GENUNCHIUL ARTROZIC

GENUNCHIUL ARTROZIC

CUPRINS

I. Genunchiul artrozic................................................................................................. 3
1. Definitie................................................................................................................... 3
2. Epidemilologie........................................................................................................ 3
3. Clasificarea etiologica............................................................................................. 3
4. Factorii determinanti............................................................................................... 3
5. Tablou clinic........................................................................................................... 4
6. Diagnostic clinic- explorari paraclinice.................................................................. 4
II. Teste si scale de evaluare........................................................................................ 5
III. Tratament................................................................................................................ 6
IV. Bibliografie............................................................................................................. 9
V. Anexe.....................................................................................................................10

2
 GENUNCHIUL ARTROZIC

I. GENUNCHIUL ARTROZIC

1. DEFINITIE:
Artroza este incadrata in reumatismul degenerativ pentru ca procesul patologioc principal
este degradarea cartilajului articular, care genereaza, in consecinta, remodelare osoasa
marginala (osteofite) si subchondrala, inflamatie sinoviala, epansament articular intermitent,
hipertrofie capsulara si ligamentara. Artroza este o maladie a tuturor componentelor articulare
(cartilaj, menisc, capsula, os), ce deterioreaza morfologia si functia, generand invaliditate,
handicap si afectarea calitatii vietii.
Artroza localizata la nivelul articulatiei genunchiului = GONARTROZA – cea mai frecventa
artroza si cea mai intalnita topografie.
GONARTROZA:
o etiologic se inregistreaza ruperea echilibrului intre rezistenta structurilor articulare si
solicitarilor mecanice la care sunt supuse structurile portante;
o anatomic – prin uzura progresiva a cartilajului pana la disparitia sa;
o clinic – impotenta functionala, cu reducere progresiva a mobilitatii articulare;
o biologic – testele inflamatorii sunt negative.

Gonartroza este o boala artrozica localizata la nivelul genunchiului care intereseaza initial, fie
unul din compartimente (artroza femuro-patelara 35 – 40 %, artroza femuro – tibiala 45 –
50%) fie ambele sectoare (femuro – patelo – tibial 15 – 20%, uni sau bilateral).
2. EPIDEMIOLOGIE:
Artroza este a doua cauza de invaliditate la persoanele de peste 50 de ani, afecteaza cu
predilectie femeile (70 – 80%), asociind frecvent supraincarcarea ponderala si tulburari ale
circulatiei de intoarcere. Incidenta creste cu varsta, fiind maxima intre 55 -75 de ani. Pana la
55 de ani (menopauza la femei), boala are o incidenta egala pe sexe, dupa aceasta varsta este
de doua ori mai frecventa la femei.
3. CLASIFICAREA ETIOLOGICA:
Gonartroza primitiva sau idiopatica: frecventa de 3-4 ori mai mare la femei, este in general
bilaterala. Menopauza, obezitatea, insuficienta veno-limfatica a membrului inferior sunt
factorii favorizanti.
Gonartroza secundara altor suferinte: debuteaza mai precoce si este in general unilaterala.
Cauze: traumaisme (fracturi, luxatii,entorse, leziuni de menisc), dezaxarea axei femuro-
tibiale, tulburarile endocrine si metabolice, factori genetici.
4. FACTORII DETERMINANTI:
Factorii care determina o predispozitie generala:
o Ereditatea (genele candidate de tip HLA, receptori de vitamina D, colagen tip II)
o Varsta
o Sexul si statusul hormonal (femeile dupa menopauza)

3
 GENUNCHIUL ARTROZIC

o Obezitatea (cresterea greutatii cu 5 kg incarca genunchiul in statiune unipodala cu 10-

15kg
o Hipermobilitatea ( laxitatea ligamentelor exagerata)
o Alte boli asociate cu o frecventa crescuta sunt diabetul zaharat (D.Z.)si hipertensiunea
arteriala (HTA)
Factori care determina anomalii biomecanice locale:
o Stresul mecanic repetat
o Traumatismele la nivelul genunchiului pot duce la ruperea ligamentelor incrucisate, a
meniscului, la alterarea cartilajului si predispun la gonartroza chiar la varste fragede
o Alterari secundare ale cartilajului articular dupa boli infectioase, inflamatorii,
metabolice, endocrine, neurologice
o Deficit motor de tip periferic, prin traumatism direct (pareza de nerv crural, de nerv
sciatic popliteu)
o Solicitarea profesionala si activitatea sportiva

5. TABLOU CLINIC:
Debutul clinic (stadiul initial): durerea apare numai la solicitari mecanice de tipul
genoflexiuni, mersul prelungit pe teren accidentat, ridicarea de pe scaun. Durerea poate fi
localizata profund sau in periferie in diferite sectoare ale genunchiului (anterointern, intern,
extern,perirotulian), cu sau fara durere, intermitent, usoara hipotrofie si hipotonie a
cvadricepsului, crepitatii moderate.
Etapa de evolutie (stadiul evoluat): durerile de genunchi se accentueaza, pot sa apara si in
repaus si sunt insotite de limitarea miscarilor, atrofia muschiului cvadriceps si scaderea
stabilitatii ligamentelor, limitarea mobilitatii pana la 90⁰, cresterea de volum a genunchiului,
crepitatii intense, usor flexum.
Etapa de artroza avansata (stadiul final): in ultimul stadiu caracteristica este redoarea
(limitarea importanta a miscarilor), cu genunchii in flexie (initial reductibil, dar neglijat poate
deveni ireductibil) si severa insuficienta musculara. Durerea apare in repaus si este accentuata
de stresuri mecanice si frig, cu frecvente acutizari inflamatorii. Apare deformarea articulatiei,
mersul modificat, posibil cu ajutorul unor mijloace tehnice de descarcare (baston, carje)
deviate pe plan sagital sau frontal.
6. DIAGNOSTIC CLINIC – EXPLORARI PARACLINICE:
Testele de rutina sunt in limite normale (efectuate pentru diagnosticul diferential)
Exista markeri care permit diagnosticarea precoce a bolii (piridinolina, keratan-sulfatul,
stromelizina). Exista si indicatori ai activitatii anabolice ai osului subcondral: osteocalcina,
fosfataza alcalina ( dar nici unul dintre markeri nu este specific pentru gonartroza –
concentratia lor crescand si in numeroase alte boli).
Examenul lichidului sinovial: arata un lichid clar sau galben – pal, cu leucocite sub 2000/mm³
dintre care PMN sunt sub 25% cu vascozitate crescuta si cheag de mucina, glucoza normala si
culturi sterile. In acest lichid mai pot fi identificati: fragmente de cartilaj, cristale de
hidroxiapatita pirofosfat, de calciu si o concentratie crescuta a markerilor. Factorul reumatoid

4
 GENUNCHIUL ARTROZIC

este absent. Analiza lichidului articular ajuta la diagnosticul diferential cu alte suferinte ca
P.R, artritele septice, sinovita pigmentara vilo-nodulara.
Examenul radiologic: (scara Kellegren Lawrance) examenul de confirmare, cea mai frecventa
investigatie paraclinica – poate fi normala in fazele initiale ale bolii. Radiografiile standard:
clisee de fata si profil (in flexie), in pozitie culcat si cliseu de fata in picioare (apreciaza
deviatiile de plan frontal) se investigheaza ambii genunchi (pentru comparatie). Pentru
articulatia femuro-patelara se practica incidente axiale de fata, cu genunchiul in flexie (30⁰,
60⁰, 90⁰).
Ecografia intregeste bilantul leziunilor existente, evidentiind modificarile capsulare,
meniscale, bursale si ligamentare care insotesc degradarea cartilajului si osului.
Modificari caracteristice apar in stadiile tardive:
o Ingustarea neuniforma a spatiului articular,
o Scleroza osoasa subcondrala,
o Spine tibiale efilate,
o Osteofitoza la marginea rotulei, condililor femurali si tibiei,
o Chisturi osoase adiacente articulatiei.

Goniometria: este o metoda de masurare, pe un ansamblu de clisee, a unghiului format de

axele mecanice ale femurului si tibiei cu perpendicularele la aceste axe, determinand
angularea globala a membrului inferior.
Alte explorari: computer tomograf si RMN-ul detecteaza afectarea precoce a osului
subcondral. Artroscopia, biopsia, servesc exclusiv pentru diagnosticul diferential.
II. TESTE SI SCALE DE EVALUARE:

o Indicele WOMAC: consta in 24 de intrebari ce masoara durerea (5 intrebari),

redoarea (2 intrebari) si functia fizica (17 intrebari)
o VAS – scala analog visual: durerea usoara VAS<4, durere moderata VAS = 4-6,
durere severa VAS >=7
o Testing muscular: un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea fortei
fiecarui muschi sau unor grupuri musculare.
o Testing articular: flexia porneste de la 0 la 120-140⁰, soldul intins pasiv si flectat.
Pozitia preferata ptr testing este din sezand, cu genunchiul in afara mesei de testare,
goniometrul se asaza lateral, cu bratul fix plasat pe coapsa si orientat intre marele
trohanter si condilul lateral si bratul mobil pe gamba, spre maleola externa, in plan
sagital.
o Testul de mers Tinetti este o analiză a celor mai importante componente ale schemei
de mers care se derulează în ritm corespunzător subiectului respectiv (iniţierea
pasului, lungimea pasului, înălţimea şi simetria pasului, continuitatea pasului, devierea
traseului mersului, distanţa între călcâie în mers, mişcarea trunchiului).
o Testul de stres in varus sau valgus: Se aplică stress pe articulaţie, se plasează degetele
direct pe linia articulară pentru analiza durerii; un “clanc” sugerează afectarea
meniscului, crepitaţiile indică afectarea cartilajului
o AIMS (Arthritis Impact Measurement Scales):

5
 GENUNCHIUL ARTROZIC

o SF-36 (Short Form – 36) https://orthotoolkit.com/sf-36/

o Barthel – pentru independenta
o QOL

III. TRATAMENT:
Obiective:
o Ameliorarea fenomenului dureros si inflamator
o Educatia pacientului
o Evitarea unor atitudini vicioase sau corectarea lor daca exista deja ( genu-flexum,
flexie cu rotatie interna)
o Pregatirea pentru mers (echilibru si coordonare)
o Cresterea calitatii vietii
o Reintegrarea in societate
o Obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate
o Ameliorarea mobilitatii articulare, obtinand unghiuri functionale
o Ameliorarea echilibrului muscular agonist-antagonist
o Indepartrea factorilor favorizanti – corectarea greutatii corporale, schimbarea locului
de munca in cazul in care se practica meserii ce solicita nefiziologic articulatia
genunchiului.
Tratamentul farmacologic: antalgice (Metamizol, Paracetamol, Tramadol); antiinflamatorii
nesteroidieni (Ibuprofen, Aspirina); corticoizi intraarticulari; condroprotectoare.
Hidroterapia:
Cura balneara: reprezinta un real beneficiu terapeutic pentru gonartroza in stadiile I si II,
pentru fazele de pregatire preoperatorie sau in programul de recuperare postoperator (la 4 – 6
luni dupa interventie). Exercitiile de mobilizare in apa sunt exercitii de tip activ, facilitate de
forta hidrostatica si franate de rezistenta hidrodinamica (bazin individual, piscina, in cada
trefla, dusul subacval).
Balneatia externa: in statiuni balneare cu ape:
o termale sulfuroase (Herculane, Mangalia, Calimanesti),
o sulfuroase cu diferite compozitii (Pucioasa, Govora, Sarata Monteroru),
o cloruo-sodice, de concentratie medie (Techirghiol, Eforie Nord, Amara, Lacu Sarat),
o cu apa sarata concentrata (Sovata, Ocna Sugatag, Slanic Prahova),
o termale oligominerale (Felix, 1Mai, Geoagiu, Moneasa),
o sau renumite pentru namolul sapropelic mineral sau de turba (Techirghiol, Eforie
Nord, Amara, Sovata, Vatra Dornei).
Tratamentul balneofizical se va asocia unui tratament hormonal ovarian (femei), care va avea
scop refacerea echilibrului endocrin. Se pot face bai de plante medicinale sau cu bule de aer la
temperatura de 36⁰ -37⁰ C.

6
 GENUNCHIUL ARTROZIC

Climatoterapia: bolnavilor de gonartroza pe fond de climacteriu le vor fi indicate climatele

sedative, in regiunile de dealuri sau subalpine. Climatul de litoral, excitant, nu este suportat de
aceasta categorie de bolnavi.
Termoterapia : impachetarea cu parafina – se aplica parafina pe genunchiul afectat la 45⁰
-50⁰C timp de 20-25 minute, urmata de impachetarea uscata (aplicatia este contraindicata pe
un genunchi decompensat inflamator)
Masajul terapeutic: tehnicile indicate: eflorajul, frictiunile, vibratiile si tapotajul cu efect
decontracturant, relaxant. Nu numai masajul clasic ci si alte forme, de tipul Cyriax si reflex
sunt utilizate cu succes.
Masajul cvadriceps si triceps sural – decontracturant , frictiuni pe punctele dureroase si
insertiile musculare periarticulare
Electroterapia:
o Galvanizare simpla suprapatelar - plantar, baie galvanica (2 sau 4 celulara)
o Ionoforeza : administrare percutanta de structuri farmocologice sub electrozi cu
fenilbutazona 1-3% la polul pozitiv; salicilat de litiu 1%(ptr litiu), salicilat de sodiu,
dexametazona,etc
Curenti de joasa si medie frecventa:
o Curentul diadinamic aplicat combinat pentru efect analgezic: DF cu PL sau PS – 8-10
minute (fenomen de acomodare)
o TENS (stimulare nervoasa electrica transcutanata): electrozii plasati direct pe
genunchi sau proximal, frecventa de la 15-200Hz – 20 minute
o Curentul interferential (CIF) , 2 poli, electrozii asezati latero-lateral, 10-20 minute,
frecventa 0-100Hz,cu efect antalgic, decontracturant.
Tratament cu raze infrarosii (RIR), se aplica in spatiu inchis (baia de lumina, care poate fi
generala sau partiala- include bazinul si coapsele0, 5-20 minute. Dupa expirarea timpului
prescris se aplica bolnavului o procedura de racire (spalare cu apa la 22⁰C).
Terapia cu unde scurte: doze mari, doze termice (75-100W)sau doze hipertermice (110-180-
250 W) cu durata prelungita 20-30 minute, zilnic sau la interval de 2-3 zile o sedinta.
Terapia cu ultrasunete (U.S.): dozele variaza intre 0,6-0,8W/cm² x 6 minute.
Terpia prin campuri magnetice de joasa frecventa: se aplica bobina localizatoare la genunchi
in formula 50Hz curent continuu x 5 minute si 100Hz curent continuu x 10 minute.
Tehnici de biostimulare LASER: pentru analgezia articulara este necesara o densitate de
putere de 4 – 7 W/cm² in 5-6 puncte dureroase timp de 1-3 minute/punct.
Kinetoterapia: un antrenament fizic bazat pe exercitii izometrice, izotonice, stretching si
aerobice contribuie la diminuarea durerii, la refacerea amplitudinii de miscare, la stabilizarea
articulatiei si la ameliorarea proprioceptiei, la cresterea fortei musculare.
Posturarea genunchiului afectat:

7
 GENUNCHIUL ARTROZIC

o Din decubit dorsal, membrul inferior afectat sprijinit (la 40⁰) pe un rulou, se mentine
genunchiul in extensie propria greutate (sau se pune un saculet de nisip pe genunchi)
o Din decubit ventral, cu picioarele inafara planului patului, pe 1/3 inferioara a gambei,
se pune un saculet de nisip, se mentine genunchiul in extensie.
o Din asezat, pe un scaun cu piciorul sprijinit pe alt scaun plasat in fata, pe genunchi un
saculet cu nisip, mentine genunchiul in extensie.

Mobilizari pasive si autopasive:

o Din decubit dorsal, kinetoterapeutul face mobilizari ale rotulei (transversal si
longitudinal).
o Din decubit dorsal, pacientul prinde cu o banda elastica planta piciorului si face
mobilizari autopasive ale genunchiului.
Antrenament izometric pe diferite grupe musculare:
o Din decubit dorsal, kinetoterapeutul cu o mana pe cvadricepsul pacientului, iar cu
cealalta sub calcai, pacientul incearca sa ridice membrele inferioare de pe sol cu
genunchiul in extensie.
o Din decubit ventral cu un saculet pe spatiul popliteu, pacientul face ridicari pe varfuri
si mentine cateva secunde.
Exercitii active ale genunchiului:
o Din decubit dorsal, pacientul executa pedalarea membrelor inferioare (inainte/inapoi)
o Din decubit lateral, membrele inferioare in abductie, se executa flexii-extensii ale
soldului
o Din decubit lateral, se executa rotatii ale piciorului si ale gambei cu genunchii in
diverse unghiuri de flexie.
o Din ortostatism, pe planseta balansoare (placa de echilibru), mentinerea/pastrarea
echilibrului.
o Din ortostatism, cu fata la spalier, pacientul executa ridicari pe varfuri
simultan/alternative pe un picior.

Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav in parte si trebuie

evitata tendinta de a sabloniza o schema terapeutica globala care se adreseaza gonartrozei in
general.

8
 GENUNCHIUL ARTROZIC

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. Adriana Sarah-Nica, Unitatea sold-genunchi – ghid de diagnostic si

recuperare medicala – GENUNCHI, Ed. Universitara „Carol Davila” , Bucuresti, 2011
2. Iaroslav Kiss, Fizio-Kinetoterapia si recuperarea medicala in afectiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999
3. Mariana Cordun, Kinetologie medicala, Ed. Axa, Bucuresti, 1999
4. Codrina Ancuta, Esentialul in medicina fizica si recuperare medicala, Ed. Gr. T. Popa,
UMF Iasi, 2010
5. Dr. Elena Berlescu, dr. D. Constantinescu, sub redactia prof. Traian Dinculescu,
Balneofizioterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1963
6. https://orthotoolkit.com/sf-36/
7. https://mmcp.health.maryland.gov/pap/docs/Abnormal%20Involuntary%20Movement
%20Scale.pdf
8. https://boneandspine.com/wp-content/uploads/2014/05/womac.pdf
9. https://www.sira.nsw.gov.au/resources-library/motor-accident-
resources/publications/for-professionals/whiplash-resources/SIRA08110-1117-
396462.pdf
10. http://wqli.fmhi.usf.edu/_docs/wqli-instruments/QualityOfLifeAssessmentManual.pdf
11. https://www.bgs.org.uk/sites/default/files/content/attachment/2018-07-05/barthel.pdf

9
 GENUNCHIUL ARTROZIC

V. ANEXE:

Anexa 1:
Scala VAS
Scor Simptomatologie
0 Fără durere
1 Iritare minoră-ocazional, accese minore dureroase

2 Iritare ocazional, accese puternice de durere

3 Iritare suficientă cât să distragă atenția

4 Durerile pot fi ignorate daca pacientul este implicat in munca, dar

continua sa distraga atentia
5 Durerea nu poate fi ignorata mai mult de 30 de minute

6 Durerea nu poate fi deloc ignorată, dar se pot continua munca sau

activitățile sociale
7 Capacitate dificilă de concentrare, durerea interferă cu somnul. Munca
este continuă cu efort
8 Activitate fizică sever limitată. Citire și conversație cu efort

9 Incapacitatea de a vorbi. Plâns sau geamăt incontrolabil, aproape delir

10 Incontinență. Durerea poate provoca moartea

10
GENUNCHIUL ARTROZIC

Anexa 2:

11
GENUNCHIUL ARTROZIC

Anexa 3:

12
GENUNCHIUL ARTROZIC

Anexa 4:

13
GENUNCHIUL ARTROZIC

14
GENUNCHIUL ARTROZIC

15
GENUNCHIUL ARTROZIC

Anexa 5:

16
GENUNCHIUL ARTROZIC

17
 GENUNCHIUL ARTROZIC

Testul de echilibru Tinetti (1986)

 cuprinde acţiunile (aşezat nesprijinit, ridicare din aşezat, aşezat din ortostatism,
ortostatism nesprijinit, ortostatism cu ochii închişi, întoarcerea de 360°, îmbrâncire sternală)
pe care le apreciază în funcţie de reuşita realizării acţiunii cu 2 (0 şi 1) sau 3 grade de
apreciere (0, 1 şi 2).
0 – incapabil să efectueze mişcarea;
1 – capabil să efectueze mişcarea;
sau
1 - incapabil să efectueze mişcarea;
2 - capabil să efectueze mişcarea cu dificultate;
3 - capabil să efectueze mişcarea fără dificultate;
Testul de mers Tinetti (vezi anexa 4.) este o analiză a celor mai importante componente ale
schemei de mers care se derulează în ritm corespunzător subiectului respectiv (iniţierea pasului,
lungimea pasului, înălţimea şi simetria pasului, continuitatea pasului, devierea traseului mersului,
distanţa între călcâie în mers, mişcarea trunchiului). Cotaţiile folosite pentru activităţile cuprinse sunt
similare testului Tinetti pentru echilibru.

Pentru o mai bună apreciere funcţională a subiectului cele două teste Tinetti sunt deseori
asociate.

Tinetti a elaborat o scală unică pentru evaluarea echilibrului şi a mersului, deseori utilizată în
practica medicală de recuperare, pentru încadrarea pacientului, mai ales vârstnic, din punct de
vedere al controlului motor (vezi anexa 3.).

 Scala evaluării mersului– este mai complexă decât testul Tinetti (cuprinde şi mişcări
automate din mers ale articulaţiilor membrelor inferioare şi superioare). Cotaţiile folosite pentru
fiecare dintre activităţile cuprinse în scală sunt de la 0 la 3.
0 – execută mişcarea fără dificultate;

1 – execută mişcarea cu dificultate,

2 – execută mişcarea cu mare dificultate;

3 – incapabil să execute mişcarea.

18
 GENUNCHIUL ARTROZIC

Anexa 6: Scala Tineti

Testele pentru echilibru Testele pentru mers

Pacientul este aşezat pe un scaun sigur, fără Pacientul în ortostatism, supravegheat de
spătar. Din această poziţie se iniţiază testele. examinator. Din această poziţie i se solicită să
meargă înainte apoi să se întoarcă în ritm mai
rapid, dar sigur. Poate folosi mijloace ajutătoare de
mers pentru siguranţă.
Echilibrul în aşezat Iniţierea mersului (imediat după comanda
„mergi”)
0 = întins, sprijinit de scaun
0 = cu ezitare sau are mai multe încercări până
1 = menţine poziţia aşezat fără sprijin
porneşte mersul
1 = fără ezitare, direct
Ridicarea din aşezat Lungimea şi înălţimea pasului
0 = imposibil fără sprijin a. pentru piciorul drept care păşeşte
0 = nu depăşeşte piciorul stâng de sprijin
1 = posibil cu ajutorul mâinilor
1 = depăşeşte piciorul stâng de sprijin
2 = posibil fără ajutor
0 = nu se desprinde complet de pe sol
1 = se desprinde complet de pe sol
b. pentru piciorul stâng care păşeşte
0 = nu depăşeşte piciorul drept de sprijin
1 = depăşeşte piciorul drept de sprijin
0 = nu se desprinde complet de pe sol
1 = se desprinde complet de pe sol
Încercarea de a se ridica Simetria paşilor
0 = imposibil fără ajutor 0 = nu există egalitatea lungimii paşilor (drept şi
stâng)
1 = posibil după mai multe încercări
1 = egalitatea lungimii paşilor (drept şi stâng)
2 = posibil de ridicare dintr-o încercare
Menţinerea echilibrului în ortostatism (în primele Continuitatea paşilor
5 sec. de la ridicare)
0 = paşi discontinui, cu oprire în mers
0 = imposibilitatea (clătinare, ezitare, mişcarea
1 = paşii se derulează în mod continuu
picioarelor, rotirea trunchiului)
1 = posibil dar cu suport extern
2 = posibil fără suport extern
Echilibrul în ortostatism Devierea traseului în mers (păstrarea direcţiei de

19
 GENUNCHIUL ARTROZIC

mers)
0 = imposibil 0 = deviere marcată
1 = posibil cu bază largă de susţinere şi cu 1 = deviere minimă/moderată sau menţinerea
folosirea mijloacelor ajutătoare traseului cu un mijloc ajutător de mers
2 = posibil cu bază îngustă şi fără ajutor !!! se examinează comportarea membrelor
inferioare după ce pacientul merge pe o distanţă de
aproximativ 3 m
Îmbrâncirea sternală (pacientul stă cu picioarele Mişcările trunchiului şi ale membrelor
cât mai apropiate, examinatorul îi dă un brânci
0 = rotirea (oscilaţie) accentuată sau folosirea
uşor de la nivelul sternului, cu palma, repetând de
mijloacelor ajutătoare de mers
3 ori)
1 = fără rotire (oscilaţie), cu flectarea genunchilor
0 = începe să cadă
sau lombalgie, cu mişcarea exagerată a membrelor
1 = se clatină, întinde mâinile, încearcă să apuce superioare
cu mâinile pentru sprijin
2 = fără rotirea trunchiului, flexie genunchi, balans
2 = menţine echilibrul membre superioare, fără mijloace ajutătoare
Menţinerea echilibrului cu ochii închişi, în „Tipul” schemei de mers
ortostatism
0 = călcâie depărtate
0 = imposibil
1 = călcâiele apropiate se ating în timpul derulării
1 = posibil mersului

Întoarcerea cu 3600
0 = cu paşi continui
1 = cu paşi discontinui
2 = fără să facă paşi, cu ezitare, clătinare, întinde
mâinile
Aşezarea la loc pe scaun
0 = în mod nesigur (nu apreciază bine distanţa,
cade pe scaun)
1 = foloseşte braţele (mişcare bruscă)
2 = în siguranţă, cu mişcări lente
Scorul pentru echilibru = / 16 Scorul pentru mers = / 12
SCORUL TOTAL SCALA TINETTI = / 28

Anexa 7:

20

SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL
Scorul maxim este de 100 puncte si corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 puncte
semnifica "independenta asistata", iar cel de 75 puncte-cvasiindependenta.
Activitate
1. Alimentatia
2. Baia
3. Toaleta personala
4. Imbracatul
5. Controlul intestinal
6. Controlul vezical
7. Transferul la toaleta
8. Transferul in pat sau
fotoliu
9. Mersul
10. Urcatul scarilor
TOTAL: 0-100 puncte
GENUNCHIUL ARTROZIC
Descriere Scor
10= Independent: se serveste de tacamuri
5= Are nevoie de ajutor pentru a taia
alimente
0= Imposibilă
5= Face baie fara ajutor
0= Dependent
5= Isi spala fata, dintii, se piaptana, se
barbiereste
0= Dependent
10= Independent: isi innoada sireturile
5= Are nevoie de ajutor;
0= Dependent
10= Fara problem
5= Probleme ocazionale
0= Incontinent
10= Fara problem
5= Probleme ocazionale
0= Incontinent
10= Independent
5= are nevoie de ajutor;
0= Incapabil, nu are echilibru în poziția
șezînd.
15= Independent
10= Ajutor minim(verbal sau fizic);
5= Ajutor maxim pentru transfer(1-2
persoane);
0= Incapabil.
15= Independent 50 m cu baston;
10= Merge cu ajutor unei persoane;
5= Fotoliu rulant;
0= Imobil.
10= Independent;
5= Are nevoie de ajutor;
0= Incapabil.
21
GENUNCHIUL ARTROZIC

22