Sunteți pe pagina 1din 40

COMPUŞI HALOGENAŢI

ALCOOLI
FENOLI
ETERI

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
COMPUŞI HALOGENAŢI
 Formula generală: (Ar)R-X , X= F, Cl, Br, I
 Clasificare
1. Derivaţi halogenaţi alchilici Csp3 X
CH3
R
ex.: C X CH3 X H3C CH2 X H3 C CH X H3C C X
R CH3 CH3
R sp3

2. Derivaţi halogenaţi alilici sau benzilici Csp2 Csp3 X

ex.: H2C CH CH2 X CH2 X


halogenura de alil halogenura de benzil

3. Derivaţi halogenaţi vinilici sau arilici Csp2 X


ex.: H2C CH X Cl
halogenura de vinil
clorbenzen

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
COMPUŞI HALOGENAŢI
 Nomenclatura
1. Denumiri IUPAC: CH3Cl clormetan sau clorură de metil

2. Denumiri uzuale: CHCl3 cloroform


X Cl
C C C C CH3 CH CH2Cl CH CH3
X X X Cl Cl
derivat derivat 1,2-diclorpropan 1,1'-dicloretan
"vicinal" "geminal"

 Reactivitatea compuşilor halogenaţi, funcţie de:


 natura halogenului
 natura radicalului halogenat

 
R CH2 X
Polaritatea legăturii C-halogen

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
COMPUŞI HALOGENAŢI
 Proprietăţi fizice
 primii termeni sunt gazoşi, cei nesaturaţi sunt lichizi
 derivaţii primari au puncte de fierbere superioare izomerilor lor
 sunt insolubili în apă, solubili în solvenţi organici
 au densitate mai mare decât apa

 Caracteristici spectrale
 Spectrul IR: 500 – 1430 cm-1
 Spectrul RMN :- protonii de la carbonul la care este legat halogenul sunt mai dezecranaţi
- deplasarea chimică creşte cu creşterea electronegativităţii halogenului şi
cu numărul atomilor de halogen

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
COMPUŞI HALOGENAŢI
 Reactivitatea chimică
A. Proprietăţi generale ale compuşilor halogenaţi
1. Reacţia de reducere a halogenului
a. Reducerea catalitică

b. Reducerea cu acid iodhidric H2/ cat., B-


R CH2 X R CH3 + HX

c. Reducerea cu hidruri complexe


d. Reducerea cu metale şi zinc Zn/HCl/CH3COOH
e. Reducerea cu sodiu şi alcool terţ-butilic

2. Reacţia cu metalele de obţinere a compuşilor organo-metalici


eter
anhidru
R CH2 X + Mg R CH2 MgX
pentan
R X + 2 Li (Na) R Li +LiX
R Na + NaX

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
COMPUŞI HALOGENAŢI
B. Derivaţi halogenaţi – substraturi electrofile
mediu
 polar
R3C X R3C+ + X-
- Is
pereche de ioni
1. Substituţia nucleofilă
 
R3C X + Y- R3 C Y + X-
HO- alcooli
H2O , NaOH
R OH
X- R X' derivati halogenati
R'O- eteri
R OR'
R'COO-Na+ esteri
R'COOR
R'MgX
R R' hidrocarburi
R X HC C alchine
R C CH
NH3
R NH2 amine
RNH2
R2 NH amine substituite
Na+CN-
R CN nitrili
HS-
anion tiosulfura R SH tioli
R'S- tioeteri (sulfuri)
tioalcoxid R SR'
P(Ph)3
fosfina
[RP(Ph)3 ]+X saruri de fosfoniu
- chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
COMPUŞI HALOGENAŢI
 Utilizări. Reprezentanţi
 Solvenţi CH2Cl2 CCl4 Cl3C CH3
diclormetan tetraclorura de carbon 1,1,1-tricloretan
(decofeinizarea cafelei) (toxic, cancerigen)

 Anestezice
CHCl3 CF3CHClBr CH3CH2Cl
cloroform halotan cloretan
(toxic, carcinogen)
 Agenţi frigorifici CF2Cl2
freon 12
Cl H
 Pesticide HH
H Cl
Cl CH Cl H Cl
Cl
CCl3 Cl
Cl H
diclor-difenil-tricloretan
lindan
DDT
 Derivaţi halogenaţi naturali
I I I
NH2 NH2
HO O CH2 CH COOH HO CH2 CH COOH

I I I
tiroxina chimie organica anul I/ FSIA/Rodica diiodtirozina
Dinica
COMPUŞI HIDROXILICI
 Clasificarea compuşilor hidroxilici
R CH2 OH R CH CH OH OH
Alcooli Enoli (instabili) Fenoli
Csp3 OH Csp2 OH Csp2 ar. OH

I. ALCOOLI
 Formula generală: R-OH
 Clasificarea
1. În funcţie de numărul grupărilor hidroxil
 monoalcooli CH3 CH2 OH CH2 CH2 CH2 CH CH2
 dialcooli (dioli) etanol OH OH OH OH OH
1,2-etandiol 1,2,3-propantriol
 polialcooli (polioli) etilenglicol glicerina
2. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat
CH3 OH
 saturaţi metanol
H H 2C CH CH2 OH
alcool alilic
 nesaturaţi OH
ciclohexanol
 ciclici
OH H
CH2 OH
H OH
alcool benzilic "exo"-norborneol "endo"-norborneol
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
ALCOOLI
3. În funcţie de natura carbonului la care este legată gruparea OH
CH3
 primari
CH3 CH2 CH2 CH2 OH CH3 CH2 CH CH3 CH3 C CH3
 secundari
OH OH
 terţiari alcool n-butilic alcool sec-butilic alcool tert-butilic
1-butanol 2-butanol 2-metil-2-propanol
 Nomenclatura
1. Denumiri IUPAC: CH3 OH CH3 CH2 OH
metanol etanol
C6H5
 “carbinol” = denumire acceptată IUPAC CH3 OH CH OH
carbinol C6H5
difenil-carbinol
2. Denumiri uzuale:
CH3 OH CH3 CH2 OH
alcool metilic alcool etilic
 Ordinea priorităţii funcţiunilor la compuşii cu funcţiuni mixte:
O O
R X < C C < OH < C < C H < COOH

creste prioritatea functiunii


Cl
CH3 CH COOH
Ex.: OH
OH 2
1
acid 2-hidroxi-propionic 2-cloro-1-propanol
acid lactic chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
ALCOOLI
7. Metode industriale
7.1. Obţinerea metanolului
a. Distilarea uscată a lemnului:  gaz combustibil
 cărbune de lemn
 gudroane
 acid pirolignos (metanol, acid acetic, etanal)
b. Hidrogenarea gazului de sinteză:
350oC
CO + 2H2 CH3OH
200 atm
oxizi Zn, Cr
7.2. Obţinerea etanolului
a. Fermentaţia biochimică a glucozei:
enzime
C6H12O6 2C2H5OH + 2CO2
b. Adiţia apei la etenă sau la acetilenă urmată de hidrogenare
H+
CH2 CH2 + H2O C2H5OH
etena Taut. 2[H]
HC CH + H2O CH2 CH CH3CHO C2H5 OH
acetilena OH aldehida
acetica

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ALCOOLI
 Structura şi proprietăţi fizice caracteristice
 Alcoolii - derivaţi ai apei sp3
1.43Å
O 0.96Å O 0.96Å
H 104.5oH R H2C 109o H
 Alcoolii - molecule polare
O H2O
H3C H  = 1.8 D
 = 1.66 D
 Formarea legăturilor de hidrogen
R  R 0.1Å R
 O
O  O Eleg. H = 5 Kcal/mol
H  H H
H  H
O O 2.7Å
R R
 Proprietăţi fizice
 solubilitate mare în apă (datorită formării legăturilor de hidrogen cu apa)
 au puncte de fierbere (Tf) ridicate (datorită formării asociaţiilor moleculare)
 în seria alcoolilor primari, Tf creşte cu 20°C pentru fiecare grupare metilen (CH2)
 Tf scad în ordinea: Alcool primar > alcool secundar > alcool terţiar
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
ALCOOLI
 Caracteristici spectrale
 Spectrul UV: gruparea OH este grupare auxocromă
 Spectrul IR:
~OH = 3700 - 3600 cm-1
~
C-OH = 1200 - 1000 cm-1

Spectrul RMN :- deplasarea chimică a protonilor din grupa OH, variază în limite foarte largi,
funcţie de concentraţia alcoolului (datorită legăturilor de hidrogen)
- la deuterare semnalul OH dispare
HC-O = 3.3 -4 ppm C-OH = 57.3 ppm

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ALCOOLI
 Reactivitatea chimică
I. Reacţii datorate grupării OH
 
II. Reacţii datorate polarizării legăturii C-OH R CH2 OH
b a
III. Reacţii de a,b-eliminare R CH2 CH2 OH
IV. Reacţii de oxidare
I. Reacţii datorate grupării OH
1. Alcoolii prezintă caracter amfoter
 Caracter de baze Lewis – datorită electronilor neparticipanţi de la oxigen

R OH + H+ R OH2
cation
de oxoniu
 Caracter slab acid (pKa = 16-19) – datorită efectului +Is al radicalului alchil
R3COH < R2CHOH < RCH2OH < CH3OH < H2O
creste caracterul acid
a. Formarea alcoxizilor
C2H5OH + Na C2H5O-Na+ + 1/2H2 (CH3)3COH + LiH (CH3)3CO-Li+ + H2
etanol etoxid de sodiu tert-butanol tert-butoxid
NaH de litiu
C2H5O-Na+ + H2
etoxid de sodiu

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ALCOOLI
b. Reacţia cu baze mai tari ca anionul alcoxid (amiduri, acetiluri)
C2H5 OH + NaNH2 C2H5O-Na+ + NH3
amidura
de sodiu
C2 H5 OH + Na+ -:C CH C2H5O-Na+ + HC CH
acetilura de sodiu
2. Formarea de eteri – eliminarea intermoleculară a apei în condiţii energice
Al2O3
2 C2H5OH C2H5 O C2H5 + H2O
200oC
3. Formarea de esteri
a. Esteri organici H+ / HO-
R OH + R'COOH R'COOR + H2O

b. Esteri organici
 Nitraţi: R OH + HONO2 R ONO2 + H2O
nitrat de alchil
NaOH
 Sulfaţi: R OH + H2SO4 - H O R OSO3H - H2O R OSO3-Na+
2 sulfat acid sare de sodiu
de alchil a sulfatului acid
de alchil
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
ALCOOLI

II. Reacţii datorate polarizării legăturii C-OH

1. Substituţia nucleofilă a grupei OH cu halogeni

SN2
R CH2 OH + HX R CH2 X + H2O
SN1
R3C OH + HX R3C X + H2O

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ALCOOLI

III. Reacţii de a,beliminare


1. Formarea olefinelor – eliminarea apei intramolecular
R3COH > R2CHOH > RCH2OH
scade reactivitatea
H2SO4
Ex.: 2 C2 H5OH 2 CH2 CH2 + 2 H2 O
o
140 C
CH3
H2SO4 (H3PO4) CH3
H3C C OH CH2 C
25-170oC
CH3 CH3

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ALCOOLI
IV. Reacţii de oxidare
O
[O] [O]
RCH2OH R C H RCOOH
alcooli aldehide acizi
primari
[O]
R CH OH R C O
R' R'
alcooli cetone
secundari
R''
[O]
R C OH ruperea leg. C-C in conditii energice
R'
alcooli
tertiari
 Agenţi oxidanţi folosiţi:
 K2Cr2O7 (Na2Cr2O7) în soluţie slab acidulată de H2SO4 (condiţii blânde)
 acid cromic obţinut in situ din CrO3 şi H2SO4
 anhidridă cromică (CrO3) complexată cu piridină (C5H5N) în HCl
 KMnO7/H2SO4 (condiţii energice)

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
DIOLI
 Clasificarea diolilor

Dioli geminali Dioli vicinali = glicoli


HOCH2OH-metandiol HOCH2CH2OH-1,2etandiol
(foarte nestabil) (glicol sau etilenglicol)
OH CH3CH3
H 3C C CH3 CH3 C C CH3
OH OH OH
2,2-propandiol 2,3-dimetil butandiol(pinacol)
Dioli disjuncţi Polioli
HO(CH2)4OH
1,4-butandiol HO CH2 CH CH CH2 OH
OH OH
1,2,3,4-butantetraol (tetritol)
HOH2C CH CH2OH
OH
1,2,3-propantriol (glicerina)

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
DIOLI

 Proprietăţi chimice

5. Reacţii specifice di- şi polialcoolilor


a) Scindarea oxidativă a legăturii C-C se poate realiza cu acid periodic sau tetraacetat de Pb.

HIO4 M alaprade - 1928


C6 H5 CH CH C6 H5 2 C6H5 CHO + HIO3 + H2O
OH OH

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
DIOLI
Reprezentanţi
se formează în celulele plantelor sub formă de esteri difosfat
care se pot combina ulterior conducând la geraniol şi farnesol

CH2 OH CH2 OH
3-metil-2-buten-1-ol 3-metil-3-buten-1-ol

CH2 OH
CH 2 OH

geraniol farnesol
(ulei de trandafir, muscatã) (uleiul florilor de tei, mãrgãritar)

H
CH3 H H
H CH(CH3 )2
H H OH
OH H3 C OH
H H
H H
H
H3 C CH3
mentol vitamina A(retinol)
componentã principalã
de uleiul de izmã chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
COMPUŞI HIDROXILICI
FENOLI
 Clasificarea compuşilor hidroxilici
R CH2 OH R CH CH OH OH
Alcooli Enoli (instabili) Fenoli
Csp3 OH Csp2 OH Csp2 ar. OH

FENOLI
 Formula generală: Ar-OH
Exemple OH
OH OH CH3 OCH3
OH
OH
CH3
OH
CH2CH CH2
fenol a-naftol bnaftol crezol CH(CH3 )2
(benzenol) (o,m, p) timol eugenol
OH OH
OH OH
OH OH
OH OH
OH
OH
OH OH OH OH
OH
pirocatehina rezorcina hidrochinona pirogalol fluoroglucina hidroxihidrochinona
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI
 Proprietăţi fizice caracteristice
 Au caracter mai polar decât alcoolii corespunzători

•Solubilitatea în apă mai mare a fenolului comparativ cu a ciclohexanolului se datorează


legăturilor de hidrogen mai puternice.
•Legătura O-H când nu este ionizată este mai puternic polarizată decât la alcooli.

 Proprietăţi fizice

cu excepţia m-crezolului, cristalizaţi, cu miros caracteristic,


puţin solubili în apă, uşor solubili în alcool şi eter
Temperatura de topire a fenolului este 43oC ( a ciclohexanolului este 25,5oC) iar cea de
fierbere este 181oC (ciclohexanol, 161oC)

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
FENOLI
 Caracteristici spectrale
 Spectrul UV: gruparea OH este grupare auxocromă
 Spectrul IR:
OH =3594-3620 cm-1;
OH = 3300-3500 cm-1

Spectrul RMN :- protonul hidroxilic fenolic este mai dezecranat decât la alcooli (  = 4,0-8,0 ppm);
în fenoli  = 10,5-16 ppm Semnalul protonului fenolic poate fi identificat prin tratarea cu D2O a
probei. Protonul OH este repede schimbat cu deuteriu şi semnalul dispare.
Gruparea OH fenolică determină o diferenţiere a protonilor inelului Ho:  = 6,77ppm, Hm:7,13 ppm;
Hp: 6,87 ppm.
Semnalele pentru 13C RMN ale nucleului aromatic apar la = 135-170 ppm.

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
FENOLI
 Structură şi proprietăţi caracteristice
Datorită conjugării p- atomul de oxigen se pozitivează, atrage electronii  din legătura -
OH, astfel încât H se protolizează uşor. Fenolul prezintă caracter acid pronunţat comparativ
cu alcoolii
+ + +
OH O H O H H O
H H
- -
-
o H
p o'
 Fenolul prezintă caracter aromatic pronunţat comparativ cu arenele. Nucleul aromatic este
activat cu densitatea de electroni în mod selectiv în poziţiile orto (o) şi para (p). De aceea dă
reacţii de SE aromatică cu viteză mult mai mare comparativ cu benzenul:
SN O H SE Ar

 Fenoxidul este mai stabilizat prin conjugare decât fenolul. Acest lucru are consecinţe asupra
reactivităţii nucleului şi grupei OH
-
- O
O O - O
-

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
FENOLI
 Structură şi proprietăţi caracteristice
Aciditatea fenolilor
C6H5-OH + H2O C6H5O- + H3O+
C6H5-OH + NaOH C6H5O-Na+ + H2O

OH OH OH OH OH
NO2 O2 N NO2

NO2
m-nitrofenol o-nitrofenol NO2 NO2
32 ori 44 ori p-nitrofenol 2,4,6-trinitro-
56 ori fenol
caracter
puternic acid

Aciditatea fenolilor: C6H5-OH  HOH  CH3OH


Bazicitatea fenolilor: C6H5-O-  HO-  CH3O-
O OH OH
OH
N O

NO2 NO2
o-nitrofenol p-nitrofenol
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice
1.Reacţii caracteristice grupării OH
a) formarea sărurilor- fenoxizi
C6H5-OH + NaOH C6H5O-Na+ + H2O
b) formarea eterilor

- +  SN
Ar O Na + R X Ar O R
Metoda generală de obţinere a eterilor
nesimetrici cu radicalul fenil

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice
c) formarea esterilor
NR3
C6H5 OH + ClCCH3 C6H5 OCOCH3
acetat de fenil
O O
CH3 C
+
H O
CH3 C
O
C6 H5 O C CH3 + CH3COOH
O
2. Reacţii la nucleul aromatic
a) Halogenarea

OH OH OH OH
OH OH OH Cl
Br Br Cl Cl O2 N NO2 O2 N NO2
Br2
H2SO4 Cl2 H2 O,t0 PCl5
- H SO - POCl
2 4 3
- HCl
SO3 H SO3 H NO2 NO2
Br
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice
b) Nitrarea

c) Nitrozarea

d) Sulfonarea

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice

e) Alchilarea
OH OH OH

CH CH3
+ CH3 CH CHCH3 +
sau CH3 CHCH2 CH3 C2 H 5
OH o CH CH
3
C2 H 5
p
f) Condensarea
-
O
HO
OH O OH
C
+ O 2NaOH COO
-
C +
O C
C +2 H
O O
C
O
forma lactam- incolorã forma chinonica-rosie
pH > 9
pH < 8,5 forma bazica
forma acida
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice
h)Obţinerea hidroxiacizilor aromatici- sinteza Kolbe-Schmidt.

- + + 
- + OH
O Na O Na  O O Na
+ COONa
H  O 0
125 /6atm H Na COOH
-
+ C
-
COO
O salicilat de sodiu
utilizat în industria
medicamentelor,
a colorantilor
i)Reacţia cu aldehida formică
+ +
CH 2 O H CH 2OH
metilol OH
OH OH OH
CH2 OH HOH2 C CH2 OH
+ +
CH 2 O/H
+ CH2OH +

alcool o-hidroxi- CH 2 OH
benzilic CH 2 OH
-H O - alcool p-hidroxi-
2 HO ,
benzilic
O
CH 2

o-chinometan
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice
3 Oxidarea fenolilor

OH O O -
OH O O
PbO2
+ +
Ar O -2 H -2 e
- H+ +
- +
-e +2H +2e
H -
dimerizare OH O O
H
O O
H
OH O O
R O
RR RR R R R

R R R R
R = t-butil
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI

Proprietăţi chimice
4 Reacţii de culoare
cu soluţia apoasă de FeCl3 este reacţia caracteristică fenolilor: fenolul-roşu violet,
crezolii-albastru, pirocatehina-verde, pirogalolul-albastru-negru

Polifenolii au ca reacţii specifice :

formarea de eteri ciclici

O C O OH O CH2
OH
O COCl2 I2 CH2 O
NaOH
pirocatehina-2NaI
OCH3 OH O N OH
Tautomeria ceto-fenolică CH2 N2 NH2 OH
H3 CO OCH3 OH OH
O O HO N N OH
forma fenolica forma cetonica
fluoroglucina

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
FENOLI

Reprezentanţi
3 Oxidarea fenolilor
Fenolul (benzenolul) este un produs incolor, solid, cristalizat în ace, cu miros specific. În contact
cu aerul devine roşiatic datorită oxidării. Este toxic, în contact cu pielea producând arsuri.Se
utilizează pentru obţinerea fenoplastelor, coloranţilor, medicamentelor (aspirina).

Crezolii (o-,m,-p-metilfenolii) se separă tot din gudroane, ca şi fenolul. Au acţiune bactericidă


mai puternică decât fenolul. Se folosesc, sub formă de emulsie cu o soluţie de săpun, ca
antiseptici. Acţiunea bactericidă creşte la alchifenoli cu creşterea catenei, atingând un maxim la
C5, după care scade din nou cu creşterea catenei.

Timolul, 3-metil-6-izopropilfenolul, se găseşte în uleiul de cimbru sau lămâioară. Este


dezinfectant slab. Prin hidrogenare trece în mentol.
Carvacrolul, 2-metil-5-izopropilfenolul / izomer cu timolul) se găseşte în uleiul de chimion şi de
cimbru degrădină.

Naftolii a,b se găsesc de asemenea în gudroanele cărbunilor . Sunt foarte puţin solubili în apă dar
se dizolvă în alcool şi eter. Naftolii sunt folosiţi ca intermediari în sinteza coloranţilor.
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica
FENOLI
Fenolii polihidroxilici nu segăsesc în natură dar se întâlnesc derivaţi ai lor în regnul vegetal.
Fenolii polihidroxilici sunt compuşi solizi, solubili în apă şi alcooli, greu solubili în
hidrocarburi. Sunt mai reactivi decât fenolii monohidroxilici.

Pirocatehina se găseşte în produsele de pirogenare a lemnului sub forma eterului monoetilic, gaiacol,
antiseptic slab ( ca sare de potasiu sunt antiseptici respiratorii). 1,2-Dimetoxibenzenul, numit veratrol,
este un lichid cu miros plăcut ce se foloseşte la sinteza papaverinei. Rezorcinolul este un compus
cristalin, incolor, foarte solubil în apă. Prin tratare cu amoniac conduce la m-aminofenol, intermediar în
obţinerea acidului p-aminosalicilic (PAS) folosit în terapia tuberculozei. Rezorcinolul este un
dezinfectant uşor folosit în dermatologie. La tratarea acestuia cu ICl şi HCl , soluţie apoasă, se formează
1,3,5-triodorezorcinol, numit ridoxol, cu acţiune antivirală şi antimicotică.

Hidrochinona este folosită ca antioxidant, revelator fotografic şi în dermatologie şi cosmetică, ca antiseptic


şi conservant. Pirogalolul se găseşte în diferite produse vegetale sub formă de eteri. Pirogalolul în soluţie
alcalină are afinitate pentru oxigen. Soluţiile alcaline de pirogalol, absorbind cantitativ oxigenul, sunt folosite
la dozarea volumetrică a oxigenului. Este folosit şi ca revelator fotografic. Floroglucinolul se întâlneşte în
natură sub formă de glucozid. Are caracter reducător moderat şi proprietăţi antiseptice.
Tetrahidrocanabinolul este principala componentă din marihuana, utilizat din antichitate pentru
proprietăţile fiziologice.
OH

H
chimie organica anul I/ FSIA/Rodica
Dinica O C5H11
tetrahidrocanabinol
ETERI

Nomenclatură. Clasificare
Se denumesc adăugând prefixul oxid înaintea radicalilor alchilici, sau cu
sufixul eter după radicali; radicalii sunt în ordine alfabetică
În funcţie de structura radicalului organic pot fi ciclici şi aciclici, simetrici
şi asimetrici

H5C2 O C2H5 CH3 O C2 H5 CH3 O C6H5 H5C2 O CH CH2


dietileter etil-metil-eter fenil-metileter oxid de etil si vinil
(oxid de dietil) (oxid de etil si metil) (anisol)

CH 2 O
H2C CH 2 H 3 C HC CH 2
H2 C CH 2
O O O O O
oxiran metiloxiran oxolan dioxan
oxetan T HF

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ETERI
 Caracteristici spectrale
Spectrul IR: benzi intense caracteristice la 1150-1060 cm-1 datorate vibraţiilor asimetrice de
valenţă. La eterii aromatici apar două benzi la 1020-1075 şi 1200-1275 cm-1. În spectru IR al
epoxizilor frecvenţa vibraţiei de valenţă C-H apare peste 3000cm-1 şi este caracteristică ciclului
tensionat de trei atomi.

Spectrul RMN :- protonii legaţi direct de inelul epoxidic apar puternic dezecranaţi la = 2,4-
3,00ppm.

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ETERI

Structură. Proprietăţi specifice


0,142nm

O
H 1100 H :1,1-1,2 D
C C
H H
H H
Sunt substanţe foarte stabile, nu reacţionează cu baze, iar cu acizii dau săruri nestabile ce se pot
dizolva la temperatura: -600C-900C; au caracter bazic.

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ETERI

Proprietăţi chimice

Reacţionează cu hidracizii:
+
R CH O CH2 R + H+ X- R CH2 O CH2 R X
-

H BF3 H
sare de oxoniu
+
R CH2 O BF3
CH2 R

Legătura C-O poate fi scindată în mediu de HI la 160-1800C şi are loc reacţia de acidoliză cu
obţinerea unui derivat halogenat şi a unui compus hidroxilic:

Reacţia de deschidere a ciclului catalizată de acizi (atac SN2 al apei asupra epoxidului protonat).
OH OH
OH H OH OH

H3C H H3O+ H3C


C C C C OH
H OH CH3 O HN ADN
H O CH3
H2N ADN
epoxid diol Benzo[a]piren
epoxi-diol

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ETERI

Reprezentanţi. Utilizări.

O serie de eteri sunt utilizaţi ca solventi, anestezice. Dietileterul, C2H5OC2H5,


este cel mai cunoscut anestezic general. Însă acesta este inflamabil, are efecte
secundare fapt pentru care este utilizat limitat.
O serie de feromoni ( gr. pherein= a purta, hormon= a excita) au structură de
epoxizi. Un exemplu îl constituie atractantul moliei ţigan, defoliator periculos al
pădurilor, dispalurul sau (7R, 8S)-(+)7,8-epoxi-2-metiloctadecan, izomerul activ:

(CH3 )2 HC(CH2 )4 (CH2 )9 CH3


C C
H O H
dispalur

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica
ETERI

O serie de metileteri ai fenolului se găsesc în plante. Au miros plăcut de flori şi se utilizează în


parfumerie şi ca substanţe de aromă în industria alimentară. Spre exemplu, anetolul se găseşte în
uleiurile eterice de anason, eugenolul în uleiurile eterice din garoafe şi cuişoare, liber sau ca ester
acetic iar safrolul în uleiul de cuişoare şi de camfor. Nerolina şi nerolina nouă se găsesc în
uleiurile eterice din flori de salcâm şi portocal.
OH OH
OCH3 OCH3 OCH3 OCH3

CH2 CH CH2 CH2 CH CH3


CH2 CH CH2 CH2 CH CH3
anetol eugenol izoeugenol
estragol

O CH2 CH2
O OCH3 OC2 H5
O O

CH2 CH CH2 CH2 CH CH3 nerolina nerolina nouã


safrol izosafrol

chimie organica anul I/ FSIA/Rodica


Dinica