Sunteți pe pagina 1din 3

Notă de poziție pe marginea inițiativei privind anularea

„legii miliardului”
12 aprilie, 2021
Adrian Lupușor

În legătură cu votarea în prima lectură a Parlamentului, din data de 9 aprilie, a unui nou proiect de
lege pentru abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată
derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015 (”Legii miliardului”), Centrul
Analitic Independent „Expert-Grup” atenționează asupra efectelor extrem de negative ale acesteia
asupra stabilității macrofinanciare și imaginii țării în fața potențialilor finanțatori, creditori și
investitori. Astfel, efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul
miliardului”. Îndemnăm clasa politică să renunțe la aceasta și alte scheme ce pun în pericol sistemul
financiar și bugetul de stat, și să se focuseze pe soluționarea miezului problemei, și anume
investigarea „furtului miliardului”, tragerea la răspundere a vinovaților, anume din contul cărora să
fie recuperați banii furați din sistemul bancar. Poziția este fundamentată în baza următoarelor
constatări:

 Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei
(BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi
de circa 13 miliarde MDL pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului
statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde MDL. Prin urmare, conform
Articolului 9 al „Legii Nr. 548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei”, Guvernul, în persoana
Ministerului Finanţelor, va fi obligat să vină cu o contribuție monetară pentru recapitalizarea
băncii centrale. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populației și
plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie
recapitalizată banca centrală.

 Vor crește costurile de creditare pentru Republica Moldova pe fundalul creșterii riscurilor
de țară. Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai
înalt nivel, renunță la propriile angajamente financiare: executarea garanțiilor emise pentru
creditele de urgență acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 și 2015. Fără a intra
în detalii privind oportunitatea emiterii acelor garanții, însuși faptul că statul ar renunța, post-
factum, la propriile garanții, va submina în mod fundamental încrederea țării în fața actualilor
și potențialilor creditori (instituțiile financiare și investitorii vor fi mult mai precauți în a
finanța Republica Moldova, având un precedent în care statul nu și-a onorat angajamentele
financiare anterioare). Aceasta va duce la creșterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de
stat, dar și creșterea dobânzilor pentru alte potențiale împrumuturi pe care le va contracta
Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent țării.

1
În aceste condiții, va fi și mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanțelor,
deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor
depăși nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului față de BNM
în cadrul „legii miliardului”.

 Vor fi afectate în mod fundamental relațiile țării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce


înseamnă că Republica Moldova va primi mai puține finanțări preferențiale pentru proiecte
economice și sociale. O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei
linii roșii în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială.
Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI
fapt ce va compromite, în lanț, finanțările celorlalți parteneri de dezvoltare strategici.
Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de
necesare în perioada pandemică și post-pandemică.

 Promovarea insistentă, fără a avizare din partea instituțiilor de resort, a unui proiect de
lege atât de controversat trezește și mai multe semne de întrebare privind intențiile
autorilor. Este a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”. Prima a avut loc pe 16
decembrie 2020, când 56 de deputați din PSRM și platforma parlamentară „Pentru Moldova”
au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), care
ulterior a fost suspendat de către Curtea Constituțională și apoi anulat. Nu este clar de ce
se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului
Guvernului și a BNM, dar și pe fundalul unui Guvern interimar, fapt ce din nou trezește dubii
privind constituționalitatea acestuia.

Reieșind din cele menționate mai sus, atenționăm politicienii privind riscurile iminente inițiativei de
anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist și care va afecta negativ bugetul de stat
și va compromite orice eforturi de a atrage finanțare în Republica Moldova sub formă de granturi,
credite și investiții, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii țării. Singura
posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanțiilor emise
de Guvern în 2014 și 2015 este urgentarea investigațiilor și tragerea la răspundere a persoanelor
vinovate. Anume aceasta trebuie să fie sursa de recuperare a pierderilor pentru economie, care
ulterior va permite stingerea anticipată a datoriei Guvernului față de BNM, eliberând cu adevărat
populația de această povară.

În același timp, reiterăm mecanismul propus de către Expert-Grup în 2016 de stingere anticipată a
datoriei față de BNM în rezultatul activării “legii miliardului”, conform căruia toate veniturile
provenite din vânzarea activelor și executarea gajului deținut de băncile falimentare, iar ulterior și
încasările din recuperarea banilor fraudați, să fie canalizați exclusiv pentru stingerea anticipată a
datoriei respective. În paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanții
guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigațiilor și progresul privind
recuperarea banilor fraudați. Orice deviere de la aceste priorități este praf în ochi, jocuri politice și,

2
de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod rușinos în istoria modernă
a țării - „furtul miliardului”.