Sunteți pe pagina 1din 26

ULEIURILE ESENŢIALE

Rebeca Magda, Cezara Zăgrean-Tuza


Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa
Profesor îndrumător Elena Pop
“Celui care cheamă medicul, îi este
necesar chimistul.".
Avicenna
Cuprins:
• Scurt istoric
• Compoziţie
• Metode de obţinere
• Proprietăţi fizice
• Proprietăţi terapeutice
• Utilizări
• Proba practică
• Concluzii
• Bibliobrafie
Uleiurile esenţiale sunt
sintetizate şi depozitate în
diferite organe ale plantelor,
în celulele cu secreţie
intracelulară sau în ţesuturile
secretoare.
Istoria uleiurilor esenţiale este
strâns legată de istoria planetelor
medicinale.
- din anul 3000 Î.H, egiptenii au început să
folosească plantele aromatice în scopuri
medicinale, cosmetice şi pentru
îmbălsămare.
-medicului arab Avicenna în scrierile
sale(sec.X) aminteşte peste 800 de plante
medicinale şi efectele benefice pe care
acestea le au asupra organismului
-în secolul XII „miresmele arabiei“ au
devenit cunoscute în Europa,
-începând cu sec. XVIII chimiştii vremii au
Din punct de vedere chimic uleiurile esenţiale
sunt amestecuri complexe de:
•hidrocarburi alifatice
•hidrocarburi aromatice
•aldehide
•cetone
•alcooli
•fenoli
•acizi “răşinoşi”

Predomină compuşii din clasa terpenoidelor


Terpenoidele
 monoterpeni-hidrocarburi
izomere(C10H16)
 sesquiterpeni-hidrocarburi
izomere(C15H24)
 diterpeni-hidrocarburi izomere(C20H32)
 triterpeni-hidrocarburi izomere(C30H48)
 derivaţi oxigenaţi ai acestora(alcooli,
aldehide, cetone,epoxizi şi acizi)
Monoterpenoide aciclice

mircen ocimen aloocimen

CH2OH CH2OH

CH2OH CH2OH

geraniol nerol
 Monoterpenoide monociclice

OH
OH

limonen carvomentol mentol

 Monoterpenoide biciclice

OH O

sabinen sabinol tuionã


Uleiurilor volatile pot fi obţinute din :
 flori
 frunze (mentă, geraniu, violete)
 fructe (cimbru, coriandru, anason, fenicol)
 seminţe
 coaja fructelor (portocale, bergamot, lămâi)
 rădăcini (angelica, vetiver, cimbru)
 lemn sau scoarţă (santal, cedru, scorţişoară)
 boboci florali şi muguri (cuişoare, plop negru, coacăz)
 întreaga plantă (salvia, cimbru, busuioc)
 ace şi ramuri (pin, chiparos, brad)
METODE DE OBŢINERE
DISTILAREA(cea mai frecvent
utilizată) se
bazează pe faptul că toate
componentele
unui ulei volatil pot fi uşor antrenate cu
vapori de apă la temperatură inferioară
punctului lor de fierbere.
Antrenarea uleiului volatil este
precedată
de difuzia lui din celulele vegetale la
 PRESAREA - principala metodă
folosită pentru a extrage uleiurile
esenţiale din coji şi fructe (portocale,
lamâi, etc).
 Extracţia cu solvenţi, când plantele
au un conţinut mic de uleiuri volatile sau
când uleiurile îşi schimbă compoziţia
chimică.
Cei mai utilizaţi solvenţi : eterul de
petrol (pentru flori), benzina (pentru
obţinerea răşinilor), alcoolul, grăsimile,
etc.
Pentru a obţine 1L ulei esenţial sunt
necesare:
750 kg lavandă /4 t petale de trandafir/ 4 t
petale de iasomie.
Propietăţi fizice ale
uleiurilor esenţiale:
 lichide volatile
 puncte de fierbere mari
 insolubile în apă
 solubile în alcool
 se amestecă cu uleiurile vegetale şi
minerale în orice proporţie
 pătrund în piele
 au miros plăcut
Proprietăţi terapeutice
 Fenolii, cetonele si aldehidele sunt
antiseptice, curăţă receptorii şi detoxifică
corpul.
 Esterii sunt calmanţi, reduc stresul
 Monoterpenele au acţiune antibiotică,
antimicrobiană
 Sesquiterpenele au acţiune
antiinflamatoare, antivirală,
anticancerigenă
Cercetările au revelat faptul că uleiul de
scorţişoară este la fel de eficient împotriva
anumitor bacterii ca penicilina si ampicilina
Utilizări
Produse cosmetice
Produse farmaceutice
Preparate stomatologice
Industria vopselelor
Industria alimentară şi a băuturilor
Industria textilă
Industria maselor plastice şi şi
cauciucului
Industria papetăriei etc.
Probă practică  Prepararea unei soluţii cu ulei de
 Prepararea unui unguent antireumatic brad
Materiale necesare: Materiale necesare:
-lanolină -ulei de brad
-apă distilată -apă distilată
-ceară de albine Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare
-ulei de brad Indicaţii: reumatism, crize de lumbago
Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare
Indicaţii: reumatism, crize de lumbago
Lanolina

Hidroxicolesterolul
 Preparare demachiant  Prepararea cremei
Materiale necesare Materiale necesare
-Alcool
-Flori de gălbenele
-Apă distilată
-Ulei de lavandă -Ulei de măsline
-Ceară de albine -Ceară de albine
-Infuzie de lavandă -Ulei de lavandă
Acţiune: calmează şi vindecă Acţiune: cicatrizantă, emolientă,
pielea iritată protectoare
Indicaţii: demachierea tenului
normal/gras Indicaţii: îngrijirea tenului, acnee
Concluzii

 Uleiurile volatile au o gamă largă de utilizare


 Din punct de vedere terapeutic proprietatea cea mai
caracteristică este acţiunea antibiotică şi antimicrobiană
 Se folosesc atât în tratamente interne cât şi externe
 Datorită puterii mari de penetrare se înglobează în
creme, loţiuni,balsamuri
 Se folosesc în general în diluţie deoarece sunt foarte
puternice
 Se utilizează cu prudenţă pentru copii, femei gravide sau
persoane alergice.
CHIMIA E
SUPER!
Bibliografie
 Neniţescu C, D. Chimie organică , vol. II, Ed. Didactică şi
pedagogică Bucureşti, 1980
 Baran S, Reuss SH, Konig WA, and Kalemba D (2007)Composition
of the essential oil of Abies Alba. Flavour Fragr J 22, 78-83.
 Kurose K, Okamura D, and Yatagai M (2007) Composition of the
essential oils from the leaves of nine Abies species and the cones of
three of Abies species. Flavour Fragr J 22, 10-20.
 J. Hendrickson, D. Cram, G. Hammond, Chimie organică, Ed.
Ştiinţifică şi enciclopedică, pg. 1131
 Revista de fizică şi chimie, Anul XXVI Ianuarie 1989, pg. 19-22
 Emanoil Grigorescu, Din ierburi s-au născut medicamentele,
Editura Albatros, Bucureşti, 1987
 www.chemweb.com
Vă mulţumim!