CLASIFICAREA ACTUALA A BOLILOR CEREBROVASCULARE

Termenul de boala cerebrovasculara exprima tulburari  cu caracter tranzitoriu sau permanent ,

existente intr-o arie din creier, produse printr-o ischemie si/sau hemoragie , in care unul sau mai  multe
vase cerebrale sunt afectate primar de procesul patologic. Termenul de “cerebrovascular” este folosit dupa
etimologia latina si face referire la intreg creierul. Termenul de accident vascular cerebral este cel frecvent
folosit si include: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrala si hemoragia subarahnoidiana.

Bolile cerebrovasculara se clasifica in:

A) Asimptomatice
Aceasta categorie include bolnavi care nu prezinta simptome de boala vasculara cerebrala sau
retiniana, dar prin investigatii paraclinice (CT,RMN) se evidentiaza semne de boala cerebrovasculara.
B) Disfunctii cerebrale focale
1. Atacul ischemic cerebral tranzitoriu (AIT)
2. Accidentul vascular cerebral
1.  Atacul ischemic cerebral tranzitoriu
Atacul ischemic cerebral tranzitoriu (AIT) este un episod scurt de manifestare neurologica de focar,
produs prin mecanism ischemic, care are la baza afectarea sistemului vascular carotidian (artera carotida
interna dreapta, sau stanga) sau a sistemului vascular vertebra - bazilar.
Episodul are un debut brusc , durata scurta, 2-15 minute, si se poate repeta. Manifestarea
neurologica de focar remite in totalitate in 24 ore episoadele tranzitorii, cu durata decat cateva secunde. De
asemenea, nu sunt caracteristice pentru atacul ischemic cerebral tranzitoriu: pierderea constientei, fara alte
manifestari clinice vertebra-bazilare, convulsiile tonice si/sau cronice, scotoamele scintilante, caracterul
persistent si prelungit al manifestarilor clinice. Nu pot fi considerate atac ischemic cerebral tranzitoriu
urmatoarele manifestari: deficit senzorial progresiv, vertij izolat, ameteala izolata, disfagie izolata, disartrie
izolata, diplopie izolata, incontinenta urinara sau de materii fecale, pierderea vederii , cu alternarea starii de
constienta, migrena, cu semne neurologice de focar, confuzie izolata, amnezie izolata si “drop attacks
izolat”.
Un concept important si util este diagnosticul de atac ischemic cerebral tranzitoriu posibil. O serie de
bolnavi au simptome necaracteristice , instalate in circumstante neobisnuite, cu o descriere prea vaga, de
asa maniera incat nu  permit un diagnostic atac ischemic cerebral tranzitoriu de certitudine. In loc sa se
accepte sau sa se infirme cu prea multa usurinta acest diagnostic, este adesea util conceptual de atac
ischemic cerebral tranzitoriu posibil.
Atacul ischemic cerebral tranzitoriu trebuie diferentiat de alte manifestari clinice asemanatoare, de
cauza nonvasculara, frecvent intalnite intr-un serviciu de urgenta (hipoglicemia, convulsiile de alta cauza,
sindromul Miniere, tulburarile de ritm si conducere etc.).
2.  Accidentul vascular cerebral
Termenul de accident vascular cerebral este generic. Accidental vascular cerebral este un sindrom
clinic care cuprinde infarctul, hemoragia cerebrala si hemoragia subarahnoidiana.
Tipurile de accident vascular cerebral sunt:
1) Infarctul cerebral
Pacientii cu infarct cerebral nu sunt, de obicei, complet sanatosi inainte de debutul accidentului
vascular cerebral in antecedentele lor personale patologice se identifica unul sau mai multi factori de risc.
Infarctul cerebral se instaleaza la bolnavi hipertensivi, diabetici, cu cardiopatie ischemica cunoscuta sau cu
antecedente de atac ischemic cerebral tranzitoriu. Cefaleea si varsaturile la debut nu sunt caracteristice
pentru infarctul cerebral. Deficitul neurologic poate debuta brusc sau sa se progreseze in ore sau zile.
Mecanismele prin care se realizeaza infarctul cerebral ischemic sunt:
a)Trombotic. Infarctul trombotic se realizeaza prin suprapunerea trombusului pe placa de aterom.
Anomaliile de coagulare pot precipita infarctul trombotic.
b)Embolic. Infarctul embolic se datoreste ocluziei unei artere prin embolizare distil fata de locul unde
circulatia colaterala este adecvata.
c)Hemodinamic. Mecanismul hemodinamic se instaleaza, de obicei, la bolnavii cu stenoze severe sau
ocluzii arteriale situate proximal, cu o circulatie colaterala compensator inadecvata, cu o scadere critica a
perfuziei cerebrale globale. Mecanismul hemodinamic este implicat rar singur in geneza infarctului cerebral.
1
Acest mecanism survine in starile de hipertensiune arteriala severa sau in tulburarile paraxistice de ritm .
Formele clinice de infarct cerebral sunt: infarctul cerebral aterotrombotic , infarctul cerebral cardioembolic si
infarctul cerebral lacunar. in aproximativ 30 – 40 % din cazuri infarctul cerebral nu poate fi clasificat clinic in
una din formele enumerate, situatie in care se foloseste diagnosticul  de  infarct cerebral de forma clinica
neprecizata.
2) Hemoragia cerebrala
Hemoragia cerebrala reprezinta aproximativ 10% din totalitatea accidentelor vasculare cerebrale.
Hipertensiunea arteriala, in special cea necontrolata, este conditia clinica cea mai frecvent asociata
hemoragiei cerebrale. Alte conditii predispozante sunt: anevrisme, angioame, abuz de droguri (cocaine,
amfetamine) sau alcool, discrazii sangvine, tratament anticoagulant, angiopatie amiloida si tumori
cerebrale.
Tabloul clinic al hemoragiei cerebrale depinde de localizare si de severitatea hemoragiei. Atacul
ischemic tranzitoriu nu este obisnuit in aceasta forma de accident vascular cerebral. Debutul este, de
obicei, brusc, frecvent cu cefalee intense, varsaturi si pierderea constiintei. De regula, in momentul
examinarii, valorile tensiunii arteriale sunt crescute, chiar daca bolnavul nu era cunoscut hipertensiv.
3)Hemoragia subarahnoidiana
Hemoragia subarahnoidiana primara (in care hemoragia este initial in spatiile subarahnoidiene)
debuteaza brusc, prin cefalee intense. Caracterul brutal al debutului si severitatea cefaleei sunt sugestive.
Pacientii cu hemoragie subarahnoidiana sunt mai tineri si mai rar hipertensivi sau cu alte suferinte
antecedente, comparative cu bolnavii ce au forme de accident vascular cerebral. Varsaturile sunt frecvente
la debut. Cefaleea creste in intensitate si se poate instala rapid alterarea starii de constienta.
Hemoragia subarahnoidiana nontraumatica sunt angioamele si neoplasmele. in 10-15% din cazuri
sursa hemoragiei subarahnoidiane nu poate fi demonstrate prin examinari angiografice complexe.
Prognosticul este mai favorabil la aceasta grupa de pacienti.
Hemoragia subarahnoidiana, hemoragia intracerebrala sau combinarea lor se pot  realiza prin ruperea
malformatiilor arterio-venoase caracteristica o constituie sangerarea mai moderata si tabloul clinic mai putin
exprimat.
Indiferent de ce tip de accident vascular cerebral este vorba (infarct sau hemoragie cerebrala  dupa
profilul umoral si de evolutie, accidentele vasculare cerebrale pot evalua catre: 1. Ameliorare; 2.
Inrautatire;  3. Stabilitate.
Forma de accident vascular cerebral care evolueaza cu inrautatirea manifestarilor clinice este
desemnata sub numele de accident vascular cerebral progresiv sau accident vascular cerebral in
evolutie. Evolutia defavorabila a unui accident vascular cerebral survine la aproximativ jumatate din bolnavi
la cateva minute sau ore dupa debutul accidentului vascular cerebral. Evolutia defavorabila poate fi
gradata, cu o inrautatire progresiva, treptata, a deficitului neurologic, sau poate fi fluxionara, situatie in care,
dupa un episod de evolutie defavorabila, urmeaza unul de ameliorare.
Forma stabilita de accident vascular cerebral desemneaza acei bolnavi la care deficitul neurologic nu
se modifica sau se modifica nesemnificativ intr-o perioada limitata de timp (de exemplu: accident vascular
cerebral stabil de 72 ore). Termenul de accident vascular stabil  este preferabil termenului mai vechi de
accident vascular cerebral complet , care se preteaza la confuzii de interpretare. Notiunea de accident
vascular cerebral complet ar putea fi interpretata in sensul unui accident vascular cerebral oprit in evolutie,
cu maximul de afectare neurologic constituit. Asemenea accidente vasculare cerebrale au manifestari
neurologice de focar persistente peste 24 de ore, dar pot fi reversibile in 1-3 saptamani de la debut. Uneori,
acest tip de accident vascular cerebral este desemnat sub numele de deficit neurologic ischemic
reversibil (RIND) sau deficit neurologic ischemic prelungit, reversibil (PRIND).
Indiferent de tipul de accident vascular cerebral  (infarct sau hemoragie), tabloul clinic (simptomele si
semnele neurologice) este determinat de localizarea si dimensiunea leziunii cerebrale.
Circulatia cerebrala este asigurata de doua sisteme vasculare majore : sistemul carotidian si sistemul
vertebro-bazilar. Accidental vascular cerebral poate fi localizat in teritoriul de distributie al arterei vertebrale,
al arterei bazilare si al arterei cerebrale posterioare.
In concluzie, se disting: atacul ischemic cerebral tranzitoriu, infarctul cerebral, hemoragia cerebrala si
hemoragia subarahnoidiana. Infarctul cerebral este aterotrombotic, cardioembolic si lacunar. Oricare din
formele de accident vascular cerebral enumerate pot avea o evolutie catre ameliorare, catre progresiune si
inrautatire sau evolutia sa se caracterizeze prin stabilitate.

2
 Diagnosticul complet al unui accident vascular cerebral presupune un diagnostic etiopatogenic,
topographic si de evolutivitate. Diagnosticul clinic se limiteaza, de obicei, la diagnosticul de sindrom; natura
ischemica sau hemoragica pot fi suspicionate clinic, dar pentru o strategie terapeutica adecvata este
necesara examinarea paraclinica computer-tomografica sau prin rezonanta magnetica nucleara.
Mai amintim ca unii practicieni si cercetatori utilizeaza termenii de accident vascular cerebral minor si
accident vascular cerebral major. Accidental vascular cerebral minor, denumit de unii practicieni si deficit
neurologic ischemic reversibil (RIND) sau deficit neurologic ischemic prelungit reversibil (PRIND), este un
deficit neurologic persistent peste 24 de ore, cu durata de mai multe zile, urmat de remisiunea totala sau in
cea mai mare parte a semnelor neurologice de focar, in decurs de trei saptamani de la debut. In aceste
cazuri , la examenul computer-tomografic sau prin rezonanta magnetica nucleara, se deceleaza leziuni
morfologice (infarct cerebral).
C. Dementa vasculara
Distructia substantei cerebrale prin infarct cerebral extins sau infarcte cerebrale multiple, de
dimensiuni mici, se poate insoti de grade diferite de tulburari cognitive. Dementa vasculara este frecvent
asociata cu infarctul cerebral. Cel putin pana in prezent, ideea ca dementa vasculara este cauzata de
ischemia cronica fara infarct cerebral este putin documentata.
D. Encefalopatia hipertensiva
Acest sindrom, intalnit frecvent in practica medicala, trebuie distins de accidentul vascular cerebral, in
special de hemoragia cerebrala sau asociata cu  hipertensiunea arterial.

Encefalopatia hipertensiva survine, de cele mai multe ori, la bolnavi hipertensivi care se trateaza incorect,
cu valorile de tensiune arteriala slab corelate. Sunt mai rare cazurile in care encefalopatia hipertensiva este
manifestarea de debut a bolii hypertensive. Indiferent de situatie, presiunea arteriala creste rapid, bolnavul
devine obnubilat, acuza cefalee intensa, prezinta convulsii si uneori deficite neurologice de focar tranzitorii.
De cele mai multe ori, alterarea constientei este mai evident decat semnele neurologice de focar. Edemul
papilar, hemoragiile si exudatele retiniene sunt semne  oftalmologice  importante in  encefalopatia
hipertensiva. Tensiunea arteriala diastolica depaseste, de obicei, valoarea de 130 mmHg. Nu exista
imagine computer-tomografica de hemoragie in interiorul sau in jurul substantei cerebrale. Presiunea
lichidului cefalorahidian este inalta si acesta nu este hemoragic. Pacientii raspund bine la tratamentul
antihipertensiv.

Imaginea computer-tomografica si rahicenteza lamuresc la nevoie, diagnosticul.

Factori de risc:
-Hipertensiunea
-Fibrilatia atriala
-Hipercolesterolemia
-Diabetul
-Fumatul
-Consumul de alcool si droguri
-Sedentarismul
-Obezitatea
Consumul de carne rosie procesata si alimentatiia nesanatoasa

Accidentul vascular cerebral este o problema majora de sanatate. La baza aparitiei sale se afla doi factori:
ischemia si hemoragia la nivelul vaselor cervicale sau intracraniene.
Cauzele aparitiei AVC sunt multiple:
- tromboza vaselor cerebrale (ateroscleroza); 
- ocluzia embolica arterio-arteriala cerebrala;
- vasoconstrictie - vasospasm cerebral post hemoragic subarahnoidina, vasoconstrictie cerebrala
reversibila (migrena, traumatism, eclampsia din sarcina);
- venoase: deshidratare, postpartum sau postoperator;

3
- asocieri cu stari de hipercoagubilitate secundar unor boli sistemice, cancer pancreatic, eclampsie,
contraceprive orale.
1. Accidentul ischemic tranzitor (AIT);
2. Accidentul vascular cerebral constituit;
3.  Ischemia cerebrala globala (din stopul cardiac).
AIT-ul este un deficit neurologic focal, episodic, cu remisie completa pana la maxim 24 de ore care are
drept cauza o embolie arteriala. Durata manifestarilor este scurta (cateva minute) sau de ordinul zecilor de
minute,  cand sunt implicati emboli mari din cord. Consecintele imediate sunt: inactivitatea functionala
neuronala urmata de deficit neurologic. Clinic AIT se poate manifesta variat prin: deficit motor, tulburari de
sensibilitate, tulburari de vorbire, cefalee, tulburari de vedere; si: vertij, tulburari de sensibilitate, deficit
motor, tulburari de vedere, de echilibru, cefalee, pierderea cunostintei. Factorii favorizanti sunt:
hipertensiunea arteriala, cardiopatile valvulare, dislipidemiile. Sunt necesare mai multe investigatii, printre
care: examen clinic, examen Doppler, arteriografie carotidiana si vertebrala, CT sau RMN cerebral,
ecocardiografie, EKG, analize biochimice de evaluare a starii sistemului de coagulare, a starii sistemului de
coagulare-fibrinoliza.

Cerebrovascular boala simptomele

Un accident cerebrovascular este evidentă în cazul în care victima afişează următoarele simptome: ameţeli,
greaţă, dureri de cap severe, vomă, presiune, senzaţie de amorţeală în membrelor, slurred vorbire, viziunea
pierdere, pierderea de coordonare şi capacitatea de a mers pe jos. Contururi patogenia poate solicita
chirurgie pentru a diminua presiunea în creier. Un alt tratament, endovascular de tratament, necesită
inserarea unui tub în arteră majoră.

În conformitate cu accident vascular cerebral National Association (1999), contururi mai des apar brusc, cu
următoarele simptome care deseori dezvolta brusc:

 Dificultate în picioare sau mersul pe jos, ameţeli, pierderea echilibrului, pierderea de coordonare
 Senzaţie de amorţeală în slăbiciune fata, braţ sau picior, în special pe o parte a corpului
 Confuzie, dificultate vorbind sau înţelegere
 Viziunea dificultate în unul sau ambii ochi
 Dureri de cap severe, care au nici o cauza cunoscuta

Alte simptome de contur important, dar mai puţin comune includ:

 Greaţă, febră şi vărsături care este diferit de o boală virală în viteza de debut (începe în minute sau
ore în loc de peste câteva zile)
 Carotide arterei efectele retinei, emisfere cerebrale, sau ambele.
 Blackouts retinei tranzitorii; sentiment de o nuanţă tras peste ochii.
 Contralateral cerebrale (opusă faţă verso) paralizie din partea unui singur organism; paralizie din o
parte a corpului; amorţeală furnicături, localizate; hemianopic pierderea vizuale; Afazie (pierdere de
vorbire); rare pierderea conștiinței.
 Vertebrobasilar Bilateral vizuale perturbare inclusiv dim, gri sau neclare vision sau temporare totală
orbire; diplopie (double vision).
 Labirintul/medulla Vertigo; instabilitate; greaţă; vărsături.
 Trunchiul cerebral Slurring dysarthria (slăbiciune limbii care cauzează discurs afectată); dysphagia
(dificultăţi în înghiţire); senzaţie de amorţeală, slăbiciune; toate cele patru limb paresthesia; Drop
atacuri la pierderi subite de ton posturale sunt basilar de origine; un episod de ocluzie artera
vertebrobasilar cauzează simptome de a fi indusă prin poziția bruscă modificări.

Tratamentul accidentului ischemic tranzitor

4
- anticoagulant (de evitat la pacientii ca TA>150/100 mmHG, insuficienta hepatica si renala, boli
hematologice, ulcere gastro-uodenale) 
- tratamentul de intretinere a bolii de baza (ex. tratament antihipertensiv cronic);
- chirurgical.
AVC constituit delimiteaza in clinica instalarea rapida a unei disfunctii cerebrale de tip deficitar cu
manifestare focala de cauza vasculara. Manifestarea este de durata (saptamani, luni), cu recuperare de
obicei nesemnificatva a functiei pierdute. Se produce in caz de tromboza arteriala (embolia arteriala) sau
ruptura vasculara (sau a unui anevrism intracranian) care are drept consecinta hemoragia cerebrala.
Factori favorizanti ai AVC-ului constituit sunt:

 •  AIT repetate in antecedente;

 •  Hipertensiunea arteriala;
 •  valvulopatii;
 •  arteriopatii cronice ale membrelor inferioare;
 •  traumatism cranian;
 •  diabet zaharat;
 •  dislipidemie;
 •  contraceptive orale;
 •  fumat.
AVC-ul constituit poate fi acompaniat de coma artificiala sau profunda. Ale manifestari: cefalee, fotofobie,
convulsii tonicoclonice, tulburari de respiratie.
Cele mai utile metode de diagnostic sint: examenul clinic; CT/RMN cerebral; punctia lombara-pentru studiul
LCR; examenul fundului de ochi.
Tratamentul vizeaza asigurarea functiilor vitale in sectia de terapie intensiva neurologie, cu mentinerea unei
perfuzii cerebrale adecvate; mentinerea tensiunii arteriale in jurul valorii de 140/80 mmHg, pentru
mentinerea perfuziei cerebrale; protectia cu antibiotice.

Tratamentul conservator se face cu anticoagulante in cazul diagnosticarii in primele 6 ore de la debutul

simptomatologiei si cu antiagregante plachetare la peste 6 ore de la debut.
Tratamentul chirurgical se recomanda pacientilor cu hemoragie cerebeloasa, care dezvolta hidrocefalie
consecutiva prezentei sangelui in spatiile intracraniene, sau celor cu un anevrism sau malformatie arterio-
venoasa intracraniana.

Profilaxia AVC
AVC poate fi prevenit prin:
1.  regim igieno-dietetic, hipolipemiant, normoglicemic, normoprotidic, hiposodat, evitarea alcoolului, a
drogurilor, renuntarea la fumat;
2.  activitatea fizica corespunzatoare varstei;
3.  tratament corespunzator gradat pentru mentinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale;
Reabilitarea pacientilor cu AVC este importanta si include terapia fizica, ocupationala si a vorbirii. Este
directionata catre educarea pacientului si a familiei privind deficitul neurologic, prevenirea complicatilor
imobilizarii (de exemplu escarele cutanate, contracturi musculare, pneumonia) si incurajarea si instruirea
pentru depasirea deficitului restant.