Sunteți pe pagina 1din 92
© Editura MITROPOLIA OLTENIEL Str. Mitropolit Firmilian, nr. 3 Craiova - Dol Tel./Fax: 0251-533246 Redactori: Pr. Sever Negrescu, Pr. drd. Nicolae Razvan Stan Tehnoredactare: Rasofora Filoteia Radulescu Corectura: Sora Iulia $tefart - Coperta: Valentin Coreanu NOTA: Acest caiet este realizat de Monahia Siluana Vlad (Centrul ‘de Formare-si-Consiliere ,,Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” Craiova) si Parintele Gabriel Sorescu (Parohia Sfantul Nicolae — ,,Brindusa” Craiova) Tiparit la Tipografia Eparhiala — Craiova Tel./Fax: 0251-463087, Tel.: 0788.240992 email: office_tipografia@m-ol.ro ARHIEPISCOPIA CRAIOVEI CENTRUL DE FORMARE SI CONSILIERE »SFINTH ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL” TINERI $I BISERICA IN ZILELE NOASTRE CAIET DE LUCRU PENTRU PREOTI iN VEDEREA DIVERSIFICARIL ACTIVITATILOR DE PASTORATIE A TINERILOR Editia a Ii-a adaugita si imbunatagita) Tiparit cu binecuvantarea inaltpreasfintitului TEOFAN Mitropolitul Olteniei EDITURA MITROPOLIA OLTENIEI , CRAIOVA 2007 ie s He €007-0661 JOE ye UPUOI WOUN “eNsRUT 20 UL “eryored ~ yyeso] yonsueyna voyeune0S wy eimtiofd voresdoimt aids yuovo aso unis ap RUS oueye ut ysurdno vuvosied oso ut wmseur ut JO] me ‘o}9 oVBojoo; |MUBUURIBAUY nes JUTE} “er ‘ends ‘qeuue ‘yeoos wy aSyar siomored eye ut ajuszord ILL Of OULIOY arEIO[A0 TWO, “sonUaMME ounseio umjorA youn Bresaoou ejueiquie oud oy amo Up yferyored eayeyrunuos uy Isp yod 4uEISUT foo 1S BD 1oAST ayMUE NO Joo ‘|MyENAOD|aIUE 1S vO aUwO LINE BrEF UO “EISIEA Uy [90 18 vo RAEURY, “ofeIDOS oTTIOBayw 1S o[oxSIBA o1R01 ap 19 JOP IQUIOM B osvaoTUAOYNp ax9}Sex9 ap doyfiu TAINOd rer Jo9 zigjo eryored “efeoo] YoNsuEYNS voreUNUOD ad yeZeg “injndum 9[e areuorstan afajuasrxe 2p yiniso vantouu nnued wnesad nnunuoo “orinysur syooaRnS Seae0e oupuNEL eryored « jnuuC-nezauumc “SOISUH] — viviA 1S aRAapy ‘afeo ceussja od oyeyuoWepuNy SUNIsT ap Tou JOfWOY B YnUAUCD varMED uy ‘mmjndum sogtoads ugmgo 18 umupuY soun epundser v nquad ‘(g ‘¢] 1azAg) ,JSe]08 a1sa “199A ut 1S Ize IS Hor ozeo ‘soysUIET my v auMpeAodoxd 9p SuLOF JOU JOUN waNISE 19 ‘oreWI feLL YUE No oMDEIET ‘unSo1o mynfesowm yaynurjuos uy uEqUETYOS ce mvoayy no quare 18 soontod Hy “rorepqprou Hy vs Hera ‘ouyiqeis dumy op ajay Heioodsoy “tony ap astoord tioonp eq -ayeytpeuosiad ap ajaorgu09 Henag ‘orjgnd wt optiorpenuoo Heyag areoqgzundsazoo aymsundsex tieroordy “ons ps Hiuesmo nuyuad ueyodunt ayso 99 nazour ya-HinuTany eee eene Delicatefea de a nu judeca persoana, ci continutul celor spuse de:persoana respectiva Priceperea de a transmite noile cunostinfe sub forma de raspunsuri la asteptarile si intrebirile participantilor. Deschidere spre nou si capacitatea de a invata de la alti. Simul umorului. Entuziasm si putere de daruire. infelepciunea de a nu pretinde autoritate si de a nu-si impune punctul de vedere. Virtutea de a apela la yugiciune, mai ales in momentele dificile. Curajul de a primi observatii si infelepciunea de a fine cont de ele. Curajul de a marturisi cA nu este atotcunosciitor, dar c& este gata s& caute raspunsul la orice intrebare in alt& parte. CAteva sfaturi pentru moderator Aspecte non-verbale: Realizati contactul vizual cu fiecare membru al grupului. Focalizati-va atentia in mod egal pentru a nu crea senzatia ca favorizati pe cineva. Miscati-vi prin incipere far’ a avea un comportament deranjant pentru grup (nu va plasati si nu va adresati grupului dintr-un loc unde participantii nu va pot vedea). Reactionati la cea ce spun participantii, aprobénd din cap sau zambind,’ aratand in acest fel ci ascultati ceea ce spun. Este important sa pareti relaxat si, in acelasi timp, increzator. 34 Aspecte verbale: Formulati intrebarile in asa fel incat si incurajati participantii si vorbeasca. Folositi intrebari deschise. intrebati participantii dac& sunt de acord cu declaratiile facute de colegi. Constientizati felul in care vorbiti (sa fie clar), Aveti grij ca participantii si vorbeascd mai mult decat dumneavoastra. Nu incercafi si raspundeti la toate intrebarile. Nu uitati c& participantii isi pot raspunde unul altuia la intrebari. Puteti intreba: ..Poate raspunde cineva la aceasta intrebare?”. Parafrazati ceea ce spun participantii. Veti avea posibilitatea de a verifica daca ati inteles intrebarea si si accentuati aspectele aduse in discutie de participanti. Rezumati ceea ce sa spus pentru a fi siguri c& participantii au inteles i pentru a mentine cursul evenimentelor sub control. Este un moment bun pentru a observa daca au ramas aspecte neintelese si pentru a trage concluzii. intariti ceea ce a spus un participant povestind pe scurt o experienti a dumneavoastri relevanté pentru subiectul in discutie. Ati putea spune: ,,Asta imi aminteste de ceva intamplat anul trecut 35 an shane aA Le tions nu azeo ap ayaidaouoo nes usu) Heordxe -apadas void nu 18 se[9 “ore HiquoA, atjowra 1§ wiserzmque no tiiqzo A injndioo jnfequry riisojog BuotjoR e nguod [nuoypne reanour I$ LoISuIAUOD Tig “arsed qaun qoop yNu yeur yNUF gieAUE ANoe nuOUpNE ug “ueganuy gund as 1a gs tHozao 18 ueganu Houng -atiesioauoo uJ nUONpNE 1S teordum ys eosoUy « “ele B] gueosiod o e] ap vanaud ga-teostun quoueuniad jnuOUpNe HAG « ‘ainou oumos ‘jemmu9A9 Spursojoy “qi HiqIoA ys tivorou “Ho MN « ‘snord nu ev nuquad ‘oumjS ‘unsoaod ‘opeuosiad ajduioxe Hisojog « sudo aye ne ‘oqeod ‘area “1ife|r0fa9 tieNIqisuas voreza] AD ve mnuad «,""9so woul volomd scvpers ng“ no dacut aro miizodoid Hisojog « “emysooe Insajoiut od sfiqioa 1$ nuoypne ey pA-tipueD « “yaar apaqenmmaaa ap riusyguos sory vA BA I$ olaporoUL ep kA va wise ‘terdosde uojord un no ‘euoas “ga-ringEys 16 axe) 200A no tumuozard v orinedar 0 Hooey -ozaquered aynur void Hopryosop nN ‘yoIGo BI 1S EI HIqIOoA “[Mo} BHIN OA 1S IsOgo JOA HUAUHEO “a9a1gNs op areur vid xewinu un Yeonponut ys eorou NN e “TIqisod zepo peur 1s nyduns reut yo 9]-Heyuazard rode 18 roytusuen 9] es Hora axes ad repr sojayediound widnse pa-iemmoy « eeee mas UM=Ay MATGAOR CaN) 9f -eapod ur mynuorord jryzga no feuRqerep [naN}RG Nes Jojo -voroid rorlizod & asap Tuequimyas Nudd op eseoarou o[LT -myso8 Henag ‘opnised 16 erhizod ‘eur pa-riejonu09, : wynurj, « ioey 0-8 0-U mis vO yNUE Feu “Izne BA v NUE [OJo UN YOR Bs aingan eiuarpne goep :efiad Hoay “aso Henquoooe ps Op puyo va00a utind Heopry “Hedi nu sep ‘rep HiqioA, Inumjo, + cozeay youn pnooy fier oy areynser ergy oupuNET Yaa nu Joazos pow UL ezned puLso|o, ‘orjemound ap ums eo ezned HezynA “Homusuen |-zs Hiuop oro od inynfesour vasoBajajur e] mquuos e nnuEd usguozoid opunijsas anuy 1S azned Hoey qweyoduy ared as TA 99 ¥990 BIUGNS B nyUed Jozned HISo|OT wzntd ¢ -oqueyodun ajafesaur nnuod nun Hesosorpy “}xoqUOO ap orjouny Uy NUL Hesosor Nes HUEYy “ae[o HIqlo, “opMeuuOyu ozaxdoyu ys dumm vqre ys emqen viverpne eooreoop ‘pider void ioru rep ‘vjuoisise ent pugind eyseoor “rex void pinoy omngon nu vorEjUEZaIg . nur « “aqeq1TeUo} 1Seasoe nosow HfIsojoy Mu ‘TeMMEU HqIOA ys HeoIBOUT “WieLEA oun waxsoNpoONUT YOIIOUL OS NU "OEP VOJOUOW TuSAep aqeod |meuns ‘dum ap ypeoued o ngaqioa 20 dng: 90a [UOT WRGION WoIEMPTAXS UT EZEI|UOD 9) UVNINGS NOUN WIGdOA AWAD + Injoyde) siguri c& sunt cunoscute de toat’i lumea. © Asteptati pana la sfargitul prezentarii pentru a impirti eventualele materiale, altfel oamenii le vor risfoi si nu va vor mai asculta. © Multumifi intotdeauna auditoriului. unem intrebari C4teva sfaturi privind formularea intrebarilor: © intrebarile trebuie formulate clar si concis. * Se pune o singuri intrebare dup& care se asteapti raspunsul la ea. © Dupa punerea intrebarii Se lasi o pauza pentru a-i oferi posibilitatea celui ce va raspunde si-si formuleze raspunsul. © Nu folositi intrebari care au raspunsul confinut in ele. © Punefi intrebarea intr-o maniera pozitiva. in loc s& intrebati: ,, Ce a mers réiu in seminarul acesta?”, intrebati ,, Ce am fi putut face in seminarul acesta ca rezultatul sd fi fost mai bun?”. © Pregititi intrebari din timp Acest lucru este folositor cdnd doriti si subliniati ceva sau cand doriti si faceti o legaitur’ cu un exercitiu. * Gandifi-va la scopul intrebarii. CAnd ati conceput intrebarea, puneti-o prietenilor. Daca ati stabilit scopul intrebarii dumneavoastra, este bine s& va ganditi daci raspunsul ar ajuta in acel moment al intalnirii. © Formulafi intrebari deschise: intrebirile deschise incurajeaz raspunsurile si incep cu,,ce?”, ,,dece?”, ,,cdnd?”, ,,unde?”, ,,cum?”, cine?”. intrebiirile inchise permit numai raspunsuri cu ,,da” sau ,,nu” gi sunt ,,incarcate”, ,, dirijate”, sau amenintatoare. 38 Exemple de intrebari dirijate sau incarcate: »,Suntefi de acord cu asta, n sd facem asa?” »,Nu-i asa cd nu stii ce s rdspunzi ” sau ,,.N-ar fi mai bine Exemple de intrebari deschise: Ce parerea ai despre ce s-a spus aici?” Ce expresie ai vaizut pe faja lui?” Cum crezi cd 0 sé te simi dupa acest seminar? Cum crezi cd pofi sa-ti tmbundtdtesti stilul de munca?” Cine isi poate asuma riispunderea in aceasta problema?” 39 | Iv “argrg10y 0 1or pugs tows ad ezeq 9} nu 18 apeuorjous sojumjade oriuaye eq e ‘oe trfuaqut a0 rye es yoreaouy “In{TUO}QIOA BlULMSN No WPexo epsooe NN “mynuoyqioa oJoyuauuNSse 1S opayep RzeoUTUTEXg, “TMUONqIOA a[eayow ezvazTTeUY -vosorgd ounds 1i-e op aqureu erieuuoyut gine ° soanjenyeaa tumynose voreuorfoopiod nyuag “Aout ad ejuanyut e ep vruayUT nd THIIqIOA apundsaios RANENTRAD vaIeINOSy BANUNTEAD BOIEIMISY “7 -urpumnzor ys 1S y1zne ure 90 umadar Eg « “ago vim nue nguod wynsiom ys nes ojnou urn] ese “MH|NIONIOA ayLapr ‘aNseoU aTOTUTANS No WAB/NULIOFOT es vorpe ‘wezeyered ys 1 uRqanur weund eg e “yeuNzar UN BOR] BS MIMIOUGIOA aro wom ‘o[eruasa ojayuoua[a wee Bg e vwruand 0 ‘oreo od vrfemuogur tsojoy vaind we umo ou-npurpuyd 1Snyo) wryMOse Ys ‘JOSHO|A aysa [TUOYGIOA BOR ¢ -pieauy ou O19 mnjao |MUOUTEOdMIOS ad nu 1S axfeUOFUT ad wenusouos ou yg “WONUO YS nu ‘WeElgAUT PS WOIA go WUT au Rg “MyeUIeId uIZsepnfnu Es © sopereoygULM, sundnsosd gjuoroye aleuuour oseynose ( “areuLOyur ap do|fiur vo TAIqIOA opundsosoo BAQRULIOFUT RareyNOSy RANwULOJUT voreINISY “L Ob sariquoa ap tndn 194 9199 no omorgzundso109 ‘oremnose op Lindi tan gis SaeIMISE Sp Fan -BS[BJ B90 ap HIOaIOO eTfEULTOJUT WIGasoop ES sediyoa our qwotoye wRION] BS sgjuvre op 18 aruajarid op mejor wmnsuos ys sasnds a[90 woroaide gs sgstusuen vrfeuLoyut aur woojaiuy es reife ou woseynose Bung O -Jeuosiad tsoyoy 9] & ap [ndoos no ourzne 2190 wyosdioqut & 18 epooap v “eYIOSap v YUUILSUT eITMOSe Vy ‘vynose v IS ane e anut ejusmprp weoey ring TuIyMose vayertyeo ap 1S ByeUTUAIDJOP 9182 juouro anuIp soptijepar e 1 mAROTMUIOD voIeITTED, srlusuey [BqIOA-OU 18 yequoA yofesour elu no unULM 1 aSoqioA ose MIO orjuore wep puvo founye uu eye e UT EULOFsUEN os rue vy “unds 9] 1a Hyert90 ares ad sopumuony voxoBozoiur 1S vorodoorod od 1uaprAa pout wy BzeazZeq As vareyNOSy *-a1oquoA azvo 1njao widnse eruste enusouoo 16-2 nnuad loasu 18 updnooaid apes apftdosd auedoap pupse ‘eynose ev 18 mogs ye nnued gresooou ours op vosugdyis oyoazap IS-¥s I$ vorey{nose oundnsosd 20 p@vojolur ys omgan axesrunuioo yung o oSoI0p SUID ‘JONUOSOIME ep ooaou ays (HieIIqe) EyseTEUT IONE [nzeo ur 18 eD “puNdiosip o 1S Ee O a1so vyNOSE V pMSSe EHO WYLTNOSV WD s InjoydeD 3. Ascultarea empatici Ascultarea empatic’ corespunde vorbirii cu intentia de a acorda sprijin. Pentru 0: buna ascultare empaticd este nevoie: Sa nu ne gribim si dim sfaturi. De cele mai multe ori persoana care cere ajutor are nevoie doar si fie ascultatd i infeleasa, Sa analizam bine problema vorbitorului pentru a-1 ajuta sa si-o clarifice. SA punem intrebari care s&-I ajute pe vorbitor si descopere aspecte ascunse ale problemei. Sa ne oferim ajutorul sub forma unui suport afectiv si incurajator. Sa parafrazim, adic’ si reformulam ideile si sentimentele vorbitorului in cuvintele noastre. Acest lucru il ajut& pe vorbitor s se simta infeles si si descopere alte nuante ale problemei sale. Cateva sfaturi_ Ascultati cu adevarat si nu asteptati doar si va vin randul sa vorbifi Ascultati intotdeauna de doua ori mai mult decat vorbiti. Cautati mai intéi sa infelegeti si apoi si va faceti infelesi Nu faceti alte activitati in timp ce ascultafi. Nu schimbati subiectul. Nu intrerupeti partenerul de discutie. Nu incheiati dumneavoastri frazele pe care le incepe el. . Ascultati cu mintea deschis’. Ascultati si ,,printre randuri”, inainte de a judeca, ascultati pana la capit pe toti 42 cei implicati. © Cfnd rispundefi, dovedifi cA afi ascultat cu adevarat cele spuse. * La sfarsit formulafi esentialul discufiei i prezentati-1 partenerilor. Ascultarea activa Ascultarea activa presupune, pe lang primirea informatiei transmise de vorbitor, si participarea la viata si experienta acestuia. Oamenii au incredere doar in cei care ii ascultd si ii infeleg. * Acordarea de atentie si aratarea ei prin gesturi, priviri, zambete, etc. * Folosirea unor cuvinte neutre, care nu inseamni nici aprobare, nici dezaprobare, cu scopul de a incuraja vorbitorul si continue. Repetarea ultimei parti a frazei pentru a-l asigura pe vorbitor cd este ascultat. Rezumarea ideilor si sentimentelor exprimate de vorbitor. * Parafrazarea: repetarea de citre ascultator a afirmatiilor vorbitorului cu alte cuvinte pentru a arta ca a infeles. * Punerea de intrebari pentru obtinerea de informafii suplimentare. ¢ Respectarea momentelor de tacere. Cum parafrazim: ‘* Ne concentrim pe experienta vorbitorului: Crezi cd 1, Ceea ce propui este 4B | se . “lojaqusumues Injoanr ezisas eamd ev nnusd (‘1 ‘uRHZ9 “umsa8) dyeqIDA-UOU JOpUMIAS 1S 19 “FOP WANS TeuNE NU otjuoT puyprose iSedap arod as muon] isooy ‘snds v reUI90} [RUOVQIOA 99 vaeD ouMNZar BS IS EMIETO] HORT BS “OWTNOSE BS 90] UL EMzeooU nes uRdnoooid ‘oura[qoid opidord ¥] ipuys as v nnuod seuoundns dum ysooe pzeozrnn 19 ‘wosuQ *ampuyS op soqy dum ydaxp areynose ap Inu uN-NUIp EMays ton ore pruoyyNose ‘oreye. 2D “Inurur ad oWUIANS op OZ Jwop BNGep ayeod 3071qI0A SORAIA Te [99 Ie nun od oqmANo op gg wsod0xd aqeod vanpups yo nauad ‘goseaqioa ¥s a1eod yeoap apada eur yo nned eons op oxopues [nuo ‘euOU pout ut “Zo Index up ouraord wynose v op WoLaJou 1901G0 1s90y nmgido — gindaouy va.eynosy juoueuttad efgauy wind umqonuy uround 1§ urnose gop sep ‘uNqzoa pugs ont urgigauy nu :sioau! oys0 arefgaut uy req “vareynose qgoop yseofeueae eur 9 vamIqIoA po vridsou0D “ppequour a181ous INU puyUMsuoD oroIIsogo auOy aisa Rareynose overear uy ‘atfuore no pynose nes auig sofoiuy ne Zo ZMsise os ‘Eqanuy und :1AnoR aueoy juNSs Tung NOIENOSe Ie “INpMUO}IqGI0A aylapt aqreosqe azeo a}amMg UN vo aIS9 [TUOTEITNOse yo “paised o1eiAnoe 0 aso Rarey{nose go er\dasu0D « “gyernose ayso nu orp aproid 9s adopt gyresosovUT 18 patsardxo rer vao req “oNIgIOA ap oundonuy ut apurdap Weormuioo nsooons yo impor « sareorunuioo ur rErgyose Injox ardsap an1Sox3 youndnsaid 18 tidaou09 zoun ejuarstxo tb aimpsuoo o azeynose ut BioLTEG ylueyodunt 1S puLd asqey proundnsoig, STE NOSe uy oTeD0(G BS orSLIEg “umgynose zo wepunaid Jeop 19 espaspe no wrynose nu “(."""p9 mds ps 1244 x9 9p) dyoaiays ysosdxa wysojoy YEG « .sundspt un pp vA D ap atulpul ‘ajau ajaluiano ul ppas jod vovp pra ps tu-ianuuag* paspoanauung, yoa409 Bajaiut pa po unBis nf ps noas4* sounds paynd ‘exinasip quiod & naguod uffiads ap ayoaou Haar yoEp nes ‘ypouroouy epoyaur o aaed ga vasezesyernd yor + “jn.1071q.10 snds ¥ a9 waa aymTANd autjnd rem yynur uy pugunds « (ations peop ui jaf py infuas if So-we na 1S N) °° [2 / Ba Puyo puny j2a400u1 pp10} Isof D pI mfuas 17 (., éoiionns vztyoun v ap amnjopou pyo 18 of vaind av po 1z049 nN “AN) + pifomns 122A aavo uy [njaf po uuasuy “(gnupoo weuspd if-ps powaour amp ‘jopdupyas p-s 29 aadsap aioipd 0 vlap yw po pp,” IAN) °° 29 pruayfns jor wip 1049 joeq* suypepnf nu fopedure pou uy wyzueung & +“ soapaapo no adbop a} naan] 18290 Bo pa) uSepups 29 inds ps psun$ oada jop no-1f nu pioporsiy speuaumpguas 18 39 ajardey BIE UTEALASGO. * pupa 1ounjp puypul 1-2, Ascultarea ca un steag rosu Pentru unii oameni, anumite cuvinte sunt ca steagul rosu pentru un taur. Cand atid aceste cuvinte se supira si inceteazi si mai asculte. Acesti termeni variaz’ in cadrul fiecirui grup, societ&ti sau organizatii: ,,comunist” capitalist”, ,,bani”, ,,tineret moder”, ,,prozelitism”, etc Acestea sunt semnale la care noi raspundem automat, impiedicandu-l pe vorbitor s& continue (sau incetind s&-1 mai ascultam). in acel moment pierdem contactul cu el si nu-l mai putem intelege. Prima etapa in depagirea acestei bariere const in a afla care sunt cuvintele care apar drept steaguri rosii pentru noi si sa incgrcaim si le constientizim. Ascultarea cu gandirea blocatd — Urechi deschise Uneori ne decidem cam repede cA vorbitorul este plictisitor si c& ceea ce spune nu are nici un sens. Alteori ne grabim sa tragem concluzia ca putem spune dinainte ce stie sau vrea si spuna vorbitorul si, ca atare, nu are nici un sens s& mai ascultim. Dar este mult mai bine s& ascultim pentru ane da seama cu certitudine daca acest lucru este sau nu adevarat. Ascultarea cu ochii ca sticla Uneori ne uitim in mod intens la o persoana si Kistm impresia c& ascultim, dar gandul nostru poate fi in alt parte. Ochii ne devin ca sticla si, uneori, ne apare pe fata 0 expresie visitoare. Cu putind experienfa, ne putem da seama atunci cénd oamenii au o asemenea expresie. in mod similar si ei pot vedea acest lucru la noi si nu putem pacali pe nimeni, Daca veti remarca oameni cu privirea ca sticla, gasiti momentul potrivit pentru a sugera o pauz’ sau schimbati ritmul. 46 Prea complicat pentru mine ca si ascult Cfnd ne sunt prezentate idei care ne par prea complicate suntem tentafi s4 nu ascultim. Totusi, trebuie s4 facem un efort pentru a urmari discutia si a o intelege. S-ar putea si descoperim c& subiectul si discutia sunt destul de interesante si s& infelegem cea ce se spune. Este posibil ca nici altii din grup s& nu infeleaga, si atunci este foarte util si avem curajul si punem intrebari de clarificare, sau si cerem exemplificiri, atunci cénd este posibil. Nu cHitina barca in timp ce asculti Oamenilor mu le place sA li se contrazicd ideile favorite, prejudecatile si punctele de vedere. Ca atare, cand un vorbitor spune ceva care este in contradictie cu ceea ce gandim sau credem noi, s-ar putea ca in mod inconstient si incettim s& ascultim sau chiar s& intrém in defensiv si s& plinuim un ,,contra-atac”. Chiar daci vrem si facem acest lucru, este mai bine si ascultim. Dup& ce aflim ce gandeste vorbitorul, vom constientiza si cealalt’ latura a problemei. in felul acesta, putem infelege mai bine si SA raspundem intr-un mod constructiv. A asculta pana la capat si cu atentie nu inseamna neaparat sa fim de acord cu cele spuse. 47 oF “yeynose v1 20 ydnp reipoun nes dumm ur eyusuen Fes yeTEI90 qnua 8 99 v990 109109 safaiur e “my [MpUET eI “ZO 1S PILUSUEN BS [9 MIA B 99 JEXA sojaiul B MIIENOSY. BO BINTISe as [MIOUGIOA ko LUUIeDSUL youG-paag syoeq-paay = sundses 9p 19g un ron ud nu goep YIUOTOYS oxeoTUMUIOD WAAR NU Eo EUUTRasUT BISADY “|NIOENOSE aSayafuy 20 19 “{uoNqIoA aunds 29 queyoduT oys0 NN apg “gugur ap uoSupns ‘omStigiquy ‘gun ad erereq ‘oznefde :youuofuy “azenfeas ap nifjorexa un nes BULIOJ 0 yoUOg © ; : -joriuare eariods ‘earesajd ‘ornostp ap- mymooigns vorequityos :yoquan-uoNy nu “ep* yeqaa + ,SO[OJ ap aly rues 0 gon fur ‘elegant 99 maw ure :awppnyyOS Ne _osouumiqnun «,quajaoxe" upjuods« “inaidife ‘ensvazay ad ‘o3 uy vomtaad : puaysucouy « ‘oumies urd varejumtanouy : wansuo) « Speq-pooy op MpAso0Id & STeIsIUEMT op LPO “gli orfeunroyut 0 tore nes outind vad 18 mogjdeu qwowmues un eonput 9s ayftusuen as 90 va00 ulId ERP ANONNSIP Y aod & -areuoos 4o]99 asieauT aaa vaae oyod pALNOd jndumn v1 18 WaMod pour ey umd 1S Layo oy0 NU ROE & ~areoqunuroo op Touewed nujued jusroyout nes oyrdns 9389 yor 8b aquiryos J-18 ys Rosvazop gs 18 nes [nyUoMTELOdWIOS ap adnooaud as ps easuio ad einfe e ap pour mosq « ° quoroya i$ [AN areigaul op usumsut un 91s9 (AneBou nes anizod) AMoNASUOD YoRg-Paaj UA, “TuRDTUMWOD Ye LOuOLTEd tiqure nnuod orejraur 1§ sole op sedoid un osy -quoureyroduros ys90e ey orfovor vo qrfunis ye 90 18 tgorumuos |nsosoud uy axe YE 9x0 ad jnuaueyodios mprroyqioa Tuosap ys yUMIOSUT “eysooe oudsop ore azomd ao 1§ 0 inj eadnse rprardrayut royaoe MOJO “qnfesour qeosduaqut B axeo UL [Nay adsap 10ygirura ad yzeaunsoyut Jp fesow mun proud ares urd waeNANSe oISy € Bred “my voreande gindaoied ais9 umo Eye vorpe Syorqpaay un ogounsd pues yanfe aiso ‘|ruoyeropour “nys [MpULI PT “oreigauy 18 oreORMUIOD ut Huedionred od unig re nnousd qaisye yoeqpeoy un axayo ys uo ofoaul YS oINgan sOWBEPOUE UA “yoeqpoay op varmutd 1§ vartiago uid autiqo as nuon|, ysooy “Terao widnse nes [myusuTEyOduIos ynAv v 1099 20 alge Bs Jouoyed orwoary vo BTOASU asd axvOHUNUTOD YUNG © nntieg “Hye}i0}20 ojadey 18 opayurano op pie WayersTEN a] 18 woav of oro od optsomd 18 apiifovar 18 10 ‘wrounds 20 TeUMU NU exe [J eYOduM Jor uN azeoTUNUIOD UT UOTMOLAOOTADINI ATLOW Ta WISOTOd WAD 9 mjondes Este responsabilitatea vorbitorului sa se asigure c& a fost inteles, adic’ si ceard si si stie si primeasca un feed-back. Ascultitorul trebuie si fie constient c& este la latitudinea sa si ofere un feed-back, chiar dac& este responsabilitatea vorbitorului si-l ceara. Pentru o comunicare eficienti partenerii cer, ofera si primese feed-back. Este 0 adevarata arti si oferi si sa primesti feed- back. Cum cerem un feed-back - Prin crearea unui climat de incredere si respect reciproc. Punand intrebari doar pentru clarificarea mesajului. Asteptiindu-ne la orice fel de reactie. Pundnd intrebari deschise si simple: ce crezi despre asta?"; ,,ce ai infeles din ce {i-am spus?”; .,daci nu am reusit s& fiu destul de clar, va rog sa-mi punti intrebari...” Nu este bine s& cersim reactii, aprecieri: ,,v-a placut, sau chiar ,,vai, ma iertati, nu prea mi-a SA nu o ludm de la capit cu expunerea, ci doar s4 aducem precizarile necesare pentru injelegerea mesajului. Sa nu avem ultimul cuvant. Sa nu ne justificam. SA nu avem reactii care si-1 culpabilizeze pe cel care ni-l ofera. 50 © S& mulfumim pe un ton care s& mu insemne:” las’ c& imi vine mie randul”. © Sa nu intrerupem pe cel care ne comunica impresiile. * Cand primim un feed-back negativ s& asteptim un timp, suficient de lung, pentru a calma starea emofionala © Cand primim un feed-back pozitiv, s4 urmarim cat adevar contine. * Sa ne folosim de informatia primita in mesajele viitoare. Cum oferim un feed-back util > Este mai folositor atunci cand primitorul simte c& are nevoie de el. Este bine si asteptam s& ni se ceara pirerea, sau intrebiim daca putem s& spunem ce am simtit. > Descriem comportamentul persoanei, nu judecim persoana. > Ne axam pe ceea ce simfim in legatura cu comportamentul persoanei in procesul comunicarii pentru a-i oferi informatii despre efectul pe care |-a avut acest comportament asupra noastra si fi Hisim libertatea s& decidi ce atitudine va lua in continuare. > Ne vom exprima adevaratele sentimente avand grij sa nu fie o reactie emotionala. > Ne referim la o situatie anume, la un anume gest, cuvant, comportament si nu generalizim. > Ne referim numai la aspectele pe care cel din fata noastra le poate schimba, poate face ceva. « > il situ’m bine in timp: cét mai aproape de momentul in care am observat comportamentul 51 €s no ouvosiod oun mds ys sojoy un ora prey glurrayns conpoad 1$ suas ap yisdy o1sq “TeyIpow! oqod axeo uoureyoduios un ef TeUINU o1OJOI 98 BS “(0209 10d put ps a.4n9 ad iupSaad org vaauys ap ajoaau wy :"xq) yoeqpa2y BQO axed mJ90 ayloasu ap I$ sep “(edosput ay B nud aqejs ajqound juns 1 ages ans gs d1OAeT are [ruOJeIIPoUT ‘njdusaxo aq] ) |nyoeqpoay aysourpid oreo myso aploasu ap IIe Woo BUT ES ‘wounds 29 8999 uf goseouMoal as YS IPTBIe9 you! Jay we UE wHIGIOA area oxdsop [muouETtAS op adeoide reur yo dum un-nuy yao oy ug (gunuop ps tase 18 idnaaaguy nasa ‘4on1sogo ap Ipiw usy* WIS ..° Madnsaaur OF 729 n> Sogo wy" :xq) aySeounda1 1S oynuapt a1eod 9] eIRI99 aro ad ewoureoduto By] uayar as ys yoIpe ‘feiuos nu 18 oyroads oy Bg “(anasauo aug usa ny) urgiopisuoa o wins nu 18 (a7mum Qf u) aubosiad rou idniouut 1p 2xq) euvosied snds nes ynowy 1 90 o1sOSep Es EoIpE ‘Anenyeaa nu ‘Anduosep oxy BS ( ep of qeur a jmsor puxy “dus vomaed Te wuOY JOA f op TmsoI 18 ¢ aro ap umdnus € ROAR WIOA 199q “f ISaI IS ¢ = ¢ : Huvdionmd 61 “XH “uquiow 9 nes ¢ voae puynd undnus aynut few nes jun ‘¢ e] sopiuedionsed vouiuydunt utp gunzar ayes rorur Emdnud wage wULIOY JOA ag # Tiquiew ¢ EQIE ES oMgan on dus auvsaty & aynutu ¢ = oyu sopandnag varwuLi0 {gouOsig B] BUIA Bs Houy djnur reur vo naguod sony voynd 3e-s Bo [2919 2 “E (eopestg aun najued guumesuy ay °Z gnozouwinc no ng aiiejar 99 Uy *] agnuyUN ¢ = :HUNIsas JOP ARQeVUT KATE; “Uznyouod aBen 18 eUDWIOD IA as 18 areut yndnu8 uy oewodes 1 10 jody “lor ojumdrus uy apundser #a as arto e| Leganuy eAsigo und as x0]11inosIp varefiip nqueg “Ezeepacoid as umo 1 forum umdnad ut winosip* -nuony ap earen[epour yISUOD 29 Ut Bordxo ag “untsos rourtid euiay 1§ oto) ned ajo piunuy “Tunises (uruTeIT p) urind 199 ouriuoo ea jrseaTUas Eo [mdey Rordxo [nsOYeI9POW] aynuyu g = punysas yourad vasadoouy 09 “eiqe o od nes ony ap oreur o1eoy o od oye[nunioy opuEderse ezeoysty ag “Ip [hupeo uy oydurpiuy as ys wp se 90 ‘omuTgMT mIsvaCR 2] ep eideayse 20 gunds’ ys tiuazard rojo aro ag aqnuyun 9] = sopuedppsed zopmadase vosepy yoayop un 18 tienes pnop argo azeoay oxdsap yunds as gs nduox op :oroqasaaut areTepour © tsojoy areod ag “eaauroye ad ayutzaid ps emsKoo1 e199 a1eod as :19 amuy osouno as tiuedronred koe “py “tipepao ap mosouns y B Tuytad Iesasau aIS9 EO apar9 99 pupzuridns ojtano eaaigo ut giutzard as yuedionred aresay :f9 ant sound os nu Miuedionmed goeq *¢ “aroy{IA vauMsas vf 18 S1ISO[OJ ye nnuad gles wy upurer afouRosnos aroayd PT teTI29 ap Iqasoap as nu ev nguad IHuedionred viol ap mosoums o1so gow Jey axon Py Thuosnoe ensed ea areoary “(njduaxe op ‘annuranp un) repede oy ps oierop wind nes Ojoumu s00n 18 oreo ad wosnoa un arfourtid quedionsed axvsoly “7 + -qypiqeas qnduun axosedap AoUID Roep afeteorfap no MHaATayUT B ap “eIMARIOy vareiuazaid aruaye no eynose v op aysa vdejo PISEIOR UT NES INJoYy “outs ad wyuozaid as v ud adeouy 1§ wiuazeid os v nnued num un arfizodsip vy am gueosied arooy yo yjunue [nIO}IOpPOPY “1 aqnuyus ap 97 = sopiuedionaed vaseyuazatg OOOLv voreziueSio naquad UeyUNJOA LeUN ap vaIeUUOT © atyored wy aruajord ap tiefor ap vamtqeig © “ROHOSTE] UL viviA op wigy soyHuedionred mmnsosoquy vanizaxy, © mai departe pani se termina participantii. Apoi, participantii sunt rugafi si se grupeze cei cu numarul 1 intr-un punct al salii, cei cu numarul 2 in altul si asa mai departe. Grupurile se vor numi: grupul 1, grupul 2, grupul 3 si asa mai departe. Fiecare grup isi alege un’ purtator de cuvant care va centraliza raspunsurile din grupul stu si le va prezenta in grupul mare. Discutii in grupuri mici si formularea rispunsurilor = 25 minute Participantii sunt rugafi si-si spund fiecare parerea in grupurile mici si si-si forriuleze raspunsurile in propozitii scurte Toate rispunsurile, far mentionarea numelui, vor fi notate pe o foaie mare de hartie sau pe foi mici. Prezentarea rispunsurilor in grupul mare = 10 minute Se reface grupul mare. Se afigeaza foile cu réspunsuri. Daca réspunsurile au fost notate pe foi mici sau in caiete, raspunsurile se vor dicta pentru a fi scrise pe o singuré foaie mare de hartie pentru tofi participantii. Fiecare purtator de cuvant dicteazi sau prezinté raspunsurile grupului séu in ordinea intrebarilor. Raspunsurile care se repet nu se mai noteaz. Dac& mai sunt persoane care mai au ceva de adaugat o pot face acum. Discutii si comentarii in grupul mare =20 minute sau cat va fi nevoie ‘ in aceast’ etap rolul moderatorului este: Sa stimuleze participantii si comenteze unele raspunsuri, si-si exprime sentimentele si ideile ea despre ce au spus ceilaltis S8-i incurajeze pe cei timizi in a-si spune parerea: S8-i impiedice pe cei mai indrazneti s acapareze discutia fird a-i impiedica si spuna ce au de spus; Sa pund intrebari suplimentare daca este nevoie; Sa raspund’ la intrebarile puse de tineri Sa precizeze ce ofera Biserica unui tn’ Sa prezinte pe scurt temeiul pastoral al temei seminarului! Evaluarea sesiunii = 10 minute Parintele ii indeamna pe participanti s spund: ce le-a plicut si ce nu in aceasta sesiune, dac& au invafat ceva nou, daci li s-a implinit vreuna din asteptirile formulate, cum cred s& s-ar putea folosi de acest lucru in viata lor. Anuntarea temei sesiunii urmitoare, stabilirea datei si rugaciunea de sfarsit "Vezi Anexe 63 cS) | "HIgel nes o1oz0d ad mesige oney ap aro wreoy od ojos nes eiorp areod as wareqanul “niioroxo vaylop [ke FI 299n as 1S ‘orfeUMIOY SeODTe uy (90) ad pugugures voumy preo}) ror ayEmdnd vzeonsyd os ‘sundspi op yeurua es pur) e !Hepiqisod op orfouny uy ‘port vun od oy ‘smuey ap azeur arvoy 0 ad oy ormou y JOA ‘mjoumu voreuorjuour prey “opsundses oo], « soqnos uy atnsundsyz azaynunioy 1$-ys 18 tort optndra3 uy voromd aroay gunds 1$-ys Hens quns uedionieg « SynayUaT ST TOTES ar WAIST SET wore[MUNIOy Fs “quan op sound an ope is dru® amooy 1 ynoen brep vo Epoyour eaace Ednp ezeoUUOy 9s afNdnuE) « Synuyar g = pra sopMGNIT wsTeUTIO ‘ommgo uns youp yeumnu nep 9s jyeziooud oyse0v zep “O19 arprauT “gm “gory Sjpedsox ‘oruaprr op ‘atuaiaud ap mejor ume 1S “oa TTRATE “yaS ‘tuajorid ‘opt yuns Hfey99 stHeorjdxa wp yod og <éP no nga | atepes a9 ut 1S dU NaQUed FyeHeD JUN aU “| saregonu voxeoreutm e] epundsei es rieSnrquns niuedionreg AUT S SHINAI waTeITTT | aynuyur ¢z = | “10 nyjiosoxg, myfforoxe poygULM aoKy HOA viseoor nuluag “H[elie9 no ‘Jou anuIp vimayoLO ope “ofour 9 ‘njrmeuruas indam ad tyes fered up oun ad sige 18 treur ara] no aus aod 98 198I9A ISA; ayttivjer osdsop vinosip vA as izEIse op vOUMISES Uy Tuowies no 1$ nezouuuTig no “Hye|199 no efepar Uy yeu Wo OUrASp voIpe ‘WO otf Bs BieAUL jntUO YO [mdey UIP 18 opoA 98 seAape Isso “PIAIPUT nu “gUROSIod 919 “RAID uid 2159 [NWI “EfPUOSIed BiUDTSIXe Nd JEP yIEEIO viung o vorpe ‘nozouwng my ndryo ednp prea pimdyy © 9489 jMWO Zo oIUTANO BADD UE ‘ounds oporuERd ainunmn ¢ = ,.Hrep99 16 ng runysas your) varejUNUY, ALT ‘¢ fuaMOD Z) , owUAgK| IS9 OTOIe “IN]NUTOC, jrgng ‘oso apun 8 Mg aise RuMOg sHeHeq [Roo] 0189 voUOsIG ZO NAUad YOTwaID 1S HOH JIRASPE no y womd youssig WI Top ro imdy ezeruqng -guatidxa os ys nferno eqre es 18 THeIII9 no 18 IS18UT Jo No LOUIS arenUNUOD UY ay YS PUUIeOpUT W 1S BMoon vaunIsas mp so[tiuedionmed vexepryosop anepoide yzeruyqns tody “nog(d e-o] nu 99 1S anopid p23] 29 “Teigaur ne 00 ‘ginoan vounisas up ejdureuL e-S 90 unos ad gunds ps tiuedionsed od pBeos 1 ojoutied aynuren 9] = ayuopaoad rarureruy eaaulgdesoy onrano vaorgo uy ajuizaad os ys rien yuns rHyu9A Hou “Tze A189 poep ‘18 ojoueosnoa vund 1$-ys rieSnr yuns tuedionmeg aynur ¢ = HHA JoYJou vaAwPWEZIIg . anna = oxopryasop op vaunroySna 1$ ju9A ung ap waIeAQ sh fie 0 zi in care tinerii sunt liberi sau igi | mai incheie activitatile; | 79 18 08 “Tour twoun no won| v nnuod nuodns ysx8 we tory “ampmoasd pay :BAg9 yp Yeu TW “guyjuey /aurqor op ede | aso pung op Joy vw] rep ‘mons 18 ung os “2010 ‘Hmosiq 18 ouoquiog 18 waJo 9] eS Hog “euNUTUT aIsq {RATION jeseoIsnd ~~ pzudms o qesord Te-3] RoORP aIeANe op Heuorsoiduy peu Lo nOp ap JuNs HAM IoUNe Ioaysog “In PareNTENdsQ « i - geAoura Bl BIIZIA UL PNP a3 puyd aja1de YS vadEId AB-1 9D. “ajoumu atios JOA 181 THOUN Raysaoe ag “EiuBINIs ap aoe no asutd ariqns uopes ep unmsundaup ror utp ‘nyduns eur 18 oy as BajsaoVy ‘suBOSMIa ap B1OAdU Te EWI ‘S1NLUL nes L9OLIvO ap 1S NKId ap a10aau Te ee -(jenjuaao ‘ferequie ap anueg) [seur reur too ap 18 FY OBIEY ep Too ap arorsu Ty -pY SHS ap Too foun vaurugu ap rigonq ur gyere) ‘are jerede qe 20110 op nes JOZIAQ{a1 ap ferequie ‘uoyre ap o1yno 0 :30Sn eayozor a1eod ag ‘o[lepr azajou 1S-ps aun vo nguad py 211109 yund as ys amo ad uodns adew ap ofoaou te ody + “LmMpjoq no e[1Joo arexiy 30d ovo od uommstod ap eyeong o y ajeod jnoueg “pin 1 njduns teor 39 19 ‘JeIeds vaao emgan Hi-nN “eur a[!]09 19x ys axeo ad noued un ap :ajareoyutm ap efoasu ty # ndnsd eztue810 v nnued oun tayo H-s edoowy tod sunoy aqtawaymos najuod aJosou we yeu 99 9¢ “exopoug unso1 pugs indus ope ‘taro ejuraud uy < elutpar) op wime}eauy vorpe ‘aupue 799 jnuistyaqoy ‘o10 Enop arprurey wip Isdry tod 18 gotiastq i$ — oynux yeu nes eun — pygig wn no 1g « B] JeNfoTTOs NSo asd NU Ny ares UL ZO ay BS < 2. Etapele formrii unui grup de tineri Din experienfa grupurilor parohiale organizate, am observat c& existi cteva etape specifice de parcurs ie primul trimestru. Acestea urmareSe realizarea obiectivului principal: formarea grupului. Etapele sunt: 1. Chemarea / atragerea tinerilor 2. Stabilirea activitatilor 3. Fixarea normelor grupului 4, Alegerea numelui grupului 5, Angajamentul de membru__ , 6. Alegerea conduc&torului / liderului de grup. 3. Atragerea tinerilor intai de toate tinerii trebuie chemati la Dumnezeu. In mintea celor mai mulfi, biserica din parohie este un loc in care majoritatea oamenilor prezenti sunt de o varsti diferita de a lor, in care se citeste si se cnt’ ceva ce nu le ignuit. ea iste te un tanar care vine pentru prima data la ba grup parobial se asteapti SB afle ceva asemenen clo? spuse mai inainte. Agadar, si ne pregatim ca el s gaseasc’: © un loc luminos si primitor (locul de intalnire cu tinerii), © unmediu familiar (grupul de tineri), © 0 vorba buna (primirea din partea celorlalti), * infelegere (discutii pe probleme care ne privesc pe toti), © siguranti, etc. 82 Daca la aceasta adéugim grija unui preot binevoitor, atunci sansele ca ténarul nou sosit s& mai vin& la Grupul parohial si la biserica cresc considerabil. Mijloace de atragere a tinerilor la Dumnezeu Exist cateva metode eficiente de misiune. Unele se aplic& ,,in afara zidurilor bisericii”, iar altele ,,intre” * Mijloace de misiune in afara zidurilor” sunt acestea: misiunea prin membrii grupului (discutia de la om la om), vizitele pastorale, intalnirile dar si emisiunile televizate, radio, invitafii, reportajele in presa locala si ,,reteaua duhovniceasca de sprijin” * Mijloacele de misiune ,intre zidurile bisericii raman slujbele, predicile, catehezele, dar si discu- fille de la om la om. Mijloace de misiune ..in afara zidurilor”: Misiunea prin membrii grupului © Tinerii care vin la grupul parohial si ramén inseamni ci au gisit un mediu care si le ofere ceea ce ei ciutau. Ei manifesta entuziasm fata de misiunea pe care o desfiigurafi voi si doresc si transmit si altora bucuria lor. Este ca in pilda spusi de Mantuitorul cu femeia care, pierzind o drahma (ban de argint valoros) a cdutat-o in toati casa maturdnd peste tot. Apoi, aflandu-o, s-a dus si a spus si vecinelor ca si se bucure impreuni cu ea. (Luca 15, 8-10) 83 ss -sojdoo Tmioyn0100 weg myMUEFS eoUMIO"aNy zorOsNs Hi] “Heun nauad aun ap emovy peioods ountoesnr © vy adionmd ys poussiq vy vorurump riuazerd 40]99 JINN I$ 10] 9]-2199 ‘dun op opeoLiod eyumue ey {919 “unueMy ‘oIsneoe ‘LoySoaud sumoaid ogfnjs ey axem sgumu uy edronied yod 18 vzuedio yod rou I$ go yyMSUCD Bg e Loup naguod 1 p8UN ap aseztueZz0 ajaqintg aadsap vaao ayo unds ti-pg — jog - psauaiut 40-2, “oun naguad Lungpnu pepaziuDSi0 as poyasiq BI 10u DI ‘Peay INS - jwoouyy juns ng ~ “Jouor uns nsp jong) ~301 aferareruL 2] WOUN HyepI99 RHAUE “esveok ERE BS LimnsuL 18 juozerd toun varigo LO [nun nes moad “gqfn]s gdnp io mmymurer jyueWOW e] QuTOyo Tew ‘neg « “(chow [njUBAND UL suNTe [RIDaIGQNs asdsap eynur reur wenosip ys ruazosd noun wneAUt w10 BI ap enz Up) fOUN Hor nUOd yperoUDs exeuieyo 0 yaseupe dy ‘Ioqinjs neu vy ‘tody « “Coro “tHejauyetuarorid ‘orsayoud ‘gieta ‘royta) “youy ad yeroads pour ur sep ‘j0} od ednoooid W amo syooigns aids geumupur y ood dun ap ypeouod © nauod soptorpasd ewia, “fedrourd yor un re ‘tou no izaxon] Bs NSazop axed yoo1d vo ‘ny Zuo IS9dR Ue vaaewoys 18 y9a1qns | Batata FROPIOST iq Uy oust op SEO 8 -(undnaB aye no yjuapiodxe ap Tnquryps ‘Henjeuosied youn eyZ1A MNdnss jarENy Smndnx3 vniz) myndnid xfer wyp eyoqusustuana aadsap p[eoo] vsoud uy rmnfumue ‘Teryored ney yndrus audsap afeyiodar “to op ayeztyear ompex runisiur9 qeiyored mjndnad re tiquiow yuns mstuoseord uv UL STeZIAITAI O[fUMISTUUS BI BLAJar 9s KISBOOV « eIpayy-sseyy] Wad woUNISTTAL pad BA ps Soap no idoiin po sous osastannpu Ba 18 led DAO DI DMIZ UL UMUPDIUL AN "BAISDOU vOLLASI ap wozjuo8.0 tout ap jndnuB ry vifnasip pnunu0s waind ‘ing weenaut yzeasospe rode ‘ynogd gory a} e nnuod upfdugyuy op oduioxo i$ aprid vaaryo aisasojo.y “wasTUTyruT RALDeTe feu IO a1 BS 1§ ‘oMUTU ¢]-O1 yosvagedap nu Bg “TAT9 HOUT ap dIaseId BT auMOs 11Z1A aoBy [Mmoasd “1o]T10sayord |e 1§ mpuojsanp jmdoooe anustid ¥ 99 gdnq] “ountioomp 1S road onuy odajaiuy foun wuLN ut ezyTveL dyeod os vounistur ‘neposd reur nu axed 199 nus ¢ ; “pouasiq, vy 18 draB vy quoun ouryp ys sosn ap msep 21s pfeoos ul eIByor neposd axeo mHooud nnUDg © ypeoss uy COUNISTA, GdopHoUN vorUTEIM eT OOPT PI REGUS WA ‘ounds ey] swourfeSue un T-o100 “qesazeytt gree as jepsoge |uuuE) yo Inzeo UT “(ore “Lmool Umifla, pentru da! > Dezumfla, pentru nu! + Exemple de intrebari: > Va place sé fiti aici? > Va place sa ascultati muzica? > Va place sa dansati cu un tigru flamand? > Va place sd stati la scoala in vacanja? Dupa ce tofi au raspuns, moderatorul fi roag’ si-si scrie numele pe baloane cu markerul. Apoi s& le arunce in sus cu tofii. Balon prins cand moderatorul spune: Stop! va fi inmAnat persoanei care are numele pe el. Faceti asta de doua sau trei ori. Astfel tinerii vor ajunge sa se cunoasca mai bine intre ei, pe nume. Dupa aceasta roagi-i si-si lege fiecare balonul de picior. Apoi la Stari! s& incerce s& spargi balonul vecinului lui, c&lednd pe el, in acelasi timp ferindu-l pe al sau. Cel al carui balon va fi spart va lua loc pe scaun. CAstigatorul este cel care nu are spart balonul. Dupa activitate, roagi-i sd stea pe scaunele lor si - Al cui balon I-ati prins prima data? - Dar a doua oara? Las pe mai multi s rispunda. - Cine a castigat la spartul baloanelor? 90 - Cum vat simyipi dupa acest joc? - V-a folosit la ceva? Afi ajuns sa va cunoastefi mai bine, nu? Timp: 15-20 minute Pauzi pentru protocol Acum le sugerezi tinerilor si ia o pauza si s& serveasc& ceea ce le-ai pregatit. Prinde foarte bine, daca activitatea este organizata simbata, sa le oferi tinerilor coliva. Timp: 15 minute Discuia despre grupul de tineri * Dupa ce revin in sala / biserica, roaga-i pe tineri s& se aseze si sa raspundi la intrebarile acestea: > Ce credefi voi ca este un grup? > Dar un grup de tineri crestini? > Care ar fi rolul unui grup parohial de tineri? * Lasa-i si rispunda apoi arata ce si cum trebuie s& fie un grup parohial de tineri. Apoi continua dialogul: > Daca ar fi sé faceti parte dintr-un asifel de grup de tineri crestini, ce ati dori sé faceti la intdlnirile voastre? > Ce teme ati dori sd se abordeze? © Noteaz& cu atentie raspunsurile si, in cazul cand cineva a dat un rispuns care atinge tema viitoare propusa, anunt-o: > Asa cum dorifi, data viitoare vom vorbi despre » Cand doriti sa aiba loc urmdtoarea noastra intalnire? Timp: 20 min, 91 £6 ; aqnurur z :duny, -aeypy auds ejey no eyuats0 yod as “gouasiq ut towns goep ‘nes ‘omeorord ut ‘x0] apsmooy e] BIS od TOUT, +, maysou join“ vounopSns punosdutt wtisor ps wp “oumopSnu 0 no wadeou ps vas $0 “(jouasig jo dnuB un wes NOMasiq DaLINd Ul) PoLLASTQ uy wazuns po numuad “nov gndoout ap vounroySny °Z amnunu ¢ :durry, -autq tow nazeuung ad pospouns T-ps ‘punaiduy ‘19 ‘12 anus posound as ps 4Op nu 24nd 148} ap dru un wpzpoa4 ps vinvo woa punaady “rou taut 1S 104 aanutd ppa ps anong py ‘Luau 1Sbup Uda He aug jyjuaa ung sop er84p “T yeimo Rous Rs oupUEL JOA ard 199 BL ar-aropuyd “orenanoe ednp* nuauag “Cara {foooroad ey ‘ajapeuayeut ounpe gs 18 aInqunsip Bs) ne Te JoMfe ap 1S (aNgan a9 at19s ys) seazoes op erlouny yoseourdopur es ares Luo}eI0gLIOo Wmnur eur nes youn owerA up 1-aBaye ‘opuorerapoy, “DqUTeUT UNO ap TAA PUA) A010 FUIOYDS ad wéere Hog ‘oroyde ap .zutoyss* o oak toa efey op TyELOU UT “HAZWOLZNJoUOS [mUDUIOUE uy “eULy ap vue uy urind joo quazaid y ys yoasd vo ‘eaautoye Yzvoropour BO [NZed UT “JOWISPOUI ap EINoSOUNS ay BS BUT © “youn ad rad 1-e nguad pinged ay es ueg + sojereoqZULIN op JUOS NUT] We EO INS Bs aUIG aYSa ‘eUTUTS un Jou yeinsysep we wind eUozeid He ep olureu ION randnUy NI ILLADSIG Ad ANAISAS O ~ € InjoudeD Tw + nassou ppv“ punasduay wounds pg ‘euuuppiu psvounuf dead vispaon naguad nazauunc In] ununijnu yf ps asasop Boajd b ap anurpuy “oununu i110} no isof Hp “Luauy 18pap ‘aandioyand nyuad asaunjjnu v, Teuy ap vounjaesny “1 apne gy :duury -ajungundsex 9101 929}00 1&ps nrejeag “nad p-nu nu aurtafeu ug’ ‘,cmoyd v-nu auouaf uig* :oyseadxe puisojoy puzr od epundser-gs tuaun vanr Hog « gauig tow ayf ps L4op Hip 23 nos inopjd v-A nu 29 18 glzpisp inopjd b-A 93 ‘apadas ‘wapad DS PT « HuuyyrUy varenfeag “9 3. Prezentarea tinerilor nou veniti Dac& sunt mulfi tineri nou veniti care nu se cunosc, sau pe care nu-i cunosti pe iume, oferd-le ecusoane si markere pe care sd-si scrie numele mic, de botez, aga cum ar dori si fie ei chemati, De aceasta se ocupa secretarul ales de tine. . Va rog sd luafi loc pe scaune, Pentru cd nu fi cunoastem pe cei nou veniti si nu va cunoastefi intre voi, doresc sé va notati numele pe ecusoanele pe care le primiti. Notafi numele de botez, asa cum vé place sd fiti chemafi. $i ined ceva, scriefi-l mare, ca sd-l putem vedea cu tofii. Aveti 2 minute la dispozitie. Acum, voi cei noi, 0 sd va rog sé va prezentati. Spuneti-ne despre voi ceva: cum vd numiti, ce varstd aveti side ce afi ajuns astazi aici Timp: 6 minute 4. Activitate de cunoastere Activitatea de cunoastere este un joc menit s& apropie tinerii si s&-i facd s& se cunoasca si si se accepte cu usurinfé. Voi prezenta doua feluri de activititi: unul ce poate fi desf%isurat in biserica (1.B.), iar altul in alt loc neutru (sal, pridvor, curte, etc. A.B.). LB. Va rog sa fiti putin atenti. Vom lua parte la un experiment foarte interesant. Suntefi de acord? Foarte bine! Va rog sé va prezentati fiecare, spundnd cum va numiti si. cum va simtiti acum, dar nu prin cuvinte, ci folosind figuri de stil: metafore, comparatii, personificari. Aveti un minut sa va gnditi apoi sd raspundefi. ...... ‘Am sd incep eu: Eu sunt Preptul (N) si md simt cao albind, Altcineva, Tu, Ionel. - Eu sunt Ionel si ma simt ca un munte. 94 Tinerii vor rispunde pe rand. Daca este un raspuns mai straniu sau care i se pare pornit din vreun motiv anume, roaga pe tnar si-ti dea explicatii De ce ai spus cé te simti aga? Comentariile le pastrezi pentru tine, aceasta fiind mai degraba o ocazie de a afla mai multe despre tinerii din biserica ta. Dup’ ce au vorbit tofi, le mulfumesti si treci la anunfarea temei de azi. 5. Joc de cunoastere Acest gen de activitate presupune ca tinerii si se descrie prin ceea ce cred ei c&-i defineste, ce le place si fac, si si exprime aceasta printr-un gest. Spre exemplu: Eu sun Ionel si imi place s4 joc fotbal ~ aici Ionel face un gest ca si cum ar lovi o minge. Distractiv este faptul ci celalalt tanar va spune intai despre ceilalti dinaintea lui, apoi se va descrie pe sine: El este Ionel si-i place si joace fotbal (face gestul facut de Ionel), ea este Maria si-i place s& schieze (face gestul ficut de Maria), iar eu sunt $tefan gi-mi place sa cant (face gestul corespunzator). Timp: 15-20 minute 6. Anuntarea temei si intrebirile de discutat in grupuri i Dupa joc, roag’-i si ia loc si prezinti-le tema. Tema poate fi prezentat& doar verbal, sau si in scris. in acest caz secretarul va nota cu markerul pe coala titlul temei propuse. Momentul anuntiri temei este foarte important gi depinde de anumiti factori: de entuziasmul tau cand anunti tema, de modul in care 0 faci — si aici poti si-ti folosesti din plin imaginatia astfel incat tema sa trezeasca interesul participantilor. Poti incepe cu o pild’, cu 0 comparatie, cu istorisirea unei intamplari a cAror concluzie si fie titlul activitatii propuse. Sau pur si simplu, le sp Astézzi, vom vorbi despre .. 95 L6 “yuesorojur aso nes MUTE] BIgau 90 990 soyear un no pzermqns “gymzard toun 29 dum uy “snumey my varored 18 ureyose Bs ‘ouoy od yeynose ury :Hiomeqion od an8o1dQ ‘youoy axe arered 20 ‘wopan gs BI cRosvaqioa vs Hjnur reur Wo od vor|dwy “nydure rew euay azeqzap 10 ‘oysod apedar 200n nu Soaigns op oBoy tHnosIp xede pugo jnzeo uy ‘rouoder oresay ‘gepoop ayLEqanur ayeor ey] gpundses ys “z nes ‘pur ad ‘oped ur oreqonut oreooy ve] epundsel ys “| :earequazeud Lnpowr ynop WE a0Ry Hog ‘Ie3ngpe nes worjdxe ep ass ne oep myndnsd town Rqvanul ‘euy ey IM] [nd ey ap ‘ayeor ‘opmsundsyr ozouodes ps ioje nned 190 utp inun jody ‘azose os gs g]-2100 18 youn od I-pureoyo “iozned vareuruna ednq soqnsundsys vareyuazarg “6 amu gt :duury, “PAt[oo JO]LI9NN HraJo 9] BS MEquRS wEZIUEEI0 aise vareHAnoe sep ‘oulq ouwoy apuug IEBad 1-01 20 8999 ROSRAAIIS HS IS EZMed O BF BS IS sof apUMNId ase] BS 90 9] “FOTEgANU wUNsop mnndun vosuruAD edngy +foooj0.1d nayuad yzneg aqua gg scum ‘aynurue Cz Heap “asus 18 ypouosied if wojtunsundsps vaavjnuuiof up -aangassus aupoayf v1 ‘pup. ad ‘2p00} ainsau If 40a aptansundspy 40] Ina ap mazefipur eassvoa ajunsundsps ayooy juyad toa 0 aun9 ad aapui pjb09 ad aL19s Ys a4v9 «pUD} un 1e82]D YA ps dna auoaty “auunos mirzodoad uy aytansundspa vjnuof Hea poop yunur aisqy “pga vp} Hapundsps ‘oa asus pq4oa ap 1ipIs ps arf ‘avjnoyand us ‘passvoa vIwOf ad “riurzaid aj ameo ad aptynioa vy tiuoie oy gS Hor 1 ‘Toru umdnd wy yiseduy ne-s reuN 00 ednq pore pndnas uy prayeqzaq “g 96 amnunu ¢ Hoay gsajatus Hy ]2 v] HeBsow “10a ap Sapo jnpounun vo orf po nuvd 120 up jnun ad yznv tea pup “(auto ‘p02 ‘2100 ‘040d) ajputup aisoov up jnun iiaBapo pa ‘Hpop29 104 ‘qwIou Inyouun vo 200f ria4 jab4s DT “edauivo atunjjos uy raBuow 18 uoLwo un aqpo iaBo.y 104 “Lupjunjoa p ap atoaau wy (Couum |p oreo [ruequnjoa ej aB19Ur 104 ‘eure, op Japse un sope ne amo IWoUN Ie! asoye opyeUNUE Bo S08J JOA TIBNMIOA “j7EIs eT] “apeUTTUE a1S908 UIP yRUN “pays uy ‘vBvaye 1S-ys wun od Bor 11 ‘lody ‘aurgo 1$ o1e0 15 RoRA. “qeo ‘ouod :oyeunue ap oumU 198 a[9 aq “TOR 9] BS ASIP area od adiyoo op [rugumu ap arfouny uy “fours nes euBoLTEO. naed aySoywdord dum utp oof ysaoe nnucd) “€°¥ “yaUN ¢ nes p off ys ofr drus aresoy Ut BO 122, ‘Te ES NSoxop roru LNdnus argo ap orfouny uL p nes € 2] | e[ ap Woumu 1 4ezase ne-s teuN 20 ednq edaouy auizodsip vy ainunu ¢ Yeap “uinijpur ap ariounf ut Hipfuoan pa. ‘Inyo nd jnun 140A vs pans ‘o1stuy] UT “AY tnoof ajareoygunn undord Hi] “oreurtue ap oof ye un no Taare! Yod umoy “Tou sopundnas v va aso nN] ap ePOIoU! IeUTWES UN-NUT form fandnas uy eospaedey -L rq pout tandnuS ur wilapdua au ps o papga.sus vy Hapundspa vs vo “vq ‘Hapundsps ps posvingass YS 0 104 a4v9 v] Lapgoasut Jad) ap apuinu un vjuazasd 10 pa na “whoy “uoroyns aise + nes ¢ :outind void joru ayn vad 1oru ay Bs aIngan nu ofLRqenUy “o1uTeUL O-jnoEY B NU Boep Yuedronred areaay ey unxid 16 yoo ‘odeut oueduny jsmjazo9s ‘youn opundser 104, axeo B o[legonut Hiunus soyerapour vo m 99 dum Uy Acum rog raportorii sa vind si s& ne prezinte ce crede grupul lor despre subiectul de azi. Se oferd cineva primul? Mai avefi ceva de addugat, cei din grupul 4 ? Nu? Mergem mai departe? Bine, sa raspundé cei din grupul 1. Timp: 20 minute. 10. Prezentarea opiniei Bisericii (Atentie: acest punct trebuie neapirat prezentat de un preot). Dup& ce tofi au raspuns, mulfumeste tuturor pentru raspunsuri si expune invafétura Bisericii, Nu cduta si critici direct raspunsurile care nu sunt conforme cu invatatura Bisericii, Mai degraba propune grupului sa le aprecieze: Ja sci vedem aici, credefi ci Biserica este doar a preosilor? Ce parere avefi? Cauta legituri cu ceea ce au afirmat participantii Asadar, avem aici pe tabla toate raspunsurile voastre? Mai este ceva de adéugat? Bine, atunci am sa va prezint care este invajatura Bisericii referitor la aceasta tema. Asa cum afi afirmat deja unii dintre voi, Biserica invata cd. Este cineva care nu a infeles ce am spus eu? Avefi neldmuriri? 11. Evaluarea sesiunii Ja sé vedem, repede, ce v-a pliicut astéizi? $i ce nu v-a placut sau ati dori sd fie mai bine? * Poti ruga tinerii sa raspunda folosind urmatoarea tehnic&: da la tofi bilete pe care si scrie ce le-a plicut si ce nu le-a placut, bilete pe care la plecare le vor da secretarului, ‘Timp: 10 minute . 98 12. Rugiciunea de final. Va mulfumese pentru participare, dragi tineri. Aji fost cu tofii minunati. Acum, inainte de a pleca dorese sé fi mulfumim lui Dumnezeu pentru aceasté prea frumoasé intdlnire. Sa spunem impreund ,, Tatal nostra”. Timp: 5 minute Sugestie: pentru urmitoarele teme cu tinerii, foloseste programa din Caietul de fafa si temele prezentate aici 99 10 ‘auyuioy axopOUuO, nouasig re aunisiyy ap 16 onqigl [mmNsuy op yuRdA IS pours [raBEES 2p eieqoide artipa ‘proprio wnsa.o vhupass ap tuntpipaut ap 1405 9, (ereorroque ew} vB op ¢ mound yA) gynund ayurzard as ps aysasop aur) giuan nou ajsa auto ‘wapan DS - 9A AOPOU wAEWUIZAIY “¢ yndaouy ap vaunroySny °z sonowid InsoBns 1se8 ton opun oured yisvaoe up own ajoud royoors9 ys zoroSns vy “Imnyerioyeut vorsouo/3v NAS nnudg “sopiuedinsEd vosruNg “T "wareoygunm yj ayeod t1oyeqzap foun IMJONNS uowrour areoay nqued dum un pugundoid Seuozord op mynyeuoiem vdnse vamatid no 219000 RUMOS O BT “arUnyvAd Pf IS0]O BA r}-oxEO 18 ueum dan un youasap oreo ad wipe 1 ueganut ajapemuans tus azeo ad yfeoo o pynpdard re vs ‘wououase acy “oonoead Tigitanoe openquaas foun axvsooou ofeLioreU a1fe[9]99 “TIQIEL WS a[eioyiq ‘a[uinxorox nes / 1 atjoo “opmxid “ojodeur ‘yes :oneSord uns yo a-nBise ‘odour v op o1teUy JaraTEqzap 0 Ulisns Es UMD “wyseaoe no ypoou09 oreo ojLmsundspr purjuspias yorosig erutdo yzeoyound ‘feu eT e + eustaeD un 1S ‘xopouo vo ‘isojoy tog “wmdNog mus uy 919s 90 vae0 no 40] apnsundser yaedmoy « ‘yuedionred arooly op arejou oyimsundsex uajd uy ayeqzoq « “owwajozar y v ards sopsiuedronred quowowr sumue un-qut ayiseduuy 18 a7e1d00-010 ay BS “vs vorexon] UL ywsEdas oywyUazoad ‘pLEgonUL oor vo tungexs wouN ap afmdnzB wip zojLorsopout aundoid .ayinosp ap aityag* es varesony wy ‘WUAT aed “enplarput oyeqzap a] ev aids dum 9]-z10J0 § fats} [TUpeo UIP afLARGeAVUY JO[LOUN HMIZIIG © ‘ney [moaigns osds onpuoo ayeyNzay 1x9 oye gonowid oyeanoe o-nuLd eu} PNpoUT © “ewa} junuy ° “apojour rasaoe v azeoyde ap {pout unos ad “grey -a1apaa ap yound mun eidnse mie ad nun eB8uruoo as Bs loaou uns mu YOUN go [ASHOS W sO 3S Hareqzop foun e areoyde ap ayenjepow enop vy“ Hienzourue BOSeaA! OS BS NS HNIIeO Bede NU BS POUT Tapse ezopour v op i$ uganm wud ernosip eonpuos & ap Teo ayso nei [nyor tody “ompued ap dum un ier af 1 eure runue ‘ezaqe) Enop ur “(runtido ‘gisrea ‘xas) atuayp meio ednp ruaun rredum go [nsues ur ‘gorsepo aise eu =“ ‘TUNSOA [dns ur joatqns un ayeqQzap v Op Higujepou enop woundosd ga enseou ejueyiedxe wi “panntzod arznjouoo o vy e8unfe ve ngued O-pugjuoumdse ‘vorored unds 181 Hiuozaid 190 tion 18 joargns yumnue un EZeaIEN 1S EZeapIOgE Qs vio [Mapes uy alfnosip o aiso varreqzact Josouns ES Mga AAALVAZA O — ¢ MondeD Secretarul va nota raspunsurile date de noii veniti gi prezenta tinerilor. Timp: 15 minute 4, Activitate practicd: intr-o dezbatere un succes major il are introducerea subiectului, a temei, printr-o activitate practica. Avantajele sunt multiple: captiveaz’-atentia participantilor; mareste gradul de implicare fizicd, emotional si intelectuala; conduce la cimentarea relatiilor intre membrii grupului, etc. iti sugerez sa aplici fie un joc, fie sA prezinti tema printr-o dramatizare. Spre exemplu, un joc daca esti afara din bisericd, o mica scenet& daca ésti in biserica. * Propunem spre exemplu, tema: fi acceptém sau nu pe toti tinerii care vin in grup? - Acum vai rog sai fiti atenti la mine. A.B. Va rog sa vat impartiti astfel: baiefii vor forma un cere din trupurile lor, avénd mdinile si picioarele incrucisate reciproc. Fetele vor face tot posibilul sa ii desparta. ‘Dupa circa 5 minute de incercari, opresti jocul. Acum va opriti, si luagi loc pe scaune. Dup§ ce tinerii s-au asezat pe scaune formand cercul mare, comentezi reactiile: Cum v-agi simtit? A fost greu sau nu sd ti desprindeti pe bdieti din cerc? Daca a fost greu sé fiti acceptate de béieti in cercul lor, cum credefi ca se simt alfi tineri care vor sé intre in grupul vostru $i nu sunt aga bine primiti? 1 B. inainte de a incepe dezbaterea, in circa 2-3 minute, selecteaza cativa tineri din grup. Mergi cu ei intr-o inc4pere separati si explici-le ce doresti si fac. Iti propun s& dramatizezi pilda cu samariteanul milostiv. Astfel unul va fi cel atacat de hoti, altul va fi preotul legii vechi, altul levitul, 102 altul samariteanul. Pentru fluidizare, pune pe unul din ei si fie povestitorul. Acesta va introduce sceneta in timp si atmosfera: Acum aproape dou mii de ani, in Tara Sfiinta, un om cobora de la Ierusalim la Ierihon Dupa prezentarea noilor veniti, introdu tinerii care vor juca sceneta. ‘Ne-am prezentat tofi? Foarte bine. Acum 0 sé va rog sa fiti atengi la colegii vostri care vor prezenta 0 mica sceneta. Sé-i primim cum se cuvine! © Dupa terminarea scenetei, rogi tinerii actori sa se reintegreze in grupul mare. Dup& ce tinerii au format iar cercul mare, prin intrebari conduci discutia spre anuntarea temei. V-a placut cum au jucat colegii vostri? (...) Cine poate sé ne povesteascd ce a vazut? (..,) Ce atitudine au avut preotul legit vechi si levitul fafa de cel rénit? (...) ‘Atitudinea lor era determinata de faptul ca evreii considerau cd doar fata de evrei au datoria de a se comporta bine, corect, cinstit, de a-i ajuta. Noi intélnim astfel de reactii de respingere in viata de zi cu zi? (...) Tate ca intdlnim in viata si o putem spune ca existd uneori si in grupul nostru. Timp: 15-20 minute 5. Anuntarea temei Astazi vom discuta chiar subiectul acesta: fi acceptéim sau nu pe tofi cei vin in grupul nostru de tineri? Timp: 5 minute - Astézi vom vorbi despre acest subiect: li acceptam sau nu pe tofi cei vin in grupul nostru de tineri? Timp: 5 minute 6. intrebarile si dezbaterea temei individual intrebarile pe care le adresezi tinerilor in cadrul unei dezbateri urmaresc si ating’ mai multe inte. Unele cauta 103 sor ‘) 122180 inspqzap iv-] 108 2409 ad ymyoaiqns audsap nouasig Diudo 2189 2409 unds pa ps wp ‘finos ad ‘wnoy “unsundspa nauad gsaunijnu pA HZnpu0D *g gp8nnpp ap paa9 vaauis an roy ("*) gdnu3 1 p40yo vasvida000 120 ap migaiqns 0] 40114afo4 nozouung pivauy au a () cpedfy inp vaupniio Yprooado win (“")zpaa9 aunds wu aur) « ~cauDgaugus putid ny — wapundspy — gpdvaou ps aysaaop aul) ‘aanu jndnaB nou up tivuuof ps Sox vA * aopmuido e untiod uy vazareqzad *L (ainio a[20 ajutzard ys 18 goseayio ps azeo rorur undnd uy nu nes rseduy 1-2 op eiuuop ap I$ urUTeIMt e] Te LeUR Vigo op yeurunoyp aso aixay ned nes tan ap yruyunN ymaeqzap [moaiqns eI azayor as "Ss aro oyxa} ap seam un o1meup ngoywdoud es ‘soverepour eo ‘my vo aundnsasd TONGA mx} no afeuosred sopudo vareredu103 pzypup va j-2409 ad 1x2} un ariouad dnd aavoarf 18 “p 0) pupd pupapwnu ‘orm tundra ur tirtapdua v4 “(SIs ‘T1 sojjorsody ajardo,}) nutag inj vaunizia oO 1 (OI-1 ‘L vony) inpnsoins n3njs vauwoapuia oO M6I-IT ‘LI Dan) 4opSouday vaawoapura Oo M9C-IZ ‘GI tain) Douprauvuna visual oO 2jaaponpuuin juns aja1xey, ‘panidiiog punfy up aixai ajaaporpuun 1419 ps B01 pa wnoy coppipuy v9 put un a4 40 auy v] Pop s0rLepou v9 ny 290 1 AD “y P01 clepoapup vitonyis uy yuas w-21 wn asauy pnop [29 ap vinf paajy inj vaupniyw aadsap mp 12249 2 “€ “4009 un ad ‘jjo2 un-syut vars ps psnd 1sof D vppspuy ant ‘ung unvos un ad ‘s0resapou ap advoado 20] un tyusad v rang ‘ynw tw Dg “ninostp us aoyjdutt as ps pwos20u D pupo ppospuy ad nou wp o-sudsa4 p anp ‘pa no ywinosip v |Z ‘}o10} sauaqut un poysafiubus D padfiy a4v9 ap vinf porduas ‘papjndod papups 0 ‘12ng pau pps us ‘anus paar pdnq. ‘Sa4ajuIZap [D}O} UN DISafwuDUL ISO” Anp ‘atinosip us }9 NO 2anut ps wwoseout » 18 apups ap widoado v-s ‘panjndod wind wu vInf ‘opespuy “ipnayon nayuad vpos varpBaad 2409 ‘dnuB ap soruauo ‘payjy vyfo 2s vyos uy “pavjndod wind row papups o pruaa runsous touts ap dnuB un vf ‘12 O-asuy yfozyoun |-ps inqa4y va avo ad jwp 29 jnsompuuin aay VAIS ap tanujoq y49uy) nusoa pups uy tirunad ps uf tip Kinds ap wD °T caubumusosip 18 aupyda020 nuauua) pnod pzpasaBns PA 2 ‘| supgaatus 2j2avorpuuin (a[LRqaNUt no oyeidooorx roy vfop yeserd ye nu oxo ur jnzeo ut) aursvoa apiof ad tipi pa ps B04 pa auonutyuog uy sueganut afareogunm vorde wiaynd ‘sns reur yep |moaigns ve] ap pugos[g “ToIeqzap TnyeUY ey eseN 19a 9] JOyEIEpoUT eo ny areo ad sOTEZNJDUOD aoidord Jrupeo yzea010 voysaoe ayo], “Ieiunuod e-s IGE [9 erorgo ezeq ad jours) esdnse guratp ermdo no overpautt Uyunguos oun varetiqisod mpmuedionsed yyurzesd umduog remyg efayxe1 no evjeredwoo ‘auy uy -nyduroxo vo pep atiemis o-nuud mmmuedionmd ev gpeuosiod voreoydun ‘vareznewojqoid osorguum ajaypy ‘arinosip ur qmoorgns ap viey ne [y woun amo ad axeBudsar / aredaoor ap npex8 osarguum afar “mreqzap [moeIQNs e| soWIaJOr “JOpUEdroryEd Je axBopajuy ap NJaaru ozaysey ys