Sunteți pe pagina 1din 1

Cântec din vremea diavolului vremelnic încoronat

Ai, parșivule de virus


Când aduni îți dă cu minus!
Din copaci nu faci hârtie
Ci doar stive de sicrie!

În vreme de pandemie
Viața e pe veresie!
Aripile negre bat
Și-n bordei, și în palat!

Chiar și-așa nu vreau să-mi vând


Sufletul meu cu discount!
Nici nu vreau să-i spun pe nume
Să umble liber prin lume!

De-o fi să plec, nu uitați


Nu plângeți, aplaudați!
Doar așa-l putem sfida
Și în neant l-om spulbera!

P.S. În aceste zile, dar mai ales în cele ce vor urma, cu toții jucăm un poker pe viață și pe moarte. Din
păcate, pentru unii va fi un poker mortal. Avem 2 alternative.
1. Ridicăm fruntea și mergem înainte plângând, cum e dat învingătorilor.
2. Ne oprim definitiv, cu zâmbetul pe buze, așa cum se și cuvine. Doamne-ajută!

S-ar putea să vă placă și