fecha SR EN 1008 STANDARD ROMAN Indica de clasticare H31 APA DE PREPARARE PENTRU BETON Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitu de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton 6zert co ‘zoozizorez 1881 Tus OD GING ‘o's Mixing water for concrete — Specification for sampling, testing and assessing the suitability of water, including water recovered from processes in the concrete industry, as mixing water for concrete Eau de gachage pour béton ~ Spécifications d’échantillonnage, dessais et d'évaluation de laptitude a l'emploi, y compris les eaux des procesus de l'industrie du béton, telle que l'eau de gachage pour béton APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 26 iunie 2003 Standardul european EN 1008:2002 are statutul unui standard roman Inlocuieste STAS 790-84 CORESPONDENTA |Acest standard este ~—identic +=» cu'-—_—standardul EN 1008:2002 This standard is identical with the European Standard EN 1008:2002 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 1008:2002 DESCRIPTORI TIT | Beton, beton proaspat, apa, preparare, specificatie, prelevare, incercare, evaluare ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), ‘Adresa postal: str. Mendeleev 21-25, 70168, Bucuresti 1 Directia Gonoralé: Tel: +40 1 211.82.98; Fax: +40 1 210.08 93, Directia Standardizare: Tel, : +40 1 310.43.08; +40 1 310.43,09, Fax +40 1 91558.70 Direcia Publicai: Serv. VanzariAbonamente: Tel: +40 1212.77.25, +40 1 212.78.20, +40 1 212.7723, +40 1312.94.88; Fax: #40 1210.25.14, +401 2127620, ASRO —_Reproducerea sau vitzarea integral sau parla a prezentli standard in orice publcali prin cxice procedeu (electronic, mecanic, otocopere, mictofimare etc) este ntrasa daca nu xia acordl sci al ASRO. Ref: SR EN 1008:2003 Editia 1 yea earaua cn apleaia Sarda FutTeI Vw (c) 2003-2006 ASRO & Bue Prec Sotuere aga tn20Preambul national Acest standard reprezinta versiunea romana a textului in limba englezi a standardului european EN 1008:2002, Acest standard inlocuieste STAS 790-80 Apa pentru betoane si mortare, elaborat initial in anul 1949 gi revizuit in anit 1961, 1972 si 1983. Pentru standardele europene la care se face referire in text, exist urmatoarele standarde corespondente: 6zey4 a9 ‘zo0zizorez ‘1881 TUS dUOD GING ‘o's EN 196-1:1994 IDT — SREN 196-1:1995 Metode de incercairi ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea “rezistenfelor mecanice EN 196-2:1994 IDT — SREN 196-2:1995 ‘Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic’ a cimenturitor EN 196-3:1994 IDT — SREN 196-3:1995 Metode de incercéiri ale cimenturlor, Partea 3: Determinarea timpului de prizd si a stabiltai EN 196-21:1994 IDT — SREN 196-21:1904 Metode de incercéri ale cimenturilor. Partea 21: Determinarea ‘continutului de cloruri, dioxid de carbon gi alcalii din cimenturi EN 206-1:2000 IDT — SREN 206-1:2002 Beton, Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate EN 12390-2:2000 IDT — SREN 12390-2:2002 ‘Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistent& EN 12390-3:2001 IDT — SREN 12390-3:2002 ‘incercare pe beton intarit. Partea 2: Rezistenta la compresiune a epruvetelor EN ISO 9963-2:1995 MOD — SR ISO 9963-2:1994 Calitatea apei. Determinarea alcalinitati. Partea 2: Determinarea alcalinitatii carbonate 10 4316:1977 MOD SREN 1262:1999 Agenti activi de suprafafai, Determinarea valorii pH-ului solufilor sau dispersiilor agentjlor activi de suprafat ISO 7890-1:1986 IDT — SRISO7890-1:1998 Calitatea apei. Determinarea continutului de azotati. Partea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 difenil fenol Standardul international ISO 4316:1977 a fost inlocuit de standardul european EN 1262:1996. Pentru aplicarea acestui standard se utlizeazé standardele europene si internationale la care se face referin{a (respectiv standardele romane identice cu acestea), ‘Simbolurle gradelor de echivalenta (IDT - identic, MOD - modificat,), conform SR 1000-8. ‘ora eat dn spleara Sac FulToxCO View) 2003 2008 ASRO & Bue Proje! Soars aga 2a 20STANDARD EUROPEAN EN 1008 EUROPEAN STANDARD. NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM lunie 2002 Ics 91.10.30 Versiunea romana 6zeyt G9 ‘z002rzorez ‘1881 TUS dOD GINA ‘o's Apa de preparare pentru beton — Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton Mixing water for concrete Eau de gAchage pour bétons— _Zugabewasser von Beton Specification for sampling, Specifications Festlegungen fir die testing and assessing the d'échantilonnage, d'essais et Probenahme, Priifung und suitability of water, includung _d’évaluation de aptitude & Beurtellung der water recovered from emploi y compris les eaux des _Eignung von Wasser, processes in the concrete processus de Industrie du einschiieBlich bei der industry, as mixing water for _béton, telle que 'eau de Betonherstellung anfallendem concrete ‘gachage pour béton Wasser, als Zugabewasser fir Beton Prezentul standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 1008:2002. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale sia fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul standard european a fost adoptat de CEN la 4 martie 2002. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleazé conditile in care prezentului standard european ise atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere ctre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul Standard European existé in trei versiuni oficiale (englez@, franceza, german). O versiune in oricare alté limb, realizaté prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificaté Secretariatului Central, are aoelagi statut ca si versiunileofcale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, EWvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, IHanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Europeen de Normalistion Europaisches Komitee fir Normung Secretariat Central: rue de Stassart 36, B-1050 Brussels © 2002 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma si in ‘rice mod sunt rezervate membrilor nationall CEN. Ref.: EN 1008:2002 RO >apee eros dapat San Fue View) 2003 2505 ASRO 8 Projet Serre inn 20SREN 1008 Cuprins Pagina Preambul Introducere + Domeniu de apiicare... 2 Referinte normative 3 Clasificarea tipurilor de apa... 3.1 Apa potabila a 3.2. Ap& recuperatd din procese (tehnologice) din industria betonul 3.3 Apa din surse subterane. : 3.4 pd de suprafaté natural gi apa uzata industria. 3.5 Apa de mare sau apa salmastra. 36 Apa uzaté 4 Condit... 41 Generalitat 42. Evaluare preliminar.. 43° Proprietati chimioe nner 44 Timp de prizd si rezistenta. 5 Prelevare... son 6 Incercare.... 6.1 Melode de Incercare.... 62 Frecventa incercérior. 63 Evaluarea conformitati.. 7 Raport de incercare: Anexa A (normativ) Condit pentru utlizarea ape roouperaté dn procase tehnolopice din industria betonului = vo szert ao ‘z002rzorez 881 THs OD aTING'o'S ee eee iionnannnaaaareane A1— Domeniu de aplicare. 10 A2_— Termeni si defini... 10 A241 Api recuperata din procese tehnologie din industria betonulu 10 A2.2 Apa combinata, A23 Beton si mortar excedentar... 10 A24 Agregate recuperate, oat ‘3. Limitariprvind utiizarea apei recuperate din procese tehnologice din industria betonulu 14 A4 Condit... A441 Date generale A42_ Depozitare ‘4.3 Distributia materallui sold tn apa A4.4 Masa materialului solid prezent in apa recuperata AS Inspectie ASA Densitate... AS2_ Aptitudine de uiizare a ‘Anexa B (informativa) Schema de incercare a apei de preparare pentru beton 13 ‘Anexa C (informativa) Metode de incercare recomandate Bibliografie. >acine etna din epi Sard FuenCO View () 2000-200 ASRO& Be Pret Sowers Pape 20SREN 1008 Preambul Acest document EN 1008: 2002 a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 104 “Beton si produse aferente’, al c&rui secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebuie sa primeasca statutul de standard nafional, le prin publicarea unui text identic fie prin ratficare pana cel tarziu in decembrie 2008, iar standardele nalionale confictuale trebuie retrase pana cel mai tarziu in decembrie 2003. 62eP1 a9 ‘Lo0ze0re 1881 TUS doo GING “o's Prezentul standard a fost elaborat de CEN/TC 104 - WG 5 "Apa de preparare pentru beton’. ‘Anexa A este normativa, Anexele B gi C sunt informative, Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare din urmatoarele {ari sunt obligate s8 puna in aplicare prezentul standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, italia, Inanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. ‘a exzaain plata Sand Fulani View (020082008 ASRO Bu Projet Stare Pagina 20SREN 1008 Introducere eI TUS dOO GTING ‘O'S Calitatea apei de preparare pentru fabricarea betonului poate influenta timpul de prizd, dezvoltarea rezistentei betonului si protejarea armaturl Impotriva coreziunil, La evaluarea aptitudinii de utilizare a apei de calitate necunoscutd pentru producerea betonului trebuie luat in consideratie atat compozifia apei cat si utlizarea betonului care urmeaza a fi produs, 1 Domeniu de aplicare ezevt a9 ‘z00zizorez Prezentul standard european stabileste conditile pentru o apa corespunzatoare produceril betonului care se conformeaza cu EN 206-1 si descrie metode pentru evaluarea aptitudinii de utilizare a acestela. 2 Referinte normative Prezentul standard european incorporeaza prin referinté dataté sau nedatatd, prevederi din alte publicat Aceste referinte normative sunt citate in locurile corespunzétoare din text, iar publicatile sunt lstate Tn cele ce urmeaza. Pentru referinjele datate, amendamente sau revizuirile uiterioare ale oricdreia din aceste ublicatii se aplica prezentului standard european numai cénd sunt incorporate tn acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referinfele nedatate, se aplicd cea mai recent edifie a publicatiel la care se face referinfa ( inclusiv amendamente ). EN 196-1, ‘Methods of testing cement ~ Part 1 : Determination of strength. EN 196-2, ‘Methods of testing cement — Part 2 : Chemical analysis of cement. EN 196-3, Methods of testing cement — Part 3 : Determination of setting time and soundness. EN 196-21, Methods of testing cement ~ Part 21 : Determination of the chloride, carbon dioxide and alkali content of coment. EN 206-1 :2000, Concrete ~ Part 1: Specification, performance, production and conformity. EN 12390-2, Testing hardened concrete - Part 2 : Making and curing specimens for strength te EN 12390-3, Testing hardened concrete Part 3 : Compressive strength of test specimens. EN ISO 9903 -2, Water quality ~ Determination of alkalinity — Part 2: Determination of carbonate alkalinity (ISO 9963-2: 1994). ISO 4316, Surface active agents - Determination of pt of aqueous solutions - Potentiometric ‘method. 180 7890-1, Water quality — Determination of nitrate - Part 1: 2,6 — Dimethylphenol ‘spectrometic method. 4 ‘nna eas dn spate San FulTeC0 View (0202006 ASRO & Bue Priel Soe apne 60.20SREN 1008 3 Clasificarea tipurilor de apa 8 2 8 g a {In general aptitudinea de utilizare a apei pentru producerea betonulul depinde de originea ei. Se pot distinge urmatoarele tipuri 3.1 Apa potabila Aceasta apa este considerata drept corespunzatoare pentru utlizare in beton. O astfel de apa nu necesita nici o tncerare. ezevs ao ‘zo0zrzorez 3.2 Apa recuperata din procese (tehnologice) din industria betonului ‘Aceasta apa definité la A.2.1, in mod normal va fi corespunzatoare pentru utlizare in beton, dar trebuie st ‘se conformeze cerintelor anexei A. 3.3 Apa ‘Aceasta apa poate fi corespunzatoare pentru utilizare in beton, dar trebuie incercat8, surse subterane 3.4 Apa de suprafafa naturala gi apa uzat industrial Aceasté apa poate fi corespunzatoare pentru utlizare in beton, dar trebule incercata 3.5 Apa de mare sau apa salmastra Aceasta apa poate fi utiizata pentru beton faré armaturd sau alt metal Inglobat, dar in general nu este ‘corespunzétoare pentru producerea de beton armat sau precomprimat. Pentru beton cu o armaturé de ofel sau metal inglobat, continutul total de cloruré permis Tn beton este factorul determinant. 3.6 Apa uzata ‘Aceasta apa nu este corespunzatoare pentru ulilizare ih beton. 4 Conditii 44 Generalitati ‘Apa pentru utiizarea in beton trebuie s8 se conformeze conditjlor de la 4.2, 4.3.1, 4.3.2 si 4.3.3. De ‘asemenea, apa trebuie s& se conformeze fie conditjlor chimice de la 4.3.4 fie condifilor pentru timpul de prizd si rezistenté la compresiune dela 4.4. ‘Apa furnizata ca apai potabild se considera ca se conforieaza condiilor din prezentul standard, Cand apele urmeaza sai fie combinate (a se vedea A.2.2.), condiile se aplicd la apa combinata, NOTA — Apa care se conformeaza Ditectivel Europene 98/893/EC este apa potabil gi prin urmare consideratl ‘corespunzatoare pentru ulizare in beton. 42 Evaluare preliminara ‘Apa trebuie examinaté in conformitate cu procedeele de incercare enuntate in tabelul 1. Apa care nu se conformeazé unei sau mai multor conditi din tabelul 1 poate fi folosita numai daca se poate dovedi ca este corespunzatoare pentru utilizare in beton conform 4.4. ona exes ster Stand Fula View 200-2008 ASRO & Bun roe Sette agen 20,6 SREN 1008 5 5 3 ‘Tabelul 1 ~ Condifii $i procedee de incercare pentru o examinare preliminaré 3 a apel de prepara 2 mae Tas E incercare 8 1 [Using grasinr Numal mull de urme viibie Bi & 2[ Detergent (rice spuma trebuie sé dispard ta max minute. [6.1.1 z 3] Culoare ‘Apa nu din sursele casificate la 3.2: Culoarea | 617 2 trebuie evaluata caltatv ca galben pal sau mai pal 8 4 | Substanie a suspensie [Apa din surse clasicate la 32 Aa z ‘Apa din alte surse: 6.14 8 Sediment de max. 4 ml, 3 | Miros ‘Apa din surse casifcate la 32 ora Nici un miros cu exceptia miresului permis pentru pa potabila si un usor miros de ciment si acolo unde zgura de furnal e prezenta in apa, un miros Ugor de hidrogen sulturat. ‘Apa din alfe surse. Nici un Wiros, cu exoepla mirosului permis pentru apa potabiis. Fara miros de hidrogen sulfurat dupa edéugarea aciduui clothe 6_| Acai pH 24 614 7 | Substanfe humioe Culoarea tebuie evaluaté calfatw ca maro-galbut —] 61.2 sau mai deschisa, dupa adaugare de NaOH 4.3 Proprietati chimice 43.4 Cloruri Continutul de cloruri al apei, incercat in conformitate cu 6.1.3 si exprimat ca Cl, nu trebuie s8 depageasca nivelurile date in tabelul 2, doar daca se poate demonstra ca continutul de clorura al betonului nu depageste valoarea maxima pentru clasa specificatd selectata din 5.2.7 al EN 206 ~1: 2000. ‘Tabelul 2—Continut maxim de clorura al apei de preparare ; ; Confinut maxim de Wetodi de eee clorura: mgi incercare Beton precomprimat sau pasta 500 Belon cu armatura sau metal Inglobat “000 613 Beton fara armatura sau metal inglobat 4500 432 Sulfati Continutul de sulfa al ape, incercat in conformitate cu 6.1.3 gi exprimat ca SO,” nu trebuie sa depaseasca 2000 mgt 433° Alcalil Daca tn beton se utilizeazé agregate reactive fat de alcali, apa trebuie Incercaté in ceea ce priveste cconfinutul de alcalii al acesteia conform 6.1.3. Confinutul de oxid de sodiu echivalent al apei nu trebuie sa depaseasca in mod normal 1500 mall. Daca se depaseste aceasta limit, apa poate fi folositd numai daca ‘se poate dovedi ca s-au luat masuri de prevenire a distrugerilor prin reactiialcali-silice NOTA ~ A se vedea Raportul CEN CR 1901 “Speciicai i recomandari regionale pentru evitarea reactor silicatioa cdaundtoare din beton. sg exes dn aplat SturFulT@C0 View) 2003-2008 AERO & Bu Pre! Sobre Paia.an20ina entas dn pester FulT oO Vew 2) 200 2008 ASRO Bu Pot Sobre SREN 1008 434 Contaminare nociva In primul rand, se pot efectua tncercari calitative pentru zaharuri, fosfti,nitrai, plumb gi zinc. Daca detorminarie caltative prezinté un rezuitat poz, fie se determina cantitatsa subsiantel tespectine fe oe cefectueaza incercari pentru timpul de pri si rezistenta la compresiune Daca se alege analiza chimica, apa trebule s& se conformeze lmitelor date tn tabelul 3, ‘Tabelul 3 - Condit pentru substante nocive Confinut maxim Substanta Metoda de incercare Zaharuri Fosfafi: exprimat ca P05 | Nitrati: exprimat ca NOs 500 613 Plumb: exprimat ca Pb™ 100 Zinc: exprimat ca Zn™ 100 44 — Timp de prizé gi rezistenta Cand este Incercat in conformitate cu 6.1.4. timpul de priza initial obfinut pe probe realizate cu apa nu trebuie sa fle sub 1 h si nu trebuie sa difere cu mai mult de 25% de timpul de priza inital obtinut pe probe realizate cu apa distilata sau deionizata. Timpul de prizé final nu trebuie s& depaseasca 12h $i nu trebuie $8 difere cu mai mult de 25% de timpul de prizé final obtinut cu apa distilata sau deionizata, Rezistenta la compresiune medie la 7 zile a probelor de beton sau mortar, realizate cu apd, trebule si fie cel putin 90% din rezistenta la compresiune medie a probelor corespunzatoare realizate cu’ apa distlata sau deionizata, 5 Prelevare Trebuie Iuaté 0 prob’ de apa de minimum § |. Proba trebuie identificaté tn mod corect gi trebuie sa fle Feprezentativa pentru apa care urmeaza sa fie folosita, luéndu-se corespunzator in consideratie efectele posibile ale fiuctuatilor sezoniere. Proba trebuie depozitata intr-un recipient curat si etang. Recipientul trebuie spalat cu apa de la sursd inainte de umplerea la capacitate cu proba de apa. ‘Apa trebuie incercata in maximum 2 sptaméini de la prelevare, 6ze¥t ao ‘soozrzorez ‘1861 TUS aUOD GINA ‘o's Pages 94.20SREN 1008 6 — incercare 6.1 Metode de incercare 6.41.1 Evaluare preliminara © mica subproba trebuie evaluata cat mai curénd posibil dupa momentul prelevari, in cea ce priveste uleiul Si grasimile, detergenti, culoarea, substantele in suspensie, mirosul si substantele humice. Se readuce in suspensie orice material care ar fi putut s& se depuna, agitand proba. Se toarna 80 mi de proba intr-un cilindru gradat de 100 mi, Se etangeaza cu un dop corespunzaitor gi se agité riguros cilindrul timp de 30 s. Se miroase proba pentru a identifica altele mirosuri decat cele ale apel curate. Dacd exista Gubii in privinfa mirosului, se Incearcé apa in ceea ce priveste nivelul mirosului in conformitate cu reglementérile nationale pentru apa potabila. Nivelul mirosului apei trebuie s fie mai mic decat nivelul maxim acceptat pentru apa potabil. Se observa suprafata in ceea ce priveste spuma. Se agaza cilindrul in Pozitie dreapta, intr-un loc fara vibrati gi se las in aceasta pozitie timp de 30 min. Dupa 2 min se verificd Prezenta in continuare a spumei si urme de orice fel de uleluri sau grasimi. La sfargitul celor 30 min se Noteaza volumul aparent al materialelor solide depuse si culoarea apei. Se masoara pH-ul folosind o hartie. Indicator, sau un pH — metry. Apoi se adauga 0,5 ml acid clorhidric, se amestecd gi se miroase sau se fac Incercari privind prezenta hidrogenulul sulfurat. 6.1.2 Substante humice Se introduc § ml din proba intr-o eprubeta. Se aduce la 0 temperatura intre 15° C si 25° C prin pastrarea sa in interior. Se adauga § mi de solutie de hidroxid de sodiu 3%, se agité gi se lasa timp de 1 h. Se observa culoarea, Urmatoarele metode de incercare descriu modurile de lucru de referinja pentru analiza chimicé mentional In caz de tigi, se foloseste numai modul de lucru de referinta: Cloruri Extrase relevante din EN 196-21 Sulfati Extrase relevate din EN 196-2 Alcali Extrase relevante din EN 196-21 Zaharuri Conform standardelor valabile la locul utiizaril Fosfati Conform standardelor valabile la locul utlzarii Niteagi 10 7890-1 Plumb Conform standardelor valabile la locul utiizatil Zine Conform standardelor valabile la locul utlzarii 1.4 Timp de priza si rezistenta Se aplica urmatoarele metode de incercare: Timp de priza al pastel EN 196-3 Rezistenta prismelor de mortar EN 196-1 Confectionarea epruvetelor de beton EN 12390-2 Incercarea epruvetelor de beton EN 12390.3, ‘9 tes cn pat Stance FuTeCO View) 200 2008 ASRO 8 Bu Project Sober 6zErt ao ‘zo0zreorez ‘821 Tus duOo GUNG “o's Pages 1860.20SREN 1008 Pentru incercarile de rezistentd, se pregatesc trei probe de mortar sau de beton, folosind apa in curs de ‘examinare si apa analizata. Rezultatele Incercarilor trebuie comparate cu rezultatele incercarilor pe probe similare realizate folosind apa distilaté sau deionizata. 6.2 — Frecventa incercarilor Se aplica urmatoarele frecvenfe pentru incercarea apei Apa potabila Nicio incercare; 6zert a9 ‘sovzrzorez ‘Apa recuperata din procese (tehnologice) din industria betonului (definita in A.2.1) Incercare in conformitate cu anexa A; ‘Apa din surse subterane, apa naturald de suprafata gi apa industriald uzata. Incercare tnaintea prime! utlizéri si dupa aceea lunar pana cnd se realizeaza o bund cunoastere a fluctuatiel compozitiei apei. Dupa aceea se poate adopta o frecventa mai mic’; ‘Apa de mare si apa salmastra Incercare inainte de prima utlizare, apoio data pe an si ori de cate ori este nocesar. 63 Evaluarea conformitatii Conditile date in prezentul standard se exprima ca valori absolute, Pentru conformitate, apa de preparare trebuie sa indeplineasca conditjile date in capitol 4 7 _ Raport de incercare Raportul de incercare trebuie s8 confind urmatoarele informati a) o descriere a tipului sia sursei de apa; b) locul prelevarii; ©) durata gi data prelevarii; 4d) _numele laboratorului si al persoanei responsabile cu incercarea; ©) data incercaii; f)rezultatele incercairior si comparatia cu condifile prezentului standard, i eres cn oleate Stand FuToCO ewe 20092006 ASRO & Ble Pj Setar apna 1 n20SREN 1008 Anexa A (normativa) Conditii pentru utilizarea apei recuperata din procese tehnologice din industria betonului A1— Domeniu de aplicare 6zeh1 a9 ‘zoozreorez ‘Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului se utlizeazd singurd sau In amestec cu alta apa ca apa de preparare, A2 Termeni si definitii ‘A241 Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului ‘Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului cuprinde: = apa care a fost o parte excedentara a unui beton; ~ apa folosité pentru a curata interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale camioanelor malaxoare sau agitatoarelor si pompelor de beton; + api tehnologicd de la debitarea cu ferastraul, macinarea s/insuflarea cu apa a betonului intarit; > apa extrasa din betonul proaspat in timpul fabricarii betonulu, ‘Apa poate filuata din: ~ _ bazine prevéizute cu utlaje corespunzétoare care distribuie substantele solide in mod uniform in toata apa; = bazine de sedimentare sau instalatii similare, cu conditja ca apa s& ramana tn bazin un timp suficient pentru a permite solidelor sa se depuna in mod corespunzator. NOTA ~ Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului contine concentatidiferite de particle foarte fine, a cdror dimensiune este in general sub 0,25 mm. A22 Api combinata ‘Apa combinata este un amestec de apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului si apa de alta origine, 2.3 Beton si mortar excedentar Betonul excedentar este betonul proaspat, rémas dupa punerea in opera sau descéircat din betoniere dup curafarea instalatiei de betoane. Betonul excedentar include gi orice beton proaspat care se recupereaza in timpul curatiri camioanelor gi a pompelor de beton. Mortarul excedentar poate fi considerat in acelasi mod ca gi betonul excedentar. 10 | os tas seat Sen FulfeaC0 View 620322006 ASRO Bu Pac Sob Page 124.20SREN 1008 A2.4 Agregate recuperate ‘Agregate recuperate sunt agregate recuperate din procese de reciclare. NOTA — Agregatele recuperate pot fi utiizate tn conformitate cu EN 206-1:2000, 6.2.3.3, A3_ Limitari privind utilizarea apei recuperate din procese tehnologice din industria betonului ‘Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului sau apa combinaté poate fi ullizata ca apa de preparare pentru beton cu sau fara armaturé sau metal inglobat si de asemenea pentru beton brecomprimat, cu conditia asigurand indeplinirea urmatoarelor conditi: 1) Masa suplimentara de material solid din beton rezultata la utlizarea apei recuperate din procese tehnologice din industria betonului trebuie sa fie mai micd de 1% (mim) din masa totald a agregatelor prezente tn beton, 2) Influenta posibila a utlizarii acestel ape trebvie Iuala in consideratie, daca se cer condi speciale pentru betonul care urmeaza a fi produs, de exemplu beton arhitectural, beton precomprimat, beton cu aer antrenat, beton expus la medii agresive etc. 3) Cantitatea de apa recuperata trebuie repartizat ct mai uniform posibil In productia unel zie, La unele procese de productie se poate utiliza o cantitate mai mare de material solid, cu conditia sd se poaté ‘demonstra o comportare satisfacatoare in beton. A4 Conditi ‘A4 Date generale Toaté apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului sau apa combinaté utlizata in beton ‘trebuie sa se conformeze conditilor specificate in capitolul 4 si urmatoarelor condifi A42 Depozitare ‘Apa depozitata trebule protejata corespunzator impotriva contaminari A.4.3 Distribufia materialulul solid in apa Se prevede un mijloc corespunzétor de asigurare a unei distribufiiuniforme a materialului solid in apa recuperata cu 0 densitate mai mare de 1,01 kgll Se poate considera c8 apa cu o densitate mai micd sau egal cu 1,01 kgjl contine cantitati neglijabile de material solid ‘A44 Masa materialului solid prezent in apa recuperata Masa materialului solid prezent in apa recuperata trebuie estimata conform tabelul A.1, pe baza densité! cestuia. Materialul solid $i apa trebuie luate In considerare la proiectarea betonului " Ts doo TUNE “o's 6zent ao ‘zooerzoree aps Snead Fue View (20082008 ASRO 8B Pet Soe Pape 939.29‘Schema de incercare a apei de preparare pentru beton Anexa B {informativa) NOTA ~ Aceasta schema de incercare are scopul de @ propune numai un mod practic de Prevederile standardulu trebuie sa fe inlotdeauna preponderente, Se accepta apa Se respinge apa Asse vedea anexa A ‘Se merge la 6 Se foloseste numai pentru beton far armaturd sau metal inglobat. ‘Se merge la 28 sau se respinge apa ‘Se merge la 28 sau se respinge apa ‘Se merge la 28 sau ‘se respinge apa ‘Se merge la 28 sau se respinge apa Se merge la 28 sau se respinge apa Se merge la 28 sau se respinge apa Se merge la 28 sau se respinge apa Tipuri de apa © ca [[ipaporn € € da da da da da da da da da da ea 3 4 5 > a | “Ape uzate ‘Apa recuperala din procese din Industria betonului sau apa combinata "[- Apa din surse subterane - Apa natural de suprafaté si apa industriala uzata ‘Apa de mare sau apa salmastra. Evaluare preliminara 6 Ul I] Uleiur gi grasimi: urme vizibile Detergenti: spuma stabil Culoare: mai inchisé decat galben pal 10 — 2 >4 mi Substante in suspense: Miros: miros puternic altul decat mirosul apei potabile Acizi: pH <4 ‘Substanje humice:culoare mal inchisa decat maro galbul 13 | ra ease dn ape Stanr FuTodC View (6208 2006 ASRO 8B Projet Soars SREN 1008 ‘ncercare a probelor de apa. 6zert ao ‘zoozreorez ‘Ise Tes duOo GING “o's A se vedea de asemenea capitolul 4 Pentru casetele de la 6 pand la 12 a se vedea de asemenea si tabelul 1 Daca este prezenta zgura, a se vedea de ‘asemenea tabelul 1 randul 5SR EN 1008 Se accepta apa Nu se accept apa cu excepfia cazulul cand nivelul maxim de cloruri permis in beton nu este depasit Nu se accept apa ‘Se accept apa cu exceptia cazulul ‘cand se sconteaz 88 se foloseascd agregate atacabile de caitre alcalii_ in beton, Se accepta apa Se accepta apa ‘Se accept apa ‘Se merge la 28 € da Incereari chimice Incercare conform 4.3. ( Filtrare: se utiizeaza un fitru cu membrana 0,45um si se utiizeazé un fitrant pentru alte incercéri) [rs] Saas dzovae <100 mg Continutul de clorura 14 | depaseste nivelurile date in tabelul 2 Fe Confinut de sulfat > 2000 mi Continutul acidului de sodiu 16] echivalent al apei depaseste 1500 magi | | NaCl < 100 mg. 47] Substante dizolvate 18 Subslante dizolvate NaClNa,SO, < 100 magi. Substante dizolvate 19 | ~NaCi -Na,SO,~Na,CO, <100mg/1 Contaminari daunatoare Fie! a) Se determina infiuenta asupra timpului de priza si a rezistentei b) Se efectueaza analize chimice calitative. incercari calitative penta: ~ Zaharuri - Fosfafi Nitra - Plumb Zinc 20 4 Pagina eas cn slcae Sand Ful e4D Vw) 2008-2008 SRO & Bu Prot Seva ‘Apa poate fi folosita daca se poate dovedi ca continutul de cloruri in beton ru depaseste valorile maxime pentru clasa specificata, selectatd din 5.2.7 al EN 206-1:2000 6241 a9 ‘Looze0re 1821 TUS auOO GINA 'o'S Daca se depaseste aceasta limits gi se folosesc agregate reactive fat de alcalii, apa poate fi utilizat numai daca se poate dovedi ca s-au luat ‘masuri pentru prevenirea reactilor alcali-silice de deteriorare. A se vedea Raportul CEN CR 1901, Cantitatea de NaCl se calculeaza resupundndu-se c& cantitatea de Cl din apa este prezentd ca NaCl. Cantitajle de Na,SO, si NasCOsse calculeaza presupunandu-se c& sulfa i carbonatli sunt prezenti ca sérurile lor de sodiu. b) > Semerge la 20 (continuare)Se accept apa Se merge la 28 Nu se accept apa Nu se accept apa Nu se accept apa Nu se acoepté apa Nu se accept apa Se accept apa Nu se accept apa Nu se accepta apa € € da a) da da da da da da da Thoercarie caltatve sunt negative Fie: a) Se determina influenta timpului de prizd si a rezistentei ») Se efectueazd analize chimice calitative, esupra 2 Zahara > 100 mgt Fosfati (exprimali ca Pz0,) > 100 23 moll. 2a] Niall (exprimayi ca NOgy > 500 mgfh Plumb (exprimat 6a PB") >100 mg [os] 2h exprimat ca za") ——] 26 > 100 mgil. Thcercarile cantitative dovedesc ca 27 | contaminarea ramane sub nivelurile din tabelul 3 Timp de priza gi rezistenta Timpi de przé nu iadepliness —_] ,, conditile de ia 4.4 ‘29 | Rezistenta nu indeplineste conditile de la 4.4 id Daca proba dumneavoastra nu ‘rece de una din incercéirile specificate in casetele 6 pana la 30 | 2, inclusiv, se merge la incercari chimice si se efectueaza incercéiile indicate in casetele 13 pana la 19, inclusiv, ‘Se accepta apa, 15 one wat in spn tsar Flex Viw () 2050-2008 AGRO Be Pret Sofware ») SREN 1008 > Se merge la 22 > Se merge la 29 > Se merge la 30 6zeP1 a9 ‘zo0zZoNez 821 TUS ANOS GUNE 3'sSREN 1008 Anexa C (informativa) Tus goo auna'o's Metode de incercare recomandate g s ‘Acolo unde nu se mentioneaza in incercare sau in standardele de referinta din capitolul 2, se pot folosi = urmatoarele metode de incercare: 8 [pA 150 4316 8 ‘Carbonat gi bicarbonat ISO 9963-2 Nasik Iso 9964 Zahara (semijcaltativa Mullshy « -naftol canttativa Se foloseste 0 metod’ convenité pe plan national Zine ca Zr (semijcaltativa Reactie de culoare prin rhodanat ~ mercur - amonity canttativa Se foloseste o metoda convenité pe plan national Plumb ca Pb (semicalitativa Se foloseste o metoda convenita pe plan national cantitativa Se foloseste o metoda convenitd pe plan national L__—__-_"rre—rr——r—v——rr~r—r~Evr—rrivaorss | 16 Pag eran napa Stand FulTeaC0 View (292008 ASRO Bu oj Sobre Pani 8.20SREN 1008 Bibliografie [1] 75/440/EEC, European directive: "Quality of surface water for production of potable water” [2] 98/83/ EEC, European directive: "On the quality of water intended for human consumption". [3] CEN Raport CR 1901, Regional specifications and recommendations for the avoidance of damaging alkali silica reactions in concrete" 62e¥1 GO ‘L00z20RZ 1821 TUS AOD TUNE "S'S EN 197-4, Cement - Part 1 : Composition, specifications and conformity criteria for common cements. EN 12350-1, Testing fresh concrete — Part 1: Sampling EN ISO 7887, Water quality - Examination and determination of colour (ISO 7887:1994) 1SO 6878, Water quality — Spectrometric determination of phosphorus using ammonium molybdate. 180 9280, Water quality — Determination of sulphate - Gravimetric method using barium chloride. ISO 9297, Water quality ~ Determination of chloride ~ Silver nitrate titration with chromate indicator ( Mohr's method) {SO 9964-1, Water quality ~ Determination of sodium and potassium ~ Part 1: Determination of sodium by atomic absorbtion spectometry 'SO 9964-2, Water quality — Determination of sodium and potassium ~ Part 2: Determination of potassium by atomic absorbtion spectometry. 1SO 9964-3, Water quality ~ Determination of sodium and potassium — Part 3: Determination of sodium and potassium by flame emission spectrometry. 1SO 10530, Water quality ~ Determination of dissolved sulphide ~ Photometric method using methylene blue. 7 2) axa cn scete Sar FulT CO View 20-2006 ASRO Bue Projet Sowa Page 198020Standardul european EN 1008:2002 a fost adoptat ca standard roman de comitetului tehnic CT 321- Beton si prefabricate de beton Membrii Comitetului de Lectura care au verificat versiunea romana a acestui standard european 8 é g g g s § 8 5 EN 1008:2002: dl Traian Ispas Presedinte al comitetului tehnic CT 321- Beton si prefabricate de beton dl. Stefan Popa PROCEMA SA Secretar al comitetului tehnic CT 321 - Beton si prefabricate de beton dna, Ecaterina Arama 2 Expert ASRO Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Uttlzatoril standardului sunt raspunzatori de aplicarea corectd a acestuia Este important ca utiizatorii standardelor romane sa se asigure c sunt in posesia ultimel edit si a tuturor modificzior. Informatile referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane si in Buletinul Standardizéii Modificari dupa publicare ‘Amendamentul Buletinul Standardizérit Punetele modificate Nefan ‘a eas napa Star FulT C0 View) 200.2008 ASRO & Bun Proje Scare