Contabilitate Bancara

Cuprins:
1. Obiectul contabilităţii bancare .Bilanţul bancar. Documentaţia bancară şi circuitul

documentar.Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii.Contabilitatea mijloacelor atrase
ale băncii.
2. Contabilitatea resurselor atrase de către Băncile comerciale
3. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.
4. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.
5.Contabilitatea operaţiunilor de decontări .
6. Particularitățile Planului de conturi în sistemul bancar

Capitolul 1. Obiectul contabilităţii bancare .
1.1.Obiectul contabilităţii bancare.

Concepţia economică constă în faptul că obiectul contabilităţii este determinat ca
mişcarea capitalului examinat din punct de vedere al utilizării acestuia (pe termen lung sau
scurt) şi al modului de procurare al acestuia (propriu sau atras).
În scopul reorganizării sistemului evidenţei a fost elaborat Planul de conturi al evidenţei

contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova (ulterior – Planul de
conturi) şi au fost descrise conturile .
Drept obiect al contabilităţii bancare servesc:
 Activele;
 Obligaţiunile;(pasive)
 Capital şi Rezerve; ;(pasive)
 Veniturile;
 Cheltuielile.
În definirea activului şi pasivului se creează în plan metodologic posibilitatea de a pune

în evidenţă modul de valorificare al patrimoniului. Altfel spus, activul prin elementele sale
componente formează baza materială, iar pasivul caracterizează în expresie valorică felul
relaţiilor economice privind gestiunea bazei materiale.
Activele grupeaza mijloacele băncii dupa componenţa lor.
La activele băncii se referă:
- Mijloacele băneşti (în casierie, în casele de schimb valutar şi în drum);
- Contul „Nostro” la BNM şi la alte bănci;
- Credite bancare;
- Valori mobiliare investiţionale;
- Plasamente în bănci;
- Active pe temen lung;
- Materiale şi OMVSD ;
- Dobânda sporită ce urmează să fie primită;
- Decontări cu personalul (creanţa);
- Decontări cu debitorii;
-Alte active.
Activele societăţilor bancare pot fi grupate în:
1) Active interne:
a) numerar în casieriile bancilor;
b) credite interne, care pot fi credite neguvernamentale pe termen scurt, mediu si lung şi
credite guvernamentale;
c) sume în tranzit între sediile băncii;
d) active interbancare;
e) alte active (credite preluate de bănci, profit repartizat, diferenţe nete nefavorabile din
reevaluarea activelor şi pasivelor externe).
2) Active externe:
Activele externe reflectă, pe de o parte, activele exprimate în valute convertibile, iar pe
de altă parte, active externe exprimate în valute neconvertibile.
Obligaţiunile băncii includ:
- Conturi Loro (conturile altori bănci deschise la bancă);
- Împrumuturi primite;
- Titluri de valoare emise;
- Certificate de depozit;
- Depozitele clienţilor;
- Conturi curente ale clienţilor;
- Dobânda sporită ce urmează să fie plătită;
- Decontări privind leasingul (datorii);
- Decontări cu personalul (datorii);
- Decontări cu bugetul;
-Carduri de debit (depozit);
-Alte obligaţiuni.
La Capital şi rezerve se referă:
- Capitalul social (acţiuni simple şi preferenţiale);
- Surplus de capital (diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă a acţiunilor emise şi
plasate);
- Capitalul de rezervă;
- Profitul net;
- Capitalul secundar (diferenţa din reevaluarea activelor pe termen lung);
Pasivele societăţilor bancare deasemenea pot fi grupate:
1) Pasive interne:
a) depozite ale clienţilor nebancari care cuprind disponibilităţi la vedere ale agenţilor
economici şi ale populaţiei,economiile populaţiei la vedere sau la termen,depozite în
lei,în valuta convertibită şi neconvertibilă;
b) sume în tranzit între sediile băncii;
c) pasive interbancare;
d)depozite publice, care cuprind disponibilităţi pentru investiţii de la bugetul de stat,
disponibilităţi ale bugetelor locale, fondul pentru sănătate, disponibilităţi ale
asigurărilor sociale de stat, disponibilităţi ale Trezoreriei statului ş.a.;
d)fonduri proprii care cuprind capitalul social, fondul de rezervă, profitul net, acţiuni,
fondul de risc, alte fonduri;
i) alte pasive.
2) Pasive externe, care cuprind în principal:
a) pasive pe termen scurt, respectiv împrumuturi de la bănci străine, depozite
ale băncilor străine, depozite ale altor nerezidenţi, angajamente şi acorduri
bilaterale de plăţi ş.a.;
b)pasive pe termen mijlociu şi lung exprimate atît în valute convertibile, cît
şi în valute neconvertibile.
Veniturile bancare cuprind :

1.Veniturile aferente dobânzilor;
2. Veniturile neaferente dobânzilor
Veniturile aferente dobânzilor Veniturile neaferente dobânzilor

Veniturile aferente la contul nostru Venituri din comisioane
Veniturile la plasările în bancă Venituri din amenzi, penalităţi primite
Veniturile la valorile mobiliare Venituri din ieşirea activelor pe termen
investiţionale lung
Veniturile la creditele acordate Venituri din operaţiuni cu cardurile
Veniturile la leasingul financiar Venituri excepţionale
Alte venituri
Cheltuielile băncii includ:
1.Cheltuieli aferente dobânzilor;

2. Cheltuieli neaferente dobânzilor
Cheltuieli aferente dobânzilor Cheltuieli neaferente dobânzilor

Conturi Loro Întreţinerea personalului băncii
Împrumuturile primite Cheltuieli privind imobilul
Certificat de depozit Alte cheltuieli operaţionale ale băncii
Depozitele clienţilor Amenzi, penalităţi plătite
Conturile curente Ieşirea activelor nemateriale
Valorile mobiliare emise Cheltuieli extraordinare
La leasingul financiar şi alte dobânzi Cheltuieli privind impozitul pe venit
Bilanţul bancar.
Legea Contabilităţii:
Bilanţul contabil - documentul oficial de gestiune al unităţilor patrimoniale,
asigurînd formarea unei imagini fidele, clare si complete în ceea ce priveşte patrimoniul,
situaţia financiară şi rezultatele obţinute.
Prin conţinutul şi funcţiile pe care le îndeplineşte, bilanţul constituie un instrument

deosebit de important în procesul de fundamentare a deciziilor privind dirijarea activităţii
curente şi îndeosebi a celei de perspectivă.
Bilanţul bancar - o expresie esenţială a activităţii societăţii bancare, punînd în

lumină resursele utilizate, plasamentele angajate, şi rezultatele activităţii din domeniul
bancar.
Cerinţe față de Bilanţul contabil:
1) Reflectarea realităţii privind elementele de activ şi de pasiv existente la dispoziţia
societăţii bancare constituie condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească
bilanţul.
În acest scop, este necesar ca operaţiile economice să fie înregistrate integral, corect şi la
timp, pe baza documentelor justificative în care au fost consemnate.
2) Bilanţul contabil trebuie să prezinte datele după un sistem unitar, după aceleaşi norme
metodologice în vederea aprecierii corecte şi comparative a activităţii şi pentru
centralizarea datelor la nivelul direcţiilor din cadrul băncilor centrale.
3) Respectarea metodologiei de detertminare a indicatorilor, în vederea redării corecte,

atît a aspectelor pozitive, cît şi a celor negative din activitatea desfăşurată de unităţile
bancare, ceea ce permite luarea deciziilor corespunzătoare care să înlăture deficienţele
constatate.
4) Întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite constituie o altă condiţie pentru bilanţ,

prin intermediul căreia se asigură conducerea, controlul şi analiza activităţii desfăşurate,
în mod operativ şi eficient, precum şi o centralizare a datelor la termenele prevăzute.
Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune lucrări pregătitoare:

înregistrarea în conturi a tuturor operaţiilor, verificarea exactităţii înregistrărilor
în conturile analitice şi sintetice, în al doilea rînd, întocmirea propriu-zisă a bilanţului prin
completarea formularelor, anexelor şi a raportului explicativ ce se prezintă Consiliului de
Administraţie.
Funcţiile bilanţului contabil:

1.De generalizare - sistematizează şi grupează informaţiile contabile după o structură bine
determinată, care este unică şi obligatorie pentru toate unităţile şi are un rol esenţial de
informare pentru demonstrarea rolului Băncilor Comerciale în sistemul informaţional
contabil. Ea rezultă din analiza datelor prezentate la Banca Comercială care astfel e
transformată într-un instrument de gestionare eficientă şi de conducere a întreprinderii.
Prin bilanţ se prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de gestiune,
se cunoaşte starea bunurilor economice la un moment dat, a creantelor,
datoriilor şi a surselor proprii.
2.De analiză - o continuare şi o desfăşurare a funcţiei de informare. În baza bilanţului se
analizează situaţia patrimonială şi financiară a băncii, capacitatea de plată a acesteia, starea
decontărilor cudebitorii şi creditorii.
Bilanţul contabil bancar are formă verticală şi constă din trei părţi:
Active, Obligaţiuni şi Capital şi Rezerve.
Posturile de activ sunt grupate în bilanţ în sensul micşorării lichidităţii, adică începînd cu
cele mai lichide şi terminînd cu cele mai puţin lichide.
Pasivele sunt grupate în sensul descreşterii exigibilităţii obligaţiunilor.
Structura bilantului contabil bancar
Cont Subcon Articol Sub Denumirea indicatorilor Suma

t articol
A B C D E I
1 ACTIVE X
1 1 0 Mijloace băneşti în numerar
2 0 Mijloace băneşti datorate de bănci
3 0 Mijloace băneşti datorate de BNM
4 0 Mijloace plasate overnight
5 Hîrtii de valoare X
1 Hîrtii de valoare cumparate pentru
vînzare
2 Hîrtii de valoare investiţionale
9 Total hîrtii de valoare
6 Credite şi cerinţe privind leasingul
financiar
1 Credite
2 Cerinţe privind leasingul financiar
3 Minus Reduceri pentru pierderi la
credite
9 Credite si cerinţe privind leasingul
financiar net
7 0 Mijloace fixe nete
8 0 Dobînda sporită ce urmează sa fie
primită
9 0 Alta avere imobilă
10 0 Alte active
1 1 99 9 Total active
A B C D E I
2 OBLIGAŢIUNI ŞI CAPITAL X
ACŢIONAR
2 1 OBLIGAŢIUNI X
1 Depozite fără dobîndă X
1 1 Mijloace băneşti datorate băncilor
2 Depozite ale persoanelor fizice
3 Depozite ale persoanelor juridice
9 Total depozite fără dobîndă
2 1 2 Depozite cu dobîndă X
1 Mijloace băneşti datorate băncilor
2 Depozite ale persoanelor fizice
3 Depozite ale persoanelor juridice
9 Total depozite cu dobîndă
2 1 99 9 Total depozite
2 2 1 0 Hîrtii de valoare vîndute conform
acordurilor “REPO”
2 0 Împrumuturi overnight
3 0 Alte împrumuturi
4 0 Dobinda sporită ce urmează să fie
plătită
5 0 Alte obligaţiuni
6 0 Datorii subordonate
2 2 99 9 Total obligaţiuni
2 3 CAPITAL ACŢIONAR X
1 0 Acţiuni ordinare
2 0 Acţiuni preferenţiale
3 0 Surplus de capital
4 0 Fond de reevaluare (indexare) a
mijloacelor fixe
5 0 Profit nedistribuit
2 3 99 9 Total capital subscris
2 9 99 9 Total obligaţiuni si capital subscris
Egalitatea bilantului contabil bancar se determină după relaţia:

Active =Obligaţiuni +Capital şi Rezerve
Documentatia bancara si controlul bancar intern
Obiectivele capitolului:
 Caracterizarea documentaţiei bancare.
 Definirea şi descrierea circuitului documentar bancar.
 Identificarea tipurilor de control bancar intern.
1.Notiunea, conţinutul, si clasificarea documentelor.Documentaţia reprezintă actul scris în

care se reflectă executarea operaţiunilor economice sau modul în care vor fi reflectate
aceastea.
În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor, rolul documentelor se manifestă pe multiple
planuri.
Documentele îndeplinesc următoarele funcţii:
1. funcţia de consemnare, letrica si cifrica, cantitativă şi valorică a operaţiunilor
economice efectuate în cadrul întreprinderii;
2. funcţia de acte justificative;
3. funcţia informativă;
4. funcţia de asigurare;
5. funcţia de calculaţie;
Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economico-financiară a unităţilor
economice şi financiare în cele mai mici detalii.
 După natura operaţiilor la care se referă documentele se împart în:
a. documente privind activitatea financiar – contabilă: (activele pe termen
lung, activele curente, salariile, pasivele, rapoartele financiare)
b. documente privind alte activităţii: (documente privind activitatea de cercetare,
activitatea de control).
 După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:
a. documente de dispoziţie:(ordin de plată, ordin de plată incasso, ordin de
încasare);
b. documente justificative:( factura, chitanţa);
c. documente mixte:(cererea de plată, cerere de acreditiv);
 După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:
a. documente interne:( ordin de plată de casă);
b. documente externe:(ordin de plată, cerere de plată, cec de numerar).
 În raport cu modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului informaţional –
economic distingem;
a. documente primare:(cec de numerar,ordin de încasare, nota de contabilitate);
b. documente centralizatoare(balanţa de verificare);
 După forma de prezentare, se deosebesc:
a. documente tipizate- se întocmesc pe formulare tip strict determinate;
b. documente netipizate- se întocmesc pe formulare specifice.
 După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la intocmirea documentelor se
disting:
a. documente întocmite pe formulare cu regim special – au un regim deosebit de tipărire,
numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare;
b. documente fără regim special.
 După suportul care depozitează informaţia, se disting:
a. documente pe suport de hîrtie;
b. documente pe suporturi magnetice:(benzi, dischete).
 După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:
a. documente singulare;
b. documente cu multiple operatii.
 După tehnica întocmirii, se deosebesc:
a. documente care se întocmesc manual;
b. documente care se întocmesc cu mijloace tehnice (calculatoare).
Conţinutul documentelor se concretizează în anumite elemente obligatorii.
Dintre aceste elemente unele au un caracter comun, adică se refera la toate categoriile de
documente, iar altele au un caracter specific.
Caracterul operaţiilor bancare şi diferenţa lor de alte operaţii efectuate în ramurile
economiei naţionale necesită utilizarea unei documentaţii specifice. Documentaţia bancară
este elaborată şi certificată de BNM şi este obligatorie pentru toate unităţile bancare,
persoanele fizice şi juridice care efectuează diferite operaţiuni prin intermediul instituţiilor
financiare.
Bancile comerciale efectuează zilnic un volum mare de operaţiuni. Aceste operaţiuni
necesită o organizare raţională a lucrului cu documentele. În acest scop documentele
bancare sunt standardizate şi unificate.
Standardizarea este utilizarea documentelor unice la efectuarea operaţiunilor similare
în toate băncile comerciale. Unificarea prezintă micşorarea numarului de tipuri de documente
pentru operatiunile bancare.
După caracterul operaţiunilor efectuate documentele se împart în :
 documente de casă;
 documente memoriale;
 documente de memorandum sau extrabilanţiere.
Destinaţia documentelor de casă constă în perfectarea dreptului de încasare şi
eliberare a numerarului în valută natională sau străină. La ele se referă:
 Ordinul de încasare
 Borderoul însoţitor;
 Ordinul de plată;
 Cecul de numerar.
Documentele memoriale prezintă documentele utilizate pentru efectuarea operaţiunilor
de decontari prin virament. La ele se referă:
 Ordinul de plată;
 Ordinul de plată incasso;
 Cererea de plată;
 Cererea de acreditiv
 Borderou de utilizare a acreditivului.
Documentele extrabilanţiere sunt utilizate la bancă pentru reflectarea operaţiunilor la
conturile extrabilanţiere. La ele se referă: dispoziţii extrabilanţiere pe venit şi dispoziţii
extrabilanţiere pe cheltueli.
Documentul în care sunt corectate: suma, denumirea clientului, numărul contului de
decontare nu sunt primate spre execuţie. Documentele primite la bancă, atît în timpul
operativ cît şi după expirarea lui, sunt semnate de executorul responsabil şi de un lucrător al
băncii care a verificat operaţiunea. Contabilul - şef semnează numai documentele ce reflectă
operaţiunile de casare incontestabilă de la conturile clientilor.
2.Circuitul documentar graficul lui. Circuitul documentar reprezintă mişcarea succesivă a
documentelor bancare de la momentul întocmirii lor pînă la transmiterea lor în arhivă. De la
organizaţia reuşită a circuitului documentar depinde reflectarea la timp a operaţiunilor
bancare în bilanţul băncii. Pentru aceasta în bancă este întocmit graficul circuitului
documentar.
În graficul circuitului documentar se prevede mişcarea documentului de la o
diviziune la alta. Acest grafic este aprobat de conducatorul băncii. Circuitul bancar intern are
loc în baza unor principii bine determinate:
La efectuarea operaţiilor de casă cu numerarul sunt respectate două condiţii:
 La încasarea numerarului operaţia efectuată se reflectă în evidenţa contabilă
numai după ce numerarul este încasat în casierie;
 La eliberarea numerarului operaţiunea se efectuează numai după ce a fost
reflectată în documentul evidenţei contabile .
 La efectuarea decontărilor fără numerar, cînd clienţii sunt deserviţi de aceeaşi
instituţie bancară, documentele memoriale se reflectă în primul rînd în Debitul
contului plătitorului şi după aceea în Creditul contului beneficiarului.
3. Controlul bancar intern.Totalitatea procedeelor şi metodelor utilizate de aparatul
operativ şi de evidenţăpentru verificarea operaţiunilor bancare poartă denumirea de control
bancar intern.Scopul acestui control constă în asigurarea integrităţii valorilor băncii şi
efectuarea operaţiunilor în corespundere cu legislaţia în vigoare.
Controlul bancar intern se divizează în control preventiv, controlcurent şi ulterior.
Controlul preventiv este efectuat cu scopul prevenirii efectuării unor operaţiuni bancare
în care se încalcă legislaţia: plăţi de orice fel faţă de furnizori, plata drepturilor salariale,
dobînzi şi comisioane ce urmează să fie plătite, eliberarea în consum a materialelor etc.
Controlul preventiv este executat de contabilul şef al băncii, directori de filiale şi şefi de
agenţii.
Controlul curent este efectuat în procesul circuitului documentar şi se ocupa cu
verificarea perfectării documentelor şi operaţiunilor bancare în corespundere cu legea în
vigoare. La control curent se referă şi verificarea registrelor de evidenţă sintetică şi analitică
la încheierea zilei de lucru. Controlul curent este efectuat de executorii responsabili, contabil,
şef de secţie. Executorul responsabil la efectuarea operaţiei de decontare şi casare verifica
disponibilul la cont. În unele cazuri în lipsa mijloacelor la cont documentele sunt achitate
dacă clientul întocmeşte cu banca contractul de deservire overdraft. Unui control riguros
sunt supuse documentele privind operaţiunile de casă. La înregistrarea operaţiei la contul
executorului verifică semnatura executorului responsabil din banca plătitoare. Această
semnatură dovedeşte că operaţiunea dată a fost efectuată anterior. Contabilul şef verifica
numai dispoziţia incasso. Un rol important în controlul curent aparţine examinării
reclamanţiilor şi plîngerilor din partea clienţilor. Deasemenea sunt verificate toate extrasele
bancare şi anexele lor. În baza extraselor bancare are loc un control reciproc a datelor din
contabilitatea bancară şi contabilitatea financiară a clientului.Cu toate că controlului curent
sunt supuse toate operaţiunile efectuate la bancă este necesar şi un control ulterior al acestor
operaţiuni.
Controlul ulterior este efectuat periodic. Controlul ulterior este efectuat lunar sau
trimestrial. Principalele obiective urmărite de controlul ulterior sunt:
-concordanţa evidenţei contabile sintetice şi analitice la bancă;
-lucrările privind decontările reciproce;
-modul de dirijare a evidenţei tehnico-operative;
-respectarea termenilor de acordare şi rambursare a creditelor şi dobînzilor restante.
Controlul ulterior se divizează în:
 Control tematic;
 Control complex;
 Control total;
Scopul controlului tematic constă în stabilitatea stării de activitate pentru un indicator
concret (tema concreta) pe intreaga instituţie bancară. Acest control este efectuat sau în baza
documentelor respective sau în baza observaţiilor.
Controlul complex constă în controlul activităţii unui lucrător concret sau a unei secţii
concrete.
Controlul total constă în verificarea întregii activităţi a băncii. Mai efectiv se consideră
controlul complex.
Rezultatele controlului ulterior sunt înregistrate în Proces -verbal.
Contabilitatea resurselor atrase ale băncii
Obiectivele capitolului
 Descrierea tipurilor de depozite deschise la bancă.
 Determinarea dobânzii la depozitele bancare.
 Întocmirea formulelor contabile în baza operaţiunilor bancare.
 Perfectarea documentară a operaţiunilor cu depozitele.
Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80-90% din resursele totale ale băncii.
Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active. Mobilizarea pe un
termen anumit a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la persoanele fizice şi juridice îi
permite băncii să folosească aceste mijloace pentru creditarea agenţilor economici.
În funcţie de caracteristicile resurselor atrase, ele pot fi grupate în:
 Resurse depozit, pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Dintre acestea fac
parte: conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale
instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor şi Trezoreriei statului; Depozitele la
vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice; certificatele de depozit;
depozitele instituţiilor financiare internaţionale; depozitele corespondente ale altor
bănci; sumele în tranzit între unităţile băncii.
 Resurse nondepozit, pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi
lipsa de lichidităţi. Dintre acestea fac parte: împrumuturi de la Banca Naţională a
Moldovei; împrumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci; vînzarea
temporară a bonurilor de trezorerie şi altor titluri de stat sau valorilor mobiliare
corporative pe care le are în portofoliul ei; emiterea obligaţiunilor, cambiilor
bancare.
5.1. Tipuri şi particularităţi ale conturilor bancare. Contul bancar este un cont
analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se efectuează operaţiuni de
încasări şi/sau plăţi ale mijloacelor băneşti.
Contul curent bancar este contul deschis de bancă pentru titularul de cont, care serveşte
la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau fără numerar efectuate
în/din acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Cont de depozit este un cont deschis de bancă pentru titularul de cont, destinat evidenţei
operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti temporar libere la termen (cont de
depozit la termen - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu dobîndă,
pentru o perioadă fixă de timp) sau la vedere (cont de depozit la vedere - cont deschis de
bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu sau fără dobîndă fără fixarea termenului de
plasare) în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Contul de credit este contul bancar deschis pentru înregistrarea creditelor acordate
persoanelor fizice şi juridice.
Contul Loro este contul bancar deschis de către o altă bancă la banca dată.
Cont provizoriu este contul bancar deschis pentru persoanele fizice şi juridice pe o perioadă
de timp limitată, destinat acumulării de mijloace băneşti suficiente pentru formarea
capitalului social.
Sistemul de codificare a conturilor este conceput astfel încît conţine o cantitate de
informaţii referitoare atît la client, cît şi la bancă.
Numărul de cont este construit pe două niveluri:
 nivel sintetic;
 nivel analitic.
Nivel sintetic al contului este format din patru caractere şi reprezintă clasa, grupa,
subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de băncile comerciale trebuie
să fie aprobat de BNM.
Nivel analitic al unui cont include un număr de caractere ce poate varia de la cîteva
caractere la douăsprezece. Aceste poziţii sunt folosite la identificarea mai multor tipuri de
date pentru a facilita operaţiunile în cont sau ca informaţii de gestionare solicitate de bancă.
Caracterele la nivelul analitic redau următoarele: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei,
numărul clientului, tipul clientului, indicatorul de valută, alte informaţii.
5.2.Operaţiuni de depozit. Ponderea cea mai marea a resurselor atrase o constituie
mijloacele acumulate la conturile de depozit.În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt
clasificate după următoarele modalităţi:
a) În funcţie de modul de retragere şi scopul plasării mijloacelor depozitate;
b) În funcţie de categoria de depunători:
c) În funcţie de modul de calcul şi de achitare a dobînzii.
Conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate deosebim:
Depozite la vedere-mijloacele depuse în contul de depozit de către persoana fizică sau
juridică fără a specifica termenul de retragere a acestora. Ele au un înalt grad de lichiditate
pentru deţinătorii lor şi deaceea banca bonifică dobînzi mici sau nu bonifică deloc (în cazul
depozitelor la vedere în valută). Aceste surse sînt utilizate de către bancă în scopul creditării,
deoarece acest tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci.
Depozite la termen-mijloacele depuse de către persoanele fizice sau juridice pe o perioadă
fixată în scopul economisirii. Depunătorul are dreptul să-şi retragă mijloacele depuse în cont
numai la termenul indicat în contract. Depozitele la termen se clasifică în categoriile:
Depozite pe termen scurt (scadenţa pînă la 1 an)
Depozite pe termen mediu (scadenţa de la 1 an pînă la 5 ani)
Depozite pe termen lung (scadenţa de la 5 ani şi mai mult)
Aceste depozite sînt bonificate de bancă la dobînda pieţei, dar, spre deosebire de
cele la vedere, sunt mai mari.
În funcţie de categoria de depunători:
 Depozitele persoanelor fizice, care se mai numesc depozite personale. Resursele
plasate de populaţie fără stabilirea scopului de economisire sunt depozite obişnuite, iar
depozitele de economii sunt mijloacele depuse în scopul păstrării şi economisirii ca
ulterior să fie utilizate de depunător conform unor necesităţi concrete.
 Depozitele persoanelor juridice, adică ale agenţilor economici şi a organizaţiilor de
stat. Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă depozitele
la vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente.
 Depozite ale băncilor şi ale altor instituţii financiare sunt resursele pe termen scurt
care variază, de regulă între o zi şi un an şi apar ca efect al reciprocităţii în relaţiile de
decontare pe piaţa interbancară. Depozitele atrase de la bănci reprezintă principala
modalitate de completare a resurselor unei bănci pe termen scurt. De regulă depozitele
băncilor sunt numite plasamente bancare.
 În funcţie de unitatea monetară în care se depune depozitul deosebim:
o Depozite în monedă naţională;
o Depozite în valută. În Republica Moldova băncile practică atragerea resurselor
depozitare în dolari SUA şi în euro.
 Conform modului de calcul şi achitare a dobînzii, depozitele se clasifică în:
 Depozite la vedere şi conturi curente fără dobînzi;
 Depozite cu dobînzi.
Conturile curente se creditează de client cu sumele de la diverşi debitori sau prin
acordări de credite şi se debitează cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de
credite.Conturile curente sunt conturi de pasiv. În credit se înregistrează deschiderea sau
completarea contului curent. În Debit se reflectă achitarea parţială sau închiderea contului
curent. Soldul iniţial şi final -creditor.
Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice:

a) în numerar
Debit contul 1001 – „Numerar în casierie”
Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”
b) prin transfer la altă bancă
Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”
c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Debit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizică
Debit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai
puţin)”
e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Debit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1
an şi pînă la 5 ani)”
f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
Debit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5
ani)”
g) închiderea unui depozit privind cardul de debit
Debit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”
Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei fizice
c) în numerar
Debit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”
Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”
d) prin transfer la altă bancă
Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”
e) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”
f) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizică
Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai
puţin)”
g) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1
h) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5
ani)”
i) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fizice
Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”
2. Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei juridice:
a) în numerar
Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”
c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridică
Debit contul 2312 – „Depozite de economii ale persoanelor juridice”
d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană juridică
Debit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane juridice(1an şi mai
puţin)”
e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridice
Debit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridice (mai malt de
1 an şi pînă la 5 ani)”
f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei juridice
Debit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice(mai mult de 5
ani)”
Debit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”
Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei juridice:
a) în numerar
Debit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”
c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridice
Credit contul 2312 – „Depozit de economii al persoanei juridice”
d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana
juridică
Credit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoanejuridice(1 an şi mai
puţin)”
e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridice
Credit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridic(mai mult de
1 an şi pînă la 5 ani)”
f) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei juridice
Credit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice (mai mult de 5
ani)”
g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei juridice
Credit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”
b. Deschiderea contului curent cu dobîndă al persoanei fizice .
a) în numerar
Debit contul 1001 – „Nmerar în casierie”
c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Debit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice „
d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizică
Debit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai
puţin)” (5000 lei)
e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Debit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1
f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
Debit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5
ani)”
Debit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice” (5000 lei)
5.3.Contabilitatea operaţiunilor de depozit

Contabilitatea operaţiunilor de depozit se gestionează în clasa a II a planului de conturi, la
grupele 2310- 2370. Conturi pasive . În credit se înregistrează deschiderea şi completarea
depozitelor, în debit achitarea parţială sau închiderea depozitelor. Soldul iniţial şi final
-creditor şi reflectă suma depozitului la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Deschiderea si completarea depozitelor se poate efectua din diferite surse:
c) în numerar
Debit contul 1001
Credit contul 2310- 2370
b) din contul curent fără dobîndă:
Debit contul 2224-2225
c)din contul curent cu dobîndă:
Debit contul 2251-2252
d) prin transfer din altă bancă
Debit contul 1031
e) prin închiderea unui cont de depozit şi deschiderea altuia:
Debit contul 2310- 2370
j) prin transfer de la un card de debit
Debit contul 2258- 2259
Credit contul 2310-2370
Contabilitatea dobînzii la conturile de depozit se ţine în clasa a II la grupul de conturi 2700
„Dobînda sporită ce urmează să fie plătită”. Conturi pasive . În credit se înregistrează
calcularea dobînzii la depozitele deschise la bancă, în debit se reflectă achitarea dobînzii.
La calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care constă
în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a din planul de conturi contabile. Conturile din
grupul 2700 sinhronizează cu rupurile de conturi din clasa a V „Cheltuieli” 5310-5370.
Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%Unde:
Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)
T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)
Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)
Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:
1.calcularea dobînzii la depozitele de economii:
Debit contul 5310
Credit contul 2722
2.calcularea dobînzii la depozitele deschise băncilor:
Debit contul 5340
Credit contul 2725
3.calcularea dobînzii la depozitele deschise clienţilor:
Debit contul 5370
Credit contul 2728
Achitarea dobînzii calculate la conturile de depozit:
a)în numerar
Debit contul 2700
Credit contul 1001
b) prin transfer în altă bancă
Debit contul 2700
Credit contul 1031
c) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fizice
Debit contul 2700
Credit contul 2311
d) prin deschiderea unui card de debit
Debit contul 2700
Închiderea conturilor de depozit se efectuiază invers de schiderii lor.
Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fizice

La calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care constă
în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a şi I-a cu a IV-a din planul de conturi contabile.
Calcule: Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%
Unde:
Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)
T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)
Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)
Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:
Debit contul 5252 – „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturi curente ale persoanelor fizice”
(650 lei)
Achitarea dobînzii calculate la conturile curente ale persoanelor fizice
a)în numerar
Debit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”
d) prin transfer în altă bancă
e) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fizice
Credit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
d) prin deschiderea depozitului la termen scurt al persoanei fizice
puţin)”
e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice(mai mult de 1
an şi pînă la 5 ani”
d) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
ani)”
g) deschiderea unui card de debit al persoanei fizice
Credit contul 2259 – „Depozitul privind cardurile de debit ale persoanei fizice”
Închiderea unui cont curent cu dobîndă al persoanei fizice
a) în numerar
c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”
d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizică
Debit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”(5000 lei)
puţin)”
e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1
f) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
ani)” (5000 lei)
g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fizice
Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”
Pentru conturile curente cu dobîndă deschise persoanelor juridice se gestionează contul 2251
– „Conturi curente ale persoanelor juridice”.
5.4. Creditele interbancare.
O sursă importantă utilizată de banca comercială pentru menţinerea lichidităţii şi
completarea resurselor financiare necesare constituie creditele interbancare. După sursa de
creditare deosebim:
 Credite centralizate;
 Credite decentralizate.
Creditele interbancare sunt centralizate atunci când Banca Naţională a Moldovei acordă
credite băncilor comerciale, iar creditul interbancar descentralizate sunt în cazul când o
bancă comercială sau altă instituţie financiară acordă credit băncilor comerciale.
Mai deosebim următoarele tipuri de credite interbancare:
 Credite directe
 Credite overnight
 Credite de lombard
 Facilitate sub formă acordurilor REPO
Creditele directe sunt acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor comerciale pentru
ca acestea ulterior să le acorde cooperativelor de construcţie a locuinţelor pentru complexul
agro-industrial şi în alte scopuri în economie. Aceste credite sunt acordate băncilor la o rată
de bază a dobânzii stabilită de Banca Naţională a Moldovei, echivalentă cu rata de bază la
creditele pe termen lung în vigoare. Drept sursă de asigurarea a creditelor acordate băncilor
comerciale servesc mijloacele din contul corespondent LORO, rezervele obligatorii şi
valorile mobiliare de stat disponibile din portofoliile proprii ale băncilor.
Creditele overnight se acordă de Banca Naţională a Moldovei peste noapte băncilor
comerciale în scopul efectuării plăţilor acestora, precum şi în scopul menţinerii rezervelor
obligatorii. Banca Naţională a Moldovei acordă aceste credite, în lei MD cu termen de
rambursare în prima sesiune de decontare a următoarelor zile operaţionale şi astfel acest
credit se consideră credit cu termen de o zi. Volumul garanţiei (volumul valorilor mobiliare
de stat la valoarea nominală) trebuie să depăşească cu 3 % valoarea totală a creditului (suma
creditului, dobânzi şi comisioane oferite).
Rata dobânzii pentru acest credit se stabileşte de consiliul de administraţie al Banca
Naţională a Moldovei. Dobânda la creditul respectiv se achită concomitent cu creditul ce se
calculează pentru fiecare zi după formula:
D = S * Rd * N / 100 * 365
unde
D- suma dobânzii pentru utilizarea creditului overnight
S- suma creditului overnight
Rd- rata dobânzii

N- numărul zilelor de utilizare a creditului overnight care poate fi mai mare sau egal cu 1.
Formula respectivă se aplică pentru calcularea dobânzii la creditele cu termenul de o zi şi
pentru creditele la termen ce se prelungesc în zilele de odihnă sau de sărbători.
Creditele de lombard (facilitatea de lombard) reprezintă cumpărarea de către Banca
Naţională a Moldovei a activelor eligibile vândute de către o bancă comercială la un preţ
determinat urmată de recumpărarea aceloraşi active de către băncile comerciale de la Banca
Naţională a Moldovei la un preţ determinat de recumpărarea în timp de maxim 5 zile. În alţi
termeni Banca Naţională a Moldovei în scopul administrării lichidităţii băncile comerciale
acordă un credit pe un termen de maxim 5 zile, asigurat cu active eligibile.
Active eligibile reprezintă valori mobiliare de stat, dematerializate emise de Ministerul
Finanţelor în monedă naţională. Activele se consideră eligibile numai dacă prevăd data
scadenţei după data recumpărării de banca comercială şi au termen de circulaţie de până la
91 zile din data cumpărării lor.
Preţul de cumpărare este suma preţurilor de cumpărare (Pi) ale tuturor valorilor mobiliare
eligibile individuale, oferite pentru vânzare Banca Naţională a Moldovei. Preţul de
cumpărare al unei valori mobiliare individuale este stabilit în modul următor:
Pi = VNi / 1 + Rd * T i / 100 * 365

unde
Pi – preţ de cumpărare a unei valori mobiliare individuale de stat
VNi – valoarea nominală a unei valori mobiliare individuale
Rd – data dobânzii cu care au fost procurate valorile mobiliare
Ti – numărul actual de zile dintre data cumpărării de Banca Naţională a Moldovei şi data
scadenţei valorilor mobiliare.
Preţul de recumpărare este suma preţului de cumpărare (PRi) al tuturor valorilor mobiliare
eligibile, oferite spre vânzarea de Banca Naţională a Moldovei. Preţul de recumpărare al unei
valori mobiliare individuale este calculat astfel:
PRi = Pi * (1 + Rl * T / 100 * 365)

unde:
Pri – preţul de recumpărare al valorilor mobiliare individuale
Pi – preţul de cumpărare al valorilor mobiliare individuale
RL – rata de lombard
T – numărul actual de zile dintre data cumpărării şi data recumpărării
Contul creditului interbancar se gestionează în clasa a doua la conturile 2060 – 2090, sunt
conturi pasive în
Credit contului– primirea şi înregistrarea creditelor interbancare
Debit contului – rambursarea creditelor primite.
Înregistrarea creditelor interbancare
Debit contul 1031 –„Contul „Nostro” în BNM”
Debit contul 1032 –„Conturi „Nostro” în bănci”
Credit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”
Pentru creditul interbancar este calculată dobânda
Debit contul 5060 - „Cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi overnight”
Credit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită”
Achitarea dobânzii
Debit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită”
Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „
Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”
Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”
Rambursarea creditelor
Debit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”
Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „
Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”
Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”
3. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.
 Explicarea esenţei şi rolului operaţiunolor de casă;
 Descrierea ordinii şi contabilitatea operaţiunilor de încasare a numerarului;
 Descrierea ordinii şi contabilitatea operaţiunilor de eliberarea a numerarului;
Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare

din fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca
bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal.
Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale (BNM), care se obligă
să restituie la prezentare (la vedere) valoarea nominală a acestora.
Monedele metalice sunt piese de metalde formă circulară, mai exact discuri plate
Ştanţate cu modele specifice în relief, cese utilizează din cele mai vechi timpuri ca
echivalent al valorii. Astăzi, monedele sunt confecţionate din aliaje simple, de regulă
feroase,şi servesc în majoritatea cazurilor ca monedă divizionară (a leului), asigurînd
expresia monedei pentru valorile fracţionare ale unităţilor monetare sau care prezentante
ale speţelor monetare de valori mici.
Casieria bancară are următoarele funcţii principale:
primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea numerarului şi altor valori ale băncii
sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei bănci sunt organizate casierii bancare.
Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv,
contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă, în funcţiile cărora intră organizarea,
asigurarea funcţionării şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu prevederile
normelor în vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă şi la zi a
evidenţelor operativ-contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu
exactitate a existenţei şi a mişcării numerarului şi acelorlalte valori gestionate de către
personalul casieriei. Deasemenea, asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cuprivire la
păstrarea şi integritatea numerarului şi a celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii
acestora.
Ca personaloperativ în casieriile bancare pot fi angajaţi controlori-operatori şi
casieri. Personalul casieriei cu funcţie de gestionar încheie contracte privind răspunderea
materială şi contracte privind răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale,
precum şi orice alte documente referitoare la aceste si sarcini de functie. Necunoaşterea
legilor şi a normelor de casă nu poate fi invocată în apărare de cei ce urmează să
răspundă material pentru gestionarea incorectă a banilor şi a celorlalte valori.
Personalului i se interzice:
 să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori;
 să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea
sau primirea denumerar ori de alte valori în contul lor, primirea documentelor de
vărsămînt sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii.
 În cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese

sau să le lase deschise, ori cu cheia în broască, casetele de fier şi dulapurile metalice în
care se păstrează valorile.
Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată. Cabinele
sunt dotate cu casete de fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea
valorilor în timpul programului de lucru.
Controlorii-verificatori debanivor avea casete de fier sau dulapuri metalice cu
Încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru; mese de verificat
numerarul, compartimentate cu geamuri transparente. La părăsirea temporară a locului de
muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în dulapul metallic prevăzut cu
încuietori, ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea.
Pentru maşinile de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care să
Permită atît asigurarea securităţii numerarului, cît şi atenuarea zgomotului. Pentru
verificarea banilor de către clienţi se vor amenaja încăperiseparate sau spaţii
speciale,
dotate cu mese şi geamuri transparente. Aceste încăperi vor fi amplasate cît mai aproape
de ghişeul de plăţi.
Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia, a
conducătorului, gestionarilor de valori, organelor de control ale băncii delegate se
realizează doar cu aprobarea conducătorului băncii respective.
Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul
programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi
alarmă. Aceste mijloace vor avea capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful
casieriei, casierii de ghişeu, controlorii-verificatori, persoanele care supraveghează
numărarea banilor de către clienţi şi în caz de necesitate ei vor avea posibilitate să
alarmeze uşor posturile de pază. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic, înaintede
începerea programului, modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în
casierie.
Numerarul şi celelalte valori aflate în bancă se păstrează în mod obligatoriu în
tezaur, iar în lipsa acestuia, în seifuri de fier refractate, prevăzute cu cel puţin 2 chei.
Tezaurul este construit în conformitate cu cerinţele tehnice. El este dotat cu rafturi pentru
depozitarea numerarului şi cu instalaţie de aerisire în vederea prevenirii producerii
umidităţii şi a altor factori cu repercusiuni asupra bunei păstrăria bancnotelor şi monedelor
metalice şi a altor hîrtii şi obiecte de valoare. Pentru asigurareasecurităţii valorilor
(inclusiv cel pentru casete), tezaurul trebuie să fie prevăzutcu mijloace tehnice automate
de alarmă.
Tipuri de case bancare
Compartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate, separate de
locul de muncă al celorlalte departamente şi corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi
organizare a compartimentelor de casă şi tezaur.
În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:
-case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru
diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit.Operaţiunile
deprimirea numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de
încasare a numerarului ,borderou însoţitor
-case operative de plăţi–se efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în

timpul programului de lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a numerarului se efectuează
pe baza următoarelor documente de casă:cec de numerar(Anexă 10); ordin de eliberare a
numerarului
-case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de
deponenţi(persoane fizice sau juridice) – în principal se ocupă de operaţiunile legate de
expertizarea şi depozitarea acestora. Valorile depuse la bancă spre păstrare se depozitează
în tezaurul cu casete;
-case cu program prelungit (special) -f uncţionează, deobicei, cîteva ore(de la 2la
5ore) după programul obişnuit de lucru al casei operative;
-case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;
-casede verificarea numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor
sau ordin de încasare se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare
organizate în cadrul casieriei. Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor,
numărîndu-se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel;
-case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;
-case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare ale
persoanelor fizice şi juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte operaţiuni
valutare cu valute efective. Casele valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată,
precum şi cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu lumină
ultravioletă şi detectoare de cerneală magnetică, albume cu specimene de bancnote,
buletine informative de falsuri şi emisiuni de valută etc.
-case de schimb şi de vînzarea formularelor de strictă evidenţă, acertificatelor
de depozit, aacţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote
uzate prezentate de către clienţi cu bancnote bune. În băncile unde nu se pot organiza
astfelde case,aceste operaţiuni se vor efectuade către unul din casieriide ghişeu, stabilit
pentru efectuarea acestor operaţiuni.
Fiecare bancă,în funcţie de volumul operaţiunilor efectuate,tipurile declienţi, poate
Deschide diverse tipuri de case în compartimentul casieriei bancarea centralei,filialei,
agenţiei. Băncile care efectuează un volum mai mic de operaţiuni pot comasa aceste
activităţi. Un singur funcţionar bancar poate efectua cîteva oparaţiuni a caselor comasate.
6.2.Perfectareadocumentară şi contabilitatea operaţiilor de încasare a

numerarului.
Caselede încasări alebăncilor primesc depunerile denumerar de laclienţii lor
Pentru diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit.
Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza
următoarelor documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.
Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumeiîn Jurnalul decasă,
iar operaţiunea deînregistrare în contulclienţilor respectivi se efectuează înaceeaşizi,
după verificarea numerarului de către casieri. Încazul depunerii numerarului după
încheiereaprogramului operativdelucru prin genţi sigilate saucufoaie de vărsămînt,
înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.
Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă
Perfectate la calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea
se ştampilează şi se semnează de persoanele autorizate şiau acelaşi mod de control,
înregistrare şi circuit ca şi foaia de vărsămînt şi celelalte documente tipizate.
Depunerea cu ordin de încasare
Ordinul deîncasare se întocmeştepentrudepunerile de numerar în operaţiile
Interne ale băncii,cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii
neplătite, depunerea numerarului rezultat din vînzarea formularelor cu regim special,
încasările zilei precedente în timpul programului prelungit de lucru, încasarea numerarului
de la persoanele fizice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea
creditelor şi în alte cazuri.
Ordinul de încasare se întocmeşte în 3exemplare, dintre care unul pentru
contabilitate, unul pentru casierie, altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului
primit dela BNM în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii şi pentru alimentarea cu
numerar a caseideoperaţiuni se foloseşte ordinul de încasare întocmit în2 exemplare,
dintre care unul pentru contabilitate, altul pentru casierie. Acesta se perfectează decontabil
şi se înregistrează în jurnalul de casă.
Depunerea numerarului cu borderou însoţitor
Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii
cu
un volum mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă
de comun acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie
un contract cu clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile sefoloseşte
borderoul însoţitor întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.
Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face:
 prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii;
 la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii
 în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru;
 la ghişeele băncii, la casa de încasări serale.
Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de
bancă, de comun acord cu clienţii, în baza unui contract.
Înregistrări determinate de operaţiuni de încasare a numeraruluiîn lei:

Existenţa şi mişcarea numerarului din casieriile băncii se evidenţiază cu ajutorul
contului 1001 „Numerar în casierie”
Contul 1001 „Numerar în casierie” este un cont activ.
Se debitează cu sumele reprezentînd încasări în lei.
Se creditează cu plăţile în numerar exprimate în lei.
Soldul debitor exprimă numerarul în lei existent în casieriile băncii.
1.Alimentarea casei cu numerar de la BNM:
Debit contul 1001– „Numerar în casierie”
Credit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM”
2.Alimentarea casei cu numerar de la alte unităţi ale aceleeaşi bănci:
Credit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”
3.Achitarea de către clienţi a dobînzii în numerar:
Credit contul 1700 – „Dobînda sporită ce urmează să fie primită”
4.Salariatul băncii (titularul de avans) întoarce în casă suma neutilizată a avansului:
Credit contul 1804 – „Decontări cu salariaţii băncii” (2271)
5.Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi:
Credit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”
6.Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi:
Credit contul 2250 – „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”
7.Depozite de economii primite dela clienţi:
Credit contul 2310 – „Depozite de economii”
8.Depozite la termen primite de la bănci:
Credit contul 2340 – „Depozite la termen primite de la bănci”
9.Depozite la termen primite de la clienţi:
Credit contul 2370 – „Depozite la la termen primite de la clienţi”
10.Vînzarea acţiunilor ordinare în numerar:
Credit contul 3001 – „Acţiuni ordinare plasate”
11.Vînzarea acţiunilor preferenţiale în numerar:
Credit contul 3003 – „Acţiuni preferenţiale plasate”
12.Se încasează dobînda din plasările creditelor overnight în numerar:
Credit contul 4060 – „Venituri aferente dobînzilor la plasările overnight”
13.Se încasează dobînda din plasările garanţiilor la vedere:
Credit contul 4070 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări-garanţii la vedere”
14.Se încasează dobînda din plasările la termen în bănci:
Credit contul 4090 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen în bănci”
15.Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare pentru comercializare:
Credit contul4150–„Venituriaferentedobînzilorlahîrtiidevaloarep/u
comercializare”
16.Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare investiţionale:
Credit contul 4180 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”
17.Se încasează dobînda la creditele acordate agriculturii/industriei alimentare:
Credit contul4230–„Venituriaferente dobînzilor la crediteleacordateagriculturii/
industriei alimentare”
18.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea
funciară:
Credit contul4260–„Venituriaferentedobînzilorlacrediteleacordatepentru construcţie şi
îmbunătăţirtea funciară”
19.Se încasează dobînda la creditele de consum:

Credit contul 4290 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele de consum”
20.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului:
Credit contul 4320 –„Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate industriei
energetice şi a combustibilului”
21.Se încasează dobînda la creditele acordate băncilor:
Credit contul 4350 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate băncilor”
22.Se încasează dobînda la creditele acordate Guvernului:

Credit contul 4380 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate Guvernului”
23.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei/comerţului

Credit contul 4410 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate
industriei/comerţului”
24.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru procurarea imobilului:
Credit contul4440–„Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru
Procurarea imobilului”
25.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi
transportare:
Credit contul4470–„Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru
Construcţia drumurilor şi transportare”
26.Se încasează dobînda la creditele acordate clienţilor:
Credit contul 4490 – „Venituri aferentedobînzilor la alte credite acordate clienţilor”
27.Se încasează dobînda pentru leasingul financiar:
Credit contul4530 – „Venituri aferente dobînzilor privind leasingul financiar”
28.Se încasează plata de comision pentru ţinerea contului;
Credit contul4677 – „Conturi curente”
6.3.Perfectarea documentară şi contabilitatea de plată a numerarului

Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru.
Sumele plătite trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile
de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor
documente de casă: cecul de numerar; ordin de eliberare a numerarului.
Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la
casierul-şef la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în
registrul acestuia. Suma avansului eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef,
respectîndu-se plăţile programate pentru ziua respectivă, astfel încît la închiderea casei să
nu rămînă numerar neutilizat.
Eliberarea numerarului în baza cecului de numerar
Cecul din carnetuldececuri denumeraresteuninstrument deplată princare
Emitentul de cec dă ordin băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar
Mandatarului indicat în cec sau însuşi emitentului. Cecul de numerar este utilizat în
Retragerile de numerar din conturile curente de către agenţii economici.Cecul se
completează pe formular tipizat de document primar cu regim special de evidenţă, păstrare
şi utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de numerar. Cecul se decupează din
carnetul de cecuri de numerar numai după emitere pentru a fi prezentat la bancă. Termenul
devalabilitatea ceculuipentru a fi prezentatla bancăestede10zile lucrătoare. (te rog sa
dai exemple). Ziua emiterii nu se ia în calcul.
Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiareale Republicii bani în
Numerar prin cec pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor,
achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie,
acoperirea cheltuielilor de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie.
Cecul de numerar se prezintă de către client executorului contabil. După ce
Executorul contabil şi controlorul verifică cecul de numerar conform prevederilor
Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar în vigoare, îl semnează
şi îl transmite la casierie pe cale internă.
Casierul plătitor, primind cecul de la contabilitate, este obligat să verifice
Corectitudinea îndeplinirii cecului de numerar. Îi este interzis să elibereze numerarul altor
Persoane decît clientului (împuternicitului acestuia) numele căruia este înscris încec şi
Care a semnat de primirea numerarului cecul de numerar. Deasemenea, este interzis să se
revină asupra structurii numerarului eliberat după ce s-a efectuat plata.
După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează pe versoul cecului, iar pe
faţa cecului pune ştampila cu menţiunea "Plătit".
Eliberarea numerarului în baza ordinului de eliberare a numerarului
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în
Valută a echivalentului în numerar în lei moldoveneşti la cursul deschimb stabilit de
bancă; eliberarea din contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în
valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în valută a
echivalentului în numerar în altă valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea
numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii, pentru răscumpărarea certificatelor de
depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor la casa cu program prelungit, pentru
înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului de numerar la BNM, la

eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.
Ordinul de eliberare a numerarului se perfectează în treiexemplare la calculator
de către executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării formularului,
corespunderea sumei în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După
aceasta executorul contabil înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care
ulterior îl transmite pentru verificare controlorului împuternicit cu drept de semnătură.
Acesta este obligat să verifice ordinul de eliberare a numerarului din punctul devedere al
Întocmirii corecte, precum şi înregistrarea în Jurnaluldecasă, după care semnează
ordinul şi îl transmite la casierie pe cale internă.
Eliberarea numerarului prin bancomat
Deţinătorii de carduribancare au posibilitatea dea-şi transforma banii de cont în
numerar prin intermediul bancomatului.
Bancomatul (distribuitorul automat de numerar) este un dispozitiv electromagnetic
Ce permite utilizatorului autorizat să retragă numerar subformă debancnote şi monedă
metalică.
Pentru alimentarea bancomatului şi scoaterea din acesta a numerarului, printr-un
Ordin al conducătorului băncii se desemnează responsabili ai băncii, unul dintre care
este casier sau încasator. Cheile de la bancomat sunt deţinute de aceşti angajaţi.
Alimentarea bancomatului cu numerar se efectuează pe măsura necesităţii, în baza
Cererii scrise a casierului responsabil de deservirea bancomatului.
Înbaza informaţiei tipărite de bancomat, contabilul băncii emite ordinul de
Încasare pentru numerarul predat în casă şi ordinul de plată pentru reflectarea pe conturile
De card ale clienţilor, care se întocmesc în2exemplare, unul pentru contabilitate, altul
pentru casierie.
Înregistrări determinate de operaţiuni de eliberare a numerarului în lei:
Sume depuse la BNM şi alimentarea cu numerar a caselor altor unităţi ale
societăţii bancre:
Debit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM”
Debit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”
1.Se acordă credite pentru agricultură/industrie alimentară:
Debit contul 1230 –„ Credite acordate agriculturii/industriei alimentare”
2.Se acordă credite pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară:
Debit contul 1260 – „Credite acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară”
3.Se acordă credite de consum:
Debit contul 1290 – „Credite de consum”
4.Se acordă credite industriei energetice şi a combustibilului:
Debit contul 1320 – „Credite acordate industriei energetice şi combustibilului”
Credit contul 1001– „Numerar în casierie”
5.Se acordă credite pentru bănci:
Debit contul 1350 – „Credite acordate băncilor”

6.Se acordă credite pentru Guvern:
Debit contul 1380 – „Credite acordate Guvernului”
7.Se acordă credite industriei/comerţului:
Debit contul 1410 – „Credite acordate industriei/comerţului”
8.Se acordă credite pentru procurarea imobilului:
Debit contul 1440 – „Credite acordate pentru procurarea imobilului”
9.Se acordă credite pentru construcţia drumurilor şi transportare:
Debitcontul 1470 – „Credite acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”
10.Se acordă credite clienţilor:
Debit contul 1490 – „Alte credite acordate clienţilor”
Credit contul 1001– „Numerar în casierie”
11.Sînt procurate active materiale pe termen lung:
Debit contul 1600 – „Active materiale pe termen lung”
12.Sînt procurate active nemateriale:
Debit contul 1630 – „Active nemateriale”
13.Închiderea unui depozit la vedere fără dobîndă primit de la clienţi:
Debit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”
14.Închiderea unui depozit la vedere cu dobîndă primit de la clienţi:
Debit contul 2250– „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”
15.Închiderea unui depozit de economii primit de la clienţi:
Debit – contul 2310 – „Depozite de economii”
Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie”
16.Închiderea unui depozit la termen primit dela bănci:
Debit – contul „2340” – „Depozite la termen primite de la bănci”
17.Închiderea unui depozit la termen primit de la clienţi:
Debit – contul „2370” – „Depozite la la termen primite de la clienţi”
Achitarea dobînzii în numerar:
Debit – contul „2700” – „Dobînda sporită, ce urmează să fie plătită”
18.Achitarea dividendelor acţionarilor în numerar:
Debit – contul „2808” – „Dividende către plată”
19.Răscumpărare de acţiuni la valoarea de piaţă:
Debit – contul „3005” – „Acţiuni ordinare de tezaur”
Debit – contul „3006” – „Acţiuni preferenţiale de tezaur”
20.Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozitela vedere:
Debit – contul „5250” –„Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite primite de laclienţi”
21.Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite de economii:
Debit – contul „5310” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite de economii”
22.Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primit de la bănci:
Debit – contul„5340”– „Cheltuieliaferentedobînzilorladepozite latermen primite de
labănci”
23.Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primite de clienţi:
Debit – contul „5370” –„Cheltuieli aferente dobînzilorladepozite la termen primite
delaclienţi”
24.Salarii achitate personalului băncii:
Debit – 5710 – „Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii”
Credit – 1001 – „Numerar în casierie”
32
4. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilore bancare
 Studierea modului de formarea a veniturilor şi cheltuielilor bancare;
 Examinarea modului de determinare a rezultatului financiar la bancă;
 Descrierea căilor de reparizare a re
 udierea metodelor de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi a OMVSD.
 Reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitatea băncii.
8.1.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea veniturilor bancare. Veniturile bancare reprezintă

valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din dobînzile aferente creditelor
acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii şi din
avantajele pe care banca a consimţit să le primească, executarea unei obligaţii legale sau
contractuale din partea tertilor, sumele sub forma veniturilor excepţionale şi a altor sume,
obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.
Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi anume
 crearea,
 facturarea,
 încasarea şi
 incorporarea.
Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al activităţii
consumative de resurse, cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau hotărârea de a
vinde active.
Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către client, de
exemplu, momentul acordării creditului.
Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani, de exemplu,
încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat, sau încasarea activului vândut.
Incorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultatele
necesare absorbirii cheltuielilor corespondente. (includerea in Rapoartele financiare).
După natura lor, veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri:
1) Venituri din dobânzi – se acumulează din activitatea de bază a băncii, mai sunt
numite şi venituri din activitatea operaţională sau venituri procentuale.
Aceste venituri includ:
33
 veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate bancilor, persoanelor fizice şi juridice,
guvernului;
 veniturile aferente dobînzii de la contul Nostro în BNM;
 veniturile de la plasările la termen în alte bănci;
 veniturile de la plasările Overnight;
 venituri în urma încasării dobînzilor aferente investițiilor în valori mobiliare de stat și
corporative;
 venituri aferente operațiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc.
Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării

exerciţiului, adică în momentul calculării lor, fără a lua în consideraţie momentul achitării
efective a acestora.
2) Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii

neoperationale a băncii, din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau
venituri neprocentuale.
Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la următoarele
tipuri de activităţi şi servicii prestate:
 operațiunile de creditare;
 investițiile în valori mobiliare;
 operațiuni cu valutele străine.
3) Venituri extraordinare - sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară, ele
includ veniturile de la creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. Ele mai
incorporează sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurari sub formă de
recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente
excepţionale.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a

acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a băncii. Evidenţa sintetică a
veniturilor se gestionează în clasa a IV-a „Venituri”. Conturile din clasă sunt conturi pasive. În
34
credit este indicată formarea şi majorarea veniturilor, iar în debit - închiderea veniturilor la
sfîrşitul anului de gestiune la contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”.
La reflectarea dobânzilor calculate se va înregistra formula contabilă:
Debit grupa de conturi 1700 ” Dobînda calculată la conturile ”
Credit contul din grupa de conturi de venituri aferente unei din categoriile de credite. La
calcularea dobînzilor:
-Calcularea dobînzii la contul NOSTRO:
Debit contul 1701 „ Dobînda calculată la conturile “Nostro””
Credit contul 4031 „ Venituri din dobînzi la contul “Nostro” în BNM ”
-Venituri de la plasări în bănci:
Debit contul „1707 „ Dobînda calculată la plasări la termen în bănci ”
Credit contul 4090 „ Venituri din dobînzi la plasări la termen în bănci”.
-Dobînzile la creditele acordate agriculturii:
Debit contul 1716 „ Dobînda calculată la creditele acordate agriculturii ”
Credit contul 4230” Venituri din dobînzi la creditele acordate agriculturii ”.
Dobînzile la creditele acordate constructiilor:
Debit contul 1719„ Dobînda calculată la creditele acordate in domeniulconstructiilor”
Credit contul 4230” Venituri din dobînzi la creditele acordate agriculturii ”.
La încasare:
-Încasarea în numerar a comisionului pentru ţinerea contului:
Debit contul 1001 „ Numerar în casierie ”
Credit contul 4677 „ Comisioanele băncii pentru ţinerea conturilor clienților ”.
Trecerea la scăderi de la contul curent al clientului a unei amenzi achitate băncii:
Debit contul 2224 „ Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit contul 4951 „ Amenzi, penalități și alte sancțiuni”
Este depistat surplus de mijloace fixe la inventariere:
Debit contul 1600 „ Imobilizări corporale”
Credit contul 4941 „Alte venituri”
Veniturile se închid la sfîrşitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Rezultat al exercițiului

35
curent”:
Debit clasa a IV-a „Venituri”
Creditul contul 3504 „ Rezultat al exercițiului curent ”
Informația privind veniturile bancare este generalizată în raportul financiar
„Raportul de profit/pierdere a băncii”.
Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele
împrumutate sau atrase, servicii primite şi lucrări prestate de terţi de care beneficiază banca,
materialele consumate, remunerarea salariaţilor, executarea unor obligaţiuni legale sau
contractuale, cheltuieli excepţionale.
În funcţie de sursele de intrare, cheltuielile bancare se clasifică în:
 Cheltuieli aferente dobînzilor;
 Cheltuieli neaferente dobînzilor.
Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla înregistrare.
În conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenţei Contabile, în bănci şi alte
instituţii financiare din Republica Moldova di 26.03.1997, evidenţa cheltuielilor băncii se
ţine în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”. Sumele de cheltuieli
efectuate în dependenţă de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform destinaţiei lor.
Cheltuielile bancare se înregistrează în evidenţa contabilă în baza principiului specializării
exerciţiilor.
Principiul specializării exerciţiilor - care presupune faptul că cheltuielile se constată şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale acelei perioade în care a avut loc
calcularea lor indiferent de încasările sau plăţile efective ale mijloacelor băneşti.
Sumele de cheltuieli se înscriu în contabilitate în baza formularelor contabile cu utilizarea atât
a documentelor bancare reglementate de BNM, cât şi a celor pentru uz intern: Ordin de plată,
Ordin incaso, Nota de contabilitate, Cerere de paltă, Cerere de acreditiv.
Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii:
angajarea, consumul, plata și imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi
sau consumatoare de resurse. În cazul contractării unui depozit, angajarea cheltuielilor intervine
în momentul în care s-a creat obligaţia bănească de a rambursa depozitul, inclusiv dobînda
36
aferentă.
Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii
cerinţelor activităţii bancare. De exemplu, utilizarea depozitelor primite în scopul plasării sub
formă de credite în economie.
Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare.
Achitarea obligaţiei băncii faţă de creditor reprezintă o plată ca echivalent. În schimb, plata
impozitului pe profit reprezintă un transfer fără echivalent.
Imputarea reprezintă momentul cînd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:

 Cheltuieli aferente dobînzilor;
 Cheltuieli neaferente dobînzilor;
 Alte cheltuieli.
La cheltuielile aferente dobînzilor se referă:
- Sume de bani plătite clienților sub formă de dobînzi fixate sau variabile;
- Plasamente bancare;
- Dobînzi achitate la certificatele de depozit, etc.
La cheltuielile neaferente dobînzilor, se referă:
- Cheltuieli privind remunerarea muncii;
- Cheltuieli legate de prime;
- Cheltuieli legate de achitarea impozitelor și taxelor;
- Cheltuieli privind plata serviciilor de consulting și auditing, etc.
La alte cheltuieli se referă:
- Amenzi, penalități, sancțiuni plătite de bancă; (714 CF)
- Cheltuieli extraordinare; (723 CF)
- Plata impozitelor și taxelor; (712,731 CF)
- Pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, a imobilizărilor corporale, etc. (721, 722 CF)
Cheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a “Cheltuieli” a planului de conturi.
37
Conturile sunt active, în debit se înregistrează formarea cheltuielilor, iar în credit închiderea lor
la sfîrşitul anului în contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”. Conturile de cheltuieli
corespondează cu grupul de conturi 2700 „Dobînda calculată ce urmează să fie plătită”, la
calcularea dobînzilor şi cu conturile de numerar la achitarea nemijlocită a cheltuielilor şi
conturilor de activ, la consumul şi ieşirea lor.
La calcularea dobînzii se va înregistra:
a) calcularea dobînzii la conturile curente:
Debit contul 5250 ” Ch cu dob la vedere ale Clie” +suma
Credit contul 2719 „ Dob calc la depozite la vedere ale clien”
b) calcularea dobînzii la conturile LORO:
Debit contul 5030 „ch cu dobinzi la c.NOSTRO si c.Loro ”
Credit contul 2701 „ Dob calc la N si L”
c) calcularea dobînzii la certificatele de depozit:
Debit contul 5130 „ ”
Credit contul 2713 „”
d) dobînda la depozitele la termen:
Debit contul 5370 „ Ch priv depozite la termen”
Credit contul 2728 „Dob calculate la depozite ”
Calcularea ????
e) achitarea (calcularea) de la contul Nostro a unei amenzi:
Debit contul 5950 „Ch.privind amenzi”
Credit contul 1031 „c.N”
f) s-au consumat materiale pentru cheltuieli de reclamă:
Debit contul 5908 „ch.de reclama” (+)
Credit contul 1663 „alte materiale ” (-)
g) s-au calculat salariul personalului băncii:

Debit contul 5711 „ch pt remunerare” (+)
Credit contul 2804 „decontari cu SAL” (+)
38
La sfîrșitul anului de gestiune, cheltuielile se închid la contul 3504 “Rezultat al exercițiului

curent”, cu următoarea înregistrare:
+ Debit contul 3504 “ REZ exer.” (351 CF)
- Credit clasa de conturi V.
Informaţia privind cheltuielile bancare este generalizată în raportul financiar „Raportul de
profit/pierdere a băncii” SITUATIILE FINANCIARE.
Erorile legate de sumele şi înregistrările contabile a sumelor de cheltuieli comise şi depistate se
corectează numai prin note de contabilitate. Sume incorect înregistrate în baza notelor de
contabilitate de corectare se trec la ieşire din contul în care a fost reflectată incorect în contul ce
urmează a fi reflectată corect. Nota de contabilitate de corectare se întocmeşte în 4 exemplare pe
formulare tip dintre care:
Primul exemplar serveşte drept ordin pentru executarea contabilizării şi se anexează la
documentele memoriale de zi.
Al doilea şi al treilea exemplar servesc drept anexe pentru înscrierile în Debitul şi creditul
contului.
Al patrulea exemplar rămâne în “Carnetul de note de contabilitate de corectare”. Se indică data
când a fost comisă eroarea şi trimiterea la documentul de bază.
8.3.Modul de constituire, calcularea şi contabilizarea rezultatelor financiare la bancă

Periodic, lunar, trimenstrial sau anual, în funcţie de convenţia adoptată în contabilitate, se
determină rezultatele financiare bancare. Rezultatele financiare la rîndul lor, la fel ca şi
veniturile, cheltuielile sunt divizate conform unor criterii şi sunt supuse unei clasificări.
În acest sens, conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează, în funcţie
de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.
Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul sau pirderea, ce se determină ca diferenţă între
veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Rezultatul exercițiului (profitul sau pierderea) cuprinde:
 Rezultatul curent;
 Rezultatul excepțional;
39
 Impozitul pe profit;
 Profitul net;
Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente pe de o parte,
respectiv veniturile din exploatare şi veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe
amortizate şi cheltuieli curente, pe de altă parte, respectiv cheltuielile de exploatare şi
cheltuielile cu provizioanele şi pierderi din creanţe nerecuperabile. Rezultatul curent este dat de
formula: Rc=Vc-Cc=(Ve+Vprc)-(Ce+Cppc), unde:
Rc=rezultatul curent;
Vc=veniturile din operaţiunile curente;
Cc=cheltuieli din operaţiuni curente;
Ve=venituri din exploatare;
Ce=cheltuieli din exploatare;
Vprc=venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate;
Cppc=cheltuieli din provizioane şi pierderi de creanţe nerecuperabile;
Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale. Ele
constituie rezultatul unor operaţiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activitatea
curentă, normală a acestei bănci. Sintatic, rezultatul excepţional este dat de următoarea formulă:
R exc=V exc-C exc, în care:
R exc=rezultatul excepţional;
V exc=venituri excepţionale;
C exc=cheltuieli excepţionale.
Impozitul pe profit reprezintă suma pe care banca o datorează statului şi care se calculează prin
aplicarea cotei de impozitare, stabilite prin actele normative privind profitul brut, determinat
conform reglementărilor în domeniu. Banca, înregistrînd profitul brut, va achita impozitul pe
profit (în Republica Moldova, începînd cu 01.01.2006, cota stabilită a impozitului pe profit al
băncilor comerciale este de 15%).
Conturile de venit şi cheltuieli se inchid la contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”.
Veniturile se închid la sfîrșitul anului cu următoarea înregistrare:
Dt clasa a IV-a “Venituri”
Ct 3504 „Rezultat al exercițiului curent”
40
Cheltuielile se închid cu următoarea înregistrare:
Dt 3504 „Rezultat al exercițiului curent”
Ct clasa de conturi V-a “Cheltuieli”.
Contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent” nu are sold inițial și final. Cheltuielile se
înregistrează în debit, iar veniturile – în credit. Diferența dintre debitul și creditul contului 3504
„Rezultat al exercițiului curent” constituie profitul brut (pînă la impozitare). Rata impozitului
pe venit pentru anul 2006 – constituia 15%, iar pentru anul 2016 – 12%.
La calcularea impozitului pe venit, se înregistrează următoarea formulă contabilă:
Dt 5991 “Impozitul pe venit”
Ct 2801 “Datorii curente privind impozitul pe venit” (534 CF)
Contul 5991 “Impozitul pe venit” se închide cu contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”, cu
următoarea înregistrare:
Dt 3504 „Rezultat al exercițiului curent”
Ct 5991 “Impozitul pe venit”
Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la
dispoziţia băncii. Profitul net poate fi utilizat pentru:
 Plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligațiunilor plasate de societate;
 Acoperirea pierderilor din anii precedenți;
 Formarea capitalului de rezervă și a altor fonduri necesare băncii;
 Plata recompenselor către membrii Consiliului Societății și ai Comisiei de Cenzori;
 Investirea în vederea dezvoltării băncii (deschiderea reprezentanțelor, punctelor valutare,
plasarea serviciilor bancare noi, procurarea sistemelor bancare automatizate, etc.);
 Plata dividendelor ( Dividendul – reprezintă cota-parte din profitul net al societății, care se
repartizează între acționari, în conformitate cu clasele și proporțional numărului de
acțiuni deținute. Banca este în drept să plătească dividende intermediare (trimestriale,
semestriale) și anuale pentru acțiunile aflate în circulație. Decizia cu privire la plata
dividendelor intermediare se ia de Consiliul băncii, iar hotărîrea cu privire la plata
dividendelor anuale se ia de Adunarea Generală a Acționarilor, la propunerea Consiliului
societății. )
 Pentru alte scopuri, în conformitate cu legislația și cu statutul societății:
41
1) Majorarea rezervelor
Dt 3504 “Rezultat al exercițiului curent”
Ct 3502 “Capital de rezervă”
2) Calcularea dividendelor:
Dt 3504 “Rezultat al exercițiului curent”
Ct 2808 “Dividende către plată”
Calculul rezultatului financiar obținut la bancă este prezentat în tabelă.
Calculul rezultatului financiar obținut de bancă
I. Rezultatul ordinar al activităţii băncii
1a. Venituri aferente dobînzilor = 1b. Cheltuieli aferente dobînzilor=

soldul tuturor articolelor clasificate soldul tuturor articolelor clasificate la
la categoria venituri aferente categoria cheltuieli aferente dobînzilor
dobînzilor
2. Venit net aferent dobînzilor = venituri aferente dobînzilor – cheltuieli
aferente dobînzilor
3. . Venit net aferent dobînzilor după defalcări pt reduceri pt pierderi la

credite = venit net aferent dobînzilor – defalcări pentru reduceri sau pentru
pierderi la credite
4a. Venituri neaferente dobînzilor = 4b. Cheltuieli neaferente dobînzilor =

soldul tuturor articolelor clasificate soldul tuturor articolelor clasificate la
la categoria venituri neaferente categoria cheltuieli neaferente dobînzilor
dobînzilor
5a. Alte venituri = soldul tuturor 5b. Alte cheltuieli = soldul tuturor
articolelor clasificatela categoria alte articolelor clasificate la categoria alte
venituri cheltuieli
6a. Total venituri neaferente 6b. Total cheltuieli neaferente dobînzilor

42
dobînzilor = venituri neaferente = cheltuieli neaferente dobînzilor + alte
dobînzilor + alte venituri cheltuieli
7. Venitul net neaferent dobînzilor = total venituri neaferente dobînzilor – total

cheltuieli neaferente dobînzilor
8. Venitul(pierderi) net pînă la impozitare şi pînă la articole extraordinare =

venit net aferent dobînzilor după defalcări pentru reduceri, pentru pierderi la
credite – venitul net neaferent dobînzilor
9. Impozitul pe venit = Venitul (pierderi) net pînă la impozitare × cota

procentuală a impozitului stabilită conform legislaţiei în vigoare
10. Rezultatul (venit sau pierdere) net din activitatea ordinară = venitul
(pierderi) net pînă la impozite şi pînă la articole extraordinare – impozit pe venit
II. Rezultatul excepţional (extraordinar) bancar

11a. Venituri excepționale 11b. Cheltuieli excepționale
12. Rezultatul excepţional net înaintea impozitului = venituri excepţionale –

cheltuieli excepţionale
13. Rezultatul excepţional net = rezultatul excepţional înaintea impozitului –

rezultatul excepţional înaintea impozitului × cota procentuală a impozitului
stabilită conform legislaţiei
III. Rezultatul net
14. Profitul net/pierdere a(l) activităţii băncii = rezultatul net din activitatea
ordinară + rezultatul net excepţional
43
5. Contabilitatea operaţiunilor de decontări .

9.1.Caracteristica şi contabilitatea transferurilor de credit prin ordin de plată.

Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul
documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de
bancă şi monedă metalică). Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie
relaţia în care o persoană juridică sau fizică numită plătitor plăteşte documentul de
decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane
numite beneficiar (persoană fizică sau juridică desemnată prin documentul de
decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani ).
Pentru toate persoanele juridice şi fizice care utilizează transferuri de credit la
Bancă sînt obligatorii următoarele noţiuni:
Beneficiar – persoana în favoarea căreia se transferă mijloacele băneşti.
Banca plătitoare – banca care în baza ordinului de plată efectuiază transferul de
credit.
Banca beneficiară – banca care finalizează transferul de credit efectuînd operaţiunile
relevante.
Emitent – persoana care emite un ordin de plată.
Ordinul de plată – document de plată în baza căruia se efectuiază transferul de
credit.
Plătitor – persoana din mijloacele / contul căreia se efectuiază transferul de credit.
Titular de cont bancar – persoana pe numele căreia este deschis cont bancar.
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de
către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în
scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se
finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul
beneficiarului.
Transferul de credit poate fi efectuat atît în lei moldoveneşti cît şi în valută
străină , conform prevederilor actelor normative în vigoare. specificul utilizării ,
transferul de credit se clasifică în transfer ordinar şi transfer bugetar.Transferul de
credit la Banca se efectuiază în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul
acestuia.
La efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti , emitentul ordinului de
plată , în funcţie de mijloacele tehnice disponibile , utilizează formularul ordinului de
plată
La efectuarea transferului de credit în valută străină , emitentul ordinului de plată
utilizează formularul stabilit de sine stătător de către banca plătitoare. Banca plătitoare
poate stabili formularul ordinului de plată conform modelului stabilitrdinul de plată
44
utilizat la efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti se întocmeşte în
conformitate cu modul de completare a ordinului de plată.
La întocmirea ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în valută
străină se indică elementele menţionate.
Ordinul de plată se emite :
a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea
transferului de credit în nume şi pe cont propriu;
b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, precum şi de
către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont
bancar ;
c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea
transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat ”Poşta moldovei”, la care
se anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor
băneşti.
Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent sau
de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis , iar în cazul
emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat , acesta se prezintă
spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.
În cazul cînd Banca este bancă plătitoare se acceptă spre executare ordinul de plată
dacă sînt respectate următoarele condiţii:
- plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu
prevederile actelor normative în vigoare;
- mijloacele băneşti din contul plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea
transferului;
- asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sînt aplicate restricţii
privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;
- la ordinul de plată este anexat documentul justificativ , în cazul în care
acest fapt este prevăzut de actele normative în vigoare.
Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către Bancă emitentului
cu indicarea motivului refuzului.
Decontările prin ordinul de plată pot avea loc între clienţii care sunt deserviţi de
aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii bancare diferite.
La Bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă sau
fără dobîndă, prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare. Conform legislaţiei în
vigoare, fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi curente
în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a
acestuia.:
Contabilitatea operaţiunilor de decontări la băncile comerciale se ţine în conformitate cu
„Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din
RM”, precum şi cu prevederile actelor normative în vigoare ale BNM în domeniul
contabilităţii.
Decontările prin virament sunt gestionate la următorele conturi:
1)Contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice:
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti înregistrate la cont.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.
45
Soldul creditor -reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment
dat.
2)Contul 2250„Conturi curente ale persoanelor fizice
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.
Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment
dat.
Astfel:
1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii achitarea
prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi
creditîndu-se contul beneficiarului:
a) În cazul cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va
înregistra:
Debit contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.
Credit contul 2224 „Conturi curente persoanelor juridice”
2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul beneficiarului)
b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:
Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252
„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2) În cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea
prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi
creditîndu-se contul „Nostro”:
a) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent fără dobîndă vom avea
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
(contul plătitorului)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.
b) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea
următoarea formulă contabilă:
9.2.Modalitatea de organizare şi contabilitatea decontărilor prin cerere de plată.

Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca
plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea de plată
46
emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului
bancar al beneficiarului .
Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuiază în
conformitate cu mandatul de debitare directă , iar creditarea corespunzătoare de către
banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul
privind debitarea directă.
Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o
împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată , precum şi băncii
plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată.
Mandatul de debitare directă se întocmeşte în 3 exempare în conformitate cu
cerinţele din, se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite ale plătitorului şi
beneficiarului şi se prezintă de către plătitor la banca plătitoare.
La Banca de Economii debitarea directă se efectuează în baza cererii de plată emise
de către beneficiar, care în funcţie de mijloacele tehnice disponibile poate utiliza
formularul cererii de plată .
Cererea de plată se prezintă de către beneficiar sau de către persoana împuternicită
a acestuia la banca beneficiară în două exemplare. Primul exemplar al cererii de
plată se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi ştampila
beneficiarului
Cererea de plată urmează a fi prezentată la banca beneficiară cu 3 zile lucrătoare
înainte de data finalizării plăţii . Data finalizării plăţii se indică de către beneficiar în
cererea de plată şi reprezintă data în care banca beneficiară urmează să crediteze
contul beneficiarului .
Banca beneficiară primeşte spre executare cererea de plată, dacă sînt respectate
următoarele condiţii :
a) beneficiarul are deschis cont bancar în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare ;
b) cererea de plată este întocmită în conformitate;
c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.
În cazul în care banca beneficiară nu primeşte cererea de plată spre executare,
aceasta se restituie beneficiarului cu indicarea motivului refuzului.
Pe primul şi al doilea exemplare ale cererii de plată primite spre executare se aplică
menţiunule.
Decontările prin cerere de plată la Banca de Economii pot avea loc între clienţii
care sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de
instituţii bancare diferite.
La bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă
sau fără dobîndă) la băncile comerciale, prin care vor fi efectuate operaţiuni de
decontare. Fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi
curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-
administrativă a acestuia.:
Decontările prin virament sunt gestionate la conturile :
1) Contul 2224 :
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.
47
dat.
2)Contul 2250-La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.
dat.
Astfel:
1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii achitarea
prin intermediul cerere de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se
contul beneficiarului:
a) cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va înregistra:
(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.
Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:
(contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)
2) în cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea
prin intermediul cererii de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-
se contul „Nostro”:
a) cînd plătitorul a eschis un cont curent fără dobîndă vom avea următoarea
formulă contabilă:
b) cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea următoarea
formulă contabilă:
9.3.Caracteristica şi contabilitatea decontărilor prin acreditiv.

Acreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată
beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un
termen fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau
serviciile prestate.
48
Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile, în care această formă
de decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar.
Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.
Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia Banca plătitoare
transferă Băncii beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat „Creditori
privind decontări documentare”.
Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul
ambelor părţi contractante.
Deschiderea acreditivului se realizează din contul mijloacelor personale ale
plătitorului sau din contul creditului băncii. Acreditivul este destinat pentru decontări
cu un singur beneficiar şi poate fi transferat numai dacă este destinat de către banca
emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită prin virament integral sau parţial.
Nu se admite achitarea acreditivului în numerar.
Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului
sau din contul creditului Băncii.
Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la 25 de zile.
Termenul închiderii acreditivului, deschis din contul mijloacelor bugetare, nu poate
depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.
Pentru a deschide un acreditiv clientul -plătitor prezintă Băncii de Economii
cererea de acreditiv în 4 exemplare. Toate exemplarele cererii de acreditiv se
legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite şi cu amprenta ştampilei rozunde
a ordonatorului conform fişei cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei,
care se păstrează la banca emitentă. (figura 1, mişcarea 1).
Primul exemplar serveşte ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul
plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei.
Exemplarele al 2-lea şi al 3-lea se remit prin intermediul Băncii Naţionale Băncii
beneficiare, (mişcarea 2 ). Exemplarul al patrulea, marcat cu ştampila băncii plătitoare
şi cu extrasul din cont anexat, se remite clientului plătitor drept confirmare a
operaţiunii executate (mişcarea 3 ).
Mijloacele băneşti primite de la banca emitentă privind acreditivul deschis se
înregistrează de către banca beneficiară în baza cererii de acreditiv în contul de bilanţ
“Creditori privind decontări documentare”, destinat pentru evidenţa acreditivului.
Banca beneficiară avizează beneficiarul privind deschiderea şi condiţiile acreditivului
în ziua înregistrării de către acestea a sumei acreditivului în contul “Creditori privind
decontări documentare”, înmînîndu-i un exemplar al cererii de acreditiv cu menţiunile
băncii (mişcarea 4 ).
igura 1Mecanizmul de derulare a decontării în baza acreditivului.
5
Plătitor Beneficiar
1 3 9
8 4 6
7
Banca plătitoare Banca
beneficiară
49
2 2
BNM
Notă : Cu săgeată neîntreruptă este indicată circulaţia cererii de acreditiv, cu săgeată

întreruptă circulaţia borderoului cererii.
Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd

serviciile, (mişcarea 5 ), prezintă Băncii beneficiare borderoul de utilizare a
acreditivului în patru exemplare, alăturînd documentele de expediere şi alte documente
prevăzute în cererea de acreditiv, (mişcarea 6 ).
Contabilizarea operaţiilor prin intermediul acreditivului este reflectată prin
următoarele înregistrări :
In cazul cînd Banca de Economii este bancă plătitoare.
1) La prezentarea cererii de deschidere a acreditivului se va debita contul plătitorului
şi se va credita contul „Nostro”.
a) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:
(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători
b) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:
(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca plătitoare)
2) La banca beneficiară se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul 2807.
Contul 2807 „Creditori privind decontări documentare” este un cont de pasiv din
clasa II „Obligaţiuni” şi este destinat pentru evidenţa sumelor destinate diferitor
creditori privind decontările documentare. Pe debit se reflectă micşorarea creditorilor
privind decontările documentare pe credit majorarea creditorilor privind decontările
documentare.
Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (banca beneficiară)
Credit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.
În cazul cînd Banca de Economii este Bancă Beneficiară.
Banca Beneficiară sumele acreditivelor deschise se vor înregistra concomitent şi la
contul de Pasiv a clasei VI – „Conturi condiţionale” – 6501 „Acreditive”; pe Debit
se reflectă – transferarea sumei acreditivului, iar pe credit majorarea sumei
acreditivului. Credit contul 6501 „Acreditive”.
3) La prezentarea documentelor justificative de către beneficiar privind efectuarea
operaţiei (documentele date vor fi indicate în cererea de deschidere a acreditivului),
se va debita contul destinat pentru evidenţa diferitor creditori privind decontările
documentare, şi se va credita contul beneficiarului.
a) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent fără dobîndă:
Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.
50
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).
b) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent cu obîndă:
Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).
La achitarea acreditivului concomitent se va debita contul de acreditive.
Debit contul 6501 „Acreditive”
4) În cazul cînd suma acreditivului este achitată parţial, suma neutilizată se va
întoarce la contul plătitorului, astfel debitîndu-se contul de pasiv „Creditori privind
decontările documentare” şi se va debita contul „Nostro” al băncii beneficiare.
Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii plătitoare)
Concomitent a suma neutilizată se va debita contul de acreditive.
Debit contul 6501 „Acreditive”.
Iar la banca plătitoare se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul
plătitorului.
a) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:
Debit contul 031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii beneficiare)
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)
b) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:
Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (contul băncii beneficiare)
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)
5) După cum ştim acreditivul este valabil timp de 25 de zile, în cazul nerespectării
condiţiilor contractului după expirarea termenului de 25 de zile, acreditivul este închis
cu înregistrarea:
Debit contul 2807 „Creditori privind decontări documentare”
Credit contu l 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca beneficiară)
Concomitent se va debita contul acreditivelor:
Debit 6501 „Acreditive”.
51
6.Particularitățile Planului de conturi în sistemul bancar
Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci.
Planul de conturi are drept menire organizarea ţinerii evidenţei contabile, asigurarea
utilizatorilor cu informaţia economico-administrativă necesară, precum şi întocmirea dărilor
de seamă financiare şi a altor rapoarte stabilite.
Planul de conturi este elaborat în baza standardelor internaţionale, normativelor mondiale,
regulamentelor şi experienţei evidenţei contabile.
Planul de conturi are următoarea structură:
Conturile sunt grupate în clase:
-clasa 1 - Active;
-clasa 2 - Obligaţiuni;
-clasa 3 - Capital acţionar;
-clasa 4 - Venituri;
-clasa 5 - Cheltuieli;
-clasa 6 - Conturi condiţionale;
-clasa 7 - Conturi memorandum.
Conturile claselor “Active ” şi “Cheltuieli” sunt active, conturile claselor “Obligaţiuni” ,
“Capital acţionar”, “Venituri” sunt pasive.
În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică.
În clasa “Active” conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.
Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, în grupe – a conturilor aparte, este folosit
principiul ierarhic.Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului
de notaţii numerice.
Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numărul din 4 cifre.
Prima cifră a numărului contului reprezintă clasa contului, indicînd apartenenţa la active,
obligaţiuni, capital acţionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi
memorandum.
A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenenţă
economică omogenă.
A patra cifră reprezintă obiectul concret al evidenţei.
În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea,
pentru a evita divizarea conturilor, avînd conţinut general economic, unele grupe includ un
număr mai mare de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se include conturile care (după cifra a
doua şi a treia) ar fi trebuit raportate la diferite grupe.
Conturile sunt multivalutare.
Folosirea Planului de conturi se simplifică prin aplicarea principiului sincronizării ultimelor 3
cifre din numerele conturilor claselor “Venituri” – “Active” şi “Cheltuieli” - “Obligaţiuni”.
Soldurile conturilor claselor “Active” , “Obligaţiuni”, “Capital acţionar” se folosesc la
întocmirea “Dării de seamă privind starea financiară (bilanţul contabil)”, iar soldurile
conturilor claselor “Venituri” şi “Cheltuieli” se folosesc pentru întocmirea “Dării de seamă cu
privire la venituri şi cheltuieli”
Evidenţa pe conturile primelor cinci clase se efectuează după metoda dublei înscrieri.
52
Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în conturi debitoare şi creditoare după
destinaţia operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunea la debitul/
creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă. Metoda dublei înscrieri nu se
aplică.
Pentru evidenţa valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la
aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa pe conturile memorandum se ţine
după schema: intrare, ieşire, sold.
În afara de Plan fde conturi şi descrierile conturilor, în aactivitatea sa practică băncile se vor
conduce şi de alte active normative ale BNM reglementînd ţinerea evidenţei contabile, precum
şi de Standardele naţionale ale evidenţei contabile.
Contabilitatea decontarilor intrabancare.

Decontarile intrabancare reprezinta operatiuni in nume propriu sau in numele
clientilor efectuate între unitatile bancare apartinând aceeasi societati bancare,
decontari numite si decontari între sedii.
Ex. decontare bancare în nume propriu:
-sucursala Buc. a BCR alimenteaza cu numeral casieria sectorului 3 BCR.
Ex. decontare bancara în numele clientului: -soc. com. X din contul deschis la BCR
,sucursala Bucuresti depune un ordin de plata destinat unui partener care cont deschis la
BCR-Sibiu
Decontarile intrabancare se desfasoara pe baza unor norme emise de BNR, norme în

care se specifica elementele care trebuiesc avute în vedere într-o decontare între sedii. Aceste
elemente sunt: -unitatile bancare implicate în decontare si pozitia fiecareia dintre ele:
natura operatiei si documentul care îi sta la baza
modalitatea de verificare a decontarilor între sedii adoptate de fiecare centrala bancara.
{într-o decontare intrabancara se pot identifica drept parti:
Clienti care au conturi deschise la aceeasi unitate bancara. În aceasta situatie este implicata
în decontare o singura unitate bancara care gestioneaza conturile curente ale clientilor
implicati într-o relatie de decontare. Rezolvarea contabila este de forma:
cont curent /platitor =cont curent/beneficiar
Clienti care au conturi la unitati bancare diferite dar apartinând aceleasi societati bancare. În
acest caz se pune problema identificari unitati bancare care initiaza decontarea si a
acelora care confirma primirea documentelor si finalizeaza decontarea. Pentru aceasta
situatie normele BNR au stabilit sa fie denumite conventional sedii A unitatea bancara
care au initiativa începeri unei decontari; sedii B unitatile bancare care primesc
53
documentele emise de sediile A si finalizeaza decontarea fie în nume propriu fie în
numele clientilor.
Indiferent daca sunt operati în nume propriu sau în numele clientilor operatiile
generate antreneaza modificari patrimoniale de natura încasarilor sau platilor respectiv de
natura intrarilor sau iesirilor din patrimoniu.
Cele mai folosite documente care determina decontari între unitatile bancare sunt:
-Ordin de plata : instrument de plata din initiativa platitorului ceea ce înseamna ca este emis
si depus la banca de catre clientul platitor;
-CEC -u : instrument de decontare din initiativa beneficiarului ;orice carnet cec se elibereaza
de banca atunci când beneficiarul are într-un cont special depus un disponibil. Cecul se
utilizeaza ori de câte ori între parteneri prin contractul comercial s-a stabilit decontarea
operatiei prin cec.
Orice decontare intrabancara este supusa unei verificari periodice pentru ca

operatiunile între sedii genereaza erorii care determina afectarea incorecta a conturilor
curente ale agentilor economici sau clientilor implicati. În practica bancara se cunosc trei
modalitati de verificare:
a. Sistemul descentalizat : presupune desfasurarea operatiei de verificare direct între sediile

bancilor implicate în decontare. Verificarea porneste de la sediul B care porneste
confruntarea cu sediul A fie telefonic fie tehnic. Aceasta confruntare se aplica în România.
b. Sistemul centralizat : presupune interventia în operatia de control al unui al treilea sediu

având pozitia de controlor. Acesta este de obicei centrala bancara s-au sucursalele de judet.
Controlul începe de la sediul B care începe confirmarea înregistrarilor cu situatiile de
verificat emise de sediul controlor în baza documentelor interne transmise direct de sediul A.
Principalul dezavantaj este timpul lung de decontare datorat efectuari acesteia prin sediul
controlor.
c. Sistemul mixt : se desfasoara cu interventia unui sediu controlor astfel: sediul emitent A
emite documentele interne în doua exemplare: originalul îl transmite sediului B (destinatar)
,iar copia sediului controlor. În baza originalelor documentelor interne sediul B efectueaza
înregistrarile în contabilitate care implica un cont tranzitoriu de decontari între sedii. Contul
la sediul B are deschise analitice pe sediile emitente A formând astfel CARTOTECA.
La sediul controlor în baza copiilor documentelor interne se emite o situatie

centralizatoare de verificare care are urmatoarea structura: sediul emitent A ,felul
documentului de baza(OP,CEC) si a documentului intern si valoarea acestora si a denumiri
sediului destinatar B.
54
Controlul se efectueaza la sediile B unde se confirma informatiile din cartoteca cu
cele cuprinse în situatiile de verificare.
Prin decontare intrabancare se emit documente numite avize între sedii ;în functie
de natura operatiei care le stau la baza avem:
avize de creditare: se emit în baza unor operatiuni de plata consemnate pe Ordin de
plata. Acestea implica în contabilitatea sediului A creditarea contului "Decontari
între sedii" sau "Decontari intrabancare ";simbolul contului 341.
avize de debitare: se emit pentru operatiile de încasare generate de cecuri. Ele se
înregistreaza în contabilitatea sediului A în debitul contului 341 "Decontari
intrabancare" si se emit numai de catre sediile A.
Contul 341 "Decontari intrabancare" functioneaza în contabilitatea tuturor unitatilor
bancare operative implicate în operatiile între sedii. Functia contabila difera în functie
de unitatea bancara si de pozitia acesteia în decontarea între sedii. Contul 341 este cont
bifunctional.
La sediile A functia contului 341 este :
în D se înregistreaza avizelor de debutare emise în baza cecurilor si transmise catre
sediul B;
în C se înregistreaza valoarea avizelor de creditare emise în baza OP si transmise
catre sediul B;
Soldul D reprezinta valorile rezultate din operatiile de încasare aflate în tranzit între
sedii;
Soldul C reprezinta valorile rezultate din operatiile de plata aflate în tranzit între
sedii.
La sediul B functia contului 341 este :
în D se înregistreaza valoarea avizelor de creditare primite de la sediul A;
în C se înregistreaza valoarea avizelor de debitare primite de la sediul A;

Soldul D reprezinta valorile rezultate din operatiile de plata neconfruntate cu sediul
A sau controlor;
Soldul C reprezinta valorile rezultate din operatiile de încasare.
55
La sediul A contul 341 se dezvolta în analitice pe sedii destinatare B.
La sediul B contul 341 se dezvolta pe sediile A.
Alte conturi folosite în decontari intrabancare :
2511 "Cont curent";
101 "Casa";
36 "Conturi de stocuri";
3566 "Alti creditori diversi";
3556 "Alti debitori diversi".
Contul 2511"CONTURI CURENTE" -se utilizeaza când decontarile intrabancare se

efectueaza în numele clientilor. Este cont de P :
se C cu înregistrarea încasarilor efectuate de banca în numele clientilor;
se D cu înregistrarile platilor efectuate de banca în numele/ordinul clientului.
Din punct de vedere al soldului contul este bifunctional:
sold C reprezinta disponibilitatile aflate în contul curent pe numele titularului;
soldul D reprezinta creanta banci asupra titularului de cont ,creanta reprezentata de credit
în descoperire de cont pe care banca în anumite situatii îl poate acorda clientului.
Contul 101"CASA" - se utilizeaza în cazul în care au loc miscari de numerar între unitatile
bancare operative ale aceleasi banci.
Este cont de A:
se D cu înregistrarea alimentarii cu numerar ale casieriei si încasari în numerar efectuate

prin casieria banci;
se C cu înregistrarea retragerii de numerar si orice alte plati în numerar efectuate prin
casierie.
Soldul contului este D si reprezinta numerarul existent în casierie.

Contabilitate Bancara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Bancara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins:

1. Obiectul contabilităţii bancare .Bilanţul bancar. Documentaţia bancară şi circuitul

3. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.

4. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.

5.Contabilitatea operaţiunilor de decontări .

6. Particularitățile Planului de conturi în sistemul bancar

1.1.Obiectul contabilităţii bancare.

În scopul reorganizării sistemului evidenţei a fost elaborat Planul de conturi al evidenţei

În definirea activului şi pasivului se creează în plan metodologic posibilitatea de a pune

Veniturile bancare cuprind :

Veniturile aferente dobânzilor Veniturile neaferente dobânzilor

Cheltuielile băncii includ:

1.Cheltuieli aferente dobânzilor;

Cheltuieli aferente dobânzilor Cheltuieli neaferente dobânzilor

Prin conţinutul şi funcţiile pe care le îndeplineşte, bilanţul constituie un instrument

Bilanţul bancar - o expresie esenţială a activităţii societăţii bancare, punînd în

3) Respectarea metodologiei de detertminare a indicatorilor, în vederea redării corecte,

4) Întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite constituie o altă condiţie pentru bilanţ,

Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune lucrări pregătitoare:

Funcţiile bilanţului contabil:

Structura bilantului contabil bancar

Cont Subcon Articol Sub Denumirea indicatorilor Suma

Egalitatea bilantului contabil bancar se determină după relaţia:

1.Notiunea, conţinutul, si clasificarea documentelor.Documentaţia reprezintă actul scris în

Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice:

5.3.Contabilitatea operaţiunilor de depozit

Închiderea conturilor de depozit se efectuiază invers de schiderii lor.

Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fizice

Rd- rata dobânzii

Pi = VNi / 1 + Rd * T i / 100 * 365

PRi = Pi * (1 + Rl * T / 100 * 365)

Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare

 În cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese

-case operative de plăţi–se efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în

6.2.Perfectareadocumentară şi contabilitatea operaţiilor de încasare a

Înregistrări determinate de operaţiuni de încasare a numeraruluiîn lei:

19.Se încasează dobînda la creditele de consum:

22.Se încasează dobînda la creditele acordate Guvernului:

23.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei/comerţului

6.3.Perfectarea documentară şi contabilitatea de plată a numerarului

înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului de numerar la BNM, la

Debit contul 1350 – „Credite acordate băncilor”

8.1.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea veniturilor bancare. Veniturile bancare reprezintă

Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării

2) Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii

Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a

Veniturile se închid la sfîrşitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Rezultat al exercițiului

Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:

g) s-au calculat salariul personalului băncii:

La sfîrșitul anului de gestiune, cheltuielile se închid la contul 3504 “Rezultat al exercițiului

8.3.Modul de constituire, calcularea şi contabilizarea rezultatelor financiare la bancă

Calculul rezultatului financiar obținut de bancă

I. Rezultatul ordinar al activităţii băncii

1a. Venituri aferente dobînzilor = 1b. Cheltuieli aferente dobînzilor=

3. . Venit net aferent dobînzilor după defalcări pt reduceri pt pierderi la

4a. Venituri neaferente dobînzilor = 4b. Cheltuieli neaferente dobînzilor =

6a. Total venituri neaferente 6b. Total cheltuieli neaferente dobînzilor

7. Venitul net neaferent dobînzilor = total venituri neaferente dobînzilor – total

8. Venitul(pierderi) net pînă la impozitare şi pînă la articole extraordinare =

9. Impozitul pe venit = Venitul (pierderi) net pînă la impozitare × cota

II. Rezultatul excepţional (extraordinar) bancar

12. Rezultatul excepţional net înaintea impozitului = venituri excepţionale –

13. Rezultatul excepţional net = rezultatul excepţional înaintea impozitului –