu de procurat sau sunt alterate de diverse
erori de înregistrare, ce nu pot fi corectate cu ușurință.Volumul uriaș de muncă
fără posibilitate de automatizare reprezintă de asemenea un mare consummator de
timp și energie.Predicția pe baza analizei fundamentale determină relații cauzale
între variabile ce își vor atinge nivelul scontat pe un interval de câteva
săptămâni sau chiar luni,cacest lucru fiind în defavoarea speculatorilor.Tocmai de
aceea analiza fundamentală
35
este utilizată în special de investitorii pe termen lung,ccare au suficient capital
cât să își mențină pozițiile. În ceea ce privește speculația pe piețele de
capital,mai ales în tranzacția acțiunilor, se poate observa că se pot obține
profituri semnificative printr-o bună observație a evoluției prețurilor și o
anticipare corectă a acestora, pentru a adopta poziția corectă în funcție de trend.
Astfel, speculatia pe baza trendului se realizează prin utilizarea de indicatori
tehnici precum mediile mobile, MACD, Price ROC(Rate Of Change).Acești indicatori au
capacitatea de a determina trendul și intensitatea lui.Nu pot însă descrie evoluția
viitoare a acestuia, ci o vor arăta numai pe cea trecută(putere, momentum,
direcție).
36
Dependenta BET de Alro.Sursa proprie
37
Următorul model, prin care se încearcă explicarea rentabilității indicelului BET
prin rentabilitatea companiei Oltchim nu este unul valid.Probabilitățile ascociate
parametrilor ecuației depășesc pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că aceștia
nu sunt semnificativ diferiți de zero.De asemenea, coeficientul de determinație(R-
squared) este iarăși foarte mic, spunând că doar 0,1297% din variabila independentă
poate influența variabila dependentă.Astfel, în cazul unui model valid, am fi putut
spune că la o creștere cu 1% a rentabilității Oltchim, rentabilitatea indicelui BET
ar fi crescut cu 0,8989%.Invalditatea modelului este evidențiată și prin
probabiliatea prea mare a testului F-statistic, precum și prin o valoare
insuficientă a statisticii Durbin-Watson. Pentru a concluziona, putem spune că cele
două companii au o influență infimă și indirectă asupra rentabilității indicelui
BET, daca nu chiar o lipsă a acesteia.
38
Capitolul 3. Indicatori ai analizei fundamentale a acțiunilor
Analiza fundamentală a situaţiei economico-financiare a firmelor ale căror acţiuni
sau, după caz, obligaţiuni se afla la dispoziţia investitorilor pe piaţa de
capital, fie ca este vorba de cea primara, fie de cea secundara, se refera la
studiul comparativ al unui set de indicatori. Aceşti indicatori se obţin pe baza
analizei rezultatelor financiare conţinute in rapoartele financiare ale societăţii
(Contul de Profit si Pierdere, Bilanţul Contabil) si ale preţului format pe baza
confruntării cererii cu oferta. Pe o piaţa organizata, acesta din urma va reflecta
in mod justificat performantele emitentului, pretul de piaţa nefiind altceva decât
imaginea interesului investitorilor pentru activul financiar respectiv. Se obţine
astfel o evaluare a echilibrului financiar al companiei analizate. Pornind de la
datele procurate din situațiile financiare ale companiilor se pot elabora prognoze
ale fluxurilor de venituri viitoare, ale dividendelor și ale prețului. Pentru
evidențierea utilitătii pe scară largă a analizei fundamentale am decis studierea
câtorva indicatori mai cunoscuți în cazul companiilor menționate și mai sus, Alro
S.A., Oltchim S.A. și Azomureș S.A., și analizarea lichidității, a stabilității și
respectiv a profitabilității acestora. 3.1.Scurtă prezentare a situației financiare
a celor trei companii pe ultimii 5 ani
Oltchim S.A.
Oltchim reprezintă una din cele mai mari companii de produse chimice din Romania.
Activitatea companiei constă în: proiectarea și producția de produse clorosodice,
mase plastice, oxo-alcooli, solvenți clorurați, pesticide, produse petrochimice,
energie termică, produse alimentare de origine animală și vegetală și altele.
Această companie a fost puternic afectată de criza financiară din 2008, ajungând
până în pragul falimentului.Posibilitatea continării activității sale va fi
posibilă numai prin privatizare, în 2012. La începutul anului 2012, Comisia
Europeană a aprobat conversia în acţiuni a datoriei Oltchim (OLT) faţă de AVAS,
care se ridică la aproximativ 135 milioane de euro, în urma operaţiunii autoritatea
urmând să devină acţionarul majoritar al combinatului chimic. Datorită acestei
inițiative, de conversie în acţiuni a datoriilor Oltchim faţă de AVAS,aceasta și-ar
putea reduce datoriile şi ar putea aduce pe plus capitalurile proprii, permiţând
astfel combinatului să se poată finanţa din nou, după ce în ultimii doi ani a avut
dificultăţi mari la acest capitol. Acest lucru ar putea contribui la o nouă
creștere a activității companiei, iar statul ar putea obţine condiţii mai bune la
privatizare.
39
O problemă ar putea însă să o constituie puternica diluare a participaţiilor
acţionarilor minoritari, în condiţiile în care aceştia ar trebui să vină cu zeci de
milioane de euro la capitalul companiei pentru a-şi menţine deţinerile actuale13.
Oltchim are un capital social de 34,2 milioane de lei, împărtit în 343,2 milioane
acțiuni, cu o valoare nominală de 0,1 lei. Statul, prin Ministerul Economiei, este
cel care deține 54,8% din titlurile combinatului chimic Oltchim.În acționariatul
companiei se mai regăsesc compania germană PCC SE, care deține 17,47% din acțiuni,
și fondul de investiții Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, cu 14,02%
din titluri. Pierderile combinatului chimic se ridică la 90,3 milioane de lei în
ultimul trimestru din 2011, astfel că se încheie anul 2011 cu un rezultat negativ
de 270 de milioane de lei.Ultimul profit înregistrat de Oltchim a fost in 2007, în
primul trimestru.
Alro S.A.
Alro SA este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi
de Est (exceptând Rusia). Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari
companii din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei
locale şi naţionale.
În anul 2011 Alro Slatina (ALR) a înregistrat un Profit Net de 230,05 Milioane RON,
pe Venituri Totale record de 2682,01 Milioane RON. Societatea a aprobat
distribuirea unui dividend brut de 0,31648 RON către actionari ce va fi plătit până
la data de 22 Iulie 2012.
13
Ziarul Financiar
40
Tabelul 3.Structura actionariatului Alro S.A.,conform DEPOZITARUL CENTRAL Data:
30.06.2011 Actionar S.C. EUROFERT INVESTMENTS L.L.C. NEW CASTLE USA AZOMURES
HOLDINGS LLC WILMINGTON USA alti actionari / others FONDUL PROPRIETATEA S.A.
BUCURESTI SECTOR 1 Total Actiuni 298.924.970 100.211.776 70.387.821 56.508.066
526.032.633 Procent 56,8263% 19,0505% 13,3809% 10,7423% 100 %
Azomureș S.A.
14
41
Grafic 16.Sursa:Ziarul Financiar
42
3.3.Rate de structură Indicatorii de structură sau de solvabilitate exprimă
nivelurile relative ale riscurilor suportate de creditori și de acționarii firmei,
solvabilitatea referindu-se la un termen mai lung de timp, spre deosebire de
lichiditate. Cu cât este mai mare proporţia dintre fondurile împrumutate și
fondurile cu care au contribuit proprietarii firmei, cu atât mai mare va fi riscul
pentru creditori, incluzând aici și deținătorii de obligaţiuni. Printre ratele de
structură se numără: solvabilitatea patrimonială, rata datoriilor totale, rata
datoriilor la capital, rata acoperirii dobânzilor. Solvabilitatea patrimonială se
calculează ca raport între totalul capitalului și totalul pasivelor firmei.Cea mai
solvabilă firmă din cele trei analizate este Azomureș, în anul 2011, rata
solvabilității patrimoniale fiind de peste 500%.Este urmată de Alro, cu valori ale
solvabilității sub 100%, cuprinse între 60% și 70%, și Oltchim, cu valori foarte
mici, de doar 30%. Compania Alro Slatina Azomures Oltchim 0.65 5.36 -0.325615176
Solvabilitatea patrimoniala
Tabelul 6.Solvabilitatea patrimoniala la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie
Cele mai mici rate ale datoriilor totale sunt înregistrate de Azomureș, care chiar
scad din 2006 până în prezent, ajungând până la doar 15% de la 34%.Alro își menține
gradul de îndatorare pe parcursul celor 5 ani, fluctuând între 26% și 34%, în timp
ce Oltchim este cea mai îndatorată, pornind de la 70% în 2006 până la peste 100% în
2011. Compania Alro Slatina Azomures Oltchim 0.34 0.16 1.156884797 Rata datoriilor
Tabelul 7.Rata datoriilor totale la sfarsitul anului 2011.Sursa proprie
43
Compania Rata acoperirii dobanzilor
Azomures 3.83
Oltchim -1.395583249
44
3.5.Rate de piață PER sau raportul preț-câștig, reprezintă unul din cei mai
utilizați indicatori în analiza bursieră.Acest raport indică perioada de timp
necesară unui investitor pentru a -și recupera investiția inițială. Altfel spus,
rolul PER este de a arăta cât trebuie să plătească investitorul pentru a obține o
unitate monetară din profiturile firmei.De regulă, un PER relativ mare este
caracteristic unei acțiuni scumpe și posibil supraevaluată. În caz contrar, când
PER este relativ scăzut, acțiunea este ieftină, deci se recomandă cumpărarea ei.
Compania PER Sf.2011 Alro Slatina 6.87486514 Azomures 2.88082015 Oltchim 0.70284
Comparând valorile din tabelul de mai sus, observăm că cel mai mic PER aparține
Oltchim, acest lucru reflectând în principal situația financiară precară a acestei
companii.În ceea ce privește Alro Slatina, putem spune că are cea mai scumpă
acțiune din cele 3 analizate, existând însă și posibilitatea unei
supraevaluări.Valoarea medie aparține Azomureș, reflectând o acțiune mai ieftină,
iar valoarea sa pozitivă denotă o situație financiară bună a companiei. Din punct
de vedere al rentabilității, de la o acțiune cu un PER mai mic se așteaptă în
viitor o rentabilitate mai mare.Astfel, un investitor ce își fundamentează
deciziile pe baza acestuia va fi tentat să aleagă acțiunea Azomureș, în detrimentul
Alro Slatina, la un nivel de risc similar. Market-to-book ratio reprezinta un
indicator de analiză fundamentală ce are rolul de a măsura valoarea pe care piața o
adaugă managementului și modului de organizare a firmei, aceste două elemente fiind
factori care influențează creșterea activității. Valoarea contabilă a acțiunii este
cea care reflectă costul istoric al activelor fizice ale companiei, iar o companie
bine condusă, cu un management puternic și o organizare care funcționează eficient
va avea o valoare de piață mai mare decât valoarea istorică a activelor sale. O
acțiune cu un market-to-book ratio scăzut este considerată de analiști o investiție
sigură, prin prisma faptului că valoarea contabilă este un nivel care se sprijina
pe cursul de piață.
Compania P/BV
Azomures 0.91616352
Oltchim -0.21719889
45
3.6.FSCORE.GSCORE Pietroski și Mohanram sunt cei care dezvoltă indicatorii
fundamentali FSCORE și GSCORE în care sunt cuprinse informațiile specifice
firmei.Aceștia descoperă că un potofoliu format din firme sănătoase din punct de
vedere financiar,adică firme cu un scor obținut prin indicatorii FSCORE și GSCORE
mare,este mai rentabil decât unul format din firme ce obțin o valare mai mică
pentru acești indicatori,până la doi ani după ce a fost format portofoliul.
Indicatorul FSCORE se compune din noua semnale ce masoara performanta financiara a
firmelor,semnale ce pot fi grupate in trei categorii:de profitabilitate,de
eficienta si de lichiditate. Pornind de la aceste noua semnale,Pietroski dezvolta
un scor compozit,format si suma lor:
FSCORE=ROA+AROA+Accrual+CFO+DMargin+DTurn+DLever+DLiquid+EQOFFE R,unde:
ROA=rentabilitatea activelor, AROA=modificarea rentabilității activelor,
CFO=cash-flow-urile generate de totalul activelor, Accrual=diferența dintre ROA
și CFO, DMargin=modificarea marginală brută, DTurn=modificarea duratei de
rotație a activelor, DLever=modificarea levierului, DLiquid=modificarea ratei
lichidității, EQOFFER=emiterea de capital.
Comparând valorile FSCORE obținute pentru fiecare dintre cele trei firme, putem
observa că cea mai bună stare de “sănătate” o are Alro Slatina, înregistrând
valorile cele mai mari pentru acest indicator.Pentru ultimii trei ani, aceasta are
un FSCORE pozitiv și semnificativ mai mare decât celelalte două companii.Acestu
lucru denotă o poziție cu mult superioară atât din punct de vedere al
profitabilității, dar și al eficienței și al lichidității. Azomureș are un FSCORE
negativ în 2009, valoare puternic influențată de efectele crizei economico-
financiare.Dacă analizăm valorile componente ale scorului putem observa că cel mai
puternic au fost afectate rentabilitatea firmei(ROA a scăzut mult ducând la o
modificare negative a scorului) și lichiditatea(la fel,un DLiquid negativ).În cei
doi ani următori, Azomureș se redresează, scorul devenind pozitiv și în creștere,
îndreptându-se spre 2. Oltchim este cea mai puternic afectată de criza ecomonico-
financiară, aceasta funcționând în ultimii ani aproape de pragul falimentului, și
fiind salvată în principal de modificările produse la nivelul acționariatului(ceea
ce determină creșterea capitalului, pentru a
46
acoperii o parte din datoriile firmei, dar și diferența generată de profitul
negativ).Astfel, indicatorii de lichiditate sunt negativi sau aproape de zero, la
fel și rentabilitatea, precum și modificarea profitului brut.Firma înregistrează
însă un scor pozitiv în 2009 și 2011 datorită indicatorului EQOFFER(modificarea
capitalului), indicator pozitiv și în creștere, semn că acționarii aduc bani în
firmă pentru a o menține în funcțiune. Conform documentației lui Mohanram, FSCORE
nu poate analiza foarte corect firmele cu un book-to-market scăzut, care sunt în
dezvoltare.De aceea, a extins acest indicator și a creat GSCORE, format din trei
categorii de opt semnale.Prima categorie legată de profitabilitatea firmei include
ROA, CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este legat de stabilitatea
câștigurilor și vânzarilor ale firmelor și aceatea sunt: varianța ROA în ultimii 5
ani și varianța creșterii vânzărilor unei firme în ultimii 5 ani.A treia categorie
de variabile este legată de conservatismul contabilității.Aceste firme cu o valoare
de piață mică sunt subevaluate,dar în creștere.Acești ultimi trei indicatori
sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și cercetare raportate la totalul
activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate raportate la totalul activelor) și
CAPINT(mărirea capitalului raportat la totalul activelor).Pornind de la acești
indicatori,rezultă GSCORE,ca suma a celor opt.
Compania GSCORE
Azomures 1.10
Oltchim -0.317724188
Cum se poate observa și din tabelul de mai sus, Alro Slatina are cel mai bun
GSCORE.Acest lucru denotă o situație financiară bună, toți indicatorii componenți
ai scorului fiind pozitivi.Azomureș are un scor mai scăzut, datorită unui Accrual
negativ.Rezultă că modificarea vânzărilor din ultimul an a dus la scăderea
diferenței dintre rentabilitate și modificarea cashflow-urilor companiei.În ochii
investitorilor, acest lucru va constitui un dezavantaj semnificativ în comparație
cu Alro Slatina. Oltchim înregistrează în 2011 un GSCORE negativ, dat în principal
de procesul de decapitalizare și de rentabilitatea puternic negativă.Astfel, deși
ceilalți indicatori componenți sunt pozitivi, nu sunt totuși capabili să ridice
valoarea GSCORE peste zero.
47
Concluzii
După cum am putut observa în studiul realizat în capitolele de mai sus, fiecare tip
de analiză a acțiunilor unei companii are de obicei o finalitate diferită.Fiecare
tip de indicator de analiză tehnică a fost creat pentru scopuri explicit definite,
și, de multe ori, special pentru a răspunde la o anumită întrebare a
investitorului. Astfel, analiza tehnică, prin indicatorii propuși studiază în
principal evoluția trecută a prețului cu scopul de a încerca să realizeze predicții
asupra prețului și a rentabilității viitoare a acțiunilor.Se pot folosii, deci,
indicatori pentru studiul evoluției trendului(RSI) sau abaterea de la trend(Benzile
Bollinger-pentru volatilitatea prețului), pentru determinarea semnalelor de vânzare
sau de cumpărare(MACD, OBV, RSI pentru supra-vânzare, supra-cumpărare), a
volatilității(ATR), precum și a momentelor optime de realizare de tranzacții pe
piața respectivă. În încercarea de a determina cea mai optimă metodă de analiză,
precum și utilitatea fiecărui indicator folosit de diferiți traderi, am studiat
evoluția a trei companii românești, cotate la categoria I a Bursei de Valori
București, Alro Slatina S.A., Oltchim S.A. și Azomureș S.A.Pe termen mediu,
indicatorii de analiză tehnică pot oferii informații comparative referitoare la
cele trei companii în principal în ceea ce privește evoluția prețului,
volatilitatea acestuia, precum și frecvența momentelor optime de investire sau
dezinvestire.Pe termen scurt și foarte scurt spectrul de informații oferite de
aceștia se lărgește( în special în ceea ce privește trendul, modificările bruște de
preț, oportunitățile de speculație).În prezent, modaliatea cea mai folosită de
analiză tehnică o reprezintă studiul graficelor(charting-ul), traderii considerând
că anticiparea evoluțiilor viitoare ale prețurilor se poate face prin analiza
graficelor trecute. Analiza fundamentală este folosită mai ales de persoanele
interesate de o investiție pe termen lung, speculatorii apelând mai degrabă la
analiza tehnică, modalitate mai capabilă de a raspunde cerințelor pe termen scurt
ale acestora.Persoanele interesate de o investiție pe termen lung caută să
analizeze o acțiune/companie din punct de vedere al profitabilității, al
lichidității, toate centrându-se pe capacitatea acesteia de a distribui
dividende.Pentru o previziune a fluxurilor de venituri ale companiilor se folosesc
o serie de indicatori obținuți din situațiile financiare furnizate de companiile
respective. Dacă am încerca realizarea unei clasificări a companiilor analizate din
punct de vedere fundamental, am putea observa că majoritatea indicatorilor
calculați situează pe primul loc compania Azomureș.Aceasta este cea mai
profitabilă, cea mai lichidă, reușește să își țină datoriile sub control, are o
rată a acoperirii dobânzilor mare, fiind de asemenea avantajată și de scorurile
compozite(FSCORE și GSCORE). Întrucât atât indicatorii utilizați de cele două
tipuri de analiză a acțiunilor sunt diferiț i, cu rezultate destul de variate, cât
și scopul ficăruia este la rândul său diferit, nu se poate realiza o comparație
între acestea, și nu se va lua o decizie de investiție prin utilizarea comparativă
a informațiilor furnizate de acestea.Deci, decizia de investire se va lua în
funcție de scopul urmărit, și anume: investire pe termen lung și profit obținut de
pe urma dividendelor, sau speculație, profit obținut de pe urma modificărilor de
preț survenite pe piața de capital. Pe langa cele doua tipuri de analiza a
actiunilor studiate,in ultimul timpa pare a se contura o noua metoda de
previzionare a evolutiei preturilor pe piata ce capital,si anume analiza
statisticmatematica grafica.Aceasta isi propune o determinare cat mai precisa, cat
mai exacta, sau cat mai putin eronata a localizarii pe grafice, a nivelului cel mai
probabil in timp al limitelor sau
48
pragurilor de suport si rezistenta.Analiza actiunilor evouleaza tocmai datorita
faptului ca investitorii in astfel de instrumente sa poata evita pe cat posibil
efectele nedorite ale unor decizii gresite sau mai putin inspirate, ce ar ptea
atrage dupa sine pierderi financiare imense si i-ar putea determina chiar sa
renunte definitiv la activitatea de tranzactionare, fie ea una investitionala sau
doar speculative.Mai mult,acest fapt ar putea conduce la plecarea participantilor
vechi din piata de capital si la atragerea de semnale de scadere a atractivitatii
pietei respective de capital. Ideală pare utilizarea concomitentă a celor două
tipuri de analiză, combinarea informațiilor obținute după studiul
indicatorilor(atât tehnici, cât și fundamentali),precum si construirea unui set de
indicatori preferați de investitor(pe care investitorul ii poate interpreta
sufficient de bine si de corect) pentru luarea unei decizii favorabilă
acestuia.Astfel, s-a observat următoarea tendință în tranzacția acțiunilor: fiecare
trader își alege un set preferat de indicatori, atât de analiză tehnică, cât și
fundamentală, în funcție de propriile considerente, de gradul lor de utilitate,cât
și de scopurile inițial stabilite.
49
Bibliografie
Abad,C.,Thore,S.,Laffarga,J.,”Fundamental analysis of stocks by two-stage
DEA”,2004; Aggarwal,R.,Goujun Wu,”Stock market mnipulations”,2006.
Anghelache,Gabriela,”Piata de capital in context european”;
Briza,A.,Naval,P.,”Stock trading system based on the multi-objective particle swarm
optimization of technical indicators on end-of-day market data”,Department of
Computer Science,University of the Philippines-Diliman,2010; 5. Cheng-Few Lee,Wei-
Kang Shih,”technical,fundamental and combined information for separating winners
from losers”,Department of Finance and Economics Rutgers,The State University of
New Jersey,; 6. Edirisinghe,Zhang,X.,”Generalized DEA model of fundamental analysis
and its application to portfolio optimization”,Department of Statistics,
Operations, and Management Science, College of Business Administration, University
of Tennessee, USA, 2007; 7. Friesen,G.C.,Weller,P.,Dunham,L.,”Price trends and
patterns in technical analysis:A theoretical and empirical examination”,2008; 8.
Kendall,G.,”The co-evolution of trading strategies in the multi-agent based
simulated stock market through the integration of individual learning and social
learning”,Yan Su School of Computer Science and IT ASAP Research Group,University
of Nottingham,; 9. Mieko Tanaka-Yamawaki,Seiji Tokuoka,”Adaptive use of technical
indicators for predicting the intra-day price movements‟, Department of Information
and Knowledge Engineering, Tottori University, 2007; 10. Murphy,J.,”technical
analysis of the financial markets”,New York Institute of Finance,1986; 11. Park,C-
H.,Irwin,S.,”The profitability of technical analysis:A review”,AgMAS Project
Research Report,2004; 12. Regions Bank Chair of Economics and Finance,Hickingbothan
School of Business,Ouachita Baptist University,”Stars,crows and doji:The use of
candlesticks in stock selection”,2007; 13. Yingzi Zhu,Goufu Zhou,”Technical
analysis:An asset allocation perspective on the use of moving averages”,2008; 14.
Surse internet: www.consultantabursa.ro www.bvb.ro www.ecomomie.hotnews.ro
www.kmarket.ro www.tranzactiibursiere.ro www.wall-street.ro 1. 2. 3. 4.
50
Anexe
Anexa 1.Informații financiare Alro Slatina în perioada 2006-2011 Informatii
financiare Active imobilizate Total 2006 1,348 ,530, 108.0 0 656,3 10,41 9.00 294,2
23,05 0.00 364,8 38,62 3.00 1,713 ,368, 731.0 0 219,9 81,75 1.00 11,25 2.00 2007
1,467 ,666, 582.0 0 905,4 72,25 3.00 433,0 53,44 3.00 476,1 76,72 0.00 1,943 ,843,
302.0 0 257,6 05,07 1.00 9,687 .00 2008 1,613 ,272, 245.0 0 817,6 04,18 8.00 575,4
29,80 9.00 251,4 90,14 2.00 1,864 ,762, 387.0 0 249,1 83,47 6.00 2,870 .00 2009
1,529 ,251, 060.0 0 727,0 51,21 2.00 684,4 60,68 5.00 49,99 2,940 .00 1,579 ,244,
000.0 0 90,97 4,280 .00 1,771 .00 2010 1,458 ,166, 696.0 0 836,6 55,88 9.00 215,0
21,10 0.00 631,0 44,33 6.00 2,089 ,211, 032.0 0 577,4 27,05 4.00 733,5 95.00 2011
1,496 ,637, 226.0 0 893,9 05,50 3.00 237,1 36,57 4.00 686,3 70,67 5.00 2,183 ,007,
901.0 0 572,8 23,17 6.00 8,683 ,254. 00 356,8 89,56 8.00 1,553 ,478, 084.0 0 191,8
73,09 9.00 809,9 59,75 0.00 2,241 ,390,
Active Total
circulante
subscris
capitaluri
356,8 89,56 8.00 1,455 ,605, 174.0 0 235,1 49,44 9.00 514,2 04,80 1.00 2,197 ,658,
356,8 89,56 8.00 1,614 ,591, 126.0 0 274,4 50,39 5.00 690,6 58,51 4.00 2,045 ,525,
51
356,8 89,56 8.00 1,547 ,424, 970.0 0 277,4 91,27 9.00 824,6 13,28 5.00 1,968 ,015,
356,8 89,56 8.00 1,433 ,379, 498.0 0 122,4 11,66 6.00 775,4 34,96 5.00 1,410 ,481,
356,8 89,56 8.00 1,459 ,251, 506.0 0 188,7 53,21 4.00 792,4 48,15 4.00 1,812 ,185,
Creante - Total
Datorii - Total
398.0 0 2,133 ,450, 762.0 0 1,621 ,128, 730.0 0 512,3 22,03 2.00 -0.02 129,5 87,72
7.00 120,7 69,36 7.00 8,818 ,360. 00 521,1 40,39 2.00 0.00 0.00 0.00
548.0 0 2,134 ,172, 504.0 0 1,869 ,054, 834.0 0 265,1 17,67 0.00 0.00 316,3 97,31
8.00 270,8 62,78 6.00 45,53 4,532 .00 310,6 52,20 2.00 0.00 0.00 0.00
647.0 0 1,288 ,930, 488.0 0 1,227 ,016, 909.0 0 61,91 3,579 .00 -0.40 335,7 00,94
0.00 312,7 47,42 2.00 22,95 3,518 .00 84,86 7,097 .00 0.00 0.00 0.00
954.0 0 1,847 ,317, 704.0 0 1,557 ,869, 551.0 0 289,4 48,15 3.00 0.43 342,7 80,53
3.00 439,2 02,50 3.00 96,42 1,970 .00 193,0 26,18 3.00 0.00 0.00 0.00
928.0 0 2,314 ,508, 049.0 0 1,946 ,100, 041.0 0 268,4 08,00 8.00 0.25 367,5 00,42
3.00 455,7 26,43 5.00 88,22 6,012 .00 280,1 81,99 6.00 0.00 0.00 0.00
Rezultat exploatare
din
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat curent
Cheltuieli totale
2,330 ,075, 646.0 0 1,867 ,350, 163.0 0 462,7 25,48 3.00 380,8 68,94
2,263 ,038, 489.0 0 1,741 ,898, 097.0 0 521,1 40,39 2.00 436,2 61,20
52
2,450 ,569, 822.0 0 2,139 ,917, 620.0 0 310,6 52,20 2.00 247,2 26,95
1,624 ,631, 428.0 0 1,539 ,764, 331.0 0 84,86 7,097 .00 78,21 6,767
2,190 ,098, 237.0 0 1,997 ,072, 054.0 0 193,0 26,18 3.00 159,7 81,84
2,682 ,008, 472.0 0 2,401 ,826, 476.0 0 280,1 81,99 6.00 228,3 09,98
Rezultat brut
Rezultat net
Rezultat / actiune Plati restante - Total
2.00 0.00
3.00 37,58 3,166 .00 0.00 16,39 8,824 .00 20,49 0,095 .00
7.00 0.00
.00 0.00
9.00 0.00
2.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
2010 412,868, 578.00 542,388, 608.00 153,224, 064.00 410,646, 239.00 823,514,
997.00 421,384, 268.00 883,741, 024.00 205,448, 601.00 711,859, 714.00 1,133,24
3,982.00 0.00
6,466,3 55.00 52,603, 263.00 265,005 ,730.00 98,151, 418.00 203,138 ,298.00
5,785,0 50.00 52,603, 263.00 340,636 ,096.00 141,366 ,576.00 173,558 ,045.00
5,045,52 5.00 52,603,2 63.00 391,176, 847.00 61,045,7 10.00 102,820, 221.00
4,237,2 39.00 52,603, 263.00 400,651 ,037.00 86,701, 512.00 130,636 ,593.00
3,625,28 5.00 52,603,2 63.00 736,598, 719.00 108,684, 848.00 153,224, 064.00
3,715,54 6.00 52,603,2 63.00 1,101,79 5,160.00 232,710, 074.00 205,448, 601.00
1,625,57 7,204.00
822,256 ,018.00 805673 107 16,582, 911.00 0.15 92,301, 309.00 422855 56 50,015,
753.00 665986 66 0 0 0 914557 327 847958 663 665986 64 556144 76 165820 0 165520 0
0 0
1,293,06 9,258.00 1197776 558 95,292,7 00.00 0.57 57,725,8 43.00 6558932 6 7,863,48
3.00 8742921 7 0 0 0 1350795 101 1263365 884 8742921 7 5054075 2 6092119 6089119 0
0
726,336 ,888.00 710258 191 16,078, 697.00 -0.44 10,629, 767.00 172056 08 6,575,8
41.00 950285 6 0 0 0 736966 655 727463 799 950285 6 947418 9 229203 1 228903 1 0 0
1,169,18 1,370.00 1005554 313 163,627, 057.00 0.61 59,056,9 80.00 4758136 5
11,475,6 15.00 1751026 72 0 0 0 1228238 350 1053135 678 1751026 72 1539588 47 0
216358 216358 0 0
1,781,22 6,958.00 1359497 542 421,729, 416.00 0.52 112,979, 242.00 1106478 12
1,331,43 0.00 4240608 46 0 0 0 1894206 200 1470145 354 4240608 46 3651964 41 0
1321008 1321008 0 0
54
Anexa 3.Informatii finaciare ale Olchim in perioada 2006-2011 Informatii financiare
2006 2007 2008 Active imobilizate - Total Active circulante - Total 884,060, 079.00
493,256, 670.00 1,095,01 6,853.00 554,156, 881.00 1,106,98 9,588.00 393,993, 463.00
780,415, 971,113, 1,110,09 977,242, 1,170,46 1,553,44 952.00 644.00 9,456.00 253.00
2,046.00 8,319.00 416,689, 017.00 678,327, 836.00 653,557, 844.00 716,015, 421.00
390,974, 167.00 598,697, 822.00 615,545, 978.00 483,264, 441.00 901,799, 922.00
785,513, 005.00 988,758, 352.00 1,126,03 9,534.00 1,231,17 3,859.00 644,940, 440.00
986,004, 655.00
286,609, 627.00 Total active minus datorii 592,060, 626.00 curente Datorii ce
trebuie platite 259,921, intr-o perioada mai mare de 845.00 un an - Total 5,496,12
Venituri in avans 5.00 Capital subscris varsat Total capitaluri proprii 354,695,
600.00 332,138, 781.00
12,211,2 13,691,1 11,708,7 381,413, 456,003, 53.00 11.00 59.00 692.00 747.00
32,358,8 64.00 17,292,7 26.00 285,312, 548.00 1,624,67 1,488.00 32,358,8 64.00
251,266, 231.00 237,145, 241.00 1,708,79 7,278.00 34,302,3 86.00 460,095, 705.00
187,445, 219.00 1,879,04 2,175.00 34,302,3 86.00 548,546, 339.00 213,252, 331.00
2,296,50 1,580.00 34,321,1 38.00 826,884, 427.00 214,321, 634.00 253,945, 274.00
67.00 397.00 8,779,52 3.00 95,893,9 17.00 0.00 0.00 0.00 1,810,13 3,544.00 1,801,33
4,021.00 0.00 0.00 0.00 1,958,98 9,261.00 2,054,88 3,178.00
943.00 234,001, 449.00 0.00 0.00 0.00 2,011,90 2,104.00 2,245,90 3,553.00 234,001,
449.00 234,001, 449.00 715,887, 753.00 207,402, 678.00 0.00 0.00
335.00 209,858, 543.00 0.00 0.00 0.00 1,096,18 5,923.00 1,306,04 4,466.00 209,858,
543.00 209,887, 210.00 11,090,3 99.00 11,090,3 99.00 0.00 0.00
03.00 223,283, 641.00 0.00 0.00 0.00 1,427,87 9,597.00 1,651,16 3,238.00 223,283,
641.00 223,315, 891.00 73,798,7 68.00 73,798,7 68.00 0.00 0.00
699.00 278,342, 623.00 0.00 0.00 0.00 1,641,63 0,147.00 1,919,97 2,770.00 278,342,
623.00 278,342, 623.00 291,827, 115.00 291,827, 115.00 0.00 0.00
Rezultat brut
Rezultat net
8,779,52 3.00 95,893,9 17.00 8,779,52 3.00 95,893,9 17.00 524,349, 253.00 7,439,91
7.00 0.00 0.00
5,853,98 2.00 5,728,84 Furnizori restanti - Total 2.00 Obligatii restante fata de
0.00 bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la 0.00 termen la
bugetul de stat
56
Anexa 5.Relative Strenght Index pentru Oltchim și Azomures
57
Graficele prezentate în anexele anterioare au fost obținute prin prelucrarea
prețurilor zilnice pe intervalul 01.01.2011-30.04.2012, în cazul companiilor
Azomureș S.A.,Oltchim S.A. și Alro Slatina S.A., conform informațiilor și metodelor
de calcul prezentate în capitolele anterioare. Sursa prețurilor zilnice: Prețuri
zilnice Oltchim S.A.: http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?
symbol=olt&market=REGS&sdate=2011-0101&edate=2012-04-30&type=ajustat Prețuri
zilnice Alro Slatina S.A. http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?
symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-0101&edate=2012-04-30&type=ajustat Prețuri
zilnice Azomures S.A. http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?
symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-0101&edate=2012-04-30&type=ajustat
58