SUBIECTE EXAMEN SESIUNEA MAI 2011

1. Piramida nazală este formată din:

1. oase nazale
2. cartilaje triunghiulare şi laterale
3. maxilar
4. os zigomatic
2. Fosele nazale conţin:
1. septul nazal
2. cornetele nazale
3. meate nazale
4. coane
3. Sinusurile paranazale sunt cavităţi
1. aerate
2. virtuale
3. comunică cu fosele nazale
4. cavităţi ce comunică cu rinofaringele
4. Celulele etmoidale sunt
1. un labirint format din celule pneumatice
2. sinus virtual
3. cavităţi ce se întind între cornetul mijlociu, orbită, sinus sfenoidal
4. elemente componente ale rinofaringelui
5. Sinusul sfenoidal are forma
1. cubică
2. triunghiulară
3. clepsidră
4. rotundă
6. Peretele anterior al sinusului sfenoidal are
1. 3 segmente
2. 2 segmente
3. 1 segment
4. 0 segmente
7. Peretele extern al sinusului sfenoidal cuprinde următoarele raporturi topografice
1. artera carotidă internă
2. nervii III, IV, VI
3. sinus cavernos
4. toate elementele de mai sus
8. Vascularizaţia foselor nazale provine din
1. artera etmoidală anterioară
2. artera sfenopalatină
3. artera etmoidală posterioară
4. artera cerebrală medie
9. Complexul osteo-meatal este alcătuit din
1. proces uncinat
2. bula etmoidală
 3. recesul frontalului
4. infundibulul etmoidal
10. Bula etmoidală este situată în
1. meat inferior
2. meat mijlociu
3. meat superior
4. planşeul fosei nazale
11. Epiteliul respirator este
1. epiteliu pavimentos cheratinizat pluristratificat
2. epiteliu pavimentos nekeratinizat
3. epiteliu cilindric ciliat
4. toate
12. Nasul are rol în
1. respiraţie
2. fonaţie
3. olfacţie
4. încălzirea aerului
13. Funcţia de apărare a mucoasei nazale cuprinde
1. mecanisme nespecifice de apărare
2. mecanisme specifice de apărare
3. niciunul
4. mecanisme umorale
14. Traumatismele nazale se clasifică în
1. leziuni traumatice închise
2. leziuni traumatice deschise
3. fracturi nazale
4. niciunul din cele de mai sus
15. Contuzia nazală este
1. leziune traumatică deschisă
2. leziune traumatică închisă
3. leziune traumatică superficială
4. leziune traumatică mixtă
16. Simptomatologia contuziei nazale este
1. durere spontană
2. epistaxis
3. greţuri
4. ameţeală
17. Fracturile nazale se clasifică în
1. fractură fără deplasare
2. fractură cu deplasare
3. fractura oaselor nazale
4. fractura septului nazal
18. Simptomatologia în fractura nazală este
1. paloare facială
2. obstrucţie nazală
3. epistaxis
 4. durere locală
19. Tratamentul fracturii nazale constă în
1. fixarea şi reducţia fracturii
2. oprirea hemoragiei nazale
3. intervenţie tardivă la 3-4 zile
4. tratament medicamentos
20. Fracturile fronto- bazale se clasifică în
1. tip I
2. tip II
3. tip III
4. tip IV
21. Diagnosticul pozitiv al rinoreei cerebro-spinale se face prin
1. scurgere LCR prin nas, spontan
2. scurgere LCR prin nas după compresia venei jugulare
3. CT
4. toate
22. Semnele clinice ale furunculului nazal:
1. inflamaţia eritematoasă a regiunii
2. inflamaţia buzei superioare
3. febra
4. durerea
23. Tratamentul furunculului nazal se face cu:
1. ungvent cu antibiotic
2. antibioterapie p.o.sau i.v
3. niciunul
4. ambele 1 şi 2
24. Erizipelul nazal este infecţie cu:
1. streptococ beta hemolitic grup A
2. Haemophilus influenzae
3. Esherichia colli
4. Pseudomonas Aeruginosa
25. Tratamentul de elecţie al erizipalului este:
1. Penicilina G i.v
2. Paracetamol sinus
3. Betaserc
4. Hidrocortizon hemisuccinat
26. Simptomele clinice în rinita acută sunt:
1. nas iritat
2. strănuturi
3. obstrucţie nazală
4. toate
27. Complicaţiile rinitei acute sunt.
1. faringite şi rinofaringite
2. sinuzite
3. lringite, traheite
4. amigdalite
28. În rinofaringita acută a copilului se administrează următorul tratament:
1. antitermice
2. dezobstruante nazale
3. vitamine
4. antibiotice tip cefalosporine de generaţia aIII-a
29. Rinita vasomotorie se tratează cu:
1. antibiotice cu spectru larg
2. radiofrecvenţa
3. Laser
4. toate
30. Clasificarea tumorilor malignenazo-sinusale se face după:
1. aspectul clinic
2. aspectul endoscopic
3. aspectul clinic grad de extindere, metastaze
4. extindere tumorală, metastază locală, şi la distanţă, TNM
31. Tumorile de mezostructură cuprind:
1. sinus maxilar şi fosă nazală
2. mandibula
3. palatul moale şi loja amigdaliană
4. etmoid, sfenoid, fosă cerebrală medie
32. Carcinomul bazocelular al piramidei nazale este:
1. formaţiune izolată, ulcerată. cu fundul vegetant
2. formaţiune rotundă conopidiformă
3. formaţiune polipoasă
4. formaţiune chistică
33. Endoscopia nazală este:
1. examinarea cu opticul al fosei nazale
2. examinarea cu oglinda afosei nazale
3. niciuna
4. examinarea cu optic şi oglindă a fosei nazale
34. Triada Widal cuprinde:
1. polipoză nazală, astm bronşic, intoleranţă la aspirină
2. infecţie de căi respiratorii superioare, disfonie, astm,
3. otalgie, rinoree, strănut
4. odinofagie, disfagie, torticolis
35. În polipoza nazală sunt:
1. 4 grade
2. 6 grade
3. 3 grade
4. 5 grade
36. Tratamentul medicamentos de elecţie în rinosinuzita cronică polipoasa este:
1. corticoterapie de 3 ori pe an
2. tratament chirurgical
3. tratament medicamentos plus tratament chirurgical
4. antibiotice şi cortizon
37. Angiofibromul nazofaringian este:
1. tumoră malignă nazală
2. tumoră malignă sinusală
3. tumoră benignă cu extindere spre sfenoid
4. tumoră benignă polipoasă
38. Ozena este:
1. rinită cronică hipertrofică
2. rinită cronică hipertrofică localizată la nivelul cornetului nazal
inferior
3. rinită atrofică
4. rinită cronică specifică
39. Rinitele cronice alergice se tratează cu:
1. cortizon local nazal
2. antiinflamatoare nesteroidiene
3. antibiotice cu spectru larg
4. cortizon sistemic şi local nazal
40. Rinosinuzitele se clasifică în:
1. acute
2. acute recidivante
3. subacute şi cronice
4. toate
41. Simptome majore în rinosinuzită acută sunt:
1. obstrucţie nazala
2. rinoree anterioară sau posterioară
3. febră
4. otalgie sau presiune auriculară
42. Recoltarea secreţiilor nazale se face :
1. din meatul mijlociu sub control endoscopic
2. din fosa nazală
3. din meatul superior sub control endoscopic
4. prin spălătură sinusală
43. În rinosinuzitele acute, la examenul endoscopic nazal se evidenţiază:
1. mucoasă nazală edemaţiată şi hiperemică acoperită de secreţii
purulente
2. mucoasă nazală edemaţiată acoperită de cruste
3. mucoasă nazală hiperemică acoperită de secreţii apoase
4. mucoasă nazală palidă
44. Rinosinuzita maxilară acută odontogenă este:
1. bilaterală
2. cu rinoree apoasă
3. unilaterală cu rinoree fetidă
4. bilaterală cu rinoree fetidă
45. În rinosinuzita acută etmoidală se evidenţiază puroi în:
1. meatul mijlociu
2. meatul superior
 3. meatul inferior
4. toate
46. Rinosinuzita acută sfenoidală se caracterizează prin:
1. dureri oculare sau retrooculare
2. dureri frontale
3. dureri temporale
4. dureri în centrul capului
47. Tratamentul sinuzitelor acute are ca principiu:
1. drenajul şi aerarea cavităţilor sinusale
2. scăderea edemului mucoasei
3. scăderea hiperemiei mucoasei
4. scăderea secreţiei
48. Rinosinuzitiele cronice au o evoluţie de :
1. 10 zile sau mai mult
2. 3 săptămîni sau mai mult
3. 3 luni sau mai mult
4. 1 an
49. Rinoreea posterioară este specifică:
1. rinosinuzitei maxilare acute
2. rinosinuzitei maxialre cronice
3. rinosinuzitei frontale cronice
4. rinosinuzitei sfenoidale cronice
50. Obstrucţia nazală unilaterală apare în:
1. rinosinuzita acută odontogenă
2. polipoza nazală
3. rinosinuzita alergică
4. corpii străini nazali
51. Rinoreea bilaterală apare în:
1. rinosinuzita alergică
2. rinosinuzita micotică
3. rinosinuzita postraumatică
4. toate
52. Zonele topografice laringiene:
1. regiunea supraglotică
2. regiunea subglotică
3. glota
4. spaţiul transglotic
53. Funcţiile laringelui:
1. de protecţie
2. respiratorie
3. de fonaţie
4. toate
54. Laringitele acute sunt:
1. procese inflamatorii acute ale mucoasei laringiene de etiologie
polimorfă
2. procese tumorale laringiene
 3. procese inflamatorii cronice laringiene
4. nici una

55. Clasificarea laringitelor acute se face după:

1. etiologie
2. vârstă
3. evoluţie
4. anatomie şi altele
56. Laringita acută catarală are următoarea etiologie:
1. apare la sex feminin
2. apare prin abuz vocal
3. apare în urma unor traumatisme
4. apare ca urmare a unor condiţii climaterice
57. Laringita acută catarală are următoarea simptomatologie:
1. disfonie
2. debut brusc
3. senzaţie de uscăciune a gâtului
4. durere la înghiţit şi fonaţie
58. Diagnosticul pozitiv al laringitei acute se pune prin:
1. laringoscopie în suspensie
2. laringoscopie în suspensie cu biopsie
3. laringoscopie cu fibră optică sau optică rigidă 90
4. microlaringoscopie laringiană
59. Tratamentul laringitei acute se face cu:
1. antiinlamatorii steroidiene
2. repaus vocal absolut
3. atmosferă umedă
4. eliminarea factorilor iritativi
60. Laringita acută edematoasă se manifestă prin:
1. dispnee de tip inspirator
2. dispnee cu polipnee
3. tuse iritativă
4. anxietate, disfagie,febră
61. Laringita acută edematoasă subglotică apare:
1. la copilul mic
2. adolescenţi
3. cîntăreţi
4. bărbaţi fumători
62. Epiglotita este:
1. laringită supraglotică
2. afectarea laringelui în întregime
3. tumoră benignă laringiană
4. tumoră malignă laringiană
63. Laringita striduloasă se manifestă prin:
1. acces paroxistic de dispnee laringiană
2. stridor
 3. tuse seacă manifestă
4. dispnee în timpul somnului

64. Laringitele cronice se clasifică în:

1. keratoze
2. acantoze
3. laringita catarală
4. laringita cronică pseudomixomatoasă
65. Papilomul cornos este:
1. laringită cronică roşie
2. laringită cronică albă
3. tumoră malignă laringiană
4. nici una
66. Tratamentul laringitei cronice se face prin:
1. terapie vocală
2. diminuarea factorilor iritanţi
3. evitarea fumatului
4. vitamina A soluţie uleioasă
67. Keratoza sau displazia stadiul I este:
1. stare precanceroasă
2. tumoră benignă laringiană
3. tumoră malignă laringiană
4. inflamaţie acută a mucoasei laringiene
68. Leucoplazia este:
1. inflamaţia acută a mucoasei laringiene
2. prezenţa de keratină pe suprafaţa epiteliului mucoasei laringiene
3. termen clinic ce descrie orice leziune albă pe suprafaţa epiteliului
mucoasei laringiene
4. edem pe suprafaţa mucoasei laringiene
69. Diagnosticul laringitei cronice se face prin:
1. laringoscopie indirectă
2. laringoscopie directă
3. laringoscopie în suspensie
4. prelevare de biopsie
70. Polipul de CV este:
1. stare precanceroasă
2. tumoră benignă laringiană
3. tumoră malignă laringiană
4. inflamaţie acută a mucoasei laringiene
71. Chistul laringian este:
1. acumulare de lichid survenită prin dilatarea glandelor seroase
2. tumoră benignă laringiană
3. tumoră malignă laringiană
4. nici una
72. Papilomatoza laringiană este:
1. afecţiune benignă cu potenţial malign
 2. inflamaţie acută laringiană
3. tumoră laringiană malignă
4. inflamaţie cronică a laringelui
73. Nodulii vocali se tratează prin:
1. microlaringoscopie
2. excizie şi tratament foniatric
3. tratament foniatric
4. hemilaringectomie
74. Edemul Reinke este:
1. inflamaţia cronică difuză a CV prin acumulare de material
gelatinos în spaţiul Reinke
2. tumoră benignă a CV
3. tumoră malignă a CV
4. inflamaţia acută prin acumulare de material gelatinos în spaţiul
Reinke
75. Criteriile de clasificare ale tumorii maligne laringiene se bazează pe:
1. TNM
2. extindere tumorală
3. clasificare histopatologică
4. nici unul
76. Simptomatologia de debut a unui corp străin esofagian cuprinde
1. sialoree
2. durere violentă
3. disfagie pentru solide
4. senzaţie de corp străin
77. Perforaţia esofagului cervical se caracterizează prin
1. emfizem subcutanat
2. tumefiere în regiunea carotidiană
3. durere toracică
4. tuse
78. Care dintre investigaţii este contraindicată în formele acute a corpului străin
esogfagian
1. pasaj baritat
2. esofagoscopia
3. examenul radiologic
4. nici una
79. Perforaţia esofagului mediastinal se manifestă prin
1. tuse iritativă
2. cianoză
3. dispnee
4. durere toracică
80. Tratamentul corpilor străini esofagieni constă în
1. extragere prin esofagoscopie
2. împingerea corpului străin
3. declanşarea vomei
4. extragere pe cale naturală
81. Faza de debut în corpii străini traheobronşici cuprinde
1. asfixie
2. nici unul
3. cianoză periorală
4. tuse intensă
82. Corpii străini traheobronşici mobili se manifestă prin
1. odinofagie
2. disfagie
3. zgomot de drapel
4. durere retrosternală
83. Examinarea toracelui în faza tardivă a corpului străin traheobronşic evidenţiază
1. submatitate
2. abolirea vibraţiilor
3. retracţia peretelui toracic
4. matitate
84. Complicaţiile corpilor străini traheobronşici sunt
1. bronşiectazia
2. bronhoreea cronică
3. abcesul pulmonar
4. bronşita
85. Anginele acute nespecifice sunt:
1. angina eritematoasă
2. faringita acută banală
3. amigdalita acută linguală
4. uvulita
86. Sindromul anginos cuprinde
1. halena fetidă
2. durere la înghiţire
3. durerea iradiată spre ureche
4. disfonia
87. Care este etiologia anginei acute banale:
1. bacteriană
2. virală
3. bacteriană şi virală
4. niciuna
88. Tratamentul anginei acute banale se face cu:
1. antibiotic
2. antitermic
3. antiseptic
4. regim lichidian
89. Cel mai frecvent angina acută eritemato - pultacee este produsă de:
1. virus gripal
2. streptococ beta hemolitic grup A
3. haemophilus influenzae
4. streptococ beta hemolitic grup B
90. Angina acută eritemato- pultacee se manifestă prin :
 1. febră
2. depozite albicioase pe amigdale
3. odinofagie
4. limbă saburală
5. edem al luetei
91. Uvulita se tratează cu:
1. corticoterapie
2. antibiotice
3. niciunul
4. ambele
92. Examenul clinic ORL în adenoidita sugarului evidenţiază:
1. amigdale palatine criptice
2. lueta hiperemică
3. secreţii gălbui pe peretele posterior orofaringian
4. otită reactivă
93. Complicaţiile adenoiditei sugarului sunt:
1. laringo-traheo-bronşită
2. otită medie supurată
3. bronhopneumonie
4. toate
94. Complicaţiile supurative ale amigdalitei sunt:
1. flegmon periamigdalian
2. flegmon difuz al faringelui
3. flegmonul latero-faringian
4. adenoflegmon retrofaringian
95. Flegmonul periamigdalian se produce prin
1. imunitate scăzută
2. penetrarea capsulei amigdaliene
3. extinderea procesului infecţios spre (spatiul periamigdalian)
96. Examenul orofaringelui în flegmonul periamigdalian arată
1. tumefierea pilierului anterior
2. luetă împinsă spre partea sănătoasă
3. bombarea vălului palatin
4. nici unul
97. Complicaţiile amigdalitei cronice sunt
1. flegmonul periamigdalian
2. tulburări pulmonare
3. infecţii ale ţesutului limfatic
4. amigdalită ulceroasă
98. Investigaţiile de laborator ale infecţiei de focar
1. PCR
2. ASLO
3. fibrinogen
4. nu există laborator specific
99. Otoscopia în adenoidita cronică arată
1. timpan aspirat
2. timpan normal
3. reflex luminos diminuat
4. timpan alb sidefiu