în ceea ce priveşte, nu în ceea ce privesc

în ceea ce priveşte – expresie cu sensul: cu privire la, în privinţa.

Expresia în ceea ce priveşte are o construcţie fixă. Totuşi, unii vorbitori sunt tentaţi să acorde
verbul a privi cu substantivul care urmează, dând naştere unor exprimări greşite:

GREŞIT!!! În ceea ce privesc resursele naturale nu există o politică de protejare.

Corect: În ceea ce priveşte resursele naturale nu există o politică de protejare.

Retineti urmatoare regula simpla pentru a utiliza corect cele doua cuvinte:

 „din” se foloseste cand este urmat de un substantiv la singular

 „dintre” se foloseste cand este urmat de un substantiv la plural.

Care este varianta corectă?

Casele aveau uşile larg/largi deschise.

Copilul strigă într-una întruna fără motiv.

Am observat că citeşte în continuu/incontinuu cu pasiune.

Prietena mea este puțină tristă/puțin tristă.

Imi inspiră decât/doar milă în ultimul timp.

Nu mai mă doare capul./Nu mă mai doare capul.

Ar tot juca tenis în fiecare zi. Tot ar juca tenis în fiecare zi

In camera puteau încăpea nu mai puțin/numai puțin de zece dulapuri.

Corectați, acolo unde este cazul, următoarele enunțuri:

1. Mâine, decât în partea de sud-vest va mai ploua.

2. Mai sunt decât câteva minute.

3. Seara mănânc decât o salată.

4. La petrecere vin decât băieți de la liceu.

5. Nu am citit cartea, am văzut decât filmul.

6. Cea mai mică scânteie poate degenera la un adevărat război.

7. N-aș avea curaj să iau masa la el în terasă.

8. Filmul care l-am văzut m-a impresionat.

9. Au venit la spectacol 100 copii.

10. Ca și candidat independent, a obținut mai puține voturi.

11. Zona este considerată ca și centru comercial și de afaceri.

12. Ca și colegi de echipă, ar trebui să discute mai mult.

13. A luat aceeași notă la teză ca și mine.

14. Nu s-a interesat despre situația noastră școlară.

15. El s-a dat jos după cal.

Răspuns:

1. Mâine , doar in partea de sud vest va mai ploua

2. Mai sunt doar câteva cuvinte

3. Seara mănânc doar o salata .

4. La petrecere vin doar băieți de la liceu

5. Nu am citit cartea , am vazut doar filmul .

6. -

7. -

8. Filmul pe care l am vazut m a impresionat

9. Au venit la spectacol 100 de copii.

10. -

11. -

12. -

13. A luat aceiasi nota la teza ca si mine

14. Nu s a interesat de situația noastra școlară

15. El s a dat jos de pe cal .

FONETICA

Fonetica-studiază sunetele unei limbi;

Sunetul este expresia sonoră a literei;

Litera este expresia grafică a sunetului;

Totalitatea literelor dintr-o limbă alcătuiesc alfabetul unei limbi (inventarul literelor).
Literele: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j , k , l m, n , o p, q, r, s, ş, t, ţ, u, v, w, x, y,z. (31 de litere)

26 de caractere ale alfabetului latin, 5 litere formate din literele de bază, însoțite de semne diacritice (ă,
î, â, ș, ț); 20 de consoane, 8 vocale si 5 semivocale.

Sunetele limbii

Vocalele-A, Ă, Â, Î, E, I, O, U; sunt întotdeauna vocale: A, Ă, Â. Î

Sunt vocale sau semivocale: e, ,i , o, u. y

Ornament-o este vocală; soare- o este semivocală;

Teren-e este vocala; Țeapă-e este semivocală;

Corespondența dintre literă și sunete

Sunetele se numesc valori ale literelor; Valorile fonetice ale literelor alfabetului limbii române literare
sunt:

1. Litere cu o singură valoare fonetică: a, ă, â, b, d, f, î, j, l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, z.

2. Litere cu valori fonetice multiple:

E-vocală-elev;

-semivocală-seara

-,,E’’ cu valoarea lui ,,I’’- ea, aceea, accentuează;

-,,E’’cu valoarea diftongului ,,ești’’,,,el’’, ,,este’’, ,,eram’’, ,,erai’’,,erati’’, ,,ele’’, ,,ei’’, ,,ea’’

E este literă ajutătoare: c’g’,ch’, gh’, atunci când în silaba respectivă este o altă vocală (a sau o). Când se
află după c’, g’,, ch’, gh’, iar în silaba respectivă nu este o altă vocală, atunci este și vocală și literă
ajutătoare: ce-re, ge-me, chem, ghem.

I-vocala- inel, Irinuca;

semivocală- iar, cai, iarnă;

,,I’’ scurt (final, mut, soptit) se află la sfârșitul cuvântului și are o consoană în față (exceptie: c, g, ch,gh);
NU ESTE VOCALA IN URMATOARELE CUVINTE: duzi, pomi, gemi, aceeasi, acelasi, aceiasi. NU ESTE ,,I’’
SCURT IN CUVINTELE: rogi, unghi, unchi, ochi (deoarece este litera ajutatoare) sau : codri, membri,
ministri, maistri (unde este vocala).

I este litera ajutatoare: c’g’,ch’, gh’, atunci cand in silaba respectiva este o alta vocala (u sau o). Cand se
afla dupa c’, g’,, ch’, gh’, iar in silaba respectiva nu este o alta vocala, atunci este si vocala si litera
ajutatoare: circ, gir, chin, ghid.
O poate fi:

-vocala-orar, porneste

-semivocala-toate, poate, roade, soare;

- ,,o’’ cu valoare de ,,u’’, oaste, coaste, oala, oameni, oaza, serioasa, afectuoasa.

U poate fi:-vocala- usa, ureche

Semivocala-viu, stilou, roua, ploua;

H poate fi litera ajutatoare in grupurile ,,che’’, ,,ghe’’, ,,chi’’, ,,ghi’’ si substantivului Theodor, iar in restul
situatiilor este consoana.

X- ks sau GZ

Y- poate fi vocala- Baconsky; semivocala- yankeu; New York;

W-consoana (v) -watt, wolfram;

-semivocala (u)-web, s

N.B. ticsit , cocs, lincs, rucsac, eczema;

3. Litere cu aceeași valoare fonetică

-c, k, q notează sunetul C-Kogălniceanu

-i, y, e notează sunetul i-yankeu; ea.

-v, w-notează sunetul v-watt.

Transcrierea fonetică

-e, I, o u, y notează semivocale

-,,e’’notează sunetele ce, ci: cea-ra- 5l, 4s. ,,cer’’-3l, 3s;

-,,c’’ poate nota K

-,,g’’ notează sunetele ,,ge’’, ,,gi’’.

-,,k’’ notează sunetele ,,che’’ si ,,chi’’

-,,g’’ notează sunete ,,ghe’’ si ,,ghi’’

-,,I’’ notează i scurt, mut, șoptit,final;

-,,î’, notează sunetul â, î.

Grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, pot nota unu sau două sunete, în diferite situații:

1. Ele reprezintă un singur sunet, dacă în aceeași silabă mai există o vocală: cea-pă ( 5 litere și 4 sunete);
gea-că ( 5 litere și 4 sunete) ghea-tă ( 6 litere și 4 sunete);

2. Ele reprezintă două sunete, dacă formează singure silaba sau dacă sunt urmate de o consoană: u-re-
che ( 6 litere și 5 sunete), ger ( 3 litere și 3 sunete)

La sfârșitul unui cuvânt, după consoană, apare, uneori un –i- șoptit, care nu este vocală, dar nici
semivocală (grădini, bani, azi, ierni, motani, zori, nori, păsări, pomi).

Literele ajutătoare nu sunt sunete (nu au valoare fonetică)

Despărțirea în silabe

REGULI

A. Când o consoană este așezată între vocale, despărțirea se face înaintea consoanei: a-pă, fi-re, lu-nă

OBSERVAȚIE:

Vocalele dintr-un diftong sau triftong nu pot face parte din silabe diferite: mai-că, doi-nă, le-oai-că, cre-
ioa-ne

Grupurile de litere ch, gh urmate de e sau i notează o singură consoană: u-re-che, ve-ghe

Litera x notează două sunete, fie cs, fie gz, și se desparte astfel:

v-x-v → despărțirea se face după prima consoană (regula A): e-xa-men, e-xem-plu, ta-xi-me-tru

v-x-c → despărțirea se face între cele două consoane (regula B): ex-ca-va-tor, ex-cep-ți-e, ex-ma-tri-cu-
lat

B. În cazul grupurilor de două consoane așezate între vocale, despărțirea se face între cele două
consoane: mul-te, un-gher, mun-te, tic-sit

Regula se aplică și în cazul grupurilor de consoane care încep cu -s sau -ș

Ex: as-cult, a-do-les-cent, bis-cu-it, bis-tu-riu, mus-ta-ță, as-tăzi, tris-te-țe, sus-pi-na, as-trin-gent, lo-cu-
ieș-te, băr-bă-teș-te

OBSERVAȚIE:

Despărțirea se face înaintea întregului grup de consoane, dacă prima consoană este b, c, d, f, g, h, p, t, v,
iar a doua este l sau r: a-flu, a-cru, li-tru, o-blon, a-gro-nom, su-plu, pa-tru, co-vrig, ca-dru

Dacă prima consoană din grup este l sau r, despărțirea se face între cele două consoane din grup: al–bă,
soar–tă, gâr–lă|
C. În cazul grupurilor de trei sau mai multe consoane, așezate între vocale, despărțirea se face între
prima și a doua consoană a grupului: în–gri-jit, prin–tre, cin–ste, mon–stru, con–struc-tor

OBSERVAȚIE În cazul grupurilor lpt, mpt, ncș, nct, ncț, ndv, rct, rtf, stm, despărțirea se face între a doua
și a treia consoană → lp-t, mp-t, nc-s, nc-t, nc-ț, nd-v, rc-t, rt-f, st-m

sculp-tor, somp-tu-os, linc-șii, punc-taj, con-junc-ți-e, sand-viș, arc-tic, jert-fă, ast-ma-tic

la fel și cuvintele: ast-fel, alt-ce-va, fi-ind-că

D. În cazul grupurilor din două vocale în hiat, despărțirea se face între cele două vocale

Ex: a-ici, i-de-al, li-ce-e, u-ri-aș, fi-in-ță, a-fec-tu-os, con-ti-nu-ă

OBSERVAȚIE Când o vocală este urmată de un diftong sau triftong, despărțirea se face înaintea

– diftongului: a-ce-ea, ro-ua, no-uă, a -cua-re-lă, lin-gual, des-cua-ma

– triftongului: vo-iau, su-iai

Numeralele ordinale al doilea și al treilea se despart corect: doi-lea și trei-lea

Cuvintele casierie și igienă se despart corect ca-si-e-ri-e și i-gi-e–nă.

Alte cuvinte cu vocale în hiat care creează dificultăți la despărțirea în silabe sunt:

a-com-pa-ni-a im-per-me-a-bil so-ci-e-ta-te

coa-fa con-do-le-a-nțe su-fi-ci-ent

ac-cen-tu-a co-ti-di-an pri-o-ri-ta-te

a-pla-u-da co-mer-ci-ant cu-ri-o-zi-ta-te

ca-u-ză me-mo-ri-al in-ten-ți-o-nat

con-ta-gi-os di-ur-nă pne-u-mo-ni-e

de-fec-tu-os a-cu-i-ta-te san-gu-in

e-cu-a-tor e-cu-a-ți-e ple-u-ră

E. În cazul cuvintelor derivate cu prefixe și sufixe, despărțirea se face ținând cont de elementele
alcătuitoare.

Prefixul se desparte de cuvântul de bază indiferent dacă este urmat de consoană sau de vocală.

dez-e-chi-li-bru, ne-sta-bil, in-e-gal, de-scri-e, dez-or-do-nat

vocale:

aeiouăâî

Acestea sunt vocalele, ne putem da seama de care este vocala sau semivocala intr-un cuvant, astfel:

1. despartim cuvantul respectiv in silabe

ex: Ploa-ie

2. vedem care vocala se poate prelungi la pronuntare, in fiecare silaba

ex: Ploaaaaa-ieeee

3. atunci, in cuvantul ploaie, in prima silaba semivocala este "o" si vocala "a", iar in a doua silaba,
semivocala este "i" si vocala este "e"

Sper ca ai inteles la ce m-am referit, daca nu, comenteaza la raspuns cu "nu am inteles" si iti voi explica
din nou