CONSILIEREA COPIILOR SUPRADOTAȚI

Studiu de caz
Copiii supradotaţi sunt acei copii capabili de performanţe ridicate și demonstrează
achiziţii şi abilitǎţi potenţiale: capacitate intelectuală generală, aptitudine specifică, gândire
creativă/productivă, capacitate de lider, arte vizuale şi reprezentative, capacitate
psihomotorie.
Consilierea supradotaţilor se centrează pe dezvoltarea şi armonizarea persona lităţii
copilului cu potenţial înalt, precum şi pe modalităţile de punere în valoare a performanţelor
acestuia. ( Introducere în consiliere, pg 74)
Toate caracteristicile menționate sunt utilizate în educația copiilor înzestrați, iar evaluarea
progresului se face pe toate aceste direcții: inteligența, creativitatea și atingerea țelurilor propuse.
Identificarea timpurie a supradotaților are o importanță primordială deoarece oportunitățile
educative ar putea fi substanțiale și ar putea acționa optim. În practică, există diverse obstacole
care pot pot perturba procesul de identificare a unui copil cu aptitudini înalte, iar acesta să treacă
neobservat, datorită unor așteptări stereotipe de randament ridicat, false așteptări, lipsa motivației
din partea elevului pentru participarea la o educație standardizată, încercarea de a nu-și trăda
înaltele abilități, neputințele, comportament inadecvat și timiditate.
DATE DESPRE SUBIECT:

NUME: R.A.

VÂRSTA: 9 ani

SEX: feminin

CLASA: a II-a

MEDIUL DE PROVENIENȚĂ: urban

COMPONENȚA FAMILIEI: părinții și o soră mai mică(3ani)

DATE DESPRE PĂRINȚI: studiile părinților sunt de nivel mediu, fiind angajați –
mama – angajată la o secție de croitorie, tatăl- angajat la o firmă de curierat
CLIMATUL FAMILIAL: este unul armonios cu relații de comunicare între
membrii familiei

ASPECTE PSIHOCOMPORTAMENTALE ALE SUBIECTULUI:

Subiectul R.A. este primul copil al familiei, un copil așteptat după ani de încercări. În
primii ani de viață a fost protejat de familie având o atenție sporită asupra dezvoltării copilul sub
toate aspectele cât și în ceea ce privește siguranța lui.
S-a remarcat printr-o inteligență deosebită dând dovadă de o capacitate extraordinară de a
găsi soluții la situații cu care se confrunta- soluții ingenioase fără prea mult efort. A dovedit o
capacitate de a asimila informații, de a acumula date și o curiozitate cerând mereu date și
explicații privind fenomenele din jurul lui, părinții finnd puși de multe ori în situația de a se
documenta suplimentar pentru a-i oferi informații exacte , deoarece informațiile simpliste nu îl
satisfăceau setea de cunoaștere.
Din punct de vedere al limbajului s-a dovedit a fi precoce- în jurul vârstei de 1 an avea deja
un număr mare de cuvinte pe care le manipula și se exprima cu ajutorul propozițiilor. Capacitatea
de exprimare era una superioară – reușea să se exprime cu ușurință cât adulții să înteleagă
mesajul fără prea multe explicații supplimentare.
Din punct de vedere al matematicii înțelegea fără prea mult efort noțiunile abstracte – număra
în concentre mari și asocia numerele cu elementele numărate făcând operații mintale cu grad
ridicat de dificultate.
O trăsătură caracteristică a fost atracția pentru lumea culorilor: a învățat culorile foarte
repede, era fascinată de obiectele colorate. Când a primit prima cutie de culori , a înțeles repede
rolul ei – acela de a le folosi pentru a colora diferite obiecte. A început prin a colora imagini
după contur dar această activitate nu a durat mult , deoarece îi îngrădea creativitatea. Astfel a
început să realizeze diverse creații plastice. Lucra în cea mai mare parte a timpului, se concentra
pe foaia de desen fiind captivată ore întregi.
Fiind antrenată și în alte activități le abandona deoarece se simțea nevalorizată, considera că
rezultatele nu o satisfăceau pe deplin. Cantonarea în activitățile plastice a atras după sine
autoizolarea de familie, de colegi, având repercursiuni aspura dezvoltării sale sociale și
emoționale. Programul de intervenție urmărește stabilizarea acestor aspecte deficitare și
remedierea lor.
 PROCESUL DE CONSILIERE

Părinții au fost cei care au sesizat aceste aspecte de disfuncționalitate la nivel social și
emoțional. Au considerat că trebuie să comunice cu cadrul didactic pentru a lua o decizie de
intervenție asupra copilului. Din discuțiile cu învățătorul clasei, copilul manifestă și în mediul
școlar aceleași caracteristici de comportament:activitățile de orice natură : matematice, de limba
română nu îi captează atenția decât pentru perioade scurte, activitatea care îl captează complet
fiind artele plastice. Pe perioada programului școlar preferă să schițeze diferite desene, chiar și în
timpul pauzelor în detrimentul comunicării cu colegii și stabilirea de relații cu aceștia. Relația cu
colegii este benefică doar în momentul în care îi apreciază lucrările.
Cei doi factori implicați: familia și școala au considerat că subiectul necesită ajutor de
specialitate, de consiliere din partea unui specialist pentru a remedia aceste probleme și a evita
accentuarea acestora, fapt pentru care elevul a fost supus unui program de intervenție.

ETAPELE PROCESULUI DE CONSILIERE:

 Analiza aspectelor sociale și emoționale și a nevoii de intervenție subiectului

 Stabilirea planului de intervenție, elaborarea acestuia, stabilirea activităților și a
instrumentelor utilizate
 Măsurarea eficacității programului de intervenție asupra subiectului

Aspectele vizate pe perioada procesului de consiliere au fost stabilirea abilităților cognitive ale
subiectului, determinarea centrelor de interes, stimularea motivației și a implicării în acest
program, dar și determinarea nivelului de reușită și a efectelor asupra schimbărilor de natură
socio-emoțională.

METODELE UTILIZATE ÎN CONSILIERE:

-conversația
-chestionarul
-activități de dezvoltare
 PLANUL DE INTERVENȚIE

SCOPUL INTERVENȚIEI: dezvoltarea competențelor sociale și emoționale

OBIECTIVE:
 Intervenția asupra conștientizării de sine
 Dezvoltarea abilităților de management emoțional
 Stimularea și dezvoltarea conștientizării sociale
 Dezvoltarea capacității de management interpersonal

NUMĂRUL ÎNTÂLNIRILOR: 7
NUMĂRUL ȘEDINȚELOR / SĂPTĂMÂNĂ: 1 ședință / săptămână

DETALIEREA PROGRAMULUI DE INTERVENȚIE:

Nr Activități Metode si tehnici de Resurse
. consiliere utilizate
crt
.
I. -Exerciții de identificare a situațiilor de viață -tehnici experiențiale -imagini cu
care sunt însoțite de emoții negative expresii
-exerciții de reflecție asupra emoțiilor primare -Modelul ABC- grilă de emoționale
-exerciții proiective de identificarea a intensității monitorizare a emoțiilor
emoțiilor
II. -situații de exprimare a emoțiilor și intereselor: -grilă de monitorizare a
”Mă simt fericit atunci când...”, ”Sunt trist emoțiilor, gândurilor,
atunci când...” comportamentelor
-exemplificarea situațiilor de viață când a trăit
emoții intense
-analiza senzațiilor fizice, experiențelor
corporale, gândurilor, acțiunilor
III. -exerciţii de conştientizare a gândurilor Tehnici de înregistrare a -grile de
automate, a convingerilor iraţionale şi a gândurilor automate monitorizare
 influenţei acestora asupra emoţiilor şi acţiunilor;
- analiza asupra gândurilor despre propria
persoană;
-exeersarea prin centrarea pe optimizarea
gândurilor despre propria persoană;
-realizarea de exerciții de identificare a
distorsiunilor cognitive (suprageneralizarea,
evaluarea globală, gândirea dihotomică);
IV. -„Cum sunt şi ce simt” – activitate de realizarea Tehnici cu suport grafic -Imagini
unui colaj cu materiale selectate din diverse Tehnica asociaţiei libere
publicaţii (imagini) care conțin caracteristici -Fișe de lucru
personale şi sentimente;
-Diploma mea– exerciţiu de recunoaştere a
calităţilor personale;
- Valorile mele – exerciţiu de identificare a
valorilor personale (a propriilor puncte de
vedere);
-exerciţii de completare de fraze: „Am învăţat...;
Mă simt...; Am descoperit...; Sunt mândru de...”
- exerciţii de comunicare de mesaje
pozitive :”Îmi place de tine pentru că...”,
V. Analiza SWOT aplicată propriei persoane; -tehnici de analiză -fișe de lucru
-exerciţii de autocunoaştere: identificarea
resurselor personale (Cine Sunt Eu? Ce am Eu?
Ce pot eu?)
- aplicarea de strategii pentru autovalorizare (Eu
sunt capabil de....);
- exerciţii de optimizare a gândurilor despre
propria persoană
VI. - exerciţii de identificare a rolului în grup; Joc de rol
- discuţie despre relaţiile de prietenie; Tehnici gestaltiste
- exersarea iniţiativei într-o relaţie de prietenie;
 - joc de rol pentru exersarea comunicării
empatice într-o relaţie de prietenie;
VII. - exerciţii de reflecţie; Tehnici metaforice
- exerciţii de autoevaluare a propriilor abilităţi şi Joc de rol
a contribuţiei aduse grupului;
- Studii de caz;

ARGUMENTE ȘTIINȚIFICE:

Supradotarea este o manifestare umană deosebită, cu multiple fațete, având ca element

comun excepționalitatea și fiind realizată prin combinarea fericită a unor capacități intelectuale și
aptitudini deosebite cu anumite trăsături de personalitate.
Cele mai multe dintre cercetarile recente referitoare la supradotare fac referire la calități
multiple și considera utilizarea exclusivă a unui scor IQ ca o forma inadecvată de masurare a
supradotarii. Motivația, înalte concepte despre sine, creativitatea, s-au dovedit a fi calități cheie
în concepțiile extinse de supradotare (Siegler & Kotovski, 1986). O concepție extinsa
supradotarii care a fost adoptata pe scară largă este cea a lui Joseph Renzulli (1978, 1986) care
are în vedere comportamentul copiilor supradotați, este astăzi folosită în numeroase școli din
întreaga lume.
Persoanele capabile de a dezvolta un comportament de supradotat sunt cele care posedă
sau au capacitatea de a dezvolta acest set compozit de trăsături și pot face aplicarea acestora în
orice zonă cu potențial valoros, referitor la performanțe umane. Persoanele care manifestă sau
sunt capabile sa dezvolte o interacțiune între cele trei grupuri necesită o mare varietate de
oportunități educaționale și servicii care nu sunt de obicei oferite prin intermediul programelor
de instruire obisnuite. (Renzulli & Reis, 1997, p. 8.)
Ca modalitate de evaluare a programului se impune ca evaluarea comprehensivă care să
includă utilizarea combinată a diverselor surse de informaţie (profesori, părinţi, colegi,
participanţi), a diverselor proceduri şi instrumente (observaţie, autoobservaţie, chestionare),
precum şi a diverselor contexte (la şcoală, acasă, în timpul liber).
Evaluarea programului de consiliere va fi continuă, dinamică şi se va realiza permanent.
Se urmărește nivelul de achiziții în plan cognitiv, afectiv, comportamental, oferindu-ne un
feedback în ceea ce privește metodele și tehnicile alese privite din perspectiva eficacității.
Bibliografie:

1. Mihai Jigău, (1994).Copiii supradotaţi. Bucureşti: Editura Ştiinţă şi Tehnică

2. Liana Maria Mitran Duțu, Romeo Adrian Cozma, Florica Stoica, IIleana Țîrlui, (2016).
Copiii supradotați. Ghid pentru părinți și profesori. București
3. http://www.scribd.com/doc/17222313/Introducere-in-Consiliere
4. https://mintistralucite.ro/copii-supradotati-cum-recunosc-un-copil-supradotat