TOXIINFECTIILE ALIMENTARE

 Ce sunt toxiinfecţiile alimentare?

Toxiinfecțiile alimentare (TIA) sunt afecțiuni cu manifestări predominant digestive

determinate de ingestia de alimente contaminate cu bacterii vii sau toxine ale
acestora.

 Care sunt simptomele?

Se caracterizează prin greață, vărsături, diaree, crampe intestinale, însoțite sau

nu de febră, cefalee, alterarea stării generale, pierderea de electroliți în urma
diareei.

TIA se diferențiază de intoxicatiile chimice sau cu alimente otrăvitoare (de

exemplu cu ciuperci) prin specificul manifestărilor clinice. Deși cauzele pot fi
multiple, în toxiinfecțiile alimentare cheia diagnosticului etiologic o constituie
perioada de incubație bine definită (relativ lungă-ore, zile), debutul zgomotos și
apariția febrei.

 Agenti etiologici:

Agenții etiologici sunt bacteriile producătoare de enterotoxine: Stafilococ

auriu, entorobacterii îndeosebi Salmonella, unii fungi (Aspergillus, Penicilium),
dar și Clostridium botulinum.

TIA este produsă de acești germeni toxigeni care, în condiții propice de caldură și
umiditate se înmulțesc în alimentul ingerat; astfel, în respectivul produs sunt
prezente atât toxinele preformate, cât și microorganismele toxigene. Cei mai
frecvenți germeni generatori de toxiinfecții alimentare sunt Salmonella și
Staphylococcus aureus.

Sunt situații când toxiinfecțiile alimentare se vindecă fără a necesita tratament

medicamentos ori consult medical, printr-o dietă alimentară adecvată și prevenind
deshidratatea.

 În cazul unei evoluții clinice zgomotoase, se recomandă efectuarea unor

investigații de laborator minime ce implică:

• Coprocultura, în cazul în care este suspectată ingestia unor alimente contaminate

bacterian;

• Examen coproparazitologic (pentru evidențierea paraziților care pot de asemenea

determina manifestari digestive și nu cresc în cultură);

• AG Adeno/Rotavirus pentru etiologia virală cu manifestari digestive. Se

recomandă efectuarea acestor analize de laborator în cazul manifestărilor digestive
asociate ingestiei de alimente posibil contaminate, precum și la apariția diareei cu
durata mai mare de o zi, mai ales dacă aceasta este însoțită de febră, scaun
sanghinolent, deshidratare severă sau manifestari digestive de tip alternant
(diaree/constipație);

• Teste de sânge (hemoleucograma completă și biochimia sângelui) - sunt utile în

determinarea agentului etiologic alimentar (virus, bacterie, parazit) sau în cazul
evaluării severitații sindromului de deshidratare;

• Testul producerii de enterotoxină: manifestarile clinice caracterizate prin sindrom

diareic pot avea și etiologie intrinsecă, determinată de antibioterapie (de exemplu
colita pseudomembranoasa produsă de Clostridium difficile). În acest scop,
depistarea enterotoxinei (A/B) se efectuează din materiile fecale

 Măsuri de preventie:

- Carnea trebuie gătită corect.

- Legumele şi salatele trebuie spălate bine înainte de folosire.

- Alimentele crude şi cele gătite trebuie păstrate separat.

- Cuţitele şi alte dispozitive de bucătărie trebuie spălate în apă fierbinte cu

detergent după prelucrarea cărnii crude.

- Spălarea mâinilor înainte de manipularea alimentelor, după folosirea toaletei şi

contactul cu PET-uri.

- Evitarea contactului cu persoanele bolnave.

-Călătoriile cresc riscul de expunere la apă şi alimente contaminate: ne putem

proteja prin consumul de apă îmbuteliată, inclusiv pentru spălatul pe dinți, evitarea
consumului de cuburi de gheaţă care pot fi din apă contaminată, evitarea
consumului de carne sau peşte insuficient preparat termic, evitatea consumului de
alimente crude care au fost atinse cu mâna în timpul preparării (salate, fructe
decojite).
Doar 10% dintre pacienţii care dezvoltă boala diareică acută ajung la medic,
cei mai predispuşi la îmbolnăvire fiind copiii şi persoanele în vârstă.

 Toxiinfecţii alimentare asociate cu alimente specifice:

Carne de vacă şi porc – Salmonella, S. aureus, Cl perfringens, Listeria

monocitogenes, Yersinia enterocolitica, Trichinella spiralis, Bacillus cereus

Mâncarea chinezească – Bacillus cereus (în orezul prăjit)

Ouă – Salmonella, Staphylococcus aureus

Peşte – Clostridium botulinum, Diphylobothrium latum, Anisakidoza

Miere – Clostridium botulinum

Lapte şi brânză – Salmonella, Campilobacter, Listeria monocitogenes, E. Coli,

Yersinia enterocolitica

Fructe de mare – Vibrio Cholerae şi Parahaemolyticus, hepatita A, Norovirus

Carne de pui – Samonella, S. aureus, Campilobacter, Listeria monocitogenes, Cl
perfringens

Legume – Clostridium Botulinum, Salmonella, Shigella, Bacillus cereus,

Norovirus

 Bibliografie:

 https://www.scribd.com/doc/46955715/TOXIINFECTII-ALIMENTARE?
fbclid=IwAR3EEf3W2dbotc-
OFAUY59ZuO8apZzFVGXzL3THIT73NmHNUePfI3ImO2kY
 https://www.medlife.ro/articole-medicale/toxiinfectii-alimentare-surse-de-contaminare-
simptome-prevenire
 https://www.filtrum.ro/toxiinfectia-alimentara-cauze-simptome-tratament/
 https://www.laboratorpraxis.ro/bine-de-stiut/toxiinfectiile-alimentare