9.Evoluția clinică în traumatismul mecanic.

Trauma mecanică acută cauzată de muşcare sau deteriorare instrumentală se întîlneşte rar. Se
manifestă clinic sub formă de hematoame(hemoragie intratisulară cu epiteliu intact), eroziuni sau
ulceraţii.
În caz de hematom, în locul traumatizării apare durere temporară (de 1—3 zile), însă cînd
epiteliul este lezat apare o eroziune dureroasă şi ulcer cu infiltraţie tisulară.
Plaga se infectează-şi trece într-un ulcer cu evoluţie trenantă şi rebelă.
Lezarea mucoasei în urma factorilor mecanici cu acţiune cronică se întîlneşte mai frecvent la
senili. Ea apare de pe urma diminuării turgorului mucoasei şi înălţimii muşcăturii în rezultatul
erodării ţesuturilor dentare dure, lipsei sau deplasării dinţilor. La cei vîrstnici procesul de
regenerare este redus, din care cauză cicatrizarea este lentă.
Modificările apărute în mucoasă un timp îndelungat nu provoacă careva suferinţe, însă deseori
pacienţii au senzaţii de disconfort, o durere,uşoară, tumefiere.
Examenul mucoasei relevă inflamaţie catarală (edem, hiperemie) deteriorarea ei
(eroziuni,ulceraţii), modificări de tip proliferativ (hiperplazia papilelor şi marginii gingivale),
hiperplazia papilelor linguale de tip papilomatos, hiperkeratinizarea (leocuplazia).
Aceste modificări pot fi şi mixte. Se va tine cont de faptul, că odată cu trauma, mucoasa se
expune unei agresiuni din partea florei microbiene bucale,ceea ce asemenea se reflectă asupra
tabloului clinic.
Mai frecvent în traumele cronice se instalează o inflamaţie catarală ;hiperemie, edem infiltrat,
proliferație.
Manifestarea acestor modificări sînt în raport cu forţa şi durata acţiunii agentului cauzal (iritativ).
Astfel, procesul poate fi însoţit de o exsudare (la început de tip seros, iar apoi purulent). ,
Evoluţia procesului poate fi acută sau cronică. Inflamaţia acută durează 10—14 zile şi, după
suspendarea excitantului, cedează. Cînd are loc supuraţia mucoasei, straturile ei superficiale se
dezagregă şi erodează
Dacă nu se vor efectua măsuri terapeutice, pe fundalul inflamaţiei cronice apar ulcere sau
sectoare hipertrofiate, care cu timpul se pot maligniza

10.Tratamentul și profilaxia traumelor mecanice.

Tratamentul constă in înlăturarea iritantului, prelucrarea ulceraţiilor cu antiseptice, se prescriu
spălături, gargarisme abundente.
În cazul cînd ulceraţiile sînt dolore se aplică substanţe anestezice. Ţesuturile necrotizate de pe
fundul ulceraţiei se înlătură mecanic în prezenţa anestezicelor sau cu ajutorul enzimelor
proteolitice. Se administrează aplicații de medicamente cu efect keratoplastic (vitaminele A şi E,
ulei de măceș, uniment de tezan etc.). Se efectuează asanarea minuţioasă a cavităţii bucale.
Leziunile provocate de protezele dentare se manifestă frecvent sub formă de hiperemie, eroziuni
sau ulceraţii, care dispar odată cu corecţia protezelor.
Volumul şi durata tratamentului depind de gravitatea şi dimensiunile leziunii traumatice, de
depistarea şi înlăturarea oportună a factorului traumatizant.
În scopul preîntâmpinării infectării sectorului de mucoasă traumată, se indică lavaj cu diferiţi
antiseptici, aplicaţii cu substanţe antiseptice, keratoplastice. În cazul plăgilor profunde şi extinse,
se practică suturarea lor.

11.Tabloul clinic în evoluția leziunilor chimice acide.

Arsurile provocate de acizi duc la dezvoltarea necrozei coagulaţionale, locul lezat se acoperă cu
membrane indurate de o culoare brună-roşietică (în cazul acidului sulfuric), fie gălbuie (acidul
azotic), sau alb-cenuşie (alţi acizi).
Membranele aderă tenace la ţesuturile subiacente şi se prezintă situate pe un fond de inflamaţie a
mucoasei, cu edem şi hiperemie pronunţată..
În cazul arsurii cu acizi se foloseşte apă cu săpun, apă de var de 1%, oxid de magneziu cu apă,
soluţie de 0,1% de amoniac (15 picături la un pahar de apă).

12.Caracteristica clinică în evoluția leziunilor cu baze alcaline.

Arsurile cu alcalii produc necroza de colicvaţie (umedă) a mucoasei, pelicule dure nu se
formează, de obicei ţesuturile necrozate au o consistenţă de piftie.
Leziunea este maiprofundă decît cea provocată de acizi. Necroza poate atinge toate
straturilemucoasei mai ales în regiunea gingiei şi a palatului dur. Arsurile, mai ales cele extinse,
provoacă bolnavului suferinţe grave. Peste cîteva zile de la detaşarea ţesuturilor necrotizate apar
eroziuni sau ulcere cu cicatrizare trenantă, în cazuri uşoare apare o inflamaţie catarală.
Alcaliile se neutralizează cu o soluţie de 0,5% de acid citric sau acetic (1/4 de linguriţă de acid la
un pahar de apă). Astfel putem preveni difuzia substanţelor chimice în ţesuturi.

13.Particularitățile tratamentului în leziunile chimice a mucoasei cavității bucale.

Se înlătură de urgenţă substanţa agresivă de pe mucoasă. Dacă contactul cu şubstanţa
chimică s-a întîmplat în prezenţa medicului, el imediat spală cavitatea bucală (gargarisme,
clătituri) cu o soluţie slabă de neutralizanţi. Dacă medicul nu dispune de soluţii gata el va spăla
locul lezat cu apă, iar apoi se prepară soluţia necesară.
În cazul arsurii cu acizi se foloseşte apă cu săpun, apă de var de 1%, oxid de magneziu cu apă,
soluţie de 0,1% de amoniac (15 picături la un pahar de apă).
Alcaliile se neutralizează cu o soluţie de 0,5% de acid citric sau acetic (1/4 de linguriţă de acid la
un pahar de apă). Astfel putem preveni difuzia substanţelor chimice în ţesuturi.
14.Criterii de diagnostic și particularități de tratament în leziunile mucoasei
cavității bucale cu baze alcaline.
Arsurile cu alcalii produc necroza de colicvaţie (umedă) a mucoasei, pelicule dure nu se
formează, de obicei ţesuturile necrozate au o consistenţă de piftie.
Leziunea este maiprofundă decît cea provocată de acizi. Necroza poate atinge toate
straturilemucoasei mai ales în regiunea gingiei şi a palatului dur. Arsurile, mai ales cele extinse,
provoacă bolnavului suferinţe grave. Peste cîteva zile de la detaşarea ţesuturilor necrotizate apar
eroziuni sau ulcere cu cicatrizare trenantă, în cazuri uşoare apare o inflamaţie catarală.
Tratament

Dacă combustiile sunt recente, atunci se recurge la irigări abundente cu apă și cu substanțe
antagoniste din punct de vedere chimic-acizi.
Bazele se neutralizează cu soluții slabe (0,5-1,0%) de acid citric, acid ; clorhidric (o linguriță
soluție de 0,1% la un pahar cu apă). Nitratul de argint se neutralizează cu sol. de
2,0-3,0% clorură de sodiu, sol. Lugol.
Combustiile provocate de pasta arsenicală se neutralizează cu peroxid de hidrogen, tinctură de
iod de 3,0%, sol. Lugol.

15.Modificările patologice în mucoasa bucală provocate de traumatismele fizice.

Traumatisme fizice leziunile acute apar în urma acţiunii cu apă fierbinte, aburi, foc (traumă
termică), curent electric,acţiunii de scurtă durată a unor dozemari de radiaţie ionizantă. Arsurile
cu aer, apă fierbinte la început provoacă o durere vie, intensitatea căreia scade rapid, apare o
rugozitate a mucoasei. Se declanşează o stomatită acută catarală, epiteliul (parţial sau total) se
macerează, după o arsură puternică el se detaşează în lambouri sau apar bule, care curînd se
sparg formînd sub ele eroziuni sau ulceraţii superficiale.
Combustiile cu lichide fierbinţi provoacă dureri puternice, preponderent în timpul mesei,
mucoasa devenind rugoasă, albicioasă, pot apărea vezicule, macerații şi ulcerații cu simptome şi
consecințe.
Trauma electrică a mucoasei bucale apare în urma acțiunii curentului electric asupra mucoasei
bucale: galvanizare, electroforeză, procese de galvanism în cavitatea bucală.
Combustia apărută ca rezultat al tratamentului stomatologic poartă forma electrodului, mucoasa
are o culoare albă-gri, țesuturile înconjurătoare sunt hiperemiate, dureroase, ganglionii limfatici
regionali pot fi măriți şi dureroşi la palpare

16.Sindromul galvanic. Particularitățile manifestărilor clinice, diagnosticul

diferențial.
Galvanismul şi galvanoza mucoasei bucale prezintă o senzaţie neplăcută în CB, ce apare ca
rezultat al acţiunii microcurenţilor galvanici (cauzaţi de prezenţa în cavitatea bucală a diferitor
metale).
Curenţilor galvanici li se atribuie un rol important în apariţia lichenului roşu plan, leucoplaziei,
alergiilor şi altor afecţiuni.
Galvanism se numeşte apariţia curenţilor galvanici ca urmare a diferenţei de potenţial a metalelor
din cavitatea bucală la purtătorii protezelor metalice şi a obturaţiilor din amalgame, dar fară
simptome subiective şi obiective în cavitatea bucală. Prezenţa curenţilor galvanici poate fi
determinată cu galvanometrul.
Galvanoza reprezintă o stare patologică atât locală, cât şi generală ce apare în urma interacţiunii
în cavitatea bucală a diferitor metale. Procesele electrochimice ce apar amplifică fenomenele de
coroziune ale metalelor, care eliberează ioni metalici în lichidul bucal, dând astfel naştere
curenţilor galvanici.
Tablou clinic. Acuze locale — gust metalic, senzaţii de arsură, înţepături, dureri în limbă, buze,
obraji, xerostomie sau hipersalie, aciditate în cavitatea bucală.
Această stare se agravează în cazul gastritei hiperacide
Acuzele generale - cefalee, indispoziţie, excitabilitate crescută, slăbiciuni
Aceste simptome sunt mai pronunţate dimineaţa.
Diagnosticul diferențial al galvanozei implică consultări de specialiști atât de restrânși, precum
alergolog(stomatita alergică), oncolog(afecțiunile precanceroase ale mucoasei bucale), t,
gastroenterolog(afecțiuni gastrointestinale). În funcție de simptome, medicii pot trimite pacientul
la studii suplimentare: un test biochimic de sânge, o imunogramă, o scanare CT a părții faciale a
craniului.