Circuite electrice în regim deformant

4.CIRCUITE ELECTRICE ÎN
REGIM DEFORMANT

4.1. SURSE ALE REGIMULUI DEFORMANT

4.1.1. GENERALIT I

Elementele componente ale unui sistem energetic sunt concepute s

func ioneze în regim armonic sinusoidal, cu frecven a fundamental nominal ,
stabilit prin reglement rile tehnice ale rii respective.
Regimul deformant este acela care se întâlne te mai mult în practic . El se
datore te func ion rii în re elele de curent alternativ a aparatelor deformante i care
sunt constituite în general din elementele neliniare din re ea.
Semnalele electrice periodice nesinusoidale (deformate) sunt cauzate de:
- generatoarele rotative, care nu produc tensiuni de form perfect sinusoidal ,
- func ionarea în re elele de c.a. a aparatelor deformante i care sunt constituite
în general de elementele neliniare din re ea (consumatori de putere relativ mare,
având caracteristici neliniare: transformatoarele cu miezuri saturate, instala iile de
redresare, cuptoarele cu arc electric, etc.).
Chiar dac tensiunile electromotoare ale generatoarelor din centrale electrice
sunt presupuse sinusoidale, elementele neliniare deformeaz curen ii i produc
astfel c deri de tensiune periodice nesinusoidale, de aceea se numesc elemente
deformante de circuit. Ca urmare a acestui fapt, în re elele cu elemente neliniare
tensiunile de alimentare ale consumatorilor (elemente liniare sau neliniare) sunt
periodice nesinusoidale.
Prezen a surselor poluante în sistemul electric determin apari ia i propagarea
în re elele electrice a unor semnale periodice sau neperiodice de curent sau
tensiune.
În func ie de rangul armonicii, definit ca raport între frecven a armonicii i cea
fundamental , curbele de tensiune sau de curent produse de sursele poluante pot fi:
- armonice, dac rangul lor este un num r întreg;
- subarmonice, dac rangul lor este subunitar;
- interarmonice, dac rangul lor este diferit de un multiplu întreg al frecven ei
fundamentale.
În practic , domeniul de frecven al surselor poluante armonic este de la
câ iva her i la aproape 10 kHz.

1
CIRCUITE ELECTRICE

Prin frecven a lor de apari ie i amplitudinea lor în raport cu amplitudinea

fundamental , curbele de tensiune sau de curent armonice prezint cea mai mare
importan în sistemul electric.
Deformarea regimului sinusoidal în re elele electrice de curent alternativ se
produce datorit urm toarelor cauze:
- tensiunea surselor de energie electric din SEN este periodic nesinusoidal ,
nefiind perfect sinusoidal ; considerând re eaua liniar atunci apar i curen i
armonici;
- caracteristicile neliniare ale elementelor de re ea;
- natura consumatorilor racorda i la re ea, .a.
Deci, pentru a exista regim deformant este necesar ca un semnal aplicat re elei
s fie periodic nesinusoidal sau ca cel pu in unul din parametrii re elei s fie neliniar.
De i se poate admite c generatoarele furnizeaz energia electric sub tensiuni
electromotoare de form sinusoidal existen a în sistem a consumatorilor neliniari
produce deformarea puternic a curen ilor care circul prin re elele de alimentare.
Datorit circula iei curen ilor deforma i, tensiunile electrice în diferite puncte ale
re elelor vor fi deformate (periodice nesinusoidale) ca urmare a c derilor de tensiune
produse de curen ii periodici nesinusoidali pe impedan ele corespunz toare ale
re elelor.
Pe de alt parte, consumatori cu caracteristic liniar de func ionare, cum ar fi
condensatorii, func ionând într-o re ea cu tensiune periodic nesinusoidal ,
contribuie la amplificarea acestui regim.
O serie de consumatori a c ror pondere este în continu cre tere au o caracteristic
neliniar de func ionare, cu nesimetrii de înc rcare, cu varia ii de sarcin în ocuri,
ceea ce îi transform în adev ra i poluan i pentru re elele electrice generând
armonici de curent i tensiune.
Din aceast categorie fac parte cuptoarele electrice cu arc, instala iile de
sudare, ac ion rile cu tiristoare, redresoarele comandate, mutatoarele monofazate
sau trifazate, transformatoarele electrice, liniile de transport supratensionate prin
efectul corona etc., care introduc în re ea un regim deformant.
S-a constatat c func ionarea re elelor în regim deformant are drept cauz
principal , pe lâng transformarea energiei electromagnetice în alt form de
energie, prezen a acestor receptori neliniari de mare putere, circula ia armonicelor în
re ele fiind analog unei polu ri a re elelor prin armonice.
Prezen a regimului deformant este legat de particularit ile constructive i
func ionale ale elementelor sistemului electroenergetic i se manifest prin
deformarea tensiunii i/sau de curentului.
Ca urmare a deform rii curen ilor i tensiunilor din re eaua electric , puterile
electrice globale active i reactive, rezult din suprapunerea unor componente
armonice de diverse ranguri, corespunz toare armonicilor de curent i tensiune. Este
cunoscut faptul c într-o re ea electric liniar , activ , care alimenteaz receptori
liniari i neliniari, puterile active i reactive se conserv atât pe armonici cât i global.
Instala iile în care se realizeaz convertirea energiei electrice de 50 Hz în
energie electric de al i parametri sau în alt form de energie au în general un
caracter neliniar. Aceast neliniaritate se manifest prin modificarea legii de varia ie
în timp a curentului fa de legea de varia ie în timp a tensiunii de alimentare.
Astfel de instala ii sunt:
2
 Circuite electrice în regim deformant

- convertoarele statice de putere (mutatoarele), care pot func iona în regim de

redresor sau invertor;
- convertoarele electrotermice, care convertesc energia electric în energie termic .
Aceste instala ii sunt astfel realizate în prezent încât furnizeaz consumatorului
deformant nu numai tipul nou de energie, ci i energie electric cu diver i parametri
de care acesta nu are nevoie i în consecin o refuleaz spre re eaua de
alimentare, comportându-se fa de aceasta ca un generator de curen i de diverse
frecven e.
În raport de frecven a tensiunii electrice, ace ti curen i pot fi armonici i/sau
nearmonici. Cercet rile au ar tat c ponderea o de in curen ii armonici.
Dac construc ia echipamentului electric prin care se realizeaz alimentarea
consumatorului deformant permite circula ia curen ilor armonici, atunci la bornele
acestui echipament vor ap rea c deri de tensiune armonice astfel încât fiecare
curent armonic i tensiunea armonic de rang corespunz tor se vor combina spre a
da energie electric armonic .
Prezen a energiei electrice armonice în re ea duce la alterarea energiei
electrice de 50 Hz, fapt eviden iat prin deformarea formei sinusoidale a tensiunii
electrice i în consecin trecerea sistemului electroenergetic de la func ionarea în
regim sinusoidal la func ionarea în regim deformant.
Energia electric armonic se propag în re ea, fiind aplicat la bornele tuturor
echipamentelor electrice de la produc tor, transportor-distribuitor i consumatori,
f r a fi necesar func ionarea acestora, deci ea va reprezenta o perturba ie.
Prin structura sa, calea ferat electrificat , produce în re eaua de alimentare
nesimetrii de tensiune i curent, iar mutatoarele de pe locomotive conduc la apari ia
în sistemul de alimentare a armonicelor de tensiune i de curent, introducând astfel
regimuri deformante, atât în re elele de transport i distribu ie a energiei electrice,
precum i în instala iile serviciilor interne ale locomotivelor, forma curentului
consumat de montajele redresoare (armonicele) depinzând de montajul
redresoarelor. În acest fel, în raport cu sistemul electroenergetic, calea ferat
electrificat reprezint un important consumator nesimetric i deformant.
Reac ia re elei electrice, în punctul de racord al redresoarelor se caracterizeaz
prin: varia ia tensiunii, dezechilibru de curen i, deformarea tensiunii, varia ia
frecven ei, dispari ia instantanee par ial sau total a fazelor (întrerupere i
restabilire), propagarea perturba iilor de înalt frecven .
Comuta ia cauzeaz asupra tensiunii re elei de alimentare, ciupituri i ciocuri
(datorate scurtcircuitelor temporare) i produce varia ia defazajului i puterii
reactive. Într-un punct oarecare, amplitudinea unei ciupituri depinde de raportul
(inductan total pe faz )/(inductan în amonte pe faz ). Oscila iile de înalt
frecven provocate de comuta ii, sunt salturi bru te de tensiune care intervin la
începutul i mai ales la sfâr itul comuta iei. Pentru unele moduri de cuplaj aparent
simetrice, asimetria comuta iei poate conduce la apari ia unor armonice a c ror
valoare teoretic ar trebui s fie nul .
De asemenea, se tie c func ionarea cu un grad mare de compensare
amplific fenomenele deformante cauzate de consumatorii deforman i.
În concluzie, sursele poluante din cadrul sistemului energetic apar la
func ionarea urm toarelor categorii principale de instala ii:

3
CIRCUITE ELECTRICE

- instala ii electrice i electronice cu caracteristici neliniare (mutatoare, instala ii de

electroliz , cuptoare cu arc electric etc.);
- generatoare i elemente de transfer care, prin construc ia lor, nu realizeaz
semnale de ie ire de form perfect sinusoidal (ma ini sincrone, transformatoare
de putere etc.);
- componente ale circuitului electric care func ioneaz în regimuri anormale (ma ini
electrice i transformatoare în suprasarcin , desc rcarea corona pe liniile electrice
aeriene etc.).
În ceea ce prive te gradul de deformare a tensiunii i curentului se poate releva
i influen a elementelor reactive de circuit (bobine, condensatori) asupra semnalelor
ce intervin (tensiuni, curen i) într-un regim deformant. Elementele reactive de circuit
se comport în mod diferit, producând deformarea mai pronun at a unora dintre
semnale în raport cu celelalte. inând seama de acest fapt, dup o clasificare f cut
de prof. C. Budeanu (1886-1959), elementele de circuit care produc regimul
deformant se clasific în:
- elemente deformante de categoria I (elementele cu caracteristici neliniare), care
sunt cauza ini ial – i singura dealtfel – a producerii regimului deformant; fiind
alimentate cu tensiuni sau curen i riguros sinusoidali, produc fenomene
deformante. În aceast categorie se claseaz mutatoarele (supape mecanice, cu
vapori de mercur etc.), reactan e cu miez de fier (transformatoare, bobine de oc
etc.), alternatoarele industriale a c ror curb de tensiune nu este sinusoidal ,
cuptoare cu arc, linii electrice de înalt tensiune;
- elemente deformante de categoria II (elementele reactive liniare), care nu dau
na tere regimului deformant dar care, fiind alimentate cu curen i deforman i,
amplific aceast deforma ie: elemente reactive liniare care produc distorsiuni mai
pronun ate a unor semnal în raport cu celelalte (baterii de condensatori, linii
electrice de transmitere a energiei electrice, aeriene sau subterane etc).
Re elele electrice moderne comport în construc ia lor un num r destul de
mare de elemente deformante de clas I sau II. Într-adev r, nu se poate concepe o
re ea modern f r transformatoare, al c ror fier este adesea saturat; de asemenea,
alimentarea tramvaielor i c ilor ferate electrice, func ionând în curent continuu, se
face azi, din ce în ce mai mult, cu ajutorul mutatoarelor; în sfâr it re elele, care în
majoritatea cazurilor sunt constituite din cabluri subterane, formeaz de asemenea
un aparat deformant.
Rezult c în acestea re ele vor ap rea întotdeauna fenomene deformante.
În tabelul 4.1 sunt prezentate câteva dintre cele mai importante surse poluante
din sistemul energetic, rangul i amplitudinea armonicilor generate.
În func ie de caracteristicile lor, pot fi considerate ca surse de curent sau ca
surse de tensiune. Datorit conexiunilor cu sistemul energetic, armonicile produse se
propag în re eaua electric dând na tere în unele cazuri la fenomene de rezonan .
Suprapunerea armonicilor peste curbele de tensiune sau curent cu frecven a
fundamental conduce la deformarea acestora cu men inerea perioadei (fig.4.1),
acest regim de func ionare a unui sistem electric cu curbe ale curentului sau tensiunii
periodice nesinusoidale fiind regimul deformant.

4

Surse poluante în sistemul energetic
Sursa poluant
Redresoare monofazate comandate
sau semicomandate, dubl alternan
cu sarcin rezistiv sau curent practic
continuu la ie irea din redresor
precum i în cazul montajelor cu
tiristori în antiparalel cu sarcin
rezistiv
Redresoare monofazate, simpl
alternan , cu sarcin rezistiv sau
curent practic continuu la ie ire
Redresoare hexafazate, dodecafazate,
cu p faze
Instala ii cu redresoare disimetrice,
pun i de redresare mixte, echipate cu
diode i tiristori
Ma ini de sp lat cu program
Televizoare color
Circuite electrice în regim deformant
Tabelul 4.1
Rangul armonicilor i
amplitudinile acestora
- armonici de rang impar;
- amplitudinea armonicilor descre te odat cu
cre terea rangului armonicii;
- pentru unele valori ale unghiului de întârziere la
comanda tiristorilor în cazul redresoarelor
comandate sau semicomandate, dispar unele
dintre armonicile impare.
- armonici de rang par i impar;
- amplitudinea armonicilor scade odat cu
cre terea rangului lor.
- armonici de rang n=k⋅p±1 (k=1,2,3,…);
- amplitudinea armonicilor scade odat cu rangul
I
armonicii dup rela ia aproximativ I n = 11, 2 ,
n
unde I1 este amplitudinea fundamentalei, iar n
este rangul armonicii.
- armonici pare i impare;
- amplitudinea armonicii 3 sub 15% din
amplitudinea fundamentalei;
- descre terea rapid a amplitudinii armonicilor
la cre terea rangului acestora;
- apari ia armonicilor pare în cazul tuburilor cu
desc rc ri în vapori metalici, pe durata
înc lzirii.
- armonici impare;
- amplitudine descresc toare cu cre terea rangului
acestora;
Sisteme utilizând redresarea ambelor alternan e:
- armonici impare;
- amplitudinea armonicii 3 de curent poate atinge
80% din amplitudinea curentului electric pe
fundamental ;
- amplitudinea armonicilor scade cu cre terea
rangului acestora;
Sisteme utilizând redresarea unei singure alternan e:
- armonici de rang par i impar;
- amplitudinea armonicii 2 de curent sub 45% din
amplitudinea curentului electric pe fundamental ;
- amplitudinea armonicilor scade cu cre terea
rangului acestora.
5
CIRCUITE ELECTRICE

Cuptoare cu arc electric (pe durata - armonici de rang par i impar;

topirii) - amplitudinea armonicii 2 de curent, ≈5% din
curentul electric pe fundamental ;
- amplitudinea armonicilor scade cu cre terea
rangului acestora.
Compensatoare statice la cuptoarele - armonici de rang 5,7,11,13…
cu arc electric - amplitudinea armonicii 5 de curent sub 20% din
amplitudinea curentului electric pe
fundamental ;
- amplitudinea armonicilor scade cu cre terea
rangului acestora.
Locomotive electrice monofazate cu - armonice impare;
redresoare - amplitudinea armonicii 3 de curent sub 20% din
amplitudinea curentului electric pe fundamental ;
- amplitudinea armonicilor scade cu cre terea
rangului acestora.

f(t)

fundamentala

f(t)
armonica 3 armonica 5
π
O ωt
2π
ϕ9/9=30o armonica 7
ϕ7/7=45o armonica 9
ϕ5/5=60o
ϕ3/3=75o

ϕf =300o
Figura 4.1
Curb deformat determinat de suprapunerea curbelor corespunz toare
armonicilor peste curba de frecven fundamental

Analiza dezvolt rii surselor poluante, în ara noastr , datorit marilor

consumatori industriali i transporturilor electrificate, în perioada 1966-1990, pune în
eviden o rat ridicat de cre tere a acestora, datorit atât dezvolt rii unor ramuri
industriale cât i moderniz rii tehnologiilor, introducerii automatiz rilor i reglajelor cu
mutatoare de putere pe scar larg . Cre terea nivelului de poluare cu armonici a
sistemului electric impune un studiu sistematic în vederea stabilirii metodelor de
depistare, m surare, analiz i adoptare a unor m suri pentru limitarea influen elor
6
 Circuite electrice în regim deformant

negative asupra func ion rii sistemului. În dezvoltarea sistemului energetic urmeaz
a se stabili o strategie de coordonare antipoluant , pentru a corela interac iunile
dintre distorsiunile armonice i echipamentele din re eaua electric din punctul de
vedere economic i tehnic, inând seama de aspectul statistic al polu rii armonice.
De asemenea, pe baza studiilor efectuate este necesar a preciza limitele i
toleran ele admise pentru nivelul de poluare cu armonici, pentru diferite condi ii de
func ionare ale consumatorilor industriali i în func ie de tipul receptorilor din zon .
Din acest punct de vedere sunt receptori electrici sau electronici care manifest
sensibilitate la efectele instantanee sau de scurt durat (electronic de putere,
relee de protec ie etc.) i receptori sensibili la efectele cumulative ale polu rii
armonice (condensatori, ma ini electrice, conductori izola i etc.).
În scopul limit rii polu rii armonice a re elelor electrice, au fost elaborate
recomand ri care, fie sunt cuprinse în normele de fabrica ie a echipamentului, fie se
refer la perturba iile introduse de echipament la alimentarea acestuia din re eaua
electric .
Recomand rile pot ap rea sub urm toarele forme:
- tensiuni armonice admisibile pe barele de alimentare;
- curen i armonici admisibili;
- putere perturbatoare admisibil ;
- influen e admisibile asupra convorbirilor telefonice.
Criteriul tensiunilor armonice admisibile permite compararea caracteristicilor
poluante ale re elei cu cele ale consumatorului. Acest criteriu nu caracterizeaz
numai consumatorul perturbator, nivelul tensiunilor armonice depinzând atât de
curentul armonic determinat de consumator cât i de impedan a intern a re elei la
care este racordat consumatorul.
Criteriul curen ilor armonici permite evaluarea mai corect a pierderilor
suplimentare în re eaua electric de alimentare dar nu permite evaluarea direct a
influen elor asupra unor receptori sensibili la armonicile de tensiune i racordate la
aceea i bar de alimentare cu consumatorul neliniar.
Criteriul puterii perturbatoare este pu in utilizat i, în general, apar dificult i de
evaluare exact , mai ales în re ele trifazate nesimetrice.
Criteriul influen elor admisibile asupra convorbirilor telefonice este utilizat în
special în rile anglo-saxone i ine cont de perturbarea liniilor telefonice de c tre
liniile electrice aeriene prin care circul curen i armonici i sunt plasate paralel cu
acestea.
În ceea ce prive te forma de varia ie în timp a semnaleor tensiune i curent pot
ap rea urm toarele situa ii – tipuri de regim deformant – , fiecare dintre acestea
corespunzând unui regim distinct de func ionare:
1. Tensiunea generatorului este sinusoidal , receptorul practic liniar, deci curentul
electric rezult sinusoidal. În acest caz, regimul de func ionare este sinusoidal.
2. Tensiunea generatorului este periodic nesinusoidal , receptorul practic liniar
inductiv. Curentul electric rezult practic sinusoidal. Se consider c acest regim
este de tip UD (regim de tensiune periodic nesinusoidal ). Regimul deformant de
tip UD apare, în mod uzual, la alimentarea receptorilor de la convertizoare de
frecven . Un regim asem n tor poate s apar în laborator, de exemplu la
verificarea contoarelor, când se alimenteaz circuitele de tensiune i de curent
7
CIRCUITE ELECTRICE

electric de la surse separate (armonicile de tensiune apar la alimentarea

electromagnetului de tensiune de la un defazor sau de la un transformator
supraînc rcat).
3. Tensiunea generatorului este sinusoidal , receptorul este neliniar (deformant), iar
curentul electric rezult periodic nesinusoidal, cu un coeficient de distorsiune
determinat de neliniaritatea receptorului. Rezult un regim deformant de tip ID
(regim de curent electric periodic nesinusoidal). De i tensiunea la bornele
generatorului este sinusoidal , tensiunea la bornele receptorului poate fi periodic
nesinusoidal , datorit c derii de tensiune pe linia de alimentare. Regimul
deformant de tip ID este cel mai important în practic .
4. Tensiunea generatorului este periodic nesinusoidal , receptorul este neliniar
(deformant) i deci curentul electric este periodic nesinusoidal, cu un coeficient de
distorsiune determinat atât de distorsiunea tensiunii generatorului, cât i de
neliniaritatea receptorului. Regimul se consider c este de tip UID (regim cu
tensiune periodic nesinusoidal i curent electric periodic nesinusoidal).
Pentru fiecare dintre cele patru regimuri, componentele unui circuit prezint
aspecte specifice, din punctul de vedere al func ion rii.

4.1.2. CUNOA TEREA CONSUMATORILOR DEFORMAN I

PE TIPURI DE CONSUMATORI

4.1.2.1. ELEMENTE NELINIARE DE CIRCUIT

În re elele electrice pot exista elemente de circuit neliniare, care produc
distorsionarea (deformarea) tensiunii i curentului. Rezolvarea problemelor de regim
deformant se face prin luarea în considerare a tuturor elementelor de circuit
neliniare. Ecua iile diferen iale pentru studiul circuitelor electrice neliniare de curent
alternativ se ob in cu ajutorul celor dou teoreme ale lui Kirchhoff. Fie un circuit
neliniar care satisface teorema a II-a a lui Kirchhoff, care poate fi scris sub forma
general :
d[Li (t )] 1
e(t ) = Ri (t ) + + i (t )dt + u (t ) (4.1)
dt C
d[Li (t )]
unde în suma au fost cuprinse atât for ele electromotoare de induc ie proprie
dt
cât i acelea de induc ie mutual . Pentru a exista regim deformant este necesar ca
cel pu in unul din parametrii re elei s nu fie liniar, sau semnalul aplicat re elei
(tensiunea în punctul de racord) s fie periodic nesinusoidal.
Într-adev r, s consider m un circuit neliniar, care satisface ecua ia (4.1) i a
c rei solu ie este de forma
i (t ) = f [u (t )] (4.2)
u fiind tensiunea perfect sinusoidal aplicat circuitului. Pentru a g si forma
curentului i, s dezvolt m în serie rela ia (4.2) folosind dezvoltarea în serie Taylor; se
ob ine

8
 Circuite electrice în regim deformant

di (t ) d2 i (t )
i (t ) = i 0 (t ) + [u (t ) − u0 (t )] + 1 [u (t ) − u0 (t )]2 + ... +
du (t ) 0
2! du 2 (t ) 0
(4.3)
1 d i (t )n
+ [u (t ) − u0 (t )]n + ...
n! du n (t ) 0

în care diversele derivate ale lui i(t) sunt luate pentru u (t ) = u0 (t ) ; dintre acestea,
di (t )
coeficientul al termenului de gradul I are dimensiunile unei admitan e.
du (t ) 0
Este evident c , pentru u (t ) = u0 (t ) , avem i (t ) = i 0 (t ) ; dac u0(t) este pozitiv,
cum elementul considerat este receptor, atunci puterea u0(t)i0(t) trebuie s fie
pozitiv i deci i0(t) trebuie s fie i el pozitiv.
S presupunem acum c tensiunea de alimentare a elementului este perfect
sinusoidal , de forma
u (t ) = 2U ⋅ cos ωt (4.4)
Introducând aceast valoare în rela ia (4.3) rezult

di (t ) 1 d2 i (t )
i (t ) = i 0 (t ) +
du (t )
( 2U ⋅ cos ωt − u0 + ) 2! du 2 (t )
( 2U ⋅ cos ωt − u0 )2
+ ... (4.5)
0 0

Dar
1
cos 2 ωt = (cos 2ωt + 1)
2
1
cos 3 ωt = (cos 3ωt + 3 cos ωt )
4
...........................
Înlocuind aceste valori în rela ia (4.5) se ob ine
i (t ) = I 0 + 2I1 ⋅ cos ωt + 2I 2 ⋅ cos 2ωt + 2I3 ⋅ cos 3ωt + ... (4.6)
în care:
di (t ) 1 d2 i (t )
I 0 = i 0 (t ) −
du (t ) 0
u0 (t ) +
2! du 2 (t )
u02 (t ) +
1
2
( 2U −)
0

1 d3 i (t )
−
3! du 3 (t )
3
2
( )
2U u0 (t ) + u03 (t ) + ...
2
(4.7)
0

di (t ) 1 d2 i (t )
I1 =
1
2 du (t )
( 2U − ) 2! du 2 (t ) 0
2u0 (t ) 2U ( )
2
+
0

9
CIRCUITE ELECTRICE

1 d3 i (t )
+
3! du 3 (t )
3
4
( 2U ) 3
( )
+ 3 2U u02 (t ) + ...
0

1 d2 i (t ) 1 d3 i (t )
I2 =
1
2 2! du 2 (t )
1
2
( 2U )
2
−
3! du 3 (t )
3
2
( )
2U u0 (t ) + ...
2

0 0

1 d3 i (t )
I3 =
1
2 3! du 3 (t )
1
4
( 2U )
3
+ ...
0

În consecin , dac un element neliniar sau un circuit care con ine elemente
neliniare este alimentat cu o tensiune perfect sinusoidal , curentul care rezult în
circuit este periodic nesinusoidal.
Un ra ionament analog, pornind îns de dezvoltarea lui u în func ie de i,
conduce la rezultatul c tensiunea la bornele unui element neliniar alimentat cu un
curent perfect sinusoidal, este periodic nesinusoidal .
Elementele neliniare de circuit prezint parametrii neliniari cum sunt: rezistori
neliniari, bobine neliniare i condensatori neliniari.

4.1.2.2. BOBINA CU MIEZ DE FIER ÎN REGIM DEFORMANT

a. Bobina cu miez de fier alimentat cu o tensiune periodic sinusoidal

S consider m în continuare o bobin cu miez de fier alimentat cu o tensiune
periodic sinusoidal . Raportul dintre flux i curent nu mai este constant, chiar dac
fierul nu este saturat. Într-adev r, din cauza fenomenului de histerezis, acest raport
este diferit pentru valorile cresc toare i descresc toare ale curentului. Leg tura
dintre flux i curentul de magnetizare, oricare ar fi starea de magnetizare a fierului,
este dat de rela ia
Nϕ(t ) = Li (t ) , (4.8)
din care rezult
Nϕ(t )
L= . (4.9)
i (t )
Dac varia ia fluxului în raport cu curentul de magnetizare nu este liniar ,
inductan a L nu mai este o constant i bobina respectiv este un aparat deformant.
Fie o bobin cu miez de fier, al c rei miez se presupune a fi format din tole
sub iri, bine izolate între ele, încât curen ii Foucault s fie complet evita i. Fie µ
permeabilitatea fierului. Rela ia dintre fluxul ϕ i curentul i nu este liniar , ci are o
form oarecare corespunzând curbei de magnetizare a fierului. Pe por iunea
rectilinie a caracteristicii de magnetizare, i neglijând fenomenele de histerezis, se
poate scrie Nϕ(t ) = Li (t ) , i dac fluxul este periodic sinusoidal, atunci i curentul
respectiv este periodic sinusoidal i în faz cu fluxul.
Pentru por iunea neliniar din caracteristic , ecua ia general de func ionare a
bobinei se poate scrie

10
 Circuite electrice în regim deformant

dϕ(t )
u (t ) = Ri (t ) + N , (4.10)
dt
N fiind num rul de spire i ϕ fluxul produs.
Neglijând c derea de tensiune ohmic Ri(t) fa de for a electromotoare de
induc ie, i dac se alimenteaz bobina cu o tensiune periodic sinusoidal
u (t ) = U ⋅ sin ωt ,
atunci fluxul c utat este dat de rela ia
u (t ) 2U
dϕ(t ) = dt = ⋅ sin ωt dt , (4.11)
N N
de unde,
t
2U 2U 2U π
ϕ(t ) = sin ωt dt = − ⋅ cos ωt = ⋅ sin ωt − . (4.12)
N 0 Nω N 2

Rezult c , dac tensiunea aplicat bobinei cu miez de fier este periodic

π
sinusoidal , fluxul rezultant este i el periodic sinusoidal, îns este defazat cu în
2
urma tensiunii.
Pentru a g si forma curentului de magnetizare, întrucât nu se cunoa te ecua ia
curbei de magnetizare
ϕ( ) = f [i (t )] ,
ϕ
se va proceda pe cale grafic . Se
e face la început ipoteza c ciclul
ϕ histerezis este redus la zero, ceea
ce este tot una cu a considera
A’ A’ A” i curba median a ciclului, care
i t coincide cu curba de magnetizare
A A a fierului.
Se construie te curba de
Figura 4.2
magnetizare dedus pe cale
Determinarea formei curentului de magnetizare experimental , curba tensiunii
aplicate i a fluxului rezultant
(fig.4.2). Fiec rei valori AA’ a fluxului îi corespunde o valoare OA a curentului.
Ducând aceast valoare pe ordonata punctului A’ de pe curba ϕ(t ) = f (t ) , se ob ine
punctul A” al curbei i (t ) = f (t ) . Procedând în acela i mod se ob ine curba c utat ,
T
care este simetric fa de ordonata punctului i în faz cu ϕ, dar care este
4
periodic nesinusoidal .
F când analiza armonic a acestei curbe, se va constata c semnalul pe care îl
reprezint con ine numai armonici impare în sinus i c dintre acestea, în afar de
armonica fundamental , armonica trei este foarte pronun at i în opozi ie cu

11
CIRCUITE ELECTRICE

armonica fundamental . Luând ca origine de faz ori-ginea de faz a fluxului,

ecua ia curbei curentului este
∞
π
i (t ) = 2I1 ⋅ sin ωt − 2I 3 ⋅ sin 3ωt + 2I 2n +1 ⋅ sin(2n + 1) ⋅ sin(2n + 1)ωt . (4.13)
n =2 2
Calculând puterea consumat în bobina cu miez de fier, în cazul în care s-a
presupus Ri (t ) = 0 , se ob ine
∞
π
P= U n I n cos ϕn = U1I1 cos = 0. (4.14)
n =0 2
Bobina absoarbe numai putere reactiv
π
Q = U1I1 ⋅ sin = U1I1 (4.15)
2
i puterea deformant
D = U1Id , (4.16)
tensiunea fiind perfect sinusoidal .
Fie acum cazul când ciclul de histerezis nu mai este neglijabil (fig.4.3). Curba
i (t ) = f (t ) se construie te în acela i mod. Se ob ine de data aceasta o curb periodic
nesinusoidal , care nu mai este simetric i nici în faz cu fluxul, îns maximul s u
este în acela i timp cu maximul fluxului. Valoarea maxim a curentului reprezentat
de aceast curb se poate determina prin calcul. Fie Im aceast valoare. Câmpul de
magnetizare este
ϕ NI m
Hm = , (4.17)
l
l fiind lungimea bobinei.
e ϕ
Induc ia Bm va fi
i
NI m
Bm = µ (4.18)
t l
O B i
Figura 4.3 i deci

Determinarea formei curentului de lBm

Im = . (4.19)
magnetizare în cazul când exist µN
fenomene de histerezis Induc ia maxim Bm
corespunde vârfului ciclului de histerezis iar µ este permeabilitatea magnetic a
materialului, definit pentru aceast valoare maxim .
Pentru calcule este util uneori a se determina sinusoida echivalent a
curentului de magnetizare.
În cazul când se neglijeaz fenomenul de histerezis, puterea activ absorbit
π
pe circuit este nul i unghiul de defazaj este ; curentul de magnetizare este în
2
faz cu fluxul i în cvadratur în urma tensiunii.
12
 Circuite electrice în regim deformant

În cazul când nu se neglijeaz fenomenul de histerezis, curentul de

magnetizare este defazat înaintea fluxului cu un unghi α, numit unghi de avans
π
histerezis. Rezult c defazajul curentului fa de tensiune este − α . Puterea
2
activ absorbit de circuit este
π
P = UI ⋅ cos − α = UI ⋅ sin α . (4.20)
2
Ea corespunde pierderilor în fier prin histerezis.
În cazul când c derea de tensiune Ri nu este neglijabil rezult c nici fluxul nu
mai este sinusoidal.
b. Bobina cu miez de fier alimentat cu un curent periodic sinusoidal
Fie acum cazul când alimentarea
R bobinei cu miez de fier se face cu un
220 V 2 secundar curent periodic perfect sinusoidal.
Aceasta se poate ob ine dac în
circuitul de alimentare se intercaleaz
Figura 4.4 un rezistor de rezisten foarte mare i
tensiunea alternatorului este suficient
Bobin cu miez de fier alimentat pentru a da în aceste condi ii curentul
cu curent sinusoidal de magnetizare (fig.4.4).
F când i în acest caz ipoteza c
ciclul de histerezis este nul, curba fluxului se determin
ϕ grafic în acela i mod ca i în cazul precedent (fig.4.5). Se
ob ine o curb turtit , a c rei analiz armonic arat c , în
afar de armonica fundamental , cuprinde o armonic de
rang 3 în faz cu aceasta, foarte pronun at ; ecua ia curbei
A’ fluxului poate fi scris
A ∞

O
i ϕ(t ) = Φ1 ⋅ sin ωt + Φ 3 ⋅ sin 3ωt + Φ 2n +1 ⋅ sin(2n + 1)ωt .(4.21)
A n =2
” ϕ
Cunoscând curba fluxului, se poate deduce curba
tensiunii la bornele bobinei primare, cu ajutorul rela iei
dϕ(t )
u (t ) = N .
dt
Aceast determinare se poate face analitic, dac se
cunoa te ecua ia (4.21) a fluxului, dedus prin analiza
t armonic sau grafic.
Figura 4.5 Presupunând c fluxul nu con ine decât armonica 3,
se g se te
Determinarea fluxului

13
CIRCUITE ELECTRICE

u (t ) = 2NωΦ1 ⋅ cos ωt + 3 2NωΦ 3 ⋅ cos 3ωt =

π π (4.22)
= 2U1 ⋅ sin ωt + + 2U 3 ⋅ sin 3ωt +
2 2
în care s-a notat
U1 = NωΦ 1 , i U 3 = 3NωΦ 3 ,
π
armonica fundamental a tensiunii fiind defazat cu înaintea armonicii
2
fundamentale a fluxului.
Luând ca origine de faz originea de faz a armonicii fundamentale a tensiunii,
π
ceea ce înseamn a defaza toate tensiunile cu unghiul − , se ob ine
2
π π π π
u(t ) = 2U1 ⋅ sin ωt + − + 2U3 ⋅ sin 3 ωt + − =
2 2 6 2
(4.23)
π
= 2U1 ⋅ sin ωt + 2U3 ⋅ sin 3 ωt − = 2U1 ⋅ sin ωt − 2U3 ⋅ sin 3ωt
3
adic , se ob ine o tensiune care are armonica de rang 3 în opozi ie. Curba aceasta
va avea acela i aspect ca i curba curentului din cazul precedent.
Pe cale grafic se ob ine, foarte
u,ϕ u or, acela i rezultat. Fie curba de flux
descompus în armonica de rang 3 în
faz (fig.4.6). Defazând armonica
ur π
ϕ1 fundamental cu unghiul − fa de
2
ϕ2 originea O i armonica de rang 3 cu
u1 π
unghiul − fa de aceea i origine, se
O 6
ωt
O ob ine, la alt scar , armonica
ϕ3 fundamental a tensiunii i armonica
π/2
u3 de rang 3 a acesteia în opozi ie fa de
armonica fundamental . Rezult
Figura 4.6 imediat c curba rezultant a tensiunii
Construc ia grafic a curbei tensiunii este o curb ascu it , asem n toare cu
la bornele bobinei cea a curentului în cazul precedent.
Dezvoltarea în serie Fourier a
func iei reprezentând aceast curb este de forma
∞
π
u (t ) = 2U1 ⋅ sin ωt − 2U 3 ⋅ sin 3ωt + 2U 2n +1 ⋅ sin(2n + 1) ⋅ sin(2n + 1)ωt . (4.24)
n=2 2

14
 Circuite electrice în regim deformant

4.1.2.3. ORIGINEA ARMONICILOR

a. Armonica de rang 3
Pare paradoxal c , aplicând unui circuit o tensiune periodic perfect
sinusoidal , curentul rezultant este periodic nesinusoial. Rezult c originea acestor
armonici nu este semnalul de tensiune i trebuie c utat în alt parte.
Fie un circuit (fig.4.7) alimentat de un generator care produce un semnal
perfect sinusoidal i care are ca utilizare o singur bobin cu miez de fier saturat. Se
presupune c în conductorii de leg tur , nu se produce nici un fenomen deformant.
Tensiunea generatorului
u g (t ) = 2U g ⋅ sin ωt , (4.25)

G ~ L aplicat înf ur rii bobinei cu fier, conform

teoremei lui Ohm, produce un curent
magnetizant ig perfect sinusoidal i defazat cu
π
Figura 4.7 în urm (fig.4.8), a c rui ecua ie este
2
Circuit electric cu bobin π
cu miez de fier saturat i g (t ) = 2I g ⋅ sin ωt − (4.26).
2
Conform celor ce preced, acesta
iµ d na tere unui flux în faz cu curentul
ig ig, dar a c rui curb este turtit . Se
presupune, pentru simplificarea
ug ϕ expunerii, c fluxului nu con ine decât
ϕ1 armonica de rang 3 în faz . Ecua ia sa
ϕ3 va fi deci de forma
ϕ t π π
ϕ(t ) = Φ1 ⋅ sin ωt − + Φ 3 ⋅ sin 3 ωt −
e3 2 2
i 3 , ϕ3 ’
ef
(4.27)
Figura 4.8
Fluxul periodic nesinusoidal
Mecanismul producerii armonicii induce în bobina cu fier o for
de rang 3 contraelectromotoare de induc ie dat
de rela ia
dϕ(t ) π 3π
e(t ) = −N = −NωΦ1 ⋅ cos ωt − − 3NωΦ 3 ⋅ cos 3ωt − =
dt 2 2 . (4.28)
= − 2E1 ⋅ sin ωt + 2E 3 ⋅ sin 3ωt
Armonica fundamental a acestei for e contraelectromotoare este în opozi ie cu
tensiunea ug(t) a generatorului, aceste dou tensiuni compensându-se. Armonica de

15
CIRCUITE ELECTRICE

rang 3 a acestei for e electromotoare produce în înf urarea bobinei cu fier un

π
curent de magnetizare de frecven tripl , defazat în urma ei cu unghiul .
6
π
i 3 (t ) = 2I 3 ⋅ sin 3 ωt − (4.29)
6
i care produce un flux în faz cu el
π
ϕ'3(t ) = Φ '3 ⋅ sin 3 ωt − . (4.30)
6
Acest flux este deci în opozi ie cu armonica de rang 3 a fluxului principal, pe
care o anuleaz .
Fluxul principal r mâne astfel perfect sinusoidal, în schimb curentul de
magnetizare va fi egal cu suma ig(t) + i3(t) a curen ilor, fiind astfel un curent periodic
nesinusoidal ascu it.
Rezultatul coincide astfel cu cele stabilite mai înainte.
Din cele ce preced rezult c alternatorul furnizeaz numai armonica
fundamental a curentului de magnetizare precum i curentul necesar pentru
acoperirea diverselor pierderi (neglijate în cazul ra ionamentului de fa ). Inductan a
î i produce singur armonicile de curent necesare propriei sale magnetiz ri;
înf urarea alternatorului face parte îns din circuitul în care circul acest curent
deformant. În acest mod o bobin cu miez de fier este un generator de regim
deformant, un aparat deformant de prima categorie.
Se poate vedea de aici i sensul de curgere a energiei. Energia activ i
reactiv circul de la surs c tre aparatul deformant, pe armonicile fundamentale, pe
când energia deformant circul de la aparatul deformant c tre surs pe armonici.
b. Armonica de rang 5 i urm toarele
În ra ionamentul precedent, s-a f cut aproxima ia c acest curent periodic
sinusoidal de armonic de rang 3 produce în circuit un flux sinusoidal de armonic
de rang 3, ceea ce este în contradic ie cu cele stabilite anterior. De fapt fluxul produs
de acest curent este un flux turtit, care poate fi descompus într-un flux sinusoidal de
armonic de rang 3 i un flux sinusoidal de armonic de rang 5 în opozi ie cu acesta.
Ra ionamentul se face la fel ca i pentru armonica 3 i se ajunge astfel, din
aproape în aproape, la g sirea originii tuturor armonicilor care compun semnalul de
curent.
c. Rolul general al satura iei fierului i al fenomenului de histerezis
Modul de generare a armonicilor de rang superior într-un circuit con inând o
bobin cu miez de fier saturat poate fi ar tat i pe o alt cale.
Fie o bobin de induc ie cu miez de fier, având o rezisten R i o inductan de
dispersie λ. Se alimenteaz aceast bobin cu o for electromotoare periodic e i
fie Nϕ(t) fluxul total produs de cele N spire ale bobinei; ecua ia de func ionare a
bobinei este

16
 Circuite electrice în regim deformant

di (t ) dϕ(t )
e(t ) = Ri (t ) + λ +N . (4.31)
dt dt
Curba de magnetizare a bobinei corespunde rela iei
Nϕ(t ) = f [i (t )] .
Dac nu ar fi existat satura ie sau histerezis, aceast curb ar fi fost dreapta
OA (fig.4.9), având coeficientul unghiular L, L fiind inductan a total a circuitului. Într-
un punct oarecare al caracteristicii reale, curentul poate fi descompus în dou p r i:
Nϕ(t )
o parte M 'M " = , corespunzând prelungirii dreptei OA i a doua M”M = J(t).
L
Curentul total va fi deci
Nϕ(t )
ϕ
Nϕ i (t ) = + J (t ) . (4.32)
L
A Ecua ia (4.31) poate fi deci, scris
di (t ) dJ (t )
e(t ) = Ri (t ) + (λ + L ) −L . (4.33)
M” dt dt
M’
M Dac fluxul sau curentul sunt periodici
sinusoidali, J(t) nu poate fi sinusoidal; totul se
petrece ca i cum satura ia fierului i fenomenul de
histerezis introduc în circuit o for
contraelectromotoare periodic nesinusoidal
O
dJ (t )
e'(t ) = −L , (4.34)
Figura 4.9 dt
Curba de magnetizare a fierului rezultat analog cu precedentul.

4.1.2.4. CONSUMATORI DEFORMAN I

a. Convertizoarele de frecven
Convertizoarele de frecven cel mai adesea utilizate fiind cele hexa- sau
dodecafazate, armonicile cele mai importante care apar în curent sunt:
K = np + 1, (4.35)
unde:
p reprezint num rul de impulsuri,
n – un num r întreg = 1,2,
k – rangul armonicii,
amplitudinile armonicilor raportate la amplitudinea armonicii fundamentale urmeaz
legea 1/k. Astfel, în cadrul unui convertor hexafazat necomandat, armonicile
preponderente care apar i ponderea lor sunt:
K 1 5 7 11 13
Ik/I1 1,000 0,200 0,143 0,091 0,077

17
CIRCUITE ELECTRICE

unde:
conduc ia 5 1 1 3 3 5 5 1 1
Ik este amplitudinea armonicii de
diodelor 4 4 6 6 2 2 4 4 6
rang k a curentului;
ur0 us0 ut0 I1 – amplitudinea armonicii
u fundamentale a curentului.
În cazul convertizoarelor comandate
aceste valori sunt mai reduse, în func ie
tensiuni de unghiul de comand i de reactan a
secundare transformatorului de alimentare. Din
punctul de vedere al factorului de putere,
acesta variaz în limite destul de largi, în
i func ie de consumator i de
transformatorul de alimentare, putând lua
valori între 0,5 i 0,95.
curent linie
secundar b. Redresorul
Acesta este, conform clasific rii din
u PE 143, element deformant din categoria
I, deoarece dioda (comandat sau nu),
este un element neliniar.
tensiuni Schema de principiu a instala iei de
primare redresare i formele curbelor tensiunilor i
curen ilor sunt prezentate în fig.4.10.
Datele prezentate sunt determinate
în ipoteza prezen ei elementelor ideale de
uR0 uS0 uT0 circuit (transformator i diode).
M sur torile efectuate în punctele de
alimentare ale tramvaiului i troleibuzului
2 4 6 (care folosesc astfel de instala ii de
O redresare) confirm rezultatele ob inute
2 pe schema cu elemente ideale de circuit.
R
Trac iunea electric folose te, de
schema de S
2 asemenea, elemente de redresare,
principiu
T montate pe locomotive. Faptul c
redresorul instalat este monofazat, c
1 3 5 între punctul de mas i redresor se afl
Figura 4.10 un transformator de putere face ca
semnalele curen ilor i tensiunilor s
Redresorul difere fa de cazul anterior.
c. Mutatorul
Fie punctul de conexiune comun al unei re ele electrice trifazate cu un mutator.
Mutatorul alimentat cu un sistem simetric de tensiuni sinusoidale absoarbe curen i
periodici nesinusoidali.
Mutatorul folosit pentru trac iunea electric are un ciclu de varia ie al sarcinii
(fig.4.11) caracterizat prin:

18
 Circuite electrice în regim deformant

- varia ia tensiunii la pornire, pentru: 0 ≤ ωt ≤ nπ ;

- varia ia câmpului, pentru: nπ ≤ ωt ≤ (n + m )π ;
- mers constant, pentru: (n + m )π ≤ ωt ≤ (n + m + k )π ;
- mers lansat, pentru: (n + m + k )π ≤ ωt ≤ (n + m + k + p )π ;
- frânare, pentru: (n + m + k + p )π ≤ ωt ≤ (n + m + k + p + q )π .
Procesul de comuta ie este
P Demaraj Mers constant Terminarea Frânare înso it de un consum de energie
mi c rii reactiv de c tre mutator. Astfel,
Pmax în domeniul de mers constant
(fig.4.11) mutatorul este comutat
de la re ea, deci prime te energie
reactiv de comuta ie din exterior
Pmax/P i func ioneaz cu curent continuu
ωt mic. În domeniul mersului lansat i
nπ mπ kπ pπ qπ
la frânare avem puterea activ
Figura 4.11 raportat sc zut (P/Pmax = 0,01).
Atunci când mutatorul î i livreaz energia reactiv necesar comuta iei, ele
U U sunt cu comuta ie proprie.
I I U În fig.4.12.a se reprezint
U I I descompunerea curentului
absorbit de la re ea I, de un
mutator construit în schem punte
2π 2π semiconductoare cu dou
ωt ω t
π π comenzi exterioare, în curent
activ IP, curent reactiv IQ i curent
IP IP a.2 deformant ID în cazul când:
a.1
IQ IQ a1) P/Pmax=1/3 ; a2) P/Pmax=2/3
ID ID
În fig.4.12.b se reprezint
IP reac ia re elei, adic varia ia
IQ ID IQ ID puterii reactive Q, puterii
IP
deformante D i a factorului de
2π 2π
putere func ie de puterea activ ,
ωt π ωt
π pentru schema punte analizat .
d. Cuptoarele electrice
b.1 cu arc
b.2
Figura 4.12 Arcul electric apare drept
consumator neliniar la sudura
electric i la cuptoarele cu arc. În fig.4.13 sunt prezentate: caracteristica tensiune-
curent (pe coloana de arc) i forma curentului (considerând tensiunea sinusoidal ).
Spre deosebire de convertizoare, cuptoarele electrice cu arc au un regim
de func ionare aleator, atât în func ie de faza tehnologic , cât i, în cadrul acelea i
faze, în func ie de momentul începerii fazei. Din acest punct de vedere, cel mai greu
regim este regimul de topire i mai exact primele 15 minute ale topirii.

19
CIRCUITE ELECTRICE

Principalele armonici generate de cuptoarele cu arc se grupeaz pân la

armonica de rang 5 sau 7, dup care nivelul
armonicilor scade atât de mult, încât devine nesemnificativ.
În ceea ce prive te factorul de putere, acesta variaz în limite destul de largi,
chiar i în cazul regimului de func ionare UHP, în care factorul de putere mediu este
0,707.
e. Cuptoarele cu induc ie
Cuptoarele cu induc ie au în construc ia lor bobine cu miez de fier saturat, deci
este un element neliniar datorit caracteristicii induc ie-solena ie (B = f (θ)) , respectiv
tensiune-curent U = f (i ) . Caracteristica este specific miezurilor feromagnetice
(prezint limit de satura ie i histerezis).

u u
i u

ia

i t

Figura 4.13
Arcul electric

4.2. EFECTE ALE REGIMULUI DEFORMANT

Dezvoltarea actual a utiliz rilor energiei electromagnetice, bazat tot mai mult
pe electronic de putere, trac iune electric , electrotermie i electrometalurgie
reprezint factori puternic perturbatori, atât ai regimului sinusoidal, cât i ai celui de
simetrie direct . Efectele energetice ale unor asemenea utiliz ri sunt departe de a fi
neglijabile.
De asemenea existen a unui factor de putere redus, cu caracter deformant,
deci a unei importante puteri deformante, corespunde unei accentuate deform ri a
curbei de tensiune, a curbei curentului sau a ambelor curbe. Aceast deformare
implic existen a unor armonici, cu amplitudini importante.
Un regim deformant poate produce într-o re ea electric oarecare, efecte de
diferite naturi, fiind caracterizat prin prezen a armonicelor în instala iile electrice. El
poate fi caracterizat ca atare i prin fenomenele deformante particulare ce apar în
acest caz i în special prin efectele pe care le produce.
Utilizarea din ce în ce mai larg în sistemul energetic a consumatorilor
deforman i impune necesitatea de a analiza efectele armonicilor asupra elementelor
din sistem i a stabili astfel nivelul maxim admisibil al acestor armonice, pentru a

20
 Circuite electrice în regim deformant

preîntâmpina eventuala agravare a acestor efecte sau pentru a g si mijloacele de

îndreptare.
Regimul deformant este cauza unor efecte nedorite în electroenergetic . Se
cunosc efectele daun toare ale regimului deformant indiferent dac este simetric
sau nesimetric, produs sau amplificat de receptor, el fiind cauza supraînc lzirilor
elementelor traversate de curent, cu tot ceea ce deriv din acestea.
Câteva efectele perturbatoare ale energiei electrice armonice depinzând de
tipul echipamentului electric sunt prezentate în continuare:
• deformarea tensiunii re elei, ca urmare a armonicele ce rezult din forma
curentului, în func ie de impedan a armonic a re elei, care adesea este dificil de
determinat;
• amplific ri ale armonicilor de curent: se datoreaz coresponden ei dintre frecven a
proprie a unor circuite formate din inductan e i capacit i i frecven a uneia dintre
armonicile energiei electrice armonice. Efectul de amplificare este m rit din cauza
elementelor neliniare de transfer sau a elementelor cu induc ie neliniar , func ie
de timp. Prin amplificarea armonicilor de curent – chiar f r a se atinge valori
corespunz toare rezonan ei nete – se produc înc lziri suplimentare în generatori,
ceea ce conduce la necesitatea mic or rii sarcinii directe pe ma inile respective;
• apari ia unor cupluri parazite la ma inile electrice;
• amplific ri ale armonicilor de tensiune - înso esc amplific rile armonicilor de
curent; poate duce la str pungerea izola iei electrice i distrugerea utilajelor;
• perturba iile datorate energiei electrice armonice pot ap rea în diferite puncte ale
unei re ele departe de sursa perturbatoare, acest fenomen fiind susceptibil de a fi
accentuat prin apari ia de rezonan e locale produc toare de supratensiuni i/sau
de supracuren i, mai ales în urma modific rilor în configura ia geometric a re elei;
• reducerea efectului de compensare a curentului de scurtcircuit în re elele cu
neutrul tratat prin bobina de stingere;
• reducerea factorului de putere la consumatorii deforman i i în sistemul energetic
din care sunt alimenta i ace tia;
• cre terea solicit rii instala iilor de compensare (prin baterii de condensatori statici)
a factorului de putere;
• cre terea pierderilor de putere i energie pe elementele de re ea atât datorit
prezen ei unor curen i suplimentari (armonici) cât, mai ales, datorit cre terii
rezisten ei elementelor parcurse, din cauza efectului pelicular care este mai
pronun at cu cât armonicile sunt de rang mai mare; pierderile suplimentare de
energie activ se traduc prin ridicarea temperaturii liniilor i cablurilor electrice de
transport i distribu ie, a bateriilor de condensatori instalate pentru compensarea
puterii reactive de la consumatori, din re ea sau de la bornele generatoarelor
asincrone din microhidrocentrale, având drept consecin reducerea capacit ii de
utilizare a aparatelor i utilajelor la parametri nominali i reducerea capacit ii de
transport-distribu ie a re elei electrice;
• func ionarea defectuoas a instala iilor de telecomand centralizat cu frecven a
muzical , a releelor i a instala iilor de conducere prin calculator de proces;

21
CIRCUITE ELECTRICE

• exercitarea unor influen e electromagnetice parazite asupra sistemelor de

telecomunica ii, telegrafice, radio, TV, telefonie prin înalt frecven situate în
vecin tatea re elelor;
• avarii în serviciile interne mai importante, datorit armonicilor de tensiune, putând
provoca chiar scoaterea temporar din func iune a unor instala ii;
• cre terea erorilor de indicare în aparatele electrice de m surare (cu excep ia
instrumentelor termice a c ror func ionare nu este influen at de regimul
deformant, la celelalte tipuri de instrumente erorile pot cre te sensibil într-un astfel
de regim), etc..
Influen a regimului deformant asupra echipamentelor electrotehnice poate fi
determinat precis prin cercet ri asistate de metode i mijloace de m surare
adecvate decel rii calitative i cantitative a fenomenelor fizice produse de armonicile
de tensiune i de curent asupra fiec rui tip de echipament.
Pân în prezent s-a reu it s se clarifice aspectele calitative ale efectelor
regimului deformant asupra celor mai sensibile tipuri de echipamente, prezentate în
continuare.

4.2.1. FUNC IONAREA MA INILOR SINCRONE

ÎN REGIM DEFORMANT

De mult timp exist preocup ri asupra rolului nefast al armonicilor în ma inile

sincrone. La modul general trebuie remarcat faptul c armonicile sunt asincrone în
raport cu frecven a fundamental . Curen ii armonici, i anume partea ce se
injecteaz în ma in în raport cu admitan a sa armonic , se descompun într-o serie
de perechi, i anume cele de rang 5 i 7, 11 i 13, 17 i 19, 23 i 25 ... (6k−1)
(invers) i (6k+1) (direct), care produc câmpuri învârtitoare armonice directe i
inverse, ce se compun dou câte dou pentru a da câmpuri eliptice, ale c ror axe
sunt fixe în raport cu rotorul, dezvoltând cupluri parazite cu efect pendular sau de
vibra ii mecanice nepl cute, având amplitudinea relativ , raportat la fundamental ,
aproape egal cu amplitudinea relativ a curentului armonic corespunz tor.
Calculul i m surarea indic faptul c un coeficient de distorsiune de 10-20%
este practic neglijabil, atât asupra cuplului permanent de func ionare, cât i asupra
cuplului de pornire.
Pierderile prin efect Joule i Foucault sunt nesemnificative în stator.
Într-adev r, tensiunile armonice existente în punctul de racord sunt de ordinul
câtorva procente, astfel încât ele sunt echilibrate de fluxurile armonice care se
dezvolt în statorul parcurs de curen ii armonici, pierderile rezultate fiind în final mici.
Efectul principal al armonicilor se situeaz în rotor unde induc curen i importan i
în înf ur rile de amortizare. Dac înf ur rile de amortizare sunt dimensionate
suficient, curen ii indu i care le parcurg anuleaz câmpurile armonice f r pierderi
apreciabile, în ciuda efectului Kelvin. În caz contrar, curen ii indu i în miezul
feromagnetic i în înf ur rile rotorice provoac înc lziri suplimentare. Nu trebuie
uitat c dimensionarea înf ur rilor de amortizare rotorice ia în considerare i
posibilitatea apari iei circula iei unui curent de nesimetrie datorat unei componente
inverse a sistemului trifazat de tensiuni fundamentale.

22
 Circuite electrice în regim deformant

4.2.2. FUNC IONAREA MA INILOR ASINCRONE

ÎN REGIM DEFORMANT

Influen a armonicilor se manifest evident destul de asem n tor cu modul în

care ac ioneaz asupra ma inii sincrone, cu precizarea c atunci când rotorul
func ioneaz în sens direct (regim de motor) cu viteze de alunecare (1−s), câmpurile
învârtitoare armonice directe i inverse se compun dou câte dou pentru a da
câmpuri eliptice, ale c ror axe se rotesc cu viteza s în raport cu rotorul.
Prezen a armonicilor în tensiunea de alimentare înr ut e te func ionarea
ma inii (sau o face imposibil ) prin urm toarele efecte:
- cupluri parazite sincrone, care solicit mecanic ma ina i cresc zgomotul în
func ionare;
- cupluri parazite asincrone, ce duc la mic orarea tura iei la acela i cuplu rezistent
i la cre terea pierderilor (sc derea randamentului) (fig.4.14)
Trebuie luate în considerare pierderile prin efect Joule,
datora-te curen ilor armonici care circul în înf ur rile
statorice i rotorice.
Într-o prim aproximare, ace ti curen i armonici pot fi
calcula i pornind de la inductan a ma inii în scurtcircuit,
multiplicat cu rangul armonicii. Prin aceasta se permite
estimarea înc lzirii suplimentare.
Dac rezisten a înf ur rii rotorice nu cre te cu
frecven a, cum se întâmpl în cazul rotorului în colivie cu
bare rotunde, pierderile su-plimentare i înc lzirea ce le
înso e te sunt înc acceptabile pân la valori ale
componentelor armonice de tensiune de ordinul 10-15%.
Dimpotriv , în cazul motoarelor cu rotor bobinat în
Figura 4.14 crest turi adânci, rezisten a rotoric i pierderile
suplimentare cresc într-atât în-cât înc lzirea suplimentar
spore te fa de cazul rotorului în colivie cu bare rotunde, cu un factor ce poate
ajunge pân la 2,5 pentru cele mai mari valori considerate ale componentelor
armonice de tensiune.

4.2.3. FUNC IONAREA TRANSFORMATOARELOR

DE PUTERE ÎN REGIM DEFORMANT

În transformatoarele de for , componentele armonice de tensiune produc o

cre tere u oar a pierderilor (prin efect Foucault i prin histerezis), iar componentele
armonice de curent o cre tere a pierderilor prin efect Joule (datorate cre terii
impedan ei odat cu frecven a), de acela i ordin de m rime ca i în liniile de
transport i distribu ie, îns f r a manifesta un caracter deosebit i f r a necesita

23
CIRCUITE ELECTRICE

nici o reglementare. În schimb, se pare c prezen a componentelor armonice

m re te zgomotul în transformatoare.
O importan deosebit o au curen ii continui genera i de diferite aparate
electromenajere sau ale micii industrii racordate la re eaua de distribu ie de joas
tensiune a transformatoarelor. Ace ti curen i produc o premagnetizare ce m re te
curentul de magnetizare, transformându-l totodat în unul nesimetric i sporind
pierderile prin efect Foucault. Efectele acestor componente de curent continuu sunt
reduse de înf ur rile în zig-zag i triunghi închis, care sunt cele mai r spândite la
distribu ia în joas tensiune.
În ceea ce prive te transformatoarele de m surare, deocamdat înc nu se pot
face preciz ri, cercet rile fiind în plin desf urare.

4.2.4. FUNC IONAREA CONDENSATORILOR

ÎN REGIM DEFORMANT

Printre problemele deosebite care se pun în leg tur cu exploatarea bateriilor

de condensatori, privind siguran a lor în func ionare, un loc important îl ocup aceea
referitoare la efectele regimului deformant asupra condensatorilor.
Într-adev r, condensatorul constituie un element deformant de spe a a doua,
caracterizat prin aceea c , într-un regim deformant, înr ut e te caracterul
deformant al regimului, în sensul cre terii coeficientului de distorsiune al curentului în
raport cu distorsiunea tensiunii de alimentare.
Amplificarea regimului deformant, precum i posibilitatea apari iei fenomenului
de rezonan armonic , în cazul în care bateria de condensatori constituie împreun
cu reactan a echivalent a re elei de alimentare un circuit rezonant (serie sau
paralel), pentru o frecven vecin cu cea a anumitor armonice, duce la
supraînc rcare i supratensiune în regim de durat a bateriei.
În cazul când, pentru a compensa local puterea reactiv necesar func ion rii
unui convertor, se utilizeaz condensatori, ace tia lucreaz în condi ii foarte dificile,
deoarece armonicile produc major ri importante ale valorii maxime a tensiunii i deci
înc lziri suplimentare ale dielectricului condensatorilor. Rezultatul acestor solicit ri
termice este scoaterea prematur din uz a condensatorilor.
Ca urmare, atunci când consumatorii con in redresoare comandate este
necesar un studiu suplimentar care s stabileasc în ce condi ii nu apar
suprasolicit ri ale condensatorilor de compensare a factorului de putere.

4.2.5. FUNC IONAREA ECHIPAMENTELOR

ELECTRONICE ÎN REGIM DEFORMANT

În categoria echipamentelor electronice se consider calculatoarele,

regulatoarele, electronica de putere, releele, etc.
Armonicile de tensiune produc deplasarea punctului de comutare for at a unui
redresor. Dispozitivul de comand a aprinderii tiristoarelor trebuie s prevad o
marj de securitate suplimentar pentru a ine cont de un astfel de defazaj, i anume

24
 Circuite electrice în regim deformant

unghiul de aprindere trebuie s fie mai lung, ceea ce diminueaz performan ele
echipamentului prin reducerea tensiunii redresate i a factorului de putere.
De asemenea, armonicile de tensiune produc deplasarea punctului de trecere
prin zero, care foarte adesea este luat ca punct de reper de c tre regulatoare i
dispozitive de reglaj.

4.2.6. FUNC IONAREA APARATELOR DE

M SURARE ÎN REGIM DEFORMANT

În general, prezen a unui regim deformant influen eaz condi iile de func ionare
ale aparatelor de m surare i în special precizia acestora.
Aceast influen este mai pu in important la ampermetrele i voltmetrele
electromagnetice, electrodinamice i electrostatice, cu condi ia ca echipamentele
mobile s fie practic lipsite de orice piese magnetice saturate.
Pentru aparatele de induc ie aceast concluzie este valabil numai dac
curentul sau tensiunea nu con ine termenul constant. În cazul când acest termen
exist , aparatul va înregistra întotdeauna în minus. Eroarea corespunz toare, având
caracterul unei erori sistematice, va fi dat de rela ia

Y 2 − Y02 − Y
ε= . (4.36)
Y
Influen a este mai mare asupra wattmetrelor electrodinamice i asupra
contoarelor de aceea i clas (de tipul contorului Thomson). Un regim deformant
produce o m rire a erorilor acestor aparate. Aceste erori pot atinge în practic o
valoare negativ de ordinul 7% pentru regimurile inductive.
Experimental s-a constatat c aceste erori devin pozitive pentru regimurile
capacitive.
Aceste situa ii sunt teoretic explicabile, dat fiind c erorile acestor aparate sunt
datorite, în primul rând, reactan ei circuitului deriva ie. Astfel, pentru armonicile de
rang n, ar trebui s ac ioneze asupra wattmetrului un cuplu propor ional cu puterea
dat de aceste armonici,
Pn = U n I n ⋅ cos ϕn (4.37)
În realitate, curentul care traverseaz bobina de tensiune a wattmetrului i care
este propor ional cu tensiunea Un este mai mic decât curentul normal, deoarece
impedan a circuitului de tensiune

Z n = R 2 + (nωL )
2
(4.38)
este, în acest caz, mai mare decât impedan a normal din cauza frecven ei
corespunz toare.
Rezult deci, c puterea dat de fiecare grup de armonici contribuie la
formarea cuplului activ total al wattmetrului cu cantit i mai mici decât acelea care
contribuie la formarea puterii totale în circuit.

25
CIRCUITE ELECTRICE

Regimul deformant determin erori suplimentare în func ionarea aparatelor

electrice i electronice de m surare, în special a contoarelor de induc ie deci erori în
m surarea energiei active i reactive, pentru contoarele de induc ie, regimul
deformant putând s m reasc erorile pân la aproximativ 30% în minus.
M sura energiei electrice înregistrate cu un contor electric este egal cu
num rul total de rota ii efectuat de disc într-un anumit timp
t2
Wt = ω'dt . (4.39)
t1

I.A. Antoniu a demonstrat c , în cazul unui regim deformant, viteza de rota ie a

discului este dat de rela ia

(1 − n )P
∞ ∞ 2
U efn F
ω'= (k1 − k 2 )P + k 2 2
n + k3 − 2 (4.40)
n =1 n =1 n B
în care k1, k2 i k3 sunt factori depinzând de elementele constructive ale contorului, F
un factor ce caracterizeaz frec rile în contor, B induc ia magnetic a magnetului
permanent, n rangul armonicii, P puterea total din circuit, Pn puterea produs de o
pereche de armonici i Uefn valoarea efectiv a armonicii de tensiune de rang n.
inând seama c un contor nu poate fi reglat decât pentru o singur armonic ,
func ionând într-un regim deformant, indica iile sale vor fi întotdeauna eronate.
Neglijând diferen a
∞ 2
U efn F
k3 − 2, (4.41)
n =1 n B
care, în general, este mic , eroarea unui contor de induc ie func ionând în regim
deformant este dat de rela ia

(1 − n )PP .
∞
k2 2 n
ε= (4.42)
k1 − k 2 n =1

Nu se poate spune nimic despre aceast expresie a erorii contorului. Într-

adev r, ea poate avea termeni pozitivi sau negativi, în raport cu puterea Pn al c rei
semn depinde de defazajul dintre curentul i tensiunea corespunz toare; eroarea
este func ie i de semnul expresiei k1−k2, care depinde numai de elementele
constructive ale contorului i deci de faptul c rangul unei armonici este un num r
întreg, întotdeauna mai mare ca unitatea (n > 1). Deci este foarte probabil ca, în
general, eroarea contorului s fie negativ i, deci, un contor reglat în regim
sinusoidal i func ionând în regim deformant va indica în minus.
Dac în regimul deformant ambele curbe – de curent i de tensiune – au
termeni constan i, contoarele de induc ie nu vor indica energia corespunz toare i
eroarea suplimentar , având caracterul unei erori sistematice, va fi
U 0I 0
ε'= − . (4.43)
U 0I 0 + P

26
 Circuite electrice în regim deformant

Influen a armonicilor asupra preciziei contoarelor de induc ie este studiat de

Comitetul Tehnic al CEI, care recomand ca ele s nu fie influen ate cu mai mult de
1% de o tensiune sinusoidal i un curent de armonic 3 de 10%. Trebuie re inut c
erorile suplimentare devin importante pentru sarcini mici ale contorului i ele sunt
întotdeauna pozitive.
Aparatele termice cu fir cald sunt singurele aparate a c ror func ionare nu este
influen at de regimul deformant.

Unele dintre inconvenientele prezentate anterior corespund unor efecte medii

p tratice, necesitând o anumit durat de existen a energiei electrice armonice, în
timp ce altele corespund unor efecte aproape instantanee.
În orice caz, m rimea acestor inconveniente este strâns legat de valorile
componentelor armonice de tensiune. Datele de baz sunt furnizate de nivelurile
componentelor armonice de tensiune, exprimate în valori procentuale.
Intensitatea admisibil a fenomenului deformant se stabile te pe baza
coeficientului de distorsiune pentru tensiune în diferitele noduri ale re elelor i care
conform reglement rilor din ara noastr este limitat la maximum 5%, în cazul unor
valori mai mari fiind necesar luarea unor m suri de reducere a acestuia.
Pe baza m sur torilor efectuate în ara noastr , ca i pe baza datelor din
literatura de specialitate, pot fi puse în eviden urm toarele observa ii pentru
re elele în care nu apar fenomene de rezonan sau ferorezonan :
a) în cazul re elelor de înalt tensiune (UN ≥ 220 kV), tensiunile armonice care apar
într-un punct al re elei pot fi reg site, f r atenuare i amplificare excesiv , pe o
raz de circa 150 km;
b) în cazul re elelor cu tensiunea nominal UN ≤ 220 kV, tensiunile armonice care
apar într-un punct al re elei pot fi reg site în toate punctele acelei re ele, ca i în
re elele cu puteri de scurtcircuit i tensiuni nominale inferioare, situate în aval.
Rezult c poluarea armonic , ce apare într-un punct al re elei electrice,
afecteaz un num r de consumatori cu atât mai mare cu cât ace tia se racordeaz
la o re ea de puteri de scurtcircuit i tensiuni nominale mai ridicate. În consecin ,
m surile de limitare a armonicilor vor avea o importan cu atât mai mare, cu cât
tensiunea nominal a re elei la care se racordeaz consumatorul neliniar este mai
mare.
Analiza efectelor regimului deformant, ca i m surile specifice care trebuie
adoptate, iau în considerare func ionarea re elei electrice la frecven a fundamental ,
constant i egal cu frecven a nominal . Abaterea frecven ei fundamentale de la
frecven a nominal conduce la perturba ii suplimentare în func ionarea unor
echipamente într-o re ea poluat cu armonici.
Din acest motiv, în practic , regimurile deformante trebuie evitate sau limitate.

27
CIRCUITE ELECTRICE

4.3. ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE

LINIARE ÎN REGIM DEFORMANT

4.3.1. CONSIDERA II GENERALE

În circuitele liniare, alimentate cu tensiuni periodice nesinusoidale, circul

curen i deforma i, a c ror form difer , în general, de aceea a tensiunii periodice
nesinusoidale care îi creeaz . Dup cum se va ar ta mai departe, în circuitele care
con in inductan e, deform rile curen ilor datorit tensiunilor periodice nesinusoidale
sunt atenuate, pe când în circuitele care con in capacit i deform rile curen ilor sunt
accentuate.
În circuitele care con in elemente neliniare (bobine cu miez feromagnetic,
redresopare, etc.) chiar în cazul aliment rii acestora cu tensiuni sinusoidale, curen ii
nu mai p streaz caracterul sinusoidal.
Ideea care st la baza studiului regimului deformant const în descompunerea
tuturor semnalelor deformate (periodice nesinusoidale) în sume (serii) de semnale
sinusoidale principiul suprapunerii efectelor.
Prin urmare regimul periodic deformant poate fi studiat ca o suprapunere de
regimuri periodice sinusoidale.
În cele ce urmeaz se va studia numai regimul deformant al circuitelor electrice
liniare, alimentate cu tensiuni la borne periodice nesinusoidale. Studiul circuitelor
electrice cu elemente neliniare în regim variabil se prezint într-un capitol ulterior.
În circuitele electrice liniare func ionând în regim deformant indiferent de
structura lor, semnalele excita ie i cele r spuns sunt periodice nesinusoidale.
Vom considera în continuare circuite electrice liniare alimentate cu tensiuni la
borne periodice nesinusoidale.
Se presupun cunoscute tensiunile periodice nesinusoidale aplicate circuitului i
impedan ele acestuia. Dac tensiunile sunt cunoscute numai în forma grafic (la
osciloscop, de exemplu), atunci aceste tensiuni se aproximeaz la forme particulare,
apropiate de forma real i se descompun în serii Fourier.
Fie

( )=
∞ ∞
u (t ) = U 0 + uk (t) = U 0 + U km ⋅ sin kωt +
k
k =1 k =1
(4.44)
( )
∞
= U0 + 2U k ⋅ sin kωt +
k
k =1

descompunerea în serie Fourier a tensiunii periodice nesinusoidale aplicat la

bornele unui circuit electric. Curen ii ce se stabilesc într-o re ea liniar în aceste
condi ii sunt desigur semnale periodice nesinusoidale.

28
 Circuite electrice în regim deformant

Circuitele fiind liniare, pentru rezolvarea lor se poate aplica teorema

superpozi iei, calculându-se curen ii din circuit, ca sume ale componentelor armonice
ale curen ilor respectivi (curen i ce s-ar stabili în circuit dac fiecare armonic a
t.e.m. ar ac iona separat).
Cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff (sau a altor metode) se calculeaz curentul
de aceea i frecven cu armonica de tensiune.
Componenta continu U0 nu produce curent electric în circuit ( I0 = 0 ) în cazul
circuitelor cu condensatori.
Fiecare component sinusoidal
uk (t ) = 2U k ⋅ sin(kωt + γ k ) (4.45)
produce câte un curent sinusoidal
i k (t ) = 2I k sin(kωt + γ k − ϕk ) , (4.46)
unde γk este faza ini ial a tensiunii pentru armonica de rang k, iar ϕk este defazajul
curentului fa a de tensiune pentru armonica de rang k.
Astfel, curen ii care se stabilesc într-o re ea liniar c reia i se aplic tensiuni
periodice nesinusoidale, se pot ob ine prin însumarea corespunz toare a curen ilor
pe care i-ar stabili fiecare armonic (component ) a tensiunii aplicate, presupus c
ar ac iona separat.
Similar cu (4.44) se poate scrie curentul din circuit:

( )
∞ ∞
i (t ) = I 0 + i k (t) = I 0 + I km ⋅ sin kωt + − ϕk =
k
k =1 k =1
(4.47)
( )
∞
= I0 + 2I k ⋅ sin kωt + − ϕk .
k
k =1

Notând cu ir(t) curen ii i cu ur(t) tensiunile ramurilor într-un regim deformant, iar
cu irk(t) i urk(t) armonicile de rang k, corespunz toare dezvolt rii în serie Fourier,
ecua iile lui Kirchhoff se scriu sub forma:
∞
i r (t ) = Ir 0 + i rk (t ) = 0 ,
r ∈n r ∈n k =1
i
∞
ur (t ) = Ur 0 + urk (t ) = 0
r ∈o r ∈o k =1

de unde rezult în mod evident rela iile:

Ir 0 = 0 ; Irk = 0 (4.48)
r ∈n r ∈n
i
Ur 0 = 0 ; U rk = 0 , (4.49)
r ∈o r ∈o

29
CIRCUITE ELECTRICE

relevând faptul c , în regim deformant teoremele lui Kirchhoff se aplic separat

pentru termenul continuu i separat pentru fiecare armonic .
Studiul regimului deformant se reduce deci, pe baza acestei metode, la studiul
unui regim permanent sta ionar (pentru componentele continue) i la studiul unor
regimuri sinusoidale, corespunz toare diferitelor armonici, care se rezolv prin
metodele cunoscute.
Se poate de asemenea men iona c , diferitele metode de calcul a circuitelor
electrice cunoscute de la studiul regimului permanent sinusoidal, bazate pe
reprezentarea în complex a semnalelor sinusoidale, se aplic i în regim deformant
îns numai pentru fiecare armonic considerat în parte.

4.3.2. REZISTORUL IDEAL ÎN REGIM DEFORMANT

Se consider (fig.4.15) un rezistor ideal, c ruia i se aplic la

i(t) borne o tensiune periodic nesinusoidal de forma (4.52). Rezistorul
fiind liniar, curentul prin el va fi de asemenea periodic nesinusoidal i
u(t) va con ine acelea i armonici.
Se aplic teorema lui Ohm în valori instantanee:
u (t ) U 0 ∞
Uk
i (t ) = = + 2⋅ ⋅ sin(kωt + γ uk ) . (4.50)
Figura 4.15 R R k =1 R

Comparând aceast expresie a curentului cu forma general a

unui curent periodic nesinusoidal sub forma seriei Fourier, rezult rela ii între valorile
efective ale tensiunii i curentului pentru fiecare armonic , respectiv defazajul
tensiune-curent pentru fiecare armonic k:
U0
I0 = , (4.51)
R

Uk
Ik = , (4.52)
R

γ ik = γ uk ϕk = γ uk − γ ik = 0 . (4.53)
Conform acestor rela ii, la bornele unui rezistor liniar func ionând în regim
deformant armonicile de tensiune i curent sunt în faz pentru orice armonic k.
Pentru a compara gradul de deformare a tensiunii i curentului la bornele
rezistorului ideal se calculeaz coeficien ii de distorsiune în curent kdI i în tensiune
kdU
∞
U k2
k =2
k dU = ,
∞
U k2
k =1

30
 Circuite electrice în regim deformant

∞ ∞ ∞
U k2
I k2 2
U k2
k =2 k =2 R k =2
k dI = = = = k dU .
∞ ∞ ∞
U k2
I k2 2
U k2
k =1 k =1 R k =1

Se constat c cei doi coeficien i sunt

u(t) egali, deci gradul de deformare a tensiunii i
i(t) curentului la bornele rezistorului ideal este
acela i.
În fig.4.16 sunt reprezentate cele dou
t
0 semnale.
Puterile corespunz toare rezistorului liniar
ideal se calculeaz pe baza rela iilor de
defini ie:
Figura 4.16 ∞ ∞
P= U k I k ⋅ cos ϕk = U k Ik =
Tensiunea i curentul pentru un
k =0 k =0
rezistor ideal în regim deformant (4.54)
∞ ∞
= R ⋅ I k2 = R ⋅ I k2 = R ⋅ I 2 > 0,
k =0 k =0

∞
Q= U k I k ⋅ sin ϕk = 0 , (4.55)
k =0

D = 0. (4.56)
Un rezistor ideal în regim deformant absoarbe putere activ . Puterile reactiv i
deformant la bornele acestuia sunt nule.

4.3.3. BOBINA IDEAL ÎN REGIM DEFORMANT

O bobin ideal se alimenteaz de la un generator de

i(t) L tensiune periodic nesinusoidal (fig.4.17). Curentul care se
stabile te în circuit în regim permanent este:
u(t)
t t
1 1 ∞
i (t ) = ⋅ u (t )dt = 2U k ⋅ sin(kωL + k )dt .
L 0 L k =1 0
Figura 4.17
Efectuând integrarea, rezult valoarea instantanee a
curentului în circuit:
∞
Uk
i (t ) = 2 ⋅ sin kωL + k − . (4.57)
k =1 kωL 2

31
CIRCUITE ELECTRICE

În seria Fourier ce modeleaz tensiunea la bornele bobinei nu s-a inut seama

de termenul constant U0 deoarece bobina func ioneaz pe principiul tensiunii
electromotoare de induc ie, care presupune varia ia fluxului magnetic, deci varia ia
curentului în timp. Comparând expresia curentului rezultat pe baza ecua iei volt-
amper a bobinei cu un curent periodic nesinusoidal scris sub forma seriei Fourier,
rezult :
I0 = 0 (4.58)
Uk
Ik = (4.59)
kωL

γ ik = γ uk − ϕk = . (4.60)
2 2
La bornele unei bobine ideale în regim deformant curentul este defazat în urma
tensiunii cu pentru toate armonicile.
2
Dac se noteaz reactan a inductiv pe armonica de rang k:
X Lk = kωL (4.61)
valoarea efectiv a curentului pe armonica de rang k poate fi scris ca:
Uk
Ik = (4.62)
X Lk
Deoarece reactan a bobinei corespunz toare diferitelor armonici este direct
propor ional cu rangul armonicii rezult c forma curbei a curentului este mai pu in
deformat decât curba tensiunii aplicate. Acest rezultat este relevat i de expresiile
factorilor de distorsiune în curent i în tensiune:
∞ ∞
U k2 U k2
k =2 k =2
k dU = ∞
= ∞
U k2 U12 + U k2
k =1 k =2

∞ ∞ 2 ∞ 2
Uk Uk
I k2
k =2 k =2 kωL k =2 k
k dI = ∞
= 2
= 2
∞ ∞
Uk Uk
I k2 U12 +
k =1 k =1 kωL k =2 k

Se observ k dI < k dU .
Pentru o bobin , factorul de distorsiune al curentului este mai mic decît factorul
de distorsiune al tensiunii. O inductan reduce distorsiunea curentului fa de
distorsiunea tensiunii, deoarece prezint o impedan propor ional cu rangul
armonicii.

32
 Circuite electrice în regim deformant

Concluziile referitoare la defazaj i deformarea tensiunii i curentului se

eviden iaz i în graficul din fig.4.18.
Dac se consider raportul dintre valoarea
u(t) efectiv a tensiunii aplicate i valoarea efectiv
i(t) a curentului prin bobin , în regim deformant, se
ob ine expresia:
t ∞ ∞
0 U k2 U k2
U k =1 k =1
= = =
I ∞ ∞
Uk
2
I k2
Figura 4.18 k =1 k =1 kωL
(4.63)
Tensiunea i curentul pentru o ∞
bobin ideal în regim deformant U k2
k =1
= ωL = k L ωL > ωL.
∞ 2
Uk
k =1 k

Reactan a inductiv ωL, respectiv inductan a L, se determin în regim

U
permanent sinusoidal cu rela ia ωL = 1 . Rela ia (4.63) scoate în eviden faptul c ,
I1
U
în regim deformant raportul nu determin reactan a inductiv , ci o valoare mai
I
mare ( k L > 1).
Calculul puterilor electrice la bornele bobinei ideale func ionând în regim
deformant pune în eviden valoarea pozitiv a puterii reactive:
∞
P= U k I k ⋅ cos ϕk =0 , (4.64)
k =0

∞ ∞ ∞
Q= U k I k ⋅ sin ϕ k = U k Ik = kωLI k2 > 0 , (4.65)
k =1 k =1 k =1

D≠0 (4.66)
În concluzie, bobina în regim deformant îmbun t e te caracterul deformant al
circuitului, dar înr ut e te caracterul reactiv al acestuia.

33
CIRCUITE ELECTRICE

4.3.4. CONDENSATORUL IDEAL ÎN REGIM DEFORMANT

i(t) Se consider un condensator ideal (fig.4.19) c ruia i se

aplic la borne o tensiune periodic nesinusoidal care poate
u(t) C fi scris sub forma:
∞

Figura 4.19 u (t ) = U 0 + 2U k ⋅ sin( kωt + γ uk )

k =1

Curentul în circuit, determinat pe baza ecua iei volt-amper a condensatorului se

determin cu rela ia:
du (t ) ∞
i (t ) = C = 2kωCU k ⋅ sin kωt + uk + (4.67)
dt k =1 2
Comparând expresia curentului determinat pe baza ecua iei volt-amper cu
forma general a unui curent periodic nesinusoidal scris ca o serie Fourier, se
determin valorile efective ale curentului pentru fiecare armonic , respectiv defazajul
tensiune-curent pentru toate armonicile:
I0 = 0 , (4.68)
Uk
Ik = = kωCU k , (4.69)
1
kω C

γ ik = γ uk + ϕk = − . (4.70)
2 2
Rela iile ob inute pun în eviden c un condensator ideal în regim deformant
nu permite trecerea componentei continue (ca i în regim sinusoidal), i defazeaz
curentul înaintea tensiunii la borne pe fiecare armonic cu .
2
Valoarea efectiv a armonicii de rang k a curentului poate fi exprimat i în
func ie de reactan a capacitiv pe armonica de rang k, XCk:
1
X Ck = (4.71)
kωC
Uk
Ik = . (4.72)
X Ck
O capacitate accentueaz deformarea curentului fa de distorsiunea tensiunii
deoarece impedan a scade cu rangul armonicii. Deci, pentru condensatori factorul
de distorsiune al curentului este mai mare decît factorul de distorsiune al tensiunii
( k dI > k dU ):

34
 Circuite electrice în regim deformant

∞ ∞ ∞ ∞ ∞
I k2 (kωC )2 U k2 (kU k )2 (kU k )2 U k2
k =2 k =2 k =2 k =2 k =2
k dI = ∞
= ∞
= ∞
= ∞
> ∞
= k dU
I k2 (kωC ) 2
U k2 (kU k ) 2
U12 + (kU k ) 2
U k2
k =1 k =1 k =1 k =2 k =1

Se poate deci observa, c prezen a condensatorilor într-o re ea accentueaz

distorsionarea curen ilor (fig.12.20).
U
u(t) În ceea ce prive te raportul , se ob ine
I
i(t) expresia:
∞ ∞
t U k2 U k2
0
U k =1 k =1
= = =
I ∞ ∞
I k2 (kωCU k )2
k =1 k =1
Figura 4.20 (4.73)
∞
Tensiunea i curentul pentru un U k2
condensator ideal în regim 1 k =1 1 1
deformant = = kC < .
ωC ∞ ωC ωC
(kU k )2
k =1

U
Deci, în regim deformant raportul este mai mic decât reactan a capacitiv
I
( kC < 1 ).
Puterile electrice calculate la bornele condensatorului ideal în regim deformant,
pun în eviden puterea reactiv negativ :
∞
P= U k I k ⋅ cos ϕk =0 (4.74)
k =0

∞ ∞ ∞
Q= U k I k ⋅ sin ϕ k = − U k Ik = − kωCU k2 < 0 (4.75)
k =1 k =1 k =1

D ≠ 0. (4.76)
Un condensator ideal în regim deformant furnizeaz putere reactiv . Puterea
deformant la bornele acestuia este nenul .

35
CIRCUITE ELECTRICE

4.3.5. CIRCUITUL RLC SERIE ÎN REGIM DEFORMANT

Se consider (fig.4.21) o ramur serie format dintr-un rezistor, o bobin i un

condensator, toate ideale. Ramurii i se aplic o tensiune periodic nesinusoidal de
forma (4.44). Circuitul fiind liniar, curentul care se stabile te va con ine acelea i
armonici ca i tensiunea aplicat . Se va analiza ramura cu teorema superpozi iei.
1
C jkωL jkωC
i(t) R L Ik R

u(t) uR(t) uL(t) uC(t) Uk URk ULk UCk

Figura 4.21 Figura 4.22

Pentru k = 0 , componenta constant a curentului va fi nul datorit prezen ei

condensatorului:
I0 = 0 (4.77)
Pentru k ≠ 0 , armonicile curentului se determin analizând circuitul în domeniul
complex. Semnalul excita ie pe armonica de rang k fundamental este:
u k (t ) = 2U k ⋅ sin(kωt + γ uk )
c ruia îi corespunde în domeniul complex:
U k = U k ⋅ e j⋅ γ uk
Impedan a complex a ramurii este:
1 1
Z k = R + jkωL + = R + j kωL − = Z k e j⋅ ϕ k (4.78)
j kω C kω C
în care:
2
2 1
Zk = R + kωL − (4.79)
kω C
1
kωL −
ϕk = arctg kωC (4.80)
R
Conform teoremei lui Ohm, valoarea efectiv complex a curentului va fi:
Uk Uk
Ik = = ⋅ e j(γ uk − ϕ k ) (4.81)
Zk 1
2
R 2 + kω L −
kωC

36
 Circuite electrice în regim deformant

având modulul i argumentul date de rela iile:

Uk
Ik = (4.82)
2
1
R 2 + kωL −
kωC
γ ik = γ uk − ϕk (4.83)
Valoarea instantanee a armonicii k a curentului este:
1
kωL −
Uk kωC
i k (t ) = 2 ⋅ sin kωt + γ uk − arctg (4.84)
1
2 R
R 2 + kωL −
kωC
Dup determinarea curen ilor pe toate armonicile existente în semnalul
excita ie, se sumeaz algebric valorile instantanee ale acestor curen i, pentru
determinarea curentului periodic nesinusoidal:
∞
i (t ) = I0 + i1(t ) + i 2 (t ) + ... + i k (t ) + ... = i k (t )
k =0

În regim deformant probabilitatea de apari ie a fenomenului de rezonan este

mult mai mare, deoarece fenomenul poate apare pe fiecare armonic . Condi ia de
rezonan a armonicii de rang k este anularea reactan ei echivalente de rang k:
1
kωL = (4.85)
kωC
de unde rezult :
1 1 1
ωrk = frk =
k LC k 2 LC
Se observ :
1
frk = fr 1 . (4.86)
k

37