UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUȘI TG-JIU 

                            
FACULTATEA  DE  ȘTIINTE   MEDICALE   ȘI  COMPORTAMENTALE 
AN UNIVERSITAR 2020-2021  
MOAȘE 1 GRUPA  511E
COJOCARU NICOLETA-GABRIELA
 

REGIMUL VEGETARIAN

OBIECTIVE:

I. Ce este regimul vegetarian?

II. Tipurile de regim vegetarian

III. Beneficile dietei vegetariene

IV. Dezavantajele dietei vegetariene

V. Concluzii

VI. Biblografie
 I. Regimul vegetarian este defint ca un regim din care se exclude toate tipurile de carne,
pește, fructe de mare și produsele care conțin sau cele derivate din acestea (inclusiv gelatin), dar
care poate include (alături de cereal, fructe și legume), lactate și ouă (Asociația Dieteticienilor
Americani, Vegetarian Society).[1]

Regimul vegetarian nu este numai un tip de alimentație care exclude consumul de carne și de
produse derivate din carne, ci și un stil de viață (veganismul) care câștigă rapid în popularitate. Un
studiu din 1992 susține că din cele 12,4 milioane de persoane care se numesc vegetarieni, 68% sunt
de gen feminin și doar 32% masculin.[2]

Motivele de alegere a acestei diete sunt variate și includ efecte pozitive asupra sanatății, efecte
sociopolitice, economice, religioase, ecologice și legate de drepturile animalelor. [2]

Acest regim nu se recomandă bătrânilor, pacienților cu afecțiuni digestive, femeilor însărcinate sau
copiilor. [2]

II. Tipuri de regim vegetarian:

 Regim lacto-vegetarian, include produsele lactate;

 Regim ovo-vegetarian, include ouăle;
 Regim lacto-ovo-vegetarian, include laptele și ouăle;
 Pescetarianism regim „vegetarian” cu excepția includerii peștelui;
 Pollotarianism (pollo-vegetarism) alimentația ”semi-vegetariană” în care se permite consumul
de carne de pasăre (poultry);
 Flexitarianism variant a regimului ”vegetarian” în care se permit excepții de tipul consumul
ocazional de carne roșie;
 Regim semi-vegetarian: este un regim ”vegetarian” cu excepția includerii peștelui, cărnii de
pasăre, lactatelor sau ouălor, termen atribuit în general regimului în care se exclude carnea de
mamifer;
 Regim strict vegetarian (sinonim=vegan, vegetalian), regim din care se exclude toate
alimentele de origine animală: carne, pește, fructe de mare, lapte si derivate, ouă;
 Fructarianism, variantă a regimului strict vegetarian în care sunt premise doar acele
component vegetale care pot fi culese fără a afecta integritatea plantei: fructe, semințe;
 Regim macrobiotic, variantă a regimului vegetarian sau pescetarian, în care se consumă
cereale nerafinate, legume și fructe, după anumite reguli de combinare, ingestie (bine
mestecate), etc.
  Veganism brut (raw veganism), regim strict vegetarian în care alimentele sunt consumate ca
atare sau cu minimă prelucare termincă (până la 48 grade Celsius).[1]

III. Beneficile dietei vegetariene

1. Dietă bogată în antioxidanți și vitamine

Aproape toate alimentele pe baza de legume, fructe și cereale oferă cantități mari de antioxidanți
și/sau au proprietăți antiinflamatorii, ceea ce înseamnă că ajută la oprirea progresiei bolii, prin
furnizarea de nutrienți care luptă împotriva stresului oxidativ. Dietele care sunt bogate în legume,
fructe și alte alimente vegetale cum ar fi leguminoasele sau cerealele oferă o mulțime de nutrienți,
inclusiv antioxidanți și fitonutrienți, cum ar fi flavonoide, resveratrol, quercetin, beta-caroten și
multe alte vitamine vitale, cum ar fi vitaminele C, E și A , dar și minerale, cum ar fi mangan sau fosfor
și electroliți precum potasiul și magneziul. O dietă bogată în nutrienți este benefică pentru sănătatea
intestinului, stimularea imunității și lupta împotriva bolilor, încetinirea efectelor îmbătrânirii și
protejarea împotriva cancerului și bolilor de inima.[3]

2. Sprijină sănătatea inimii

Alimentația vegetariana oferă ajutor în reducerea inflamațiilor, o cauză principală a bolilor de

inima și, de asemenea, furnizează fibre dietetice. Cercetările au aratat că există o legatură directă
între o dieta bogată în fibre și protecția crescută împotriva colesterolului ridicat, a bolilor de inima și
a diabetului zaharat. Un studiu publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie a constatat că
"un aport mai mare de alimente pe baza de legume și fructe este asociat cu un risc substanțial mai
scăzut al bolilor cardiace coronariene". Un alt studiu publicat în 2015 a găsit dovezi conform cărora
dieta vegetariana poate fi benefică pentru scăderea semnificativă a indicelui de masa corporală, a
ratelor ridicate ale obezității, a tensiunii arteriale ridicate, a nivelurilor ridicate de trigliceride și a
colesterolului, plus a riscului de diabet.[3]

3. Ajută în pierderea în greutate

Oamenii care mănâncă zilnic o cantitate mare de legume și fructe au cea mai bună protecție
împotriva creșterii în greutate pe masura ce îmbătrânesc. Deoarece alimentele vegetale, cum ar fi
legumele și fructele proaspete, au un conținut scăzut de calorii, dar au volum mare și astfel ocupă
mult spațiu în stomac, dau senzația de saturație după masă și impiedică supra-alimentarea. Dietele
vegetariene sunt legate de un risc scăzut de obezitate, plus determină complicații reduse, cum ar fi
probleme cardiace sau sindrom metabolic, ce însoțesc adesea kilogramele în plus.[3]

4. Sursă de enzime digestive sănătoase

Dacă se include o cantitate suficientă de alimente crude în dietă , se va beneficia de obținerea unor
cantități mai mari de enzime care servesc mai multor scopuri. Când sunt gătite la o anumită
temperatură, enzimele găsite în alimentele crude devin adesea destabilizate. Enzimele sunt
importante, deoarece sunt necesare pentru a descompune alimentele în unități nutriționale mai mici
pe care organismul le poate procesa mai ușor. Unele substanțe nutritive, cum ar fi vitaminele,
mineralele și aminoacizii, sunt distruse sau modificate atunci când alimentele sunt gătite la
temperaturi ridicate sau pe perioade lungi de timp. Consumul ridicat de alimente gătite creează
deșeuri în organism, care nu mai servesc în nici un fel organismului și duc adesea la încărcarea
sistemului digestiv. În timp ce pancreasul și alte celule produc și ele enzime în organism, alimentele
crude vin ca un suport în plus de enzime care să favorizeze digestia și asimilația. Într-o dietă
alimentară ce conține doar alimente gătite termic, pancreasul și alte organe pot deveni
suprasolicitate din cauza faptului că nu existp o sursă exterioara de enzime.[3]
5. Evitarea aditivilor și altor substanțe dăunătoare ce se pot găsi în produsele pe bază de carne
Atunci când carnea este gătita la temperaturi ridicate, pot fi creați anumiți compuși chimici numiți
amine heterociclice care pot avea efecte carcinogene. Cercetările publicate recent au evidențiat o
legatura între consumul de produse din carne excesiv prelucrate și riscul crescut de cancer. Cu cât
este mai mare temperatura de preparare a cărnii, cu atât crește șansa să fie create aceste produse
secundare dăunătoare. Dietele vegetariene elimină carnea procesată ( mezeluri, conserve de carne,
etc.) din alimentația zilnică, care este, de asemenea, considerată cancerigenă. Pe de alta parte,
proteinele vegetale oferă aminoacizi (tipurile și cantitatea specifică diferă de la aliment la aliment),
plus fibre și antioxidanți, fără efecte secundare dăunătoare.[3]
  6. Susține protecția față de mediu înconjurător și animale
Mulți oameni aleg să elimine din dietele lor alimentele pe baza de carne pentru a reduce supra-
exploatarea. Alimentele vegetale necesită mai puține resurse naturale, cum ar fi apa și altele.
Fabricarea de alimente din carne necesită o proporție mai mare de apă, pământ, combustibili fosili și
energie decât majoritatea alimentelor vegetale. Suplimentar, datorită consumului excesiv de carne
din ultimii ani, fermele animale s-au extins, iar metodele agresive și inumane de creștere a pasarilor
sau mamiferelor, cu unicul scop de a produce mai multe resurse într-un timp cât mai scurt, sunt
îngrijorătoare. Animalele sunt private de o viață normală în natură, în schimbul creșterii lor în spații
închise, private de spațiu de mișcare și hrănite cu alimente bogate în substanțe de sinteză care sa le
grăbeasca creșterea și masa musculară.[3]
IV. Dezavantajele dietei vegetariene

Lipsa potențială a aminoacizilor - Aminoacizii ajută la formarea mușchilor și sunt importanți pentru
sănatatea celulară și a unui metabolism adecvat. Dieta cu un conținut scăzut de proteine poate
provoca o lipsă a anumitor aminoacizi. Acest aspect depinde de dietă aleasă. Este foarte important
să existe un echilibru în alimentație, echilibru care să ofere gama completă de substanțe nutritive de
care corpul are nevoie pentru a se dezvolta armonios.
Niveluri scăzute de vitamina B12 – În alimentație, vitamina B12 se poate obține în cantități
suficiente consumând carne, pește, ouă și produse lactate. Eliminarea tuturor acestor alimente
poate fi uneori problematică și poate contribui la simptomele deficitului de vitamina B12, cum ar fi
oboseală, slăbiciunea și altele. Din acest motiv, este recomandat ca toți vegetarienii și veganii care
aleg să nu consume carne sau alte alimente derivate de la animale să ia suplimente de vitamina B12.
Cantități mari de acid fitic – Leguminoasele (mazarea, fasolea, nautul, lintea, etc.) pot conține
inhibitori de tripsină și alți "antinutrienți" care pot face dificilă digestia și pot împiedică absorbția
nutrienților. Acești inhibitori pot bloca enzime digestive cheie, iar acidul fitic găsit în boabe vă poate
împiedica să absorbiți calciul, magneziul, fierul și zincul. Cu toate acestea, înmuierea și germinarea
leguminoaselor poate reduce foarte mult acidul fitic.
Consumul excesiv de carbohidrați - Una dintre cele mai frecvente tendințe în cazul unei diete
vegetariene este consumul excesiv de carbohidrați și zaharuri. Consumul în exces al carbohidraților
poate provoca creșterea excesivă a bacteriilor candidă și drojdiei din organism, plus pot duce la
creșterea în greutate. La fel, secretul este în alegerea unei diete echilibrate, care să nu producă
carente în organism și să nu ducă la excese și dezechilibre.
Oboseală și energie scazută - Din nou, oboseala și slabiciunea generala pot fi cauze ale lipsei
anumitor vitamine pe care le primim de obicei din carne și din pește. Acestea includ vitaminele B,
zinc si altele.[3]

În concluzie, regimul vegetarian poate fi unul dezechilibrat dacă nu este alcătuit cum trebuie. Cel
mai important lucru într-o alimentaţie vegetariană este diversificarea. Meniurile trebuie să fie
sănătoase, bogate în nutrienți, planificate de aşa manieră încât să-i asigure organismului nutrienții de
care acesta are nevoie

BIBLOGRAFIE

1. Științele Nutriției Vol. 1 Nutriție și Dietetică – Nica-Badea Delia

2. https://www.ladies.ro/sanatate/regimul-vegetarian-beneficii-riscuri-argumente-pro-si-
contra/
3. https://www.bacanianaturista.ro/blogs/news/mini-ghid-pentru-o-dieta-vegetariana-
echilibrata