Sunteți pe pagina 1din 9

Nicolae C.

PAULESCU
Profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicin[ din Bucuregti

SprreLrJL, ConnNUL,
TnrMUDUt, CIHALUL,
FnnNcMAsoNERIA

,,Vie Impdrd.fia Ta"


(Matei, VI, 10)

EDITI.,IRA VICOVIA }n EDITURA BABEL


2M Dr. Nicolae C. PAULESCU

ln 1959, Comitetul Nobel recunoaqte meritele qi prioritatea lui


Nlcolae Paulescu in descoperirea tratamentului antidiabetic. Aceasta
ncfiune are loc in urma campaniei interna{ionale de restabilire a ade-
vilrului inifiati de fiziologul scofian Ian Murray, A. '0f. K. Tisselius, di-
rcctorul Institutului Nobel, deplAnge situa[ia din 1923, dar - conform
CUPRINS
statutelor Comitetului - exclude posibilitatea unei reparafii oficiale,
cxprimandu-gi doar speranla ci opera savantului romdn va fi elogiati SPITALUL 3
cum se cuvine de forurile gtiin{ifice internafionale. Cu ocazia implini- L2
LEGISLATII RELIGIOASE
rii a 50 de ani de descoperirea insulinei forurile au recunoscut unanim
CO t2
rncritele lui Paulescu.
I. - Patima de proprietate 13
Memoria marelui savant roman a fost insi pitata, chiar Ei la mulqi
II. - Patima de dominatie T4
nni de la decesul siu. in 2003, la spitalul H6tel-Dieu din Paris, unde
Paulescu a lucrat alituri de Lancereaux, urma si fie dezveliti o placi III. - Legea iubirii 18

(:ornemorativi gi un bust al savantului. De asemenea era previzuti o TALMUDUL t9


<:cremonie de decernare a unui premiu internafional care si-i poarte I. - Patima de proprietate 24
numele. Aceste evenimente au fost insi anulate in urma unui articol 25
1. - Cdmd.tdria
irlrdrut in publicafia Le Monde, in care se atrigea atenfia asupra an- Frauda 25
2. -
tisemitismului profesorului Paulescu, care nu ar rnerita omagiere. 3. - Jurdmdntulfals 26
At:ademicianul Nicolae Cajal, preqedinte al Comunitatii Evreiesti din 27
II. - Patima de dominafie ...."....

Itorninia la acel moment, a declarat ci indiferent de opiniile Pe care 29


nrvnntul le-a avut, contribufia lui la gtiinfi ar trebui apreciati cum
III. - Legea iubirii
Omorurile rituale 31
nc cuvine, ,,Romd.nia trebuie sd se mdndreascd cd a avut un om ca
CAHALUL 4L
l'ttulescu in cercetarea medicald romdneascd Si a facut un pas mare
Organizaf ia Statului f idovesc 45
tntintc prin ce afdcut eI".
a) Cahalul elementar 45
b) Cahalele superioare 53
Efectele Cahalelor talmudice 55
AUSTRO_UNGARIA 56
BUCOVINA 56
GALITIA 58

UNGARIA 59
AUSTRIA 60
FRANTA 61
ALGERIA 65

RUSIA 67
ROMANIA 68
Efectele patimii de dominalie a ovreilor 89
Rdscoala ldrdneascd din 1907 96
Revolulia viitoare 106
Ultimul rd.zboi 109
Concluzii practice LI2
FRANCMASONERIA 118
Erezii de origine jidoveasci 118
Erezia Francmasonici L22
Efectele Francmasoneriei r32
Rolul Francmasoneriei ca inifiatoare 9i ca directoare
a revolufiei franceze r32
Scopurile revoluf iei franceze L36
Peripeliile prin care a trecut francmasoneria, de la
Revolulia francezi pAni astizi 140
Trei sisteme sociale derivate din francmasoneria jidoveasci ...-'- L42
Acliunea actuali a Francmasoneriei r49
Francmasoneria in Romdnia I49
Francmasoneria tn alte tdri r52
Francmasoneria tn Frahta 153
CONCLUZIE 161

163

Dr. Nicolae C. Paulescu - Biografia 20r

1,,

i'
,i.
llr I

'iri
ifi
i'ri1

i.r
'l!t
$-1

{r
li ir

'l{
SPITALUL 1

Domnilor,
Vi intrebafi, poate, de ce v-am chemat in acest aqezimint?
V-am chemat ca si vi fac cAteva lec{ii clinice, - gi v-am chemat
aici, cici n-am avut unde in alti parte. intr-adevir, pentru mine nu
este loc tn spitalele din BucureSti. Cei ce au reuqit si intre in aceste
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei spitale, au avut precaulia si inchidi uga gi chiar si o zivorasci cu re-
PAUIESCU, NICOLAE gulamente, care fac ca nimeni si nu mai poati pitrunde acolo, - afari,
Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria / dr' Nicol bineinfeles, de dAngii qi de ciracii lor.
C. Paulescu. - Baciu : Vicovia: Babel, 2010 Dar, mulli dintre D-voastri mi vor intreba: De ce vrei si ne faci
ISBN 978 -97 3 -1902- 45 - 6 niqte lecfii clinice? Nu ne sunt oare de ajuns lecfiile ce ni le fac profe-
ISBN 97S -97 3 -7 888 -2r-r sorii de clinici?
Desigur ci aceste lecfii, primite de la profesorii D-voastri, sunt Ia
6L rigoare suficiente; ele constituie un fel de clinici clasici, pe care orice
297.L8 medic e dator s-o cunoasci.
06L236.6 Ceea ce v[ aduc eu sunt ideile personale ale unui om de geniu carc,
nemulfumit cu rutina gi cu obscurit{file clasicismului medical, a clldit
medicinei, piatri cu piatri., un palat miref, cu ferestre largi qi lumi-
noase, in care se vede clar.
Acest om este LnNcsnpRux.
$i ca si gtifi cine este LeNcpREAUx, e de ajuns si vi spun c6. ome-
nirea n-a avut niciodatd. un medic mai mare ca ddnsul.
Vi miri mult cuvintele mele!
intr-adevir, acest nume nu l-afi intAlnit decAt rareori in cirfile de
medicini gi aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunfat inaintea
D-voastri.
Vefi zice poate ci admirafia mea se explici prin imprejurarea ci
am fost crescut la qcoala acestui maestru. Dar pietatea elevului se afli
Edilia d.efafd este copie dupd edipia din 1913, ortografi'a 9i in aici in fala datoriei profesorului, care trebuie si-gi cAntireasci toate
general limba, un"l, mici excepfiifi.ind insd aduse la cele ale tncepu- vorbele ce rostegte gi si probeze tot ceea ce afirmi.
"i tului de secol XXI
Dr Nicolae C, PAULESCU
Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

Ei bine, Domnilor, repet sus Si tare cd medic ca LtNctnrAux n-a


Aceste sindroame vor face subiectul lecfiilor viitoare.
maifost altul, $i aceastl afirmalie o voi demonstra, cu probe palpabile'
Pentru ast5.zi, dafi-mi voie si vi intrefin, spunAndu-vi citeva cu-
in lecfiile viitoare.
vinte despre spiritul ce se cuvine sd-i tnsufleleascd pe medici, chnd se
Pentrumoment,refinelifaptulci,niciinaintedeLeNlcense- afld tnfala bolnavilor, tntr-un spital ca acesta in care ne aflim. Dar,
ux, printre medicii celebri, ca LnNNrc, TnousseRux, RAYER - nici ce este un medic? Ce este un bolnav? Ce este un spital?
in timpul siu, printre colegii sii renumifi, ca CnRncot' PoIAIN'
BoucHenn - gi nici printre medicii altor firi, ca BnIGHT' AootsoN'
VtncHow, nu gisim pe nimeni care si-l egaleze, ca observator firi
L

seamin qi ca spirit qtiinlific extraordinar2


Ce este un medic?
El singur i.r1"1". importanfa noliunii de cauzi qi a pus medicina
" Un medic este un om care exerciti medicina.
pe drumul unei adevirate qtiinfe.
Dar ce este medicina?
Pot zice ci Lancereaux a fost pentru medicini ceea ce Creuoe
Medicina este o Stiinld qi, in acelagi timp, o profesie.
BrnuRnp a fost pentru fiziologie, ceea ce Pnsreun a fost pentru
L. - Ca Stiinfd, medicinastudiazi omul,
microbiologie. - qi-l studia zi,intreg, corp
Ei suflet, din punctul de vedere morfologic, fiziologic qi patologic.
Iati omul ale cirui idei vin si vi le impirtiqesc' intr-adevir, medicina, dupi cum gtifi, studiazi;
LeNcpneaux, murind, mi-a lisat mie greaua povari de a duce la
a) - forma corpului omenesc qi a organelor ce-l constituie (ana-
bun sfirgit o carte3, de o importanfl capitalS', pe care n-a avut vremea
tomia), - structura intimi a acestor organe (histologia), precum gi
s*o termine. in acelaqi timp, mi-a dat Ei sarcina morali si fac cunos- -
evolufia qi reproduc{ia individului (embriologia, obstetrica);
cuti lumii opera lui, care e imensi. b) - fenomenele vitale de nutri{ie gi de relafie (fiziologia)a;
Dar, o asemenea moqtenire e peste puterile mele' Aici' in Bu=
c) - bolile generale gi afecfiunile organelor, care tulburi fenome-
curegti, mai ales, sunt ca intr-un pu!' OricAt voi strigl' nu
mS va
nele vitale de ntitrifie gi de relafie (nosologia gi patologia).
auzi nimeni.
Prin urmare, medicina studiazi omul qi, singuri printre qtiinfe,
Voi face gi eu ce voi Putea.
are omul ca unic obiect al studiului ei.
Din fericire vi am pe D-voastri, care suntefi ln stare si vi pasi-
Ce e mai mult, - medicina, fiind o gtiinfi cu aplicafii practice, are
onafi, - dupl cum --"- pasionat qi eu - pentru adevirul qtiinfific'
meritul de a pleca numai delafapte pozitive; ea nu urmeazd. sisteme
Vom organiza astfel o falangi romAneascl, ce va merge si arate Fran-
sau utopii, care fiind intocmite pe o cunoqtin{i imperfectd. a omului,
1ei cir cel mai mare d.intre medicii
lumii estefi'ul ei, - fiu oropsit' cici'
nu servesc decAt si induci lumea in eroare.
din nenorocire, n-a fost infeles.
Medicina cunoagte deci tn mod real omul; ea ar trebui si fie prin-
AmdegAndsivivorbescanulacesta,maiintii,despreafecliunile
(ar- cipala bazi a f,Io zofi. e i.
rinichiului, - $i pe urml despre afecliunile cordului Ei ale vaselor
a lisat 2. - Caprofesiq medicina servegte pe om:
tere/vene qi limfatice), - subiecte asuPra cirora LeNcsnEnux
a) - prin rgiend, ce-l protejeazi de boli;
lucriri nepieritoare b) - prin terapie, ce-i alini durerile qi cautd si-l vindece sau, cel
Dar,pentruapricepebineafecliunilerinichiului,trebuiesSincep
pufin si-i evite moartea.
prin a ve d"scrie niqte sindroame ca albuminuria' ca uremia' -
sin-
Dar nu e numai atit.
iro"-" oarecum intinerite prin cercetiri flcute in laboratorul meu..' Profesia unui medic il oblign si se devoteze pentru cei ce suferi qi,
dac[ adevirul mai are trebuin![ de intinerire' de multe ori chiar, si-qi rigte viafa pentru a scipa pe aceea a altor".
in
Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria
Dn Nicolae C' PAALESCU

de sine, pe care medicina pelagri, gi-a pierdut minfile; - un oriqean care, dobordt de tifos, zace
ce alti profesie se gisegte abnegayia absolutd.
in neqtire timp de trei siptimAni.
o impune celor ce o exerciti?
este cea mai Dar, alituri de lucritorul cdzut de pe scheli qi victimd a muncii,
iste evident deci ci, dintre toate profesiile, medicina
binefd.cd.toare. - alituri de {iranul qi de oriqeanul, victime de multe ori ale unei or-
ganiziri sociale defectuoase, - veli intAlni la spital indivizi - qi inci in
b"t, * in plus, - medicul, prin profesia sa, devine prietenul qi
mare numir - victimele propriilor lor patiml (adici ale instinctelor
chiar confideniul celor ce suferi, - bogafi sau siraci, tineri sau bitrAni,
prescripfiile lui. ori, cum un deviate de la adevdratul lor scop), - indivizi care inspiri scArbi gi care
- care-l asculti gi se supun orbeqte laprin urmare qi patimile, ii este par a nu fi demni de nici un interes.
medic instruit cunoagte instinctele 9i
si poatl si lumineze omenirea qi Vefi intAlni bunioari pe belivul care, nevrind si-qi infrineze pofta
ugor ca, - prin grai 9i prin exemplu, -
de bduturi, arunci in ghearele cArciumarului tot ce agoniseEte, pAni qi
,a-i irrdr.r.rr""u ed.,c"qia sociali, care combate aceste patimi, - adici
hrana copiilor lui; - care invenineazi viafa unei nenorocite sofii; - ca-
si rispindeasci principiile adeviratei morale qtiinfifice'
re-qi dezonoreazi pirinfii; - care e ruqinea familiei gi plaga societifii;
Astfel, pirintele medicinei, HrpocnRrr, a avut dreptate si zici;
,,scopul final al medicinei nu este numai si vindece sau si
previni - qi care sfirEeqte in imbecilitate, daci ofticas, dreapta pedeapsi a unei
bolile, - ci inci sir perfeclioneze pe oameni 9i si-i facl mai ferici[i,
asemenea sinucideri, nu a venit sd scurteze o existenfi degradanti.
Vefi gisi, de asemenea, pe desfrdnatul care, nepricepdnd sau
ficAndu-i mai buni'l
Medicul trebuie deci si fie, in acelaqi timP, un savant care iubegte
bitindu-gi joc de importanla instinctului genital, al cirui scop este
reproducerea, - nu vede intr-insul decit un mijloc de a-gi procura
din tot sufletul qtiinfa medicali, adici gtiinfa omului; si fie o fiinli
gAdilituri plicute qi abuzeazi de actele generirii, pAni devine tabetic6,
care se jertfefte pentru allii, pini la moarte qi, in sfdrqit, si fie un in-
sau contracteazi boli, pe care poporul le numegte, cu drept cuvAnt,
vi{itor al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei... 9i aqa ar fi
ruginoase.
in realitate, daci confrafi nedemni n-ar fi deschis tarabi in templul
sacru al medicinei.
Si oprim aici aceasti enumerafie dezgustitoare.
Dar, in spital, vefi mai descoperi gi oameni de alte nafii, ca unguri,
Acum in{elegefi inalta demnitate a profesiei medicale 9i respectul
greci, ovrei... nafii chiar dugmane noui qi care duc in contra noastri,
ce i se d[ din toate parfile . ,,CinsteSte pe medic" zice Biblia,"' ,,cici ai
unele, o lupti pe viafi sau pe moarte.
trebuin$ de el'i
Or, tofi aceqti oameni, - buni sau rii, virtuogi sau viciogi, conafi-
u. onali sau inamici, - primesc in spital aceleagi ingrijiri, firi si se fini
seami de meritele sau de nemernicia lor.
Dar, ce este un bolnav? Care este explicafia acestui fapt?
Un bolnav este un individ in al cirui organism s-au produs, - sub N-am putea oare si-i distrugem pe acegti bolnavi, sau cel pufin
influenfa unei cauze patogene, - tulburiri ale funcfiilor vitale de nu- si ne scipim de cei viciogi, care sunt o povar6. pentru societate gi de
trifie sau de relafie, tulburiri care-i pot ameninfa existenfa. cei de alti nafie, care sunt un pericol pentru neamul romAnesc?
Sunt bolnavi care, fiind siraci, nu pot si-pi procure ingrijiri me- in antichitate, pe timpul romanilor, sclavii bolnavi, care nu mai
dicale, gi din cauza bolii nu mai sunt in stare si-gi agoniseasci nici puteau servi stipanilor, erau abandonafi intr-o insuli, unde mureau
micar cele necesare pentru intrefinerea viefii. de foame.
Astfel de bolnavi, - care ar pieri daci ar fi plrisifi, - vin la spital. De altminteri, chiar faimoasa lege, zisi naturali, a lui Denwrx,
in asemenea condilii se afli, de pildi, un dulgher care, cizAnd de lupta pentru trai, ne invitd si nu-i crufim pe bolnavi care trebuie
-
pe o scheli, gi-a frint o mAni sau un picior, - un firan care, lovit de si fie suprimafi ca nigte concurenti cizufi * cdci in aceasti luptd nu
Dr. Nicolae C, PAULESCU Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

in piefele publice,lingi piscine, la rispintii sau sub portice, pentru a


supraviefuiegtedecitceltare,adicicelsinitos,pecAndceislabi,adici
primi sfaturi de la trecltori - care au suferit ei inqiqi sau au vizut pe
cei bolnavi, sunt condamnafi si piari'
allii suferind de o asemenea boali'i
Homo, homini,luPus!
Aceleaqi lucruri se petreceau qi la alte popoare vechi, bunioari la
v_am aritat, insi, altidati, ci aceasti hidoasi lege nu existd tn
Mezi,la Perqi..l'
naturd,ci numai in mintea smintiti a citorva atei materialigti'
Dar, imi vefi zice: oamenii, ca qi animalele' au un sentiment ,,in India, spitalele erau cu totul necunoscute..i'
instinctiv de compitimire, de mili, pentru semenii lor ce suferi' ,in China, nu numai ci in secolele trecute n-au existat spitale, dar
slibeqte nu se gisesc inci nici astizi'l
Ei bine, acest sentiment, intens pentru membrii familiei,
dinceincepentrumembriitribuluigiainafieigiajungesifieaproape ,,Oraqele Greciei posedau mai toate, sub numele de Geroniae,
de Gerusiae, edificii publice unde bitrAnii, care aduseseri servicii
nul pentru membrii omenirii - 9i atunci se numeqtef lantropie'
in tot cazul, mila nu exista pentru vicioqi 9i mai ales Pentru duqmani' eminente patriei, erau intrefinufi pe socoteala Statului. Cynosar-
prin urmare instinctul mili nu a putut prezida la alcituirea spitalelor.
gul era locul unde erau aduna{i copii abandonafi; iar Xenodochul,
- deschis tuturor striinilor, nu primea decAt oameni sinitoqi. Dar
Atunci, care este cheia acestei enigme?
niciieri nu este ficuti vreo menfiune despre edificii destinate in
tII. mod special bolnavilor'l
,,Pini in primele secole ale Erei cregtine, romanii, ca qi grecii,
Si limurim 9i nofiunea de sPital' n-au avut spitale"s.
Ce este un sPital? Mai tirziu, ,,atunci cind religia lui Hristos veni si spuni omului
Un spital aqezimdnt, - fundat de o persoani sau de o aso- ci o fiinli omeneasci ce suferi este un frate ce trebuie alinat, - numai
"riu,rt
cialie de persoane, - in care bolnavii siraci gisesc, gratis' ingrijirile atunci, fu posibil si se creeze adevirate spitale'l
medicale de care au trebuinfl, precum qi tot ce le este necesar pentru ,,Spitalele sunt o inspirafie a cariti{ii creqtine"e.
intrefinerea viefii, in timpul bolii lor' inci de pe la jumitatea secolului al III-lea gi mai ales in secolul
Este evident ci orice spital trebuie si aibi o clidire care si in- al IV-lea, incepuri, atit in Orient cAt gi in Occident, si se ridice azile
deplineasci anumite condiiii de dispozifie generali 9i interioari, de unde erau adipostifi gi nutri{i infirmii siraci.
de incilzit etc., - si posede un mobilier convenabil, si dispu- Dar, primul spital pentru bolnavi a fost fondat la Roma, in anul
""iirir",
n5 de venituri suficiente pentru a Putea face fafi, in mod larg, la toate 380 sau 381, de o pioasi femeie creqtini, Fabiola, ale cirei fapte bune
necesitifile bolnavilor, si aibi un Personal medical gi infirmier instruit ne-au fost transmise prin scrierile SfAntului leronimro.
qi devotat. Pe la aceeagi epoci (anul 372), SpANrul VASTLE, Episcopul Ceza-
Dar de cind existi sPitalele? reei Cappadociei, zidi la porfile acestei cetifi un azil celebru unde se
Institufia spitalelor este de dati relativ recenti. Numeroase cerce- primeau gi se ingrijeau bolnavii, ,,indati ce iegi din cetate, - zice Sfintul
tiri istorice qi arheologice arati ci in vechime n-au existat spitale. Gnreonr DIN NAZIANZ,TI - vezi un orag nou, care este sanctuarul
intr-adevir, iati ce zice in aceasti privin{i, intr-o lucrare bine pietnfii. Acolo boala, indurati firi murmur, pare a fi o incercare
documentati, un autor a cirei competenfi este incontestabiliT: binecuvintati; acolo caritatea strdluceSte in operele sale".
,,Niciun stabiliment public, destinat in mod special gi unic bolna- Mai tirziu, sub impiratul fusrrNreu gi sub urmagii sii, asemenea
vilor, nu pare si fi existat in anticul Egipt"' azile se inmulliri in Orient, - qi tocmai pe la sfArqitul secolului al
,,De asemenea, nu se giseqte nici o urml de institulii ospita- Vl-lea apiruri spitale gi in Occident. Mai intii ca anexe ale biserici-
liere la evrei... Bolnavii gi infirmii se adunau sau erau transportali lor gi ministirilot apoi ca stabilimente de sine stititoare.
10 Dr. Nicolae C. PAULESCU Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria 11

Din aceste fapte istorice rezulti ci: sau si-gi publice observafia intr-o gazeti medicali, - dar resping sau
Spitalele n-au existat tn antichitate; ele au apdrut tn primele se- nu se ocupi de sirmanul bolnav, care nu prezinti decit un caz banal,
cole ale erei creStine gi sunt efectele caritifii. ce nu poate fi exploatat in profitul gloriei lor.
Din fericire, asemenea monqtri sunt rari.
Dar ce este Caritatea? Mai sunt Ei medici de spital cirora, in lipsa unei educafii creqtine,
Caritatea este un act voluntarlz, a cirui formuli a fost enunfati li s-a atrofiat fibra idealului gi au cizut in indiferenfd., devenind pur gi
astfel de citre Iisus Hristos: ,,Iar cind va veni Fiul omului intru slava simplu niqte funclionari adici un fel de trintori care, pentru o leafi cAt
sa... El vazicecelor de-a dreapta Lui: venifi, binecuvintafii Parintelui mai grasi, fac cit pot mai pufin.
Meu, de moqtenifi impirifia cea gititi voui de la intemeierea lumii. Acest soi de medici parazifi roiesc pretutindeni gi constituie o
Cici... bolnav amfost Si M-a{i ingriiit, adevirati plagi sociali.
Atunci vor rispunde Lui drepfii, zicAnd: Doamne... cAnd Te-am D-voastri, insi, si nu urmafi aceste picitoase exemple.
vizut bolnav gi am venit la Tine? CAnd vefi intra in vreun spital, dezbricafi-vi de patimile de
$i rispunzind impiratul va zice lor: Adevir zic voui, intrucAt
afi cupiditate qi de orgoliu, lepida{i gi trinddvia qi dafi-vi cu totul bolna-
ficut unuia dintre aceqti frafi ai Mei prea mici, Mie Mi-afi ficut"r3. vilor, - cirora si le fi1i recunoscltori daci, ingrijindu-i, vi vor permite
Cu alte cuvinte, Dumnezeu vrea ca iubirea, ce-I datoreazi oamenii si vi instruifi.
si se reverse asupra bolnavilor siracila. $i, intr-adevir, acesta este sin- $i daci voi{i sI fiti perfecpi, culegefi fructele ce se vor dezvolta din
gurul mijloc efectiV de care dispun oamenii, ca s6-gi manifeste iubirea simAnfa ce am semi,nat astizi in sufletele D-voastri, tinere qi generoa-
citre creatorul lumii, citre Autorul viefii lor, - $i si ina\e astfel aceasti se, - qi, urmAnd preceptele caritifii, ingrijifi pe bolnavul mizerabil, - nu
iubire pAni la Acela Pe care nu-L pot atinge gi care n-are trebuinfi, cape un om, nu cape unfrale ce suferl * ci ca pe insugi Dumnezeu.
pentru El insu$i, de binefacerile lor... circi El este Binele inf.nit. Acesta este spiritul ce trebuie si domneasci intr*un spital.
Din aceasti sentinfi au risirit spitalele.
FerrolA, SpAurur VAsIt E, Precum gi impirafii, prinfii qi oameni
bogagi, care au fondat spitale, n-au ficut decAt si puni in practici
preceptul caritif ii creqtine.

Originea ideii de spital fiindu-ne acum cunoscuti, si ne intoarcem


la intrebarea noastri: Care este spiritul ce trebuie si existe intr-un
spital?
Sunt unii medici de spital, cupizi qi avari, care,- sacrificind totul
pentru clientela lor particulari., - negltieaz5 bolnavii care nu le pot
pleti $i fac, la spital, vizita in citeva minute, galopAnd pe dinaintea
paturilor.
Sunt algi medici de spital, orgolioSi, cirora li se pare ci spitalele
sunt ficute pentru ei, qi-i consideri pe bolnavi ca pe niqte obiec-
te de studiu. Ei sunt mulfumili cAnd primesc un caz interesant,
asupra ci.ruia vor putea si faci o comunicare la o societate savanti
Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria I3
12
I. - Patima de proprietate

a) - in nafie. - inci de la inceputul carierei sale, ManoMrt, in


capul unei bande de arabi care ii sunt credincioqi, sivdrqi mai multe
expedi$i armate (in numir de 27) gi, dupi noui ani de lupte sAngeroa-
se, puse mAna pe Meccale.
LEGISLATII RELIGIOASE inacest timp, el duce o viafi de adevirat bandit, infocat la jaf 9i
lacom la impirfirea prizilor.
(Urmare15)
,,Dumnezeu vi poruncegte si dafi Profetului o parte din prada ce
o vefi lua de la duqmani, - at6.t din cai qi din cimile, cit qi din celelalte
Dupi legislalia venit alte doui legislafii religioa-
cregtinS., au lucruri jefuite"2o.
se, - Coranzl musulmanilor Ei Talmudul ovreilor, - legislafii care Califii, urmaqii lui Mahomet, il luari ca exemplu 9i organizari o
sunt potrivnice moralei lui Hristos qi care au pretenfia si lecuiascS putere militari, care nu avea alti finti decAt cucerirea2r'
relele omenirii.
De la Mecca, secta se intinse asupra Arabiei intregi, - 9i pe urmi
Si examinim deci, ce prescriu aceste coduri de legi impotriva nivili, de jur imprejur, in {iri din ce in ce mai depirtate, cu tendinfa
patimilor de proprietate Si de dominafie.
de a se face stlpAni pe toatd. suprafala pdmdntului.
Vom incepe prin Coranr6.
Islamismul propagdndu-se numai prin arme, e lesne de infeles
ci, in aceste condilii, teritoriile nafiilor, cu care musulmanii veneau
CORANUL in contact, deveneau o pradd rdvnitd qi cideau in mAinile lor, in urma
Vl-lea, dupi Hristos, apiru in Arabia
Pe la sfArqitul secolului al unui rizboi nenorocit.
un legislator, numit MAHoMrr, care, - pretinzind ci,se sprijini pe Astfel s-a intAmplat cu nenumirate !iri, incepAnd cu Persia, tre-
Biblie (din care cunoqtea imperfect anumite pnr$) qi pe Evanghelie (pe cdnd prin Peninsula Balcanici qi prin Africa de Nord 9i ajungAnd pAn[
care o ignora aproape cu totul), - didu arabilor o legislafie religioasi, in Spania.
,,Coranul" sau ,,Alcoranul'i legislafie pe care pe urmi, voi s-o intindi |aful era atunci un obicei, ba, ceva mai mult, sultanii 9i paqalele
asupra intregii omeniri. lor, sugeau, peste tot, ca strigoii, singele popoarelor creqtine invinse,
Acest,,Alcoran" ar fi fost destinatsi inlocuiasci cu folos legislafi- pe care Ie administrau.
ile ovreiasci pi cregtineasci. Pretutindeni, arabii qi mai cu seami turcii, au siricit astfel, pdni
,,Cu voia lui Dumnezeu, ingerul Gabriel [i-a inspirat Alcoranu], la cea mai neagri mizerie, fS.rile care, ca a noastri, au avut nenorocirea
care confirmi vechile scripturi (Biblia qi Evanghelia) qi care conduce si le cadi in gheare.
pe cei buni pe calea mintuirii"l7. b) - in trib qi in familie, dreptul de proprietate este absolut qi
Astizi, dupi 12 veacuri de existenfi, legea lui MeHouET este exclusiv. Menorvmt interzice frauda sau inqeldciunea'
urmati de peste doud sute de milioane de oameni, - adici de o buni
,,CAntirifi cu cintare drepte, misurafi cu mlsuri bune qi nu refi-
parte din Europa, de o treime din Asia gi de jumitate din Africa.
nefi nimic de la aproapele vostru"22.
Se inlelege uqor importanfa enormS. ce o prezinti pentru noi
aceasti legislafie. ,,Nu corupefi pe judecitori prin daruri qi plocoane pentru ca si
Si studiem deci Alcoranul, - din punctul nostru de vedere mincafi, cu riutate, averea altuia"23.
biologic, - gi si-i punem in evidenti prescrip(iile, in ceea ce priveqte El condamn 5, zgd.rcenia,
patimile de proprietate Si de dominalieLs