Gheorghita Gheorghe 1903 Test 1 18.03.

2021

1. Ziua Europei este sărbătorită la

a) 18 aprilie
b) 9 mai
c) 10 decembrie
2. În anul 1973 au devenit membre ale Comunității europene:
a) Austria
b) Norvegia
c) Regatul Unit al M. Britanii și al Irlandei de Nord, Danemarca
d) Finlanda
e) Portugalia
3. Tratatul de fuziune (Bruxelles 1965) este:
a ) izvor primar al dreptului UE, ca tratat modificator
b) tratatul instituind o Comunitate unică
c) izvor derivat al dreptului UE, ca tratat modificator
4. Comunitățile europene aveau personalitate juridică:
a) adevărat
b) fals
c) numai Comunitatea Europeană avea personalitate juridică
5. În cadrul UE, traducerea fiecărui document oficial este realizată în:
a) engleza și franceză
b) 23 limbi oficiale
c) 21 limbi oficiale
d) 28 limbi oficiale
+ 24 de limbi

6. Extinderea din 1981 a inclus

 a) Portugalia și Spania
b) Grecia
c) Spania
7. Consiliul European a fost consacrat juridic prin:
a) Tratatul de la Nisa
b) Tratatul de la Amsterdam
c) Tratatul de la Maastricht
d) Actul Unic European
8. Identificați și descrieti criteriile de aderare la Uniunea Europeana stabilite de Consiliul
European de la Copenhaga și Madrid.
Criteriile obligatorii pentru aderarea la Uniunea Europeană formalizate la Summitul de la
Copenhaga sînt următoarele [Tratatul asupra UE, art. 49]:
1. Criteriul politic: existenţa unor instituţii stabile, care ar fi garante ale democraţiei, supremaţia
legii, drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Acest criteriu a fost desfăşurat mai tîrziu în
Tratatul de la Amsterdam, declarîndu-se că „Uniunea este fondată în baza condiţiilor de libertate,
democraţie, respectarea drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, supremaţiei legii,
principii care sînt comune pentru toate statele membre” (art.6). Orice stat european care respectă
aceste principii poate deveni membru al Uniunii.
2. Criteriul economic: existenţa unei economii de piaţă funcţionale, capabile să facă faţă
presiunilor competitive şi forţelor de piaţă din cadrul UE.
3. Capacitatea de adoptare integrală a acquis-ului comunitar; aderarea la obiectivele politice,
economice şi monetare ale UE. Ulterior la Consiliile Europene, care au urmat celui de la
Copenhaga, criteriile de mai sus au fost completate cu încă unul:
4. Existenţa unor structuri administrative şi judiciare car vor permite adoptarea şi aplicarea
acquis-ului comunitar. Această condiţie urma să asigure că extinderea Uniunii Europene nu va
periclita realizările Comunităţii şi procesul de integrare, convenit la Maastricht.

9. Analizați principiul rangului prioritar al dreptului comunitar față de dreptul național.

Principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului naţional al statelor membre
este unul dintre principiile fundamentale, care alături de principiul efectului direct şi
aplicabilitatea imediată, definesc Uniunea Europeană ca entitate sui generis a dreptului
internaţional.. Aceasta include patru elemente principale:
a. supremaţia este o condiţie existenţială a dreptului UE. Realizarea unor obiective comune
impune aplicarea uniformă a dreptului UE, fără de care conceptul de integrare ar fi lipsit de sens.
Sursa supremaţiei rezidă în însuşi caracterul normelor ordinii juridice a UE de a fi comune.
b. Supremaţia izvorăşte din natura specifică, proprie, originală a dreptului UE şi nu este tributară
în nici un fel dreptului constituţional al statelor membre. Astfel, ea nu poate să depindă de
regulile divergente aplicabile într-un stat sau altul.
c. Ordinea juridică a UE este superioară, în ansamblul său, ordinilor juridice naţionale. De
supremaţie se bucură aşadar toate normele de drept al UE, primare sau derivate, înzestrate sau nu
cu efect direct. Pe de altă parte, supremaţia se impune tuturor normelor ce alcătuiesc ordinea
juridică naţională: administrative, legislative, jurisdicţionale, fie ele şi de natură constituţională.
Astfel, Curtea de Justiţie afirmă că dispoziţiile constituţionale interne nu pot fi utilizate pentru a
împiedica aplicarea dreptului UE, o astfel de acţiune fiind „contrară ordinii publice comunitare ”.
Supremaţia se impune aşadar în raport cu drepturile fundamentale astfel cum sunt formulate de
constituţia naţională cât şi în raport cu principiile unei structuri constituţionale naționale .
d. În sfârşit, principiul supremaţiei dreptului UE nu este aplicabil numai în ordinea juridică a
Uniunii, în relaţiile dintre state şi instituţiile acesteia ci şi în sistemele de drept naţionale
(„supremaţie internă”) şi în raport cu jurisdicţiile naţionale.

10. Realizaţi o comparaţie între Tratatul Constituţional şi cel de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona este, in mare parte, inspirat din Tratatul Constitutional. Majoritatea
reformelor instituționale și politice avute în vedere în Constituția sunt reluate în Tratatul de la
Lisabona, dar prezintă sub o formă diferită. Tratatul Constitutional era menit sa abroge tratatele
fondatoare ale U.E. pentru a le inlocui cu un text unic Constitutia pentru Europa. In
schimb.Tratatul de la Lisabona nu inlocuieste tratate fondatoare, doar le modifica, cum au facut
si Tratate de la Amsterdam si Nisa anterior. Astfel. Tratatul de la Lisabona se prezinta sub forma
unei serii de amendament aduse tratatelor fondatoare. Proiectul Tratatului privind Constituție
Europenă nu a fost un eșec, ci numai o experiență nedorită întrucât, acest proiect a prins viață,
din moment ce ideile de bază au fost preluate de un alt proiect de modernizare a UE materializate
prin Tratatul de la Lisabona. La 23 iulie 2007 la Conferința interguvernamentală de la Bruxelles
a elaborat o formă simplificată a unui tratat care să înlocuiască proiectul constituțional. Consiliul
European de la Lisabona din 19 octombrie 2007 a aprobat proiectul unui tratat de modificare,
care a fost semnat de statele membre la 13 decembrie 2007. Din conținutul se desprinde
reafirmarea și consolidarea atașamentului pentru drepturile sociale fundamentale, pentru
promovarea unei economii sociale de piață înalt competitivă de natură să asigure o valorificare
deplină a forței de muncă, a progresului social, al justiției și protecției sociale.