Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. ARGUMENT
Devenit unul dintre principalele mijloace de transport datorita avantajelor sale evidente,
automobilul impune in mod continuu ridicarea performantelor de economicitate, durabilitate si
fiabilitate.
Realizarea acestor probleme conditioneaza urmatoarele cerinte pe care automobilul
trebuie sa le satisfaca:
-dezvoltarea unor puteri cat mai ridicate la gabarite reduse si greutati minime in
conditiile unui cost redus si asigurarii economicitatii in exploatare;
-siguranta in functionare;
-durabilitate si fiabilitate cat mai ridicate;
-posibilitatea tipizarii elementelor componente de servire comoda si sigura .
In prezent, pentru a micsora timpul de scoatere din functiune a automobilelor, prin
aducerea lor din locurile sau zonele unde acestea sunt exploatate la statiile de diagnosticare, au
fost realizate puncte mobile de diagnosticare, instalandu-se aparatura necesara pe sasiuri
speciale.
Desi se aplica sistemul preventiv planificat de verificare si intretinere tehnica, in
procesul de exploatare apar numeroase defectiuni ce trebuie rezolvate pe parcurs, cu sculele si
aparatura existenta la bordul automobilului. Cel care trebuie sa depisteze defectiunea este
conducatorul auto si, cel mult, mecanicul auto aflat in apropiere.
De aici rezulta obligatia pentru conducatorii auto, amatori sau profesionisti, dar mai ales
pentru mecanicii auto de a poseda cunostinte temeinice de constructie, diagnosticare,
intretinere si reparare a automobilelor. De cunostintele si experienta lor depind usurinta sau
greutatea descoperirii defectiunii, stabilirea cauzelor care au determinat-o, si mai ales,
remedierea acesteia.
In ideea ca, pe viitor imi voi aduce aportul la satisfacerea acestor cerinte, am intocmit
lucrarea”Constructia, diagnosticarea, intretinerea si repararea cutiei de viteze clasice” in vedera
sustinerii examenului de certificarea competentelor profesionale- nivel 2.
Lucrarea cuprinde:
- constructia cutiei de viteze clasice;
- diagnosticarea cutiei de viteze clasice si prezentarea diagramei de diagnoza;
- principalele operatii de intretinere;
2
- defectele in exploatare;
- demontarea, repararea, asamblarea si rodarea cutiei de viteze clasice;
Alaturi de competentele generale obtinute prin studierea obiectelor de specialitate ,
aceasta lucrare ma ajuta la dobandirea de cunostinte si deprinderi practice necesare practicarii
meseriei de mecanic auto.
3
II. MEMORIU DE PREZENTARE
Solutia cu roti dintate culisante se utilizeaza numai pentru treapta I de viteza si mersul
inapoi, la autocamioane si autobuze.
Schema de organizare a unui mecanism reductor depinde de destinatia automobilului si de
cerintele de exploatare ale acestuia.
Se deosebesc mecanisme reductor cu 3, 4, 5 sau mai multe trepte de viteza, avand rotile
deplasabile sau in angrenare permanenta.
Functionarea mecanismului reductor cu patru trepte
Treapta de Roti
viteza 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 d
PM x x
I x x x x
II x x x x
III x x x x
IV x x x
MI x x x x x x
Pozitia neutra a manetei cutiei de viteze corespunde punctului mort ( PM), cand motorul
functioneaza, dar automobilul sta pe loc.
Treapta de mers inapoi (MI) se obtine prin intercalarea unor roti dintate intre rotile treptei I.
In acest caz sensul de rotatie al arborelui secundar se va inversa si deci si sensul de mers al
automobilului.
La automobilele organizate dupa solutia clasica ( motor fata- punte motoare spate), arborele
primar si secundar se gasesc in prelungire si se poate obtine priza directa cupland cei doi arbori
prin intermediul unui cuplaj. Astfel miscarea se transmite direct de la arborele primar la
arborele secundar.
La autoturismele organizate dupa solutiile “totul in fata” sau “totul in spate”, intrucat nu se
poate realiza coaxialitatea arborilor primar si secundar, treapta de priza directa lipseste. In acest
caz, mecanismul reductor al cutiei de viteze este prevazut cu
arborele primar, cuplat cu arborele ambreiajului printr-un manson si, arborele secundar montat
sub arborele primar. Arborele secundar este si arborele transmisiei principale, fiind prevazut cu
pinionul de atac pe capatul de iesire din mecanismul reductor al cutiei de viteze.
Comanda treptelor se poate face manual sau cu servocomanda. Comanda manuala poate fi
directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze, sau la distanta, cu maneta pe coloana volanului.
6
In cazul mecanismului de comanda a treptelor cu maneta pe capacul cutiei de viteze,
maneta este prevazuta cu o nuca sferica pentru a putea oscila in locasul sferic al capacului.
Tijele pe care sunt fixate furcile pot culisa in locasurile respective din capac. La randul lor,
furcile sunt prevazute cu locasuri in forma de U, in care poate patrunde capatul inferior al
manetei. Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte. Nuca sferica este apasata in locasul
sau de un arc.
Pentru a cupla o anumita treapta de viteza, este necesar sa se deplaseze maneta, in plan
transversal, astfel incat capatul ei sa patrunda in locasul furcii de pe tija corespunzatoare treptei
respective. Apoi prin deplasarea manetei in plan longitudinal,
tija culiseaza impreuna cu furca fixate pe ea, care intra in locasul rotilor sau mufelor treptei
respective, deplasandu-se si realizand, astfel, cuplarea treptei de viteza.
Pentru fixarea treptelor, fiecare tija culisanta are pe partea superioara trei locasuri
semisferice in care poate intra o bila, apasata de un arc. Locasurile extreme corespund celor
doua trepte pe care le realizeaza furca fixata pe tija respectiva, iar cel din mijloc corespunde
pozitiei neutre. Distantele dintre aceste locasuri trebuie astfel alese, incat sa asigure angrenarea
rotilor pe toata lungimea dintilor. Tensiunea arcului trebuie sa aiba o astfel de valoare incat bila
sa nu permita deplasarea de la sine a tijei culisante respective (datorita vibratiilor sau fortelor
axiale produse la angrenarea rotilor), ci numai datorita efortului depus de conducatorul auto.
Zavorarea treptelor de viteza se obtine prin practicarea unui locas lateral in fiecare tija,
astfel incat boltul sa impiedice cuplarea simultana a doua trepte. Unele scheme de organizare
prevad in locul boltului cate doua bile.
Tijele culisante pot fi dispuse in acelasi plan, sau in plane diferite. In pozitia neutra, toate
locasurile sunt colineare, iar intre zavoare si locasuri exista un joc(j). In cazul deplasarii tijei
extreme pentru realizarea unei trepte de viteza, ea va actiona asupra zavorului, care intra in
7
locasul tijei centrale si deplaseaza stiftul spre dreapta. Acesta, la randul sau va obliga zavorul
sa intre in locasul tijei, anuland jocul j. Astfel tijele sunt blocate, impiedicandu-se cuplarea
simultana a doua trepte de viteza.
Nr.c
rt. Defecte Cauze posibile Mod de remediere
1.1.Uzura rulmentilor arborelui Se inlocuiesc partile uzate
conducator si condus. ale mecanismului de fixare.
1.2.Uzura dintilor pinioanelor, a
canelurilor, a fixatorilor si axelor
1. Autodecuplarea glisante.
cutiei de viteze. 1.3.Pinioane incomplet cuplate.
1.4.Reglaj incomplet al
mecanismului de cuplare si
zavorare.
2.1.Ambreiajul nu decupleaza Reglarea ambreiajului.
2. Zgomot la complet. Demontarea cutiei de viteze
schimbarea 2.2.Sincronizatoare defecte. si inlocuirea
vitezelor (pinioanele 2.3.Lipsa lubrifiantului in cutia de sincronizatoarelor defecte.
“caraie”). viteze Completarea lubrifiantului in
2.4.Uzarea sau deteriorarea carterul cutiei de viteze.
rulmentilor arborilor. Inlocuirea pieselor defecte.
2.5. Montaj prea strans.
2.6. Spargerea corpurilor de
8
rostogolire ale rulmentilor.
2.7.Ruperea danturii rotilor dintate.
3. Schimbarea 3.1.Deformarea furcilor de Inlocuirea elementelor uzate
vitezelor se face schimbare a vitezelor. sau deteriorate.
greu. 3.2.Uzura mecanismului de
zavorare.