Sunteți pe pagina 1din 70

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU BOALA

ALZHEIMER
CUPRINS

MOTIVATIE..............................................................................................................................3
SCURT ISTORIC AL BOLII.....................................................................................................4
CAPITOLUL I............................................................................................................................5
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA CREIERULUI..........................................................................5
1.1. ANATOMIA CREIERULUI...........................................................................................5
1.2. FIZIOLOGIA SCOARŢEI CEREBRALE....................................................................13
CAPITOLUL II.........................................................................................................................19
BOALA ALZHEIZMER..........................................................................................................19
2.1. DEFINITIE....................................................................................................................19
2.2. ETIOLOGIE: CAUZE, FACTORI DE RISC................................................................19
2.3. FIZIOPATOLOGIE.......................................................................................................21
2.4. CLASIFICAREA DEMENŢELOR...............................................................................22
2.5. TABLOUL CLINIC.......................................................................................................24
2.6. FORME CLINICE.........................................................................................................26
2.7. INVESTIGATII.............................................................................................................31
2.8. DIAGNOSTICUL..........................................................................................................31
2.9. TRATAMENTUL..........................................................................................................33
2.10. EVOLUTIE. PROGNOSTIC. COMPLICATII...........................................................35
CAPITOLUL III.......................................................................................................................36
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU ALZHEIMER. 36
CAPITOLUL IV.......................................................................................................................37
PLANURI DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU DEMENTA ALZHEIMER....................37
CAZ 1....................................................................................................................................37
CAZ 2....................................................................................................................................55
CONCLUZII.............................................................................................................................69
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................70
MOTIVATIE

Patologia cerebrală degenerativă reprezintă prin importanţa sa o problemă serioasă de


sănătate publică, deci cunoaşterea unor noţiuni legate de această patologie sunt importante
pentru oricare dintre cadrele medicale.
De aceea lucrarea de faţă a fost creată pentru a prezenta aspecte legate de demenţa
Alzheimer.
Patologia aleasă a fost demenţa deoarece aceasta este una din urgenţele medicale,
etiologia sa este complexă, iar terapia trebuie aplicată imediat ce diagnosticul este suspicionat,
deoarece boala poate duce la agravare şi ulterior deces prin bolile asociate sau complicaţii.
Lucrarea isi propune sa aduca in atentie un fenomen din ce in ce mai des intalnit la
nivelul populatiei nationale, dar la fel de prezent si la dimensiune mondiala.
Diagnosticarea precoce a deficitului cognitiv si initierea imediata a tratamentului
medicamentos pot sa mentina la nivel adaptativ independenta si autonomia celor afectati. De
asemenea scad costurile necesare ingrijirilor medicale si sociale, ale spitalizarilor in cazul in
care depistarea declinului mental s-ar produce mult mai tarziu, intr-un stadiu sever.
Boala Alzheimer este o forma de dementa, o disfunctie o creierului care afecteaza
serios capacitatea omului de a-si indeplini activitatile zilnice si este cel mai frecventa la
oamenii in varsta. Ea afecteaza acea zona a creierului care controleaza gandirea, memoria si
vorbirea.
SCURT ISTORIC AL BOLII

Boala Alzheimer este numita dupa doctorul german Alois Alzheimer. In anul 1906,
Dr. Alzheimer a observat schimbari la tesuturile creierului unei femei care a murit din cauza
unei boli mintale neobisnuite, examinează pentru prima dată o pacientă, Auguste D, în vârstă
de 51 de ani, internată în „Spitalul pentru Bolnavi psihici şi Epileptici” din Frankfurt pentru
tulburări cognitive progresive, halucinaţii, idei delirante şi degradare a personalităţii sociale.
El a descoperit tumori anormale, care astazi sunt numite placi amiloide si manunchiuri de
fibre incurcate, care astazi sunt cunoscute ca si ghemuri (incurcaturi) neurofibrilare. Astazi,
toate acestea sunt semnele a ceea ce se numeste boala Alzheimer. Impreuna cu aceste placi si
fibre incurcate, oamenii de stiinta au descoperit alte zone afectate ale creierului. Este vorba de
distrugerea celulelor nervoase ale creierului care sunt vitale pentru memorie si alte capacitati
mintale. Nivelul substantelor chimice care transporta mesajele complexe intre celulele
nervoase este mai scazut decat la persoana care nu are Alzheimer. Prin urmare, boala aceasta
poate fărămiţa gândirea si memoria normală prin blocarea acestor mesaje între celulele
nervoase.
Alzheimer notează la început un diagnostic vag: „Boală a uitării” (Krankheit des
Vergessens). Evoluţia bolii este urmărită timp de cinci ani şi, după moartea pacientei în urma
unei infecţii, creierul obţinut în urma autopsiei este examinat cu amănunţime de Alzheimer,
descoperind modificări caracteristice necunoscute până atunci. Cazul este prezentat pe 3
noiembrie 1906 la a 37-a Conferinţă a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest şi publicat în revista
de specialitate sub titlul „O îmbolnăvire particulară a scoarţei creierului” (Eine eigenartige
Erkrankung der Hirnrinde)
Medicina datorează lui Alzheimer primele cunoştinţe asupra substratului.
In România, Gheorghe Marinescu a fost primul care a atras atentia asupra sistemului
nervos si a rolului sau in îmbătrânire fapt care l-a determinat să recomande evitarea
surmenajului pentru evitarea îmbătrânirii premature.
Parhon a studiat importanta sistemului endocrin in imbatranire si caracterisiticile
psiho-sociale ale varstei a treia. Preocuparile lui I.C.Parhon in domeniul gerontopsihiatriei au
fost continuate de Urechia si Mihailescu (demente senile, dementa arteriosclerotica, psihoze
presenile, etc), apoi de catre V.Predescu.
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA CREIERULUI

1.1. ANATOMIA CREIERULUI


CEREBELUL
Cerebelul este aşezat în partea posterioară a cutiei craniene, sub lobii occipitali ai
emisferelor cerebrale. Este constituit din două emisfere cerebeloase, legate prin vermis. El
reprezintă 1/10 din volumul encefalului. Este conectat cu trunchiul cerebral prin trei perechi
de pedunculi cerebeloşi inferiori, mijlocii şi superiori.

Localizarea cerebelului şi a diencefalului: 1. emisferă cerebrală; 2. epifiză; 3.


talamus; 4. hipotalamus; 5. hipofiză; 6. mezencefal; 7. punte; 8. bulb; 9. măduva
spinării; 10. cerebel.

Cerebelul: 1. emisfere cerebeloase; 2. vermis.

Pedunculii cerebeloşi inferiori leagă cerebelul de bulb, pedunculii cerebeloşi mijlocii


leagă cerebelul de punte, iar pedunculii cerebeloşi superiori leagă cerebelul de mezencefal. Ei
sunt constituiţi din fibre aferente şi eferente (tab. 1.).
Tab. 1. Alcătuirea pedunculilor cerebeloşi.
PEDUNCULII FASCICULE NERVOASE
superiori spinocerebelos Gowers; cerebelocerebral şi dentorubric

mijlocii pontocerebelos; reticulocerebelos şi cerebeloreticular

inferiori spinocerebelos Flechsig; olivocerebelos; vestibulocerebelos;


cerebelovestibular; cerebeloolivar

Structura internă a cerebelului.


Substanţa albă, dispusă la interior, este formată din fibre de asociaţie, comisurale şi de
proiecţie (aferente şi eferente). Substanţa cenuşie formează la exterior cortexul cerebelos şi
pătrunde în interior formând nucleii cerebeloşi.
Funcţiile cerebelului. Din punct de vedere funcţional, cerebelul prezintă trei
componente cu vechime filogenetică diferită: arhicerebelul, paleocerebelul şi neocerebelul.
a) Arhicerebelul sau lobul floculonodular, formaţiunea cea mai veche,
îndeplineşte funcţia de reglare a echilibrului. Primeşte aferente vestibulare şi proprioceptive
inconştiente.
Lezarea arhicerebelului determină pierderea echilibrului, dar nu afectează precizia
mişcărilor comandate de scoarţă.
b) Paleocerebelul, format din nucleii cerebeloşi, are rol în menţinerea tonusului
muscular (alături de nucleul roşu, substanţa reticulată şi scoarţa cerebrală). El acţionează prin
intermediul fasciculelor vestibulospinale şi rubrospinale.
Extirparea paleocerebelului determină creşterea tonusului muscular, iar excitarea lui
determină scăderea acestuia.
c) Neocerebelul, formaţiune nouă filogenetic, este constituit din emisferele
cerebeloase şi nucleul dinţat. Este caracterizat prin prezenţa cortexului cerebelos format din
trei straturi celulare: stratul molecular, stratul ganglionar şi stratul granular. Cel mai important
este stratul mijlociu, ganglionar, format din celule piriforme Purkinje.
Neocerebelul asigură coordonarea mişcărilor fine comandate de scoarţa cerebrală,
diminuând sau întărind aceste comenzi şi determinând astfel armonizarea activităţii diferitelor
grupe musculare.
Secţiune în cortexul cerebelos: 1. strat molecular; 2. stratul celulelor Purkinje; 3.
celulă nevroglică (glială); 4. celulă stelată: 5, strat granular; 6. substanţă albă; 7. fibre
de proiecţie.

Extirparea neocerebelului este urmată de pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor


fine, tulburări în mers şi atonie.
Extirparea totală, experimentată la animale, determină lipsa tonusului muscular
(atonie), incapacitatea de a păstra poziţia verticală (astazie) şi diminuarea capacităţii de efort
fizic (astenie).
Fibrele aferente şi eferente realizează multiple conexiuni cu talamusul, cu cortexul, cu
nuclei ai trunchiului cerebral şi cu măduva spinării.
Fibrele eferente nu ajung direct în coarnele anterioare medulare, ci în nucleii
vestibulari, în substanţa reticulată a trunchiului cerebral sau în cortexul motor.
Extirparea totală a cerebelului este compatibilă cu viaţa, funcţiile sale fiind preluate
progresiv de către cortex.
Conexiunile cerebelului: 1. cortex; 2. corpi striaţi; 3. cerebel; 4. ramură vestibulară
a nervului VIII; 5. fascicul spino-cerebelos; 6. talamus; 7. fascicul vestibulo-cerebelos; 8.
fascicul cerebelo-vestibular; 9. fascicul ponto-cerebelos; 10. nucleu dinţat; 11. fascicul
dento-rubric; t. fascicul tecto-spinal; r1 rubrospinal; p. nucleu pontin; v. fascicul
vestibulospinal; o. fascicul olivospinal; r2. fascicul reticulospinal.

DIENCEFALUL
Diencefalul este situat în prelungirea trunchiului cerebral, între mezencefal şi
emisferele cerebrale. În alcătuirea diencefalului intră talamusul, metatalamusul, epitalamusul
şi hipotalamusul.
a) Talamusul, prin nucleii care intră în structura sa, constituie o staţie de releu pentru
fibrele ascendente provenite de la măduvă, bulb şi cerebel în drumul lor spre cortex. Fac
excepţie fibrele olfactive, vizuale şi auditive, care nu au releu talamic.
Nucleii talamici prezintă conexiuni talamo-corticale, talamo-striate (cu corpii striaţi),
talamo-cerebeloase, talamo-bulbare şi talamo-hipotalamice.
Datorită multiplelor conexiuni, talamusul reprezintă un centru de integrare a
impulsurilor nervoase ascendente în drumul lor spre cortex.
b) Metatalamusul, format din corpii geniculaţi, reprezintă staţie de releu pe calea
fibrelor optice (care fac staţie în corpii geniculaţi laterali) şi pe calea fibrelor auditive (care fac
staţie în corpii geniculaţi mediali).
Din corpii geniculaţi, fibrele nervoase se despart spre cortex şi spre coliculii
cvadrigemeni.
c) Epitalamusul este constituit din glanda epifiză şi nucleul habenular, legat de centrii
olfactivi de la baza emisferelor cerebrale.
Nucleul habenular intervine în orientarea capului în funcţie de sursa odorantă.
d) Hipotalamusul cuprinde trei grupe de nuclei: anteriori, mijlocii şi posteriori.
Relaţiile hipotalamo - hipofizare: 1. nuclei anteriori; 2. tract hipotalamo-hipofizar; 3.
ventriculul III; 4. nuclei mijlocii; 5. tijă hipofizară; 6. sistem porthipofizar; 7.
neurohipofiză; 8. lob intermediar; 9. adenohipofiză.

Secţiune sagitală prin encefal: 1. emisferă cerebrală; 2. talamus; 3. cortex; 4. substanţă


albă; 5. capsulă internă; 6. tract optic; 7. tijă pituitară; 8. hipofiză; 9. hipotalamus; 10.
ventriculul III; 11. corpi striaţi; 12. ventricul lateral; 13. corpul calos.

Spre deosebire de fibrele căilor sensibilităţilor exteroceptivă şi proprioceptivă


conştientă, căile sensibilităţii viscerale, înainte de a ajunge în talamus, fac sinapsă în nucleii
hipotalamici.
Nucleii anteriori, de integrare parasimpatică, produc hormoni: vasopresina şi
ocitocina, care se depozitează în hipofiză posterioară.
Nucleii mijlocii, de integrare parasimpatică, secretă hormoni numiţi factori de
eliberare, care reglează secreţia lobului anterior hipofizar.
Nucleii posteriori, de integrare simpatică, determină reacţii adaptative de termoreglare.
Hipotalamusul, centru de integrare vegetativă, îndeplineşte următoarele funcţii:
- menţinerea constantă a temperaturii corpului prin termogeneză şi termoliză;
- reglarea metabolismului intermediar şi hidric;
- reglarea secreţiei adenohipofizare şi, prin aceasta, a sistemului endocrin ;
- reglarea aportului alimentar şi hidric (a senzaţiilor de foame, sete, saţietate);
- reglarea funcţiilor respiratorii şi cardiovasculare;
- reglarea funcţiilor sexuale;
- intervine în stările emoţionale, de comportament şi de stres;
- coordonarea alternanţei stărilor de veghe şi somn.
Hipotalamusul este conectat cu trunchiul cerebral, talamusul, paleocortexul şi
neocortexul.
Hipotalamusul, cea mai importantă regiune a diencefalului, constituie împreună cu
sistemul limbic o unitate funcţională. Rolul său esenţial de control şi integrare a funcţiilor
vegetative îndreptăţeşte numele de „creier vegetativ” care i-a fost dat.

Nucleii bazali (corpii striaţi).


Nucleii bazali sunt mase de substanţă cenuşie situate deasupra şi lateral de talamus.
Sunt situaţi pe traseul căilor extrapiramidale şi conectaţi atât între ei, cât şi cu nucleii
mezencefalici, cu nucleii diencefalici şi cu cortexul.
Nucleii bazali au rol în reglarea motilităţii automate comandată de scoarţa cerebrală, în
controlul mişcărilor inconştiente şi al mişcărilor complexe semivoluntare (în mers, fugă,
schimbarea direcţiei etc). O tulburare a funcţiilor acestora este boala Parkinson.

SINTEZA FUNCŢIILOR HIPOTALAMUSULUI


NUCLEI ANTERIORI NUCLEI MIJLOCII NUCLEI POSTERIORI
integrare parasimpatică integrare parasimpatică integrare simpatică
neurosecreţie hormoni neurosecreţie reacţii adaptative
neurohipofizari factori de eliberare
efect anabolizant trofotrop menţinerea homeostaziei efect catabolizant ergotrop

EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a encefalului. Cele două
emisfere sunt despărţite prin fisura interemisferică şi legate între ele prin corpul calos,
trigonul cerebral şi comisuri.
Emisferele cerebrale prezintă o faţă dorso-laterală, jna medială şi una bazală. Feţele
sunt străbătute de şanţuri adânci (scizuri), care delimitează lobii, şi şanţuri mai puţin adânci,
care delimitează girusurile (circumvoluţiunile).
Şanţurile cele mai importante sunt: şanţul lateral Sylvius, şanţul central Rolando,
şanţul parieto-occipital şi şanţul calcarin.
Lobii delimitaţi de aceste şanţuri pe fiecare emisferă sunt: frontal, parietal, temporal şi
occipital. Pe faţa bazală este situat girusul hipocampului. Pe faţa mediană se observă girusul
corpului calos şi şanţul calcarin.
Substanţa albă (60% din masa emisferelor) se află la interior şi este constituită din
fibre de asociaţie, fibre comisurale şi fibre de proiecţie ascendente (senzitive) ş descendente
(motorii).
Substanţa cenuşie (40% din masa emisferelor) este dispusă la exteriorul emisferelor
cerebrale (33%), unde formează scoarţa cerebrală (cortexul), şi la baza emisferelor (7%),
formând nucleii bazali (corpii striaţi).
În fiecare emisferă se găseşte câte un ventricul lateral (I şi II), cu lichid cefalorahidian,
care comunică cu ventriculii III şi IV din trunchiul cerebral şi cu canalul ependimar medular.
Scoarţa cerebrală. Este segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centrul integrator al
senzaţiilor, motricităţii, conştiinţei, voinţei, învăţării, memoriei, stărilor emoţionale şi
comportamentale. Structural şi funcţional, scoarţa cuprinde două formaţiuni distincte:
a) Sistemul limbic, formaţiune veche filogenetic, este constituit din două straturi de
celule nervoase: stratul granular - senzitiv şi stratul piramidal - motor. Funcţional, deosebim:
- paleocortexul, creierul olfactiv, constituit din bulbii, tracturile şi trigonul
olfactiv, care are funcţii legate de simţul primar al mirosului (zona olfactivă primară);
- arhicortexul, creierul de comportament, care este constituit mai ales din
formaţiunile hipocampice.
Arhicortexul este centrul de reglare a unor reacţii vegetative. În corelaţie cu
hipotalamusul, determină comportamentul emoţional şi instinctual, reglarea aportului
alimentar şi a unor mişcări legate de actul alimentaţiei (supt, deglutiţie, masticaţie), reglarea
activităţii sexuale şi menţinerea atenţiei.

Emisfere cerebrale - faţă laterală: 1. şanţ lateral Sylvius; 2. arie auditivă; 3. arie de
asociaţie auditivă; 4. arie vizuală; 5. arie de asociaţie vizuală; 6. arie somestezică
primară; 7. arie de asociaţie somestezică; 8. şanţul central Rolando; 9. arie motorie; 10.
arie premotorie; F1, F2, F3, FA. girusuri ale lobului frontal; PA, P1, P2. girusuri ale lobului
parietal; O1, 02, O3. girusuri ale lobului occipital; T1, T2, T3. girusuri ale lobului temporal.
Emisfere cerebrale - faţa mediană: 1. corpul calos; 2. bulb olfactiv; 3. arii olfactive;
4. conturul paleocortexului; 5. conturul sistemului limbic; 6. trigonul cerebral; 7. girusul
corpului calos; 8. şanţul calcarin.

A. Homunculus senzitiv; B. Homunculus motor.


Legăturile corticale: 1. fibre comisurale; 2. fibre de asociaţie; 3. fibre de proiecţie.

Zonele de asociaţie ale neocortexului mai constituie încă un subiect de cercetare


pentru fiziologi şi psihologi, prezentând multe necunoscute care îşi aşteaptă rezolvarea în
viitor.
b) Neocortexul, formaţiune nouă filogenetic, este constituit din şase straturi de celule:
molecular, granular extern, piramidal extern, granular intern, piramidal intern şi fusiform.
Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone senzitive (neocortexul
receptor), motorii (neocortexul efector) şi de asociaţie.
Zonele senzitive sunt arii senzitive şi senzoriale în care predomină celulele granulare.
- Ariile senzitive sau somestezice, situate în girusul postcentral din lobul parietal, sunt
zonele unde se proiectează fibrele sensibilităţilor cutanate şi proprioceptive. Fibrele
sensibilităţii tactile, termice, dureroase şi proprioceptive proiectează amestecat.
Reprezentarea grafică schematică a proiecţiei anumitor regiuni ale corpului în aria
somestezică primară, în funcţie de densitatea fibrelor senzitive, se numeşte homunculus
senzitiv.
- Ariile senzoriale sunt arii speciale unde se proiectează fibrele vizuale (aria vizuală),
auditive (aria auditivă), gustative (aria gustativă) şi olfactive (aria olfactivă).
Zonele motorii cuprind arii ale motricitatii
- Aria motricităţii voluntare este localizată în girusul precentral al lobului
frontal. De aici iau naştere căile descendente piramidale.
- Aria premotorie reprezintă originea fibrelor nervoase care, după sinapsa din
corpii striaţi, ajung la nucleii din trunchiul cerebral de unde pornesc căile extrapiramidale.
Reprezentarea grafică schematică a proiecţiei diferitelor regiuni ale corpului pe
suprafaţa ariei motorii principale, în funcţie de densitatea fibrelor motorii şi de mărimea
suprafeţei de proiecţie, poartă numele de homunculus motor.
Zonele de asociaţie sunt situate în lobul frontal (pentru funcţii psihice şi de
comportament), în lobul temporal (pentru reacţii emoţionale, memorie auditivă, activitate
sexuală) şi în zona parieto-occipitală (de integrare superioară a activităţii somatice). Funcţiile
acestora fac parte din activitatea nervoasă superioară a neocortexului.
Aferenţele şi eferenţele vegetative proiectează, de asemenea, în ariile somestezice şi în
aria premotorie.
Între zonele corticale există numeroase fibre de legătură care asigură unitatea
funcţională a cortexului. Datorită acestora, stimularea zonelor senzitive determină răspunsuri
motorii sau vegetative adecvate, realizând o unitate senzitivo-motorie.

1.2. FIZIOLOGIA SCOARŢEI CEREBRALE


La baza activităţii sistemului nervos stau actele reflexe. Se descriu două categorii de
reflexe: reflexe necondiţionate şi reflexe condiţionate.
Reflexele necondiţionate, înnăscute şi comune tuturor indivizilor, sunt constante şi
invariabile. Arcurile lor reflexe există de la naştere şi se închid la nivele inferioare ale
nevraxului. Unele reflexe necondiţionate sunt simple (clipit, tuse, strănut, secreţie salivară
etc), altele sunt complexe (lanţuri de reflexe) şi stau la baza formării instinctelor (alimentar,
de reproducere, de apărare, matern etc.).
Reflexele condiţionate, dobândite în cursul vieţii, sunt temporare şi individuale.
Arcurile lor reflexe se închid la nivelul cortexului. Reflexele condiţionate se fonnează pe baza
celor necondiţionate, prin coincidenţa repetată în timp a doi excitanţi, unul necondiţionat (EN)
şi unul condiţionat (EC).
Mecanismul formării unui reflex condiţionat constă în stabilirea unei legături
funcţionale temporare între focarele de excitaţie corticală ale celor doi excitanţi care coincid,
EN şi EC.
Excitaţia este procesul cortical activ, care provoacă, menţine sau intensifică
activitatea nervoasă. Are un efect pozitiv asupra organismului.
Inhibiţia este, de asemenea, un proces activ care se manifestă prin diminuarea sau
încetarea unor activităţi corticale:
- inhibiţia externă, necondiţionată sau înnăscută, este caracteristică reflexelor
necondiţionate şi apare sub acţiunea unui excitant extern, fără o pregătire prealabilă a scoarţei;
- inhibiţia internă, condiţionată sau dobândită, este caracteristică scoarţei
cerebrale şi apare numai după o pregătire a acesteia. Excitantul care o provoacă este cel care a
produs anterior reflexul condiţionat.
Formele inhibiţiei interne sunt: de stingere, de întârziere şi de diferenţiere. Inhibiţia de
stingere se produce atunci când EC nu mai este asociat cu EN. Inhibiţia de întârziere se
produce atunci când intervalul de timp dintre aplicarea EC şi aplicarea EN se măreşte, deci
reflexul condiţionat apare după o perioadă de latenţă. Inhibiţia de diferenţiere se produce la
asocierea mai multor excitanţi condiţionaţi de aceeaşi natură, dar de intensităţi diferite.
Excitaţia se poate transforma în inhibiţie şi invers, proces de mobilitate denumit
dinamică corticală. În cadrul dinamicii corticale deosebim: iradierea, concentrarea şi
inducţia reciprocă.
Iradierea constă în extinderea excitaţiei sau a inhibiţiei dintr-o zonă corticală în zone
vecine legate funcţional de prima. Mărimea procesului de iradiere depinde de intensitatea
stimulului.
Concentrarea este un proces activ, opus fenomenului de iradiere. El constă în
revenirea excitaţiei sau inhibiţiei la zona iniţială.
Inducţia reciprocă constă în faptul că un focar de excitaţie provoacă inhibiţie în jurul
lui, în timp ce un focar de inhibiţie provoacă în jurul lui o zonă de excitaţie. Ea tinde să
limiteze extinderea excitaţiei sau a inhibiţiei, iar din această interdependenţă rezultă un
echilibru funcţional între cele două procese.
Arcuri reflexe necondiţionate şi condiţionate de salivaţie.

Veghea şi somnul. În reglarea alternanţei dintre veghe şi somn, un rol esenţial îl


deţine sistemul reticulat activator ascendent (SAA), constituit din formaţiunile reticulate
ale trunchiului cerebral. Acestea primesc aferenţe prin colaterale ale căilor ascendente
specifice ale sensibilităţii şi trimit eferenţe ascendente şi descendente. Eferenţele ascendente
proiectează difuz şi nespecific în cortex, determinând, prin impulsurile declanşate permanent,
creşterea tonusului funcţional şi pregătirea lui pentru recepţionarea informaţiilor. Se
realizează astfel „reacţia de trezire” caracteristică stării de veghe, stării de conştientă şi
procesului de învăţare. Între cortex şi formaţiunea reticulată există un permanent circuit
cortico-reticulo-cortical, de tip feed-back, de autoreglare a activităţii corticale.
Veghea reprezintă starea funcţională cerebrală determinată de creşterea tonusului
SAA, concomitent cu orientarea conştienţei spre o anumită activitate. Veghea începe o dată cu
stabilirea contactului conştient cu mediul înconjurător sau cu gândurile proprii şi se termină
când acest contact încetează.
Somnul se defineşte ca o pierdere naturală, periodică şi reversibilă a relaţiilor
senzitivo-motorii cu mediul exterior. Alternanţa somn-veghe coincide la om cu ciclul noapte-
zi, constituind ritmul nictemeral. În somn se produc modificări vegetative (scăderea frecvenţei
respiratorii, a debitului ventilator, a debitului cardiac,a tensiunii arteriale, a activităţilor
digestive şi excretorii), modificări somatice (scăderea tonusului muscular şi încetarea
activităţii locomotorii) şi modificări bioelectrice (ale EEG).
Somnul se datorează oboselii neuronilor care menţin starea de veghe, prin inhibarea
SAA. Somnul este influenţat de existenţa unor condiţii propice de ambianţă (linişte, întuneric,
poziţia culcat, închiderea ochilor).
În timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronală - somnul paradoxal
sau profund, caracterizat prin mişcări rapide ale globilor oculari şi apariţia viselor, şi somnul
lent, caracterizat prin mişcări oculare lente şi sforăit. Visele atestă faptul că somnul nu este o
stare total lipsită de conştientă, precum narcoza sau coma. Visele reprezintă o trezire corticală
spre lumea interioară, a experienţei proprii, ele putând fi influenţate de evenimentele
anterioare, precum şi de unii stimuli externi sau interni.
Somnul este necesar pentru refacerea unor structuri nervoase care întreţin starea de
veghe. Privarea de somn, la om şi la animalele de experienţă, provoacă modificări metabolice
şi tulburări funcţionale la nivelul SNC. Durata somnului variază în funcţie de vârstă şi de
starea fiziologică a organismului.
Durata medie a somnului este de 20 de ore la sugar, 10 ore la copii şi adolescenţi, 8
ore la adulţi şi de 6-7 ore la persoanele vârstnice.
Activitatea nervoasă superioară
Activităţile cerebrale se grupează în: activităţi de cunoaştere (cognitive), afective şi
volitive.

Evidenţierea ariilor corticale prin tomografie, pe baza consumului de glucoză marcată: 1.


aria auditivă; 2. aria vizuală; 3. aria cuvintelor vorbite; 4. arii implicate în gândire.

A. Activităţile cognitive.
Învăţarea. Reprezintă procesul de acumulare conştientă de informaţii şi dobândire de
experienţă. Acumulările de noi cunoştinţe nu sunt ereditare. Ele se dobândesc în timpul vieţii
prin interacţiunea permanentă cu factorii de mediu natural şi social. Învăţarea se desfăşoară în
timpul stării de veghe şi necesită activitatea SAA, a diencefalului, a sistemului limbic şi a
neocortexului. Cortexul prelucrează datele furnizate de receptori şi le fixează în memorie.
Formarea de reflexe condiţionate reprezintă un mecanism elementar al învăţării numit
condiţionare clasică (pavlovistă). El are la bază asocierea cunoştinţelor şi deprinderilor ce
urmează a fi însuşite, cu stimularea unor centri din sistemul limbic şi diencefal. Stimularea
centrului recompensei, când animalul de experiment execută corect actul învăţat, şi a
centrului pedepsei, când animalul greşeşte sau refuză să înveţe, grăbeşte procesul de însuşire
de noi cunoştinţe. Acest mod de învăţare, bazat pe recompensă şi pedeapsă, poartă numele de
condiţionare operantă. Este valabil şi în cazul învăţării umane.
Substratul elementar al învăţării este reprezentat de conexiunile sinaptice al căror
număr creşte odată cu vârsta şi cu acumularea de noţiuni noi.
Învăţarea este influenţată de factorii ambianţi, de prezenţa unor stimuli suplimentari şi
de o motivaţie corespunzătoare. În cazul neîntăririi apare inhibiţia de stingere. De aici reiese
rolul important al repetiţiei.
Memoria. Reprezintă capacitatea sistemului nervos de a reţine activ, de a recunoaşte
şi evoca selectiv informaţii şi experienţe anterioare. Memoria instantanee este capacitatea
sistemului nervos de a înregistra şi reproduce imediat evenimente, impresii sau imagini care
au avut loc cu câteva secunde sau minute înainte. Memoria de scurtă durată asigură
conservarea informaţiei pe durată de ore sau zile. Memoria de lungă durată (permanentă)
asigură depozitarea informaţiei pe durată îndelungată.
În memorare sunt implicate ariile de asociaţie prefrontale şi parieto-occipitale,
sistemul limbic şi structuri din diencefal şi mezencefal. Cercetările au demonstrat că în timpul
proceselor de memorare se intensifică sinteza de proteine şi ARN în neuroni.

Tomografii: 1. a unui creier sănătos; 2. a unui bolnav de maladia Alzheimer.

Inteligenţa. Capacitatea de învăţare depinde de nivelul de inteligenţă. Ea este definită


drept capacitatea intelectuală înnăscută de înţelegere, rezolvare şi adaptare la noi probleme şi
condiţii de viaţă şi implică şi factori de mediu socio-cultural. Stabilirea nivelului de
inteligenţă are deosebită importanţă socială şi se determină prin teste specifice (IQ).
Gândirea umană. Reprezintă forma cea mai înaltă a cunoaşterii, care oferă
posibilitatea reflectării realităţii şi proiectării acţiunilor viitoare. Pe baza informaţiilor
acumulate, gândirea realizează reflectarea lumii materiale sub formă de idei, noţiuni, asocieri
logice, judecăţi etc. Gândirea implică, pe lângă integritatea morfofuncţională a SNC,
numeroase procese nervoase, ca: excitaţia şi inhibiţia, iradierea şi concentrarea, inducţia
reciprocă, memorizarea, analiza şi sinteza, generalizarea şi abstractizarea, formarea
legăturilor temporare etc. Trăsăturile gândirii sunt corelarea, integrarea şi prelucrarea
informaţiilor. Substratul material al gândirii este reprezentat de ariile de asociaţie frontale,
parietale şi temporale.

B. Activităţile afective.
Emoţiile. Sunt procese afective de durată scurtă, precum bucuria, mânia, frica,
plăcerea şi neplăcerea. Se exprimă somatic şi vegetativ. Modificările somatice se exprimă
prin: mimică, plâns, râs, gesturi, voce, tonus muscular, urmate uneori de atac sau fugă.
Emoţiile se exprimă şi prin activităţi viscerale: tahicardie sau bradicardie, modificări de
tensiune arterială, secreţie sudorală şi endocrină, modificări în motilitatea tubului digestiv.
Expresiile emoţionale au la om o semnificaţie socială, ele reflectând starea afectivă a
persoanei, prin gesturi, mimică şi tonul vorbirii.
Substratul fiziologic al emoţiilor cuprinde lobul frontal, sistemul limbic şi
hipotalamusul.
Motivaţia. Reprezintă un proces nervos complex care stă la baza tuturor actelor de
comportament. Motivaţia activează şi direcţionează un anumit tip de comportament.
Motivaţiile de ordin biologic determină comportamentul alimentar, conservarea individului,
comportamentul sexual şi de îngrijire a urmaşilor.
La om există şi motivaţii de ordin psihic şi social. Motivarea idealului de
comportament în dezvoltarea copilului este de ordin afectiv, proiectată asupra tatălui, mamei,
educatorului sau asupra unor membri din grupul social în care copilul se dezvoltă.

C. Activităţile volitive.
Voinţa. Reprezintă o formă de activitate nervoasă conştientă. La originea oricărui act
voluntar se află un impuls, o motivaţie, mai veche sau mai recentă. În elaborarea unor
activităţi voluntare un rol deosebit îl are lobul prefrontal, ca sediu de integrare superioară a
personalităţii şi comportamentului social ale individului. Voinţa reprezintă pentru individ
puterea de a lua decizii, dar şi perseverenţa de a le duce la îndeplinire.
Funcţiile de analiză şi sinteză ale scoarţei cerebrale.
Aceste funcţii constau în capacitatea scoarţei de a supune unei analize fine şi de a
diferenţia excitanţii din aceeaşi categorie, care provin de la receptori.
Datorită funcţiei de analiză, reflexele condiţionate apar ca răspuns numai la excitanţii
condiţionaţi faţă de care s-au format şi nu faţă de excitanţi asemănători. Prin aceasta, scoarţa
este capabilă să separe numai acei excitanţi care sunt importanţi pentru viaţă, realizând o
adaptare fină a organismului la variaţiile mediului.
Funcţia de sinteză constă în capacitatea scoarţei cerebrale de a grupa şi de a
sistematiza excitanţii care acţionează simultan sau succesiv asupra sa. Zonele de asociaţie
permit scoarţei gruparea şi sinteza excitanţilor într-un singur complex. Cele două funcţii ale
scoarţei se condiţionează reciproc şi asigură scoarţei o funcţionare unitară, prin care se
realizează integrarea organismului în mediu.
CAPITOLUL II
BOALA ALZHEIZMER

2.1. DEFINITIE
Boala Alheizmer este o boală neurodegenerativă cu trăsături caracteristice clinice şi
patologice. Boala este definita ca o entitate clinico-patologica.
Clinic, cel mai adesea se prezinta cu debut subtil de pierdere a memoriei, urmat de
dementa lent progresiva, cu evolutie de cativa ani. Morfopatologic, apare o atrofie difuza,
masiva a cortexului cerebral, cu hipertrofie ventriculara secundara .
Dementa este un declin în functia cognitiva sau capacitatea mentală - gândire,
amintindu-şi de raţionament. Persoanele cu demenţă au dificultati independent îndeplinirea
sarcinilor de zi cu zi le-au efectuat in mod curent pe tot parcursul vieţii lor. Cele mai frecvente
forme de demenţă la persoanele în vârstă sunt boala Alzheimer si dementa vasculara, o
întărire a arterelor din creier care provoaca blocaje in fluxul de sange. Aceste două considerau
condiţiile pentru marea majoritate a cazurilor, şi, deşi simptomele lor pot fi uneori gestionate,
ele sunt ireversibile. Demenţă asociată cu boala Alzheimer se agravează progresiv.
Dementa poate fi, de asemenea, cauzată de infectie; interacţiuni medicamentoase,
tulburări metabolice ale tiroidei, ficatului, pancreasului sau rinichilor; deficiente nutritionale,
în special lipsa de vitamina B-12, lovitura la cap, tumori cerebrale, depresie sau alte boli
progresive, cum ar fi Parkinson , corpi Lewy, Huntington sau al lui Pick.
Dacă un declin în funcţie mentală face o impresie pe prieteni şi familie, şi începe să
interfereze cu activitatile de zi cu zi, sarcinile de muncă, interacţiunile sociale, şi de treburile
de familie, stabiliti o intalnire cu un medic pentru a stabili cu exactitate cauza principala a
simptomelor.
Din punct de vedere evolutiv dementele pot fi ireversibile, predominant degenerative
sau posibil reversibile, predominant metabolice. Caracterul ireversibil nu mai este considerat
ca definitoriu in toate tulburarile deteriorative pentru ca, in unele cazuri s-au produs stopari
evolutive sau chiar ameliorari ale starii bolnavului. Asa, de exemplu au fost obtinute
ameliorari in paralizia generala, in tumori cerebrale, in anemie pernicioasa. Sunt semnalate
chiar si posibilitati de reeducare si recuperare in unele forme stationare. Potentialul evolutiv
ramane insa un criteriu ce constituie in cea mare masura o caracteristica dementei.

2.2. ETIOLOGIE: CAUZE, FACTORI DE RISC


Pana in prezent nu se cunoaste cu siguranta cauze care provoaca boala Alzheimer, dar
este posibil sa existe mai multe cauze care concura la aparitia bolii.
Factorii de risc care pot declansa boala sunt:
- Varsta - un individ cu cat inainteaza in varsta,cu atat ii scade capaciatatea
organismului sau de a se adapta la variatiile mediului inconjurator si de a raspunde eficient la
actiunea unor factori stresanti.in fata acestor schimbarii, organismul are capacitatea de a-si
mentine constantele biologice prin homeostazie. dar homeostazia se afla sub dependenta si
controlul SNC si endocrin. Dezorganizarea la varstnici a sistemelor reglatoare care integreaza
activitatea neuroendocrina duce inevitabil la modificari biologice cu rasunet in plan psihic.
Complexul hipotalamo-hipofizar, care actioneaza ca un pace-maker, intervine la
diferite nivele prin intermediul mecanismelor neuroendocrine si neurochimice dar activitatea
acestui complex este modificata sub incidenta cresteri in varsta.
Studiile de populatii au aratat ca mai putin de 1% din persoanele cu varste intre 60-64
de ani sunt afectate, iar frecventa bolii Alzheimer creste cu fiecare decada a vietii adulte
pentru a ajunge la 20-40% din populatie cu varsta de peste 80 de ani.
Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că
boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire.
- Istoricul familial de dementa - o istorie familiala pozitiva cu dementa sugereaza o
cauza genetica pentri boala Alzheimer. Din totalitate formelor de BA cu transmitere
autosomal dominanta, in 18-50% din cazuri s-a putut dovedi implicarea factorilor genetici.
Mutatiile la nivelul genelor care codifica presenilina 1 (PS1), proteina precursoare a
amiloidului (APP) sau presenilina 2 (PS2) cumuleaza 50%, respectiv 5% din totalitatea
cazurilor familiale cu transmitere autosomal dominanta de BA.
Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se
află în risc teoretic absolut de 26% până la 45%.
Mutaţii ale presenilinei 1 (PS1) pe cromosomul 14 şi ale presenilinei 2 (PS2) pe
cromozomul 1 duc la o formă foarte agresivă în cazurile familiale de boală. Presenilinele au
fost identificate ca părţi componente esenţiale în procesul proteolitic prin care se produce
beta-amiloid prin fragmentarea de APP (Amiloid PrecursorProtein), legată de cromozomul
21.
Majoritatea studiilor care au urmarit evaluarea agregarii familiale a dementei a utilizat
diagnosticul retrospectiv. Unii autori nu au evidentiat diferente in cazul existentei agregarii
familiale a dementei, in timp ce altii au raportat un prognostic mai prost asociat cu agregarea
familiala, iar altii au descoperit ca pacientii cu parinti dementi au prezentat o rata mai rapida a
imbolnaviri spre deosebire de aceia cu alte rude afectate de boala.
- Trisomia 21 - sindromul Down cuprinde o serie de tulburari genetice, din care
trisolmia 21 este cea mai frecventa aberatie cromosomiala ce cauzeaza retardare mintala. Desi
exista o diferenta esentiala intre maladiile Down si Alzheimer, prima fiind o tulburare de
dezvoltare (nedezvoltarea in primul rind a structurilor inteligentei), iar cealalta o tulburare de
deteriorare a acelorasi structuri, dupa ce, acestea s-au dezvoltat normal si au functionat normal
cea mai mare parte a vietii, până la virsta a III-a, exista si o dovada clara de relationare intre
sindromul Down si boala Alzheimer. Aceasta se refera la rolul duplicarii locusului APP.
S-a identificat o familie purtatoare de duplicatii si cu o prezentare clinica tipica pentru
boala Alzheimer. Aproape toate persoanele cu sindromul Down dezvolta patologie de tip
Alzheimer dupa varsta de 35 de ani. Persoane cu sindrom Down prezinta instalarea
simptomelor BA in medie cu 20 de ani mai devreme decat cei fara sindrom Down.
- Traumatisme craniene (si contuziile) au fost raportate ca un potential factor de risc,
pornindu-se de la unele similitudini intre aceasta si ”dementa boxerilor” cu referire la
existenta depozitelor amiloidice si a degenerescentei neurofibrilare in ambele situatii. Exista
posibilitatea unei interconditionari triple intre traumatismul cranian, factorii de mediu si
suportul genetic (genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care participă la
transportul colesterolului şi intervine în procesele de reparaţie neuronală, este considerat
factor predispozant).
- sexul feminin poate fii de asemenea un factor de risc independent de longevitatea
crescuta e a femeilor. Studii neconfirmate sugereaza ca utilizare de estrogeni in perioada de
post-menopauza ar fii asociata cu o scadere a frecventei BA.
- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arteriala,
- Nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea că nicotina ar fi protectivă bolii
Alzheimer s-a dovedit nefondată, nicotina este una din cauzele aparitiei bolii)
- Expunerea la metale uşoare: aluminiul, mercurul au fost incriminati ca factori de
risc dar nici unul nu a fost dovedit cu certitudine. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găseşte
adesea în cantităţi mari în creierele bolnavilor decedaţi cu demenţă Alzheimer dar nu se poate
dovedi o relaţie.
- Unele bacterii (Chlamidii) şi unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de
plăci senile,dar nici unul nu a fost dovedit cu certitudine.
- studii preliminare sugereaza de asemenea ca reactiile inflamatorii ar putea juca un
rol insemnat in patogeneza BA deoarece medicatia antiinflamatorie non-steroidiana este
asociata cu un risc scazut pentru boala Alzheimer.
- abuzul de alcool
- ocupatii profesionala care implica manualitatea

2.3. FIZIOPATOLOGIE
Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor
cu Alzheimer. Aceste includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce
inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de
material ce intrerup structura normala a celulei nervoase.
Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. Aceste
modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale
bolii Alzheimer.
Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele
nu apar.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de
la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale
bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi
minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar
moarte. Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau
tardiva. Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. O persoana traieste in medie 8-10 ani
dupa aparitia simptomelor.
Faza initiala
De obicei in faza initiala persoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- evita situatiile noi si nefamiliare
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana
respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:
- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui
ceea ce a uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
- credinte false (deziluzii), suspiciuni (paranoia) si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala
Faza tardiva
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:
- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance
fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca
uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghiti
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad
frecvent
- devin extrem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte - pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal
(incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte
afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei
datorita imobilizarii la pat.

2.4. CLASIFICAREA DEMENŢELOR


Sunt cunoscute mai multe clasificari ale dementelor avand la baza criteriul nosologic
sau etiologic. Criteriul etiologic are importanata din punct de vedere terapeutic. Aceste
afectiuni sunt grupate in functie de substratul anatomic si sindroamele clinice.

CLASIFICAREA ETIOLOGICA
1. grupa dementelor de tip alzheimer:
- boala Alzheimer;
- dementa senila de tip Alzheimer;
- dementa senila si presenila de tip Gillespie
2. grupa dementelor arteriopatice (vasculare)
3. grupa dementelor de tip spongios:
- boala Jacob-Creutzfeld
- boala Pick
4. grupa dementelor din alte boli neurodegenerative:
- boala Parkinson;
- coreea Huntington;
- paralizia supranucleara progresiva;
- hipotensiune arteriala ortostatica;
- epilepsia;
- boala neuronului motor;
- atrofiile cerebeloase;
5. grupa dementelor secundare:
- posttraumatica;
- hidrocefalia interna normotensiva Adams;
- infectios-virala;
- endocrina;
- carentiale-toxice;
- iatrogene

CLASIFICAREA NOSOLOGICA
I. demente ireversibile:
1. demente de tip degenerativ:
a) grupa dementelor de tip Alzheimer:
- boala Alzheimer;
- dementa senila de tip alzheimer;
- dementa senila si presenila de tip Gillespie
b) grupa dementelor din bolile neurologice degenerative:
- boala Parkinson;
- paralizia supranucleara progresiva;
- hipotensiune arteriala ortostatica
- epilepsia;
- atrofiile cerebeloase;
- boala de neuron motor(scleroza laterala amiotrofica);
2. demente pe fond vascular:
- dementa multifocala;
- boala Binswanger;
- dementa lacunara;
3. demente ireversibile prin agenti infectanti:
a) encefalopatii de tip spongios:
- boala Jacob-Creutzfeldt;
- boala Pick
b) encefalopatii din SIDA, herpes simplex, herpes zoster
4. demente posttraumatice:
a) post macrotraumatisme
b) post microtraumatisme repetate
5. demente anoxice:
a) de origine cardiaca;
b) prin intoxicatie cu oxid de carbon

II. demente tratabile:


1. demente reversibile prin agenti infectanti
- meningite si encefalite fungice;
- meningite si encefalite bacteriene;
- sifilisul nervos;
- encefalite virale;
- encefalite prin paraziti
- abces cerebral
2. demente prin leziuni ocupatoare de spatiu:
- hematoame;
- tumori;
- granuloame;
3. hidrocefalia normotensiva Adams
4. demente toxice:
- alcoolica;
- otravuri metalice sau organice;
- iatrogene
5. demente carentiale:
- anemii megaloblastice (vit.B12 sau acid folic)
- pelagra (vit.PP)
6. demente dismetabolice:
- insuficienta renala
- insuficienta hepatica
- hiper si hipotiroidism
- boala Addison
- boala cushing
- hipercalcemie
- hiper si hiponatremie
- hipoglicemie
- stari paraneoplazice
- lupusul eritematos diseminat
- vasculit
Amintim ca mai sunt inca trei clasificari:
- in prima clasificare boala alzheimer intra in categoria-dementelor presenile si senile;
- in a doua dupa Cadieux 1989,in demente de cauza neurologica,demente corticale;
- in a treia dupa Adams 1989, sindroame dementiale cu semne neurologice minime sau
absente se clasifica in atrofia cerebrala difuza.

Tulburarile deteriorativ cognitive cu o evolutie lent progresiva, pe o perioada de


luni sau ani, presupun existenta de :
- atrofie corticala (exprimarea ei clinica fiind boala alzheimer)
- demente vasculare
- encefalite cronice
- tumori cerebrale benigne
- bolile metabolice
- intoxicatiile cronice (alcoolosm de ex.)
Tulburarile psihoorganice care evolueaza cu dementa fara o cauza initiala si
evolueaza o perioada sugereaza:
- tumori cerebrale maligne sau metastaze
- encefalopatii
- hematoame cronice subdurale
- hidrocefalie normotensiva
- tulburari metabolice cu evolutie progresiva
- vasculopatii evolutive
Aparitia unor sindroame neuropsihologice de focar (cum sunt: afazie-tulburare a
vorbirii, apraxie-incapacitatea de a executa miscari coordonate, astereoagnozie-incapacitate
unei persoane de a recunoaste cu ochii inchisi obiectele puse in mana, palpate, anozognozie-
nerecunoastere de catre un bolnav a propriei sale boli) impun investigatii pentru precizarea
etiologiei.
In marea lor majoritate dementele au un caracter ireversibil, iar, dintre ele, cea mai
frecventa este boala alzheimer.
Toate cercetarile si statisticile au remarcat o scadere a mediei de varsta a debutului
bolii considerate grav invalidante medico-social.

2.5. TABLOUL CLINIC


Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele în vârsta si
reprezinta jumatate din totalitatea cazurilor de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca
la persoanele în vârsta de 65 de ani frecventa bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la vârsta de 70
de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. Într-un studiu recent denumit
"PAQUID" efectuat în Franta, s-a constatat ca 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt
atinse de boala Alzheimer sau de o forma înrudita de dementa.
Potrivit statisticilor din România, incidenta tulburarilor mintale a crescut de la 605,2
persoane la 100.000 de locuitori în 1975, la 883,3 persoane/100.000 de locuitori în 1993, fara
a avea date asupra cazurilor de dementa.
Peste 150.000 de persoane sufera de tulburari de memorie si limbaj, depresii sau
halucinatii, simptome ce caracterizeaza cel mai intalnit tip de dementa din Romania. Potrivit
ultimelor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Alzheimer afecteaza peste 24,3
milioane de persoane din intreaga lume, iar specialistii estimeaza ca pana in 2025, numarul
suferinzilor se va dubla. In Romania, datele detinute de Societatea Romana Alzheimer (SRA)
evidentiaza ca 150.000 de persoane sufera de aceasta maladie, insa avand in vedere ca o mare
parte a bolnavilor nu sunt inca diagnosticati, se estimeaza ca numarul total al acestora ar putea
ajunge la 350.000. Se apreciaza ca doar 30% dintre pacientii romani suferind de boala
Alzheimer sunt diagnosticati si numai 10% dintre acestia sunt tratati corespunzator.
Statisticile SRA arata ca gradul de risc al bolii Alzheimer creste odata cu inaintarea in varsta,
persoanele cele mai predispuse afectiunilor specifice maladiei, fiind cele trecute de 60 de ani.
Astfel, se estimeaza ca la nivel national, acest tip de dementa afecteaza aproape 5% din
populatia de varsta a treia.
In Romania aceste persoane reprezentau in anul 1990 10,3% din totalul populatiei, in
anul 2000-18,7%, în 2003-19,9% iar pentru anul 2030 se preconizeaza 22,3%. Numai in 8 ani
populatia vartsnica a inregistrat o crestere de peste 2%.
La fiecare 7 secunde se inregistreaza un caz nou de dementa, iar numarul cazurilor noi
este de 4,6 milopane pe an.
Cresterea prevalentei e datorata fenomenului de imbatranire a populatiei si cresterii
oportunitatilor de diagnostic.

ETIOPATOGENIE
Boala Alzhiemer este o tulburare neurodegenerativa progresiva care, etiopatogenic,
implica participarea a numerosi factori de risc, dar si elemente neurobiologice care o
diferentiaza de alte forme de dementa. Imbatranirea normala si aceasta maladie degenerativa a
sistemului nervos au la baza un numitor comun exprimat prin alterarea anumitor cai de
neurotransmisie. Abilitatea sistemelor de protectie depinde de factori neurotrofici, factori
etiologici diferiti (toxici,virotici,imunologici) care actioneaza fie asupra determinantilor
neurotrofici specifici, fie asupra receptorilor lor. Procesul de imbatranire este legat de depletia
factorului neurotrofic specific, depopulare neuronala si alterarea morfologiei neuronale, cat si
de perturbarea neurotransmitatorilor. In Boala Alzheimer aceste procese ar capata o
dezvoltare accentuata datorita unui factor patogenic specific de tipul atacului imun.
Observate initial la nivelul neocortexului,modificarile patologice din Boala Alzheimer
apar si in alte arii ale creierului. Atrofia corticala grosiera se insoteste de pierderea neuronilor
si a sinapselor. Hipocampul este in mod deosebit afectat de procesele patologice, ceea ce pare
a explica probleme majore de memorie din Boala Alzheimer.
Degenerarea progresiva a nucleilor bazali, ale caror proiectii se extind asupra
sistemului limbic si cortexului cerebral asociativ, duce la afectarea generalizata a cognitiei si
comportamentului, a sensibilitatii si senzorialitatii, transformand bolnavul intr-un dependent
fata de persoanele din jur, care vor fi obligate sa-l asiste la toate actele vietii curente.

SIMPTOMATOLOGIA
Simptomatologia dementei poate fi grupata in patru categorii:
- simptome cognitive si neurologice;
- simptome functionale sau deteriorarea capacitatii de a participa la activitati zilnice
uzuale;
- simptome comportamentale sau psihiatrice;
- accentuarea deteriorarii prin interventia factorilor externi.
Aceasta impartire e utila pentru descrierea tipului de interventie de care aceste
persoane au nevoie. Integrarea sociala, capacitatea de judecata si rationament, memoria sau
capacitatea de concentrare a atentiei vor fi afectate diferit si vor varia independent de la o
persoana la alta.
Pierderea functiilor intelectuale poate fi insotita la inceput da falsa aparenta a
mentinerii capacitatii de adaptare la mediu. Indivizii suferinzi de dementa pot fi capabili sa se
plimbe sau sa conduca masina, dar in aceeasi masura pot suferi si accidente sau se pot
dezorienta. Totodata, neavand constiinta deficitelor lor, pot opune rezistenta la ajutor,
protestand in fata ingrijitorilor sau acuzandu-i de abuz.

2.6. FORME CLINICE


FORME DE DEBUT IN BOALA ALZHEIMER
Studiul debutului bolii are cea mai mare importanta. In unele cazuri debutul bolii se
poate situa cu circa 20 de ani inainte de primele semne manifeste,iar faza precoce,care nu
permite inca un diagnostic clinic, dureaza 2-4 ani. Este o perioada in care o tulburare mnezica
izolata si diminuarea performantelor,asociate cu tulburari comportamentale si ale dispozitiei
observabile de catre anturaj, pot anticipa o dementa. Dificultatea unui diagnostic precoce este
determinata de debutul insidios al simptomelor, toleranta anturajului si profilul activitatii
subiectului.

DEBUTUL PRIN TULBURARI AMNEZICE


Este cel mai frevcent si corespunde neuropatologic cu instalarea leziuniilor pe
hipocamp. Dificultatile cele mai frecvent raportate privesc evenimente vietii cotidiene de data
recenta, ceea ce face ca pacientul sa puna mereu intrebari anturajului.
In aceste stadii este necesara diferentierea tulburarilor de memorie de cele datorate
varstei-disfunctiei neuro-biologice de dupa 50 de ani („uitare benigna”), in care dificultatea
mnezica se limiteaza la evocarea detaliilor, care insa pot fi amintite intr-un alt moment fara o
deteriorare testabila.
In „uitarea maligna”, cu aspect de organicitate, pacientul poate sa nu fie constient de
declinul mnezic si chiar sa confabuleze; sunt sterse din memorie fragmente intregi, incepand
cu trecutul recent cu dezorientare mai ales in timp si raspunsuri false. La testele
neuropsihlogice apare o deteriorare mnezica.

DEBUTUL PRIN TULBURARI PSIHICE SI DE COMPORTAMENT


La 10% din cazuri, tabloul clinic dominat de modificari ale personalitatii premorbide,
tulburari depresive sau manifestari psihotice care preced instalarea tulburarilor mnezice sau
uneori deriva din aceasta. Tulburarile de personalitate cuprinde trei tipuri de comportamente;
- pasivitate, reducerea activitatii si interesului, reducerea relatiilor interpersonale si
stegerea activa, de multe ori interpretate in legatura cu retragerea din activitate sau alte
probleme existentiale;
- agitatie, cu hiperactivitate si iritabilitate;
- comportamente egocentrice grosiere, cu pierderea controlului emotional, simtul etic
si a responsabilitatilor familiale si profesionale.
Depresiile la varsta inaintata se insotesc de un deficit cognitiv semnificativ,
simptomatologia este reprezentate de depresia majora, dominata de lentoare psihomotorie si
pierderea intereslui si energiei. Depresia in BA este intepretata ca fiind de origine endogena in
raport cu deficitele neurobiochimice in special cele noradrenergice si serotoninergice intalnite
in BA.
Manifestarile psihotice apar in asociere cu tulburarile de memorie si se manifesta prin
idei delirante cu tematica de furt sau prejudiciu sau din iluzii sau halucinatii.

DEBUTUL PRIN SEMNE NEUROLOGICE


Cel mai frecvent sunt intalnite cazurile de afazie progresiva, a degenerescentei in
emisfera stanga. Aceasta „lipsa de cuvant” poate fi usor confundata cu o tulburare mnezica.
Tulburarile de tip apraxic (diminuarea abilitatii manuale, dificultati de scris si de autoservire
cu diverse obiecte si vizuo-spatial cu dezorientare in spatiu si vagabondaj) sunt intalnite in
formele de BA cu predominenta leziunilor in emisfera dreapta.
Uneori debutul poate fi marcat de o stare confuzionala precipitate de o prescripie
medicamentoasa (ex. medicamente anticolinergice), de o afetiune intercurenta sau de un soc
afectiv, de disparitia (decesul) partenerului de viata si sau intrarea intr-o conditie de izolare,
fara asigurarea menajului si a ingrijirii zilnice.

PERIOADA DE STARE A BOLII ALZHEIMER


SIMPTOMATOLOGIA COGNTIVA
Se refera la memorie, atentie, orientare temporo-spatiala, limbaj,calcul si praxiei.Cu
cat boala evolueaza ,cu atat se constata mai frecvent aparitia confablatiilor mnestice a
ecmeziei si anecforiei,favorizandu-se instalara dezorientarii temporo-spatiala .Toate acste
tulburari devinpregnante la schimbarea mdiului sau prezenta unor factori solicitanti
Tulburarile de limbaj o componenta importanta a declinului cognitiv. Gradul de
afectare a limbajului secoreleaza cudurata bolii iar scrisul si cititul sunt mai sever afectate
decat limabajul oral.Kertesz-1986,deteriorarea limbajului parcurge mai multe
tepate;anomie,afazie senzoriala transcoricala,afazie Wernicke si afazie globala. Dispraxiile
preced tulburarile de limbaj,si se manifesta sub diferite forme:constructiva,ieativa,motorie,a
imbracatului si a mersului
Reizberg-1992-a sistematizat evolutia BA:
-absenta obiectiva sau subiectiva a diminuarii abilitatilor functionale;
-diminuarea subiectiva a functionalitatii fara o scadere obiectiva a performantelor
inactivitatea socio-profesionala;acuzele reprezentate de tulburarilemnezice si vizeaza uitarea
locului unde au fost plasate diferite obiecte
-diminuarea functionala obiectiva suficient de severa pentru a afecta activitatile socio-
profesionale. In acest stadiu,individul incepe sa uite lucruri importante si se afla
imposibilitatea de a finaliza activitatea profesionala sau de a realiza sarcini colmpete.
-diminuare functionala suficient de severa pentru a afecta capacitatea de a rezolva
sarcini cotidiene,cu conservarea deprinderilor de autoservire si autoingrijire. Acest stadiu
corespunde unui scor MMSE cuprins intre 19-15;
-deficit in alegerea/purtarea a decvata a tiunutei vestimentare; necesita ajutor in
alegerea tinutei vestimentare in conformitate cu anotimpul/momentul zilei. Scor MMSE intre
14-16;
-pirerderea deprinderilor de autoingrijire si autoservire:apraxie de
imbracaminte,igiena,capacitatea de utilizare a grupului sanitar ,incontinenta sfincteriana:
-piedera limbajului si acapacitati de a se deplasa
-incapacitatea de a comunica i propozitii complete,reducere drastica a vocabularului
-vocabularul inteligibil,limitat la un singur cuvant
-mers cu pasi mici.tarsaiti,laterodeviati si tendinta la retropulsiune
-capacitatea ortostatismului si de a zambi, grimase
-incapacitatea de a-si sustine independent capul
In ultimele doua stadii diagnosticul este de Ba severa iar scorul MMSE e cuprins intre
5 si 0.

SIMPTOMATOLOGIA NON-COGNITIVA
Componenta constanta a manifestarilor clinice in BA, in afara celor cognitive, consta
in modificarile in sfera afectiva, motivationala, a activismului si mobilizarii, in relationare,
comunicare si, evident, in sfera comportamentala. Sunt trasaturi imoprtante in definirea
elementelor degenerative primare.

IDEATIA DELIRANTA
Ideile delirante au fost asociate atat cu stadiile timpurii si medii,cat si cu cele tardive
ale bolii.Cummings-1990,a sugerat ca exista patru tipuri de tematica deliranta;simpla
persecutorie,de grandoare,si asociate deficitelor neuropsihologice.Burns si colab.-1990,au
semnalat prezenta suspiciozitatii si a ideilor delirante de prejudiciu material

HALUCINATIILE
Mai putin frecvente decat deliriul si nu se face o distinctie fundamentala intre forma
lor audiritva si cea vizuala .pacienti cu aceste tulburari senzoriale se eterioreaza mai
repede.Prezenta halucinatiilor olfactive(cacosmie)se coreleaa cu pirederea neuronilor olfactivi
centrali
Deficitele senzoriale sunt cunoscute ca deterinant alucinatii la varstele inaintate iar
prezenta acestora a fost corelaa cu patologia oculara

SIMPTOMATOLOGIA DEPRESIVA
Tulburarile depresive apara mai devreme in evolutia bolii par a fi legate atat de
constientizarea asesteia cat si de refuzul idei de a fi bolnav.Ele pot fi considerate un factor de
risc semnificativ pentru dementa.
In clinica sunt cunoscute patru tipuri de sindroame asociiind depresiile si dementa:
Tip I: depresia se prezinta ca o dementa(pseudodementa depresiva):
-modul de prezentare pacinetului evoca dementa
-exemenele neuropsihologice nu evidentiaza un deficit intelectual
-examenul clinic efectuat in dinaica,blantul neuropsihologic si testul la dexametazoa
sunt in favoarea unei tulburari afective
-tulburarile clinice sunt reversibile sub tratament cu anti depresiv
Tip II: depresie cu un sindrom demential secundar:
-prezentarea generala a pacientului corespunde depresiei
Examenul clinic si neuro psihologic evidentiaza deficitul intelectual
-tulburarea afectva e demonstrabila
-tulburarile psihice sunt reversibile sub tratament antidepresiv
Tip III: dementa se prezinta ca o depresie0pseudodepresia dementiala):
-pacientul se prezinta ca un depresiv
-examenul clinic si evaluariile obiectiveaza o tlburarea a funtiilor intelectuale;bilantul
paraclinic e in favoarea unui substrat organic(Eeg,CT)
-examinarile clinice si scalele de aevaluare nu evidentiaza o tulburare afcetiva
-sindromul poate fi sau nu reversibil,in functie de etiologia dementei
Tip IV: dementa cu depresia secundara(sindromul depresiv a dementei):
-pacientul se prezinta ca un demenet
-istoricul clinic,examenele clinice si neuropsiholocice,testul de dexametazona sunt i
favoarea unei tulburari afective
-bilnatul clininc general confirma un proces de mential
-sindromul poate fi sau nu reversibilin funtie de etiologia dementei
Tulburarile depresive cu debut tardiv Prefigureaza adesea o deteriorare reversibila spre
dementa.

PARTICULARITATI CLINICO TERAPEUTICE


Acestea sunt conferite de depresiiile iatrogene.drogurile antihipertensive
(rezerpina,alfa metil dopa,clonidina,guametidina)sunt cele mai incriminate ,iar in rezent se
aprecieaza ca sunt peste 250 de produse medicamentoase care pot precipita un episod depresiv
cu mentiune speciala pentru neurolepotice si tranchilizante.

ALTE TULBURARI ALE DISPOZITIEI


Tulburarile de dispozitie de tip expansiv nu par sa se coreleze cu deteriorarea functiei
cognitive.Tulburarile anxios-fobice apar ca si teama bolnavilor de a fi lasati
singuri.Anxietatea poate fi fundalul pe care evolueaza celelalte tulburari psihopaltologice.

MODIFICARI DE COMPORTAMENT
Cele mai timpurii si mai frecvente in BA:dezinhibitie egocentrism limbaj vulgar,
parasirea domicilului, vagabondajul, dormomania; tentativele de control ale acestor
manifestari determina fenomenele coleros-infractionale.Ele sunt relativ independente de
procesul bilogic al bolii
Agitatia psihomotorie e prezentata in unele cazuri de BA corelata cu ideatia
paranoida, la barbati si cu depresia, tulburarile delirant-halucinatorii si insomnia, la femei.
Labilitatea emotionala este de doua ori mai frecventa in formele accentute ale boii.
Agresivitatea verbala si fizica si pierderea controlului sfincterian sunt specifice formei
accentuate. S-a remarca prezenta bulimiei su dezinhibitii sexuala la 10% din biolnavi.
Aparitia tulburarilor de comporament si somn in cursul primului an de evolutie alaturi
de ideatia paranoida si de semnele neurlogice este un factor predicitiv al unei rapide
deteriorari cognitive in timp ce halucinatiile survin independent de a gravitatea alterarilor
cognitive.

TULBURARILE DE SOMN
Problema cea mai frecventa este multipla fragmentarea somnului nocturn si
sonmolenta diurna, reprezentand una din cauze institutionalizarii pacientilor.

SIMPTOME NEUROLOGICE
Au la baza substratul organic si sunt dificil de corelat atat cu stadialitatatea bolii,cat si
cu o anumita forma de afcetiune degenerativa .din acest motiv biopsia cerebrala are o
indicatie stricta in diferentierea BA de boala Pick si Creutzfeldt-jacob.
In primele stadii sunt depistate semne minore pramidale si extrapiramidale,la care se
asociazaa progresiv tulburari ale limbajului apraxii agnozii,tulburari ale echilibrului si
mesului, crize comitiale fara modificari tipice de Eeg
Aparitia semnelor extrapiramidae in evolutia ba este o eventualitate recunoscuta
(facies imobil,hipertonie,akinezie) dar tremorul de repaus ste foarte rar intalnit la aceste
cazuri. In BA cu sindrom extrapiramidal au fost evidentiate leziuni in substanga neagra
specifice boli Parkinson.
Exista posibilitatea prezentei reflexelor patologice:reflex de prehensiune si uramrire
fortata, reflex de masticatie, miscari stereotipe, orolinguale, iar in stadiile finale prezinta
reflexul de suctiune mutism, amimie si gatism.

EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICA IN BOALA ALZHEIMER


Senescentei normale ii este specifica diferenta progresiva, dintre performantele la
probele verbale (care nu dininueaza cu varsta) si cele non verbale (care diminuaeaza cu
vartsa). Depasirea cu mult peste limitele admise de vartsta cronologica a diferentei dintre
rezultatele la celel doua serii de aptitudinii e specifica pentru imbatranirea patologica.
In BA,deficitul memoriei recente se siuaza printre primele manifestarui clinice si se
evidentiaza cu ajutorul unui test de memorie care implica invatarea unui material (verbal,
vizual, spatial) nou. Evaluarea optima a memoriei in vedereea stabilirii unui diagnostic
precoce de BA cuprinde urmatoarele faze:
-faza de sudiu, in care subiectului i se cere sa se angajeze in elaborarea unui proces de
encodare
-un interval de timp liber;
-test care implica evocarea libera a informatiei.
Testul delayed Word recall (DWR) este alcatuit din 2 serii de cate 10 cuvinte
fiecare.In prima faza subiectului ii se prezinta pe rand cuvintele din prima serie si i se cere sa
construiasca cu fiecare cuvant cate o propozitie. Apoi se prezinte o a doua serie de cuvinte.
Daca si aceasta serie exista cuvinte similare cu cele din prima, atunci subiectul trebuie sa
formuleze aceeasi propozitie. Pacientii cu BA in stadiul incipient rezolva cu usurinta. In
schimb ei au performante cu mult mai scazute decat subiectii cu imbatranirea normala atunci
cand li se cere, dupa un interval de timp liber de 5 minute, sa reproduca cuvintele prezentate.
Acest deficit al memoriei de scurta durata permite diagnosticarea BA.
Capacitatea de a pastra simultan in minte un maxim de informatii si de a le reproduce
imediat este evaluata, in general, cu ajutorul Scalei de memorie Wechsler. Se propun serii de
cifre din cele mai lungi, care trebuie repetate, intai in ordine directa, apoi in ordine inversa .
Memoria imediata e afectata in BA.
Evidentierea deteriorarii memoriei de scurta si lunga durata se realizeaza cu ajutorul
testlui Rey-Osterrieth. Sarcina de a memora o figura geometrica complexa pe care trebuie s-o
reproduca dupa un interval de timp liber cu durata, mai inatai de 5 min, si apoi de 45.
Deteriorarea cognitiva poate fi stabilita cu ajutorul mai multor probe care pot fi
impartite in 2 mari categorii:
-teste de inteligenta bazate pe intrebari;
-scale de evaluarea comportamentului realizate pe baza observatiei
Cand evaluarea se face cu ajutorul chestionarului, atunci functia intelectuala este
tetstata in principal prin intermediul limbajului.
Wechsler Adult Inteligence Scale(WAIS) evalueaza abilitati cognitive. Proba e
alcatuita din 11 subteste structurate de principiui verbal –nonverbal. Cele mei sensibile la
deteriorare sunt rationamentul aritmetic memoria cifrelor, similutudinile, codul si cuburile
Kohs.
Pe baza rezultatelor obtinute se calculeaza valoarea indicelui de deteriorare cognitiva.
Lipsa deteriorarii cognitive-0-10%, deteriorarea cognitiva posibila-11-20%, deteriorare
cognitiva,peste 21%
Mattis Dementia Rating Scale (MDRS) e alcatuita din 144 itemi structurati in 5
subscale care investigeaza atentia, memoria, gandirea conceptuala, abilitatile constructive si
fluenta verbala. Examinarea la intervale la 6 luni, permite predicitia ritmului de agravare a
deteriorarii la pacientii cu BA. Un scor sub 100 nu e compatibil cu o spravietuiere peste 20
luni si lipsa unei ingrijiri si supravegheri adecvate. Valorile scorurilor eprima :
-lipsa demenrtei: 221-250
-dementa usoara: 189-220
-dementa medie: 70-88
-dementa severea: 21-69
-demenrta profunda: 0-20.
Mini Mental State examination (MMSE) este instrumentul cel mai larg folosit in
evaluarea statuslui cognitiv al pacientilor varstnici. Sunt apreciate orienrtarea temporala si
spatiala ,memoria imediata si de durata, calculul aritmetic, limbajul si abilitatile constructive.
Fiecare dintre cei 30 de itemi e cotat separat, valorile lor se insumeaza si se obtine scorul total
care defineste:
-absenta demetei 24-30
-dementa usoara 16-23
-dementa moderata 10-15
-dementa moderat severa 6-10
-dementa severa 0-5
Din categoria probelor care evalueaza deteriorarea pe baza observatiei cea mai
cunoscuta este Global Deterioration Scale (GDS) scala evalueaza performantele cognitive,
abilitatile necesare desfasurarii activitatilor cotidiene, mofdificarile de personalitate si de
dispozitie
Interview for Deterioration in Dailyliving activities (IDDA) apreciaza 33 de activitati,
de la cele mai simple pana la cele complexe. Scorul obtinut ilustreaza gradul de deteriorare a
functiei sociale.
Dementia Scael of Blessed, Tomlinson and Roth; aceasta scala include itemi care
permit evaluarea atat a abilitatilor necesare desfasurarii ctivitatilor cotidiene, cat si
modificarile deprinderilor de auto-ingrijire. Proba evidentiaza, de asemenea, modificarile de
pesonalitate si de disizitie. Modificarile de personalitate apar timpuriu in BA, afectand
relationarea pacientului cu apartinatorii. Ele sunt evaluate cu proba General Inventor of
personality (GIP), alcatuit din 31 itemi, structurati pe 6 subscale corespunzand unui anumit tip
de comportament (apatic, izolat, refractar, dependent, dezorientat, nelinistit). Testul e benefic
pentru stabilirea managementului terapeutic al simptomatologiei non-cognitive din BA
Insrumentele psihometrice cu aplicabilitate specifica in aprecierea deteriorari din BA:
scalele ADAS-Cog, Blessed si scala Zarit pentru evaluarea poverii a partinatorilor.

2.7. INVESTIGATII
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul
specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza
brusc, deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. Simptomele
de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.
Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de
recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. Boala
Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic.
Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala.
Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii.
De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei
sau o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu
zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate. Investigatii, ca tomografia
computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru
vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea
bolii Alzheimer.
Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si
tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de
rutina.

2.8. DIAGNOSTICUL
Diagnosticul de dementa se poate stabili cand deficitul cognitiv-intelectiv e suficient
de sever si cand sunt prezente si criteriile de diagnostic pozitiv.
Studiul unei demente presupune:
a) Existenta unor criterii de definire. Criteriile de diagnostic clinic al dementei in
general se refera la:
-implicarea unor factori etiologici, organici;
-declinul progresiv al memoriei globale si al capacitatilor cognitiv-intelective;
-perturbarea atentiei;
-modificarea afectivitatii;
-accentuarea unor trasaturi de personalitate premorbida sau modificarea personalitatii;
-evolutia acestora pe un fond de claritate a constientei;
-evolutia cronica, progresiva, ireversibila observata pe un interval temporar de peste 6
luni;
-pierderea autonomiei sociale.
b) Cercetarea markerilor biologici si de genetica moleculara;
c) Evaluari neuropsihologice;
d) Investigatii paraclinice (EEG ,CT, RMN, PET-tomografia cu emisiuni de pozitron,
SPECT-
tomografia computerizata cu emisiuni de fotoni);
e) Evaluarea rolului bolilor vasculare si a factorilor de risc;
f) Strategii terapeutice noi (inclusiv depistarea medicamentelor care accelereaza/induc
dementa).

DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC
Este vorba de seturi de criterii anatomopatologice, NIA(National Institute of Aging)
CERAD(Consortium to Establish a Registry for Alzheimer Disease) si NIA-RI (Grupul de
lucru NIA si Institutul Reagan)
Criteriile de diagnostic NIA
Numarul minim al aiilor corticale ce trebuie examinate include 3 regiuni din neocortex
(lobi frontal, temporal si aprietal), amigdala, hipocampul si un numar de arii subcorticale.
Diagnosticl se bazeaza pe relatii intre vartsa pacientului, numarul de placi senile si
pezenta ghemelor neurofibrilare in neocortex.
Criteriile de diagnostic CERAD
Se bazeaza pe evaluarea semnificativa a frecventei placilor neurinice specifice corelate
cu varsta pacientului. Ghemele neurofibrilare nu sunt evaluate pentru un diagnostic CERAD
si nu sunt considerate importante modificarile patologice din hipocamp sau amigdala
Criteriile NIA-RI
In cadru criteriului NIA-RI diagnosticul se bazeaza pe perezenta placilor senile si a
ghemelor neurofibrilare. Ariile ce trebuie examinate includ 4 regiuni neo corticale (girusul
temporal superior, lobul parietal inferior, cortexul medio-frontal si cortexul occipital)
formatiunea hipocampica, uncusul, substanta neagra si loci coeruleus
Criteriile NIA-RI evaluaeaza probabilitatea (mare, medie sau scazuta) ca patologia
clinica de apect demential sa fie datorata leziunilor de tip BA
Modificari imagistice in boala alzheimer
La persoane varstnice fara dementa, pot fii observate uneori aspecte similare cu cele
din BA ceea ce face aceasta proba mai putin specifica mai ales ca exista si cazuri de BA cu
apect CT normal. Se sustine ca singura proba fiabila in aceste cazuri ar fi largirea exagerata a
ventriclulior laterali constatata la examene seriate.
Studiiile post-mortem indica o reducere de 5 % a volumului si greutatii creierului per
decada, incepand cu varsta de 40 de ani.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL BOLII ALZHEIMER


Diagnosticul diferential etiologic trebuie sa aiba in vedere:
- boli sistemice;
- afectiuni psihiarice;
- afectiuni neurologice cu dementa secundara cum ar fi hidocefalia, tumorile cerebrale,
hematoame subdurale si afectiunile vasculare;
- dementa degenerativa primara cea mai fecventa fiind BA
Este util sa putem identifica in ce categorie putem incadra pacientul: o dementa cu
localizare corticala va fii caracterizata prin deteriorarea memoriei, praxei, gnoziei (asa-
numitul sindrom afazo-apraxo-agnozic); dementa subcorticala e caracterizata prin afectare
cognitiva marcata frecvent asociata cu modificari ale peronalitatii si si tulburari de
comoprtament, afectarea vorbirii si deficite motorii cuma fi bradikinezie si tulburarile de mers
BA este o dementa degenerativa primara cu caracteristici clinice predominant cotricale
la debut iar paralizia supranucleara progresiva in boala Huntington sunt demente degenerative
cu caracteristici de tip subcortical la debut
Diagnosticul diferential al dementei cu retardul mintal se bazeaza pe faptul ca
persoanele cu retard prezinta abilitatii cognitive sub media varstei nu o pierdere de abilitati
existente anterior si faptul ca aceste abilitati nu s-au dezvoltat la nivel normal
Schizofrenia poate fii asociata cu multiple deteriorari cognitive si declin in adaptare
chiar si la varste ceva mai tinere in absenta unei conditii medicale generale care sa produca
acest efect.
In dementa vasculara sunt prezentate semne neurologice de focar, probele praclinice
putind fi argumente pentru maladia vasculara .
- faza de debut, cu durata medie 2-4 ani , caracterizata prin tulburari mnezice asociate
cu tulburari de rationamnet si judecata cu afacerea limbajului si a capacitatilor cognitive si de
orientare spatiala si cu modificari de comportaent si caracter
- faza de stare sau dementa constituita cu agravare progresiva al sd demential cu
grave tulburari mnezice si de tip afazo-apraxo-agnozic, asociate cu tulburari intelectuale
globale si psihocomportamentale,precum si cu pierderea autonomiei.durata acestei faze e
cuprinsa intre 3-6 ani
- faza terminala cu durata variabila dar care in medie se instaleaza la 7-10 ani de la
apariria primelorsimptome in care stare demetiala ste profunda si se asociaza cu
casexie,hipetonia extrapiramidala crize convulsive generalizta esi stupoarea.

2.9. TRATAMENTUL
Tratamentul tulburarilor de comportament se face prin administrarea
anticonvulsivantelor din clasa carbamazepinelor in doze de 100mg/zi sau al acidului valproic
in doze 250 mg/zi.
Abordarea psihologica sau psihoterapeutica este posibila, dar limitata cu precadere la
formele usoare, in debutul bolii.
Antidepresivele fara efecte anticolinergice: fluoxetina-20-40mg/zi, paroxetina 10-20-
mg/zi, mirtazapina 15-30 mg/zi, venlafaxina 50-150 mg/zi.
Antipsihoticele par cu atat mai eficace cu cat dementa e mai putin severa si au ca
simptome tinta manifestarile halucinatorii, ideile delirante de persecutie, agitatia,
hiperactivitatea.
Resperidona 2-4 mg/zi, olanzapina 10 mg/zi, Quetiapina 200-300mg/zi. Dozainitiala
trebuie sa fie minima si cresterea treptat progresiva la 2-3 zile,pentru a gasi doa minima
eficace.
Benzodiazepinele sunt utilizate pe perioade scurte (4-8spt) in tulburarile anxioase si
tulburarile de somn desi prezinta riscul de a mari starea de confuczie prin efect de acumular
Hidroxizina, meprobamatul sau buspirona au mai putine efecte negative asupra memoriei.
Hipnoticele sint utile in caz de trezire nocturna: zopiclon sau zolpidem.
Tratamente farmacologice cu adevarat eficiente inca nu exista dar se incearca totusi
o terapie a tulburarilor cognitive din BA. Datorita lipsei de toxixitate hepatica si a inhibitiei
acetilcolinesterazei, cu stimulare consecutiva pe primul plan se studiaza rivastigminul,
donepezilum, galantaminum ca medicatie de prima linie in dementa din BA. Exista pareri ca
aceste medicamente pot incetini formarea placilor de amloid.
Nimodipina 30-60 mg/zi, memantinum, sint indicate in formele moderate si sevre de
bola si, de asemenea, Nerve growth factor(nNCF) avindu-se in vedere roulul lui trofic asupra
neuronilor colinergici
Tratamente non-medicamentoase
Sunt amintite in publicatiile din ultimul timp mai ales: proceduri de socioterapie,
kinetoterapie si ergoterapie ce permit recuperari partiale ale functiilor sau stablizari ale
acestora. De exemplu, invatarea de a se imbraca conform unei secvente logice, utilizarea
adecvata a banilor, orientarea in spariu, schema corporala (dreapta/stanga in fata oglinzii),
iesire in oras pentriu a evita izolarea si excluderea.
Au fost dezvoltate programe de reorientare a bolnavilor cu dementa, reinvatarea
timpului (orientearea pe ceas) si a spatiului (invatarea itinerariilor; folosirea reperelor si a
panourilor indicatoare pentru ameliorarea acestei functii)
Tulburarile limbajului la debut pot fi limitate prin ortofonie dar este important de a
favoriza stimularea cunoasterii in ansamblu (verbalizare, operatii mentale, memorare -
exercitii de memorare/evocare de amintiri, limbaj oral-scris-citit).
Kinetoterapia pentru intretinerea capacitati de miscare/deplasare sau reinvatarea
pasilor conservarea miscarii.
Psihoterapia in boala Alzheimer
Trebuie precizat de la inceput faptul ca psihoterapia are efect si deci poate fi aplicata
persoanelor capabile sa inteleaga sensurile diverse ale limbajului, sensul demersurilor
terapeutice. Prin urmare metodele psihoterapeutice pot fi accesibile doar bolnavilor aflati in
prima faza si, mult mai putin celor din faza a doua. Ea poate viza toate manifestarile din BA si
mai ales pierederea abilitatilor cognitive datorate dementei, reactia emotionala imediata a
pacientului la stres, anxietatea, mecanismele de aparare folosite pentru a controla fenomenele
comportamentale asociate (grandomanie si hiperactivitate), depresia, etc.
Din perspectiva neuropsihologica, psihodinamica si psihoterapeutica interventia este
orientata pe trei mari aspecte:
- adaptarea informtiei la capacitatea diminuata a (creierului) cunoasterii pacientului;
- imbunataitea functiiilor (corticale) cognitive-comportamentale, diminuarea anxietatii,
depresiei;
- ameliorarea activitatilor si modelelor de actiune ale pacientului
In scopul de ajuta pacientul sa-si gaseasca echilibrul homeostatic, tratmentul trebuie sa
se axeze pe abordarea functiilor care sunt mai depreciate ajutand la refacerea sau la inlocuirea
lor, mentinand functiile reziduale, ameliorand starile de stres.
Se cunosc 5 mecanisme de control cognitive
- sincronizarea ritmului corpului cu miscarile si construirea imaginii corecte de sine si
despre propriul corp, regularizarea tempoului miscarilor, aspect ce implica senzorialitatea
interna-somatica, kinetica-motorie, formarea deprinderilor, etc.
- alegerea domeniilor de informatie functie de nevoile imediate privind optimizarea
adaptarii si focalizarea atentiei pacientului pe acestea;
- discriminarea informatiei relevante de cea irelevanta (distingerea obiectului
perceptiei de campul perceptiv;
- comparatia perceptiilor bizare cu imaginile care conserva informatia anterioara
(obniectelor respective); (implicarea memoriei);
- conceptualizarea si categorizarea informatiei si formarea sirului logic –
rationamentul.

2.10. EVOLUTIE. PROGNOSTIC. COMPLICATII


Evolutie
Evolutia bolii Alzheimer este treptata. In faza cea mai avansata, bolnavul a pierdut
orice autonomie si trebuie sa fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ca mersul, sculatul,
mancatul sau efectuarea toaletei. Adesea este inevitabila o incontinentă totala.
Prognostic
Desi boala Alzheimer nu este cauza directa a decesului, starea de sanatate precara a
bolnavilor cu aceasta afectiune creste semnificativ riscul dezvoltarii unor infectii grave,
precum pneumonia. In plus, alte boli comune pentru varsta inaintata - cancer, atac cerebral,
boala cardiaca - pot conduce la consecinte severe in cazul pacientilor cu boala Alzheimer.
In medie, persoanele cu boala Alzheimer supravietuiesc 8 ani de la stabilirea
diagnosticului, însă aceasta perioada poate varia intre 1 si 20 ani.
Complicaţii posibile
- pierderea capacitatii de a avea singur/a grija de el/ea;
- dureri de cap, contractii ale muschilor (pierderea abilitatii de a-si misca
incheieturile din cauza pierderii functiilor muschilor), infectii (mai ales ale
tractului urinar sau pneumonie) si alte complicatii legate de imobilizare in stadiul
avansat al bolii;
- caderi si fracturari ale oaselor;
- pierderea abilitatii de a interactiona;
- malnutritie si deshidratare;
- caderi ale sistemelor organismului;
- reducerea duratei vietii;
- comportament violent catre sine si catre altii;
- abuz de catre un ingrijitor supra-stresat;
- efecte secundare ale medicamentatiei.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
ALZHEIMER

Asigurarea condiţiilor de spitalizare


Povara dementei este enorma atat ca suferinta, cat si din punct de vedere financiar.
Problematica varstnicului care in trecut era in special in sarcina familiei, in societatea
moderna impune inetrventia statului.
In urma cu 30-40 de ani ingrijirea pacienilor cu dementa era asigurata de serviciile
geriatrice care functionau in spitale cu ingrijire pe termen lung. Aceasta abordare cu caracter
global a condus treptat la dezvoltarea serviciilor de tip comunitar.
Un astfel de model ofera 4 tipuri de srervicii:
- spitalizare continua sau discontiuna
- spitale de zi
- spitale cu internari de scurta urata
- spitale pentru internari de lunga durata
- servicii comunitare
- cabinete de medicina generala pentru varstnici
- servicii de stomatologie
- servicii de nursing
- cabinete de consiliere in probleme de incontinenta
- cabinete de psihoterapie
- servicii sociale
- ajutor casnic la domiciliu
- servicii de distribuire a mese la domiciliu
- spalatul si calcatul rufelor
- ingrjiri cosmetice
- îngrijire completa la domiciliul
- servicii de voluntariat
- societati alzheimer
- fundatii si societati cu scoputi similare
In prezent cantitatea/calitatea acestor servicii nu face fata cerintelor impunindu-se
gasirea unor noi modele, cai si resurse de asistenta.
In stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, pacientii inteleg cum evolueaza boala si
prezinta sentimente de rusine si anxietate. Totodata, deoarece bolnavii inteleg gravitatea bolii
pot trece prin stari de depresie, care pot fi ameliorate prin tratament medicamentos si
psihoterapie. In stadiile avansate ale bolii, pacientul poate deveni violent. Aceste tulburari de
personalitate si comportament ii afecteaza pe cei dragi; dar nu uitati boala este responsabila de
aceste schimbari. Anuntati medicul de fiecare data cand intervin modificari esentiale de
comportament.
Unele persoane care au boala Alzheimer cunosc o exacerbare a tulburarilor de
comportament si devin melancolici si tristi in cea de-a doua parte a zilei. Aceasta stare de
agitatie poate dura pe timpul noptii, cand se poate instala si insomnia. Strategii de ameliorare
a tensiunii:
- camerele trebuie bine luminate, iar inainte de apusul soarelui este indicat ca ferestrele
sa fie acoperite;
- bolnavii trebuie sa practice lucruri care le fac placere: conversatii, diverse activitati;
- se recomanda reducerea consumului de cafeina.
CAPITOLUL IV
PLANURI DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU DEMENTA
ALZHEIMER

CAZ 1
CULEGEREA DATELOR
Date privind identitatea pacientului
Date fixe:
Nume şi prenume: E.G.
Varsta: 69 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: pensionar
Date variabile:
Domiciliul: Satu Mare
Conditii de viata şi munca: bune, locuieste in casa cu etaj, incalzire centrala, cu
canalizare şi grup sanitar; locuieste cu nora, fiul şi nepoata.
Gusturi personale: nu fumeaza, nu consuma alcool.

Starea de sanatate anterioara


Date antropometrice:
Greutate: 63 kg
Inaltime: 175 cm
Grup sanguin: A II
Rh: pozitiv
Limite senzoriale:
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu are
Acuitate vizuala şi auditiva: poarta ochelari de vedere cu dioptrii (+1) la ambii ochi
Somn: doarme insuficient
Mobilitate: tulburari de mers
Alimentatie: deficitara cu mese neregulate
Eliminari: normale – tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice
Antecedente heredo-colaterale – (AHC)
- fara importanta
Antecedente personale – patologice – (APP)
- epilepsie
- cardiopatie ischemica (2000)
- Boala Parkinson (2008)

Informatii legate de boala


Motivele internarii:
- deficite prosexice, mnezice accentuate, cu dezorientare temporo-spatiala;
- regres cognitiv;
- afazie, apraxie, agnozie;
- neliniste psihomotorie;
- demodulatie anideica.
Istoricul bolii:
Pacient in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie (1968)
şi boala Alzheimer (2008) este adus la spital pentru: deficite prosexice şi mnezice cu stari
confuzionale accentuate vesperal, afazie, apraxie, agnozie, regres cognitiv, demodulatie
anideica, neliniste psihomotorie; simptomatologia a debutat in urma cu cca. 40 de ani cu
accentuare progresiva.
Pacientul este in tratament cu: Isodinit (2 mg): 2 capsule/zi, Propranolol (40 mg): 2
capsule /zi şi Timonil (600 mg): 2 capsule/zi.
Diagnostic la internare: Dementa Alzheimer
Data internarii: 15.01.2018
Examen pe aparate:
Stare generala: buna;
Stare de nutritie: subnutrit;
Facies: inexpresiv;
Tegument şi mucoase: normal colorate, tegumente uscate, pliu cutanat persistent
(turgor diminuat);
Tesut celular subcutanat: slab reprezentat;
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
Stare de constienta: dezorientare temporo-spatiala;
Sistem osteo-articular: integru;
Sistem articular: hiperton, hiperkinetic;
Aparat respirator: - cai aeriene superioare libere;
- torace normal conformat;
- excursii toracice simetrice;
- sonoritate pulmonara in limite normale;
- murmur vezicular prezent bilateral fara raluri supraadaugate;
- frecventa respiratorie: 19 respiratii/minut.
Aparat cardiovascular: - matitate cardiaca in limite normale;
- soc apexian prezent in spatiul (V) intercostal stang (i.c.stg.) pe
Linia mediana claviculara (l.m.c.);
- zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile;
- T.A. = 150/80 mmHg;
- A.V. = 70 b/min, regulat;
Aparat digestiv: - cavitate bucala normal conformata;
- dentitie completa;
- limba uscata cu depozite albicioase;
- gingii roz aderente dintilor;
- abdomen suplu, moale, mobil cu respiratia, nedureros spontan sau la palpare;
- tranzit intestinal prezent.
Ficat: marginea inferioara la rebord (diametrul anterior-posterior: 12 cm)
Splina: nepalpabila
T.R.: - prostata prezenta: 2,5/3 cm;
- consistenta ferm elastica, sant median prezent
Aparat uro-genital: - loje renale libere;
- rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral;
- mictiuni fiziologice.
Sistem nervos: - dezorientare temporo-spatiala;
- reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral;
- dezechilibrat emotional;
- tremur parkinsonian;
- proba Noica pozitiva;
- LCR clar, limpede;
- Reactia Pandy: negativa;
- CT-ul: atrofie cerebrala;
- EEG: modificari ale ritmului bioelectric.
PROBLEME ACTUALE:
- deficite prosexice şi mnezice;
- stari confuzionale accentuate vesperal;
- afazie, apraxie, agnozie;
- regres cognitiv, demodulatie anideica;
- neliniste psihomotorie;
- dezorientare temporo-spatiala;
- insomnie.
PROBLEME POTENTIALE:
- risc de complicaţii spre exitus.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
fundamentala independenta dependenta dificultate
1. Nevoia de a Sistem cardiovascular şi
respira şi de a avea aparat respirator in
o circulatie limite normale.
sanguina buna T.A. = 150/80 mmHg ----------- -----------
A.v. = 70 b/min.
Frecventa respiratorie =
16-18 resp./min.
2. Nevoia de a bea -------------- - hidratare insuficienta - de ordin psihic
şi de a manca - subnutrit
3. Nevoia de a -------------- - scurgerea involuntara - de ordin psihic
elimina de scaune şi urina
4. Nevoia de a se - pozitie inadecvata - de ordin psihic
misca şi de a avea ------------- - tremuraturi ale şi fizic
o buna pozitie membrelor
5. Nevoia de a - treziri frecvente - de ordin psihic
dormi şi de a se -------------- - insuficiente ore de
odihni somn
6. Nevoia de a se - dezinteres fata de tinuta - de ordin psihic
imbraca şi --------------- sa vestimentara
dezbraca singur
7. Nevoia de a-şi - temperatura corpului se
mentine mentine in limite
temperatura normale T = 37oC ---------------- --------------
corpului in limite - transpiratie minima
normale
8. Neoia de a avea - nu poate sa-şi acorde - de ordin psihic
tegumentale şi --------------------- ingrijiri igienice şi sa-şi
mucoasele integre protejeze tegumentele şi
şi curate mucoasele
9. Nevoia de a ---------------- - dificultate de a auzi - de ordin psihic
comunica (afazie), de a vorbi şi de
a intelege
- necunoasterea exacta a
realitatii
10. Nevoia de a - tulburare de gandire şi - de ordin psihic
evita pericolele ------------------ memorie, confuzie,
dezorientare
11. Nevoia de a - dificultate de a actiona - de ordin psihic
actiona conform --------------- conform propriilor
propriilor convingeri şi valori
convingeri şi
valori
12. Nevoia de a fi - incapacitate de a lua - de ordin psihic
preocupat in --------------- decizii
vederea realizarii
13. Nevoia de a se -------------- - incapacitate de a - de ordin psihic
recrea efectua activitati
recreative
14. Nevoia de a sti - incapacitate de a invata - de ordin psihic
cum sa-şi pastreze ------------
sanatatea

GRAD DE DEPENDENTA:
Grad de dependenta (IV) – pacientul necesita insotitor permanent; nu poate sa-şi
satisfaca nevoile fundamentale.
DIAGNOSTIC NURSING:
- slabire intelectuala lacunara cu simptome de leziuni cerebrale din cauza afectiunilor
lezionale ale creierului manifestata prin afazie, apraxie, amnezie, anxietate, iritabilitate;
- tulburari de atentie, de memorie, de limbaj din cauza tulburarilor fondului mintal şi al
capacitatilor operationale;
- deficit de memorie cu uitarea faptelor recente, dezorientare temporo-spatiala din
cauza atrofiei cortico-cerebrala difuza a creierului;
- disfunctie vezicala şi tulburari de mers din cauza pierderii de volum cerebral prin
unul sau mai multe infarcte sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in
substanta alba manifestata prin incontinenta urinara şi fecala;
- neliniste psihomotorie din cauza incetinirii activitatii psihomotorii manifestata prin
episoade anxioase, bufee de agitatie, halucinatii, demodulatie anideica;
- hipertonie, hipokinezie din cauza modificarii integritatii sistemului nervos
manifestata prin crize paroxistice de tip comiteal.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) Obiectiv global:
Pacientul sa-şi amelioreze starea de sanatate.
Obiective permanente:
1. Pacientul sa fie echilibrat fizic şi psihic pe toata perioada spitalizarii.
2. Pacientul sa aiba asigurate conditii de confort şi de mediu securizante pe toata
perioada spitalizarii.
3. Pacientul sa fie pregatit corect pentru examinari clinice şi tratat conform
diagnosticului şi zilelor de boala pe perioada spitalizarii.
4. Pacientul sa fie supravegheat atent şi permanent sa i se masoare functiile vitale şi
vegetative pe perioada spitalizarii.
b) Interventii zilnice:
- asigur o atmosfera calda, manifest empatie fata de bolnav şi raspund prompt la
chemarile lui;
- asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului;
- masor şi supraveghez atent functiile vitale şi vegetative: tensiunea arteriala, pulsul,
respiratia, temperatura, diureza şi tranzitul intestinal;
- urmaresc culoarea tegumentelor pacientului şi comportamentul lui;
- conversez frecvent in legatura cu problema sa;
- ajut pacientul la satisfacerea nevoilor igienice;
- asigur pacientului lenjerie curata de pat şi de corp ori de cate ori este nevoie;
- administrez tratamentul prescris de medic.
APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
ACTUALE POTENTIALE AUTONOME DELEGATE
15.01 - disconfort fizic - pacientul sa fie - linistesc bolnavul cu - dupa 24 de
16.01 şi psihic echilibrat fizic şi privire la natura ore pacientul
17.01 ____ psihic in interventiilor are stare de
2018 urmatoarele 24 de - pregatesc fizic şi psihic bine fizic şi
ore pacientul in vederea psihic
oricarei tehnici la care va
fi supus
- asigur o atmosfera calda, ______
manifest empatie fata de
bolnav şi raspund prompt
la chemarile lui
- asigur o ambianta in care
sa fie respectata
intimitatea pacientului
- arat toleranta şi multa
rabdare
18.01 - dezechilibru - pacientul sa fie - observ semnele de - alimentez - pacientul este
19.01 hidroelectrolitic ______ echilibrat deshidratare şi ameliorarea pacientul echilibrat
2018 hidroelectrolitic lor dupa administrarea parenteral hidroelectrolitic
in decurs de 5-6 perfuziilor instituind
ore - fac bilantul lichidelor perfuzii cu
perfuzate şi al celor glucoza 5 %,
eliminate 10%, 20%, 33%,
- supraveghez atent: 40% hidrolizate
tensiunea arteriala, pulsul, cu proteine şi
comportamentul amestecuri de
pacientului aminoacizi
- calculez numarul de - MARISANG
calorii in functie de AMINOME
diferite stari patologice – vitamine şi
adaug 13 % pentru fiecare electroliti dupa
grad de temperatura peste indicatia
37oC; 20-30% pentru medicului
agitatie, convulsii,
distructii celulare
- explorez gusturile şi
obiceiurile alimentare ale
pacientului
- constientizez pacientul
asupra importantei
regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
18.01 - dezechilibru - pacientul sa fie - explorez preferintele - pacientul este
19.01 nutritional echilibrat pacientului asupra echilibrat
2018 ______ nutritional alimentelor permise şi nutritional
interzise
- servesc pacientul cu
alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate şi
prezentate atragator
- invat pacientul
categoriile de alimente din
ghidul alimentar şi
echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare in vederea
inlocuirii unui aliment cu
altul

- incontinenta - pacientul sa - schimb lenjeria de pat - aplic crema - pacientul nu-


urinara şi fecala prezinte dupa fiecare eliminare protectoare şi recapata
tegumente şi - asigur igiena locala - instalez sonda controlul
mucoase integre riguroasa dupa fiecare vezicala dupa sfincterelor dar
şi curate eliminare indicatia are tegumentele
medicului şi mucoasele
curate şi integre
_____________ ____________________
- pacientul sa-şi - asigur aport lichidian
recapete controlul adecvat in functie de
sfincterelor bilantul hidric
- stabilesc un orar al
eliminarilor
- formez deprinderi de
eliminare la ore fixe
- trezesc pacientul din
somn pentru a urina
- invat pacientul pozitia
adecvata, care favorizeaza
golirea completa a vezicii
- invat pacientul exercitii
de intarire a musculaturii
perineale şi contractia
muschilor posteriori ai
planseului pelvin pentru a
impiedica defecarea cat şi
contractii ale muschilor
anteriori ai planseului
pelvin pentru a opri
mictiunea
- contractia muschilor se
face inainte şi dupa
mictiune timp de 4
secunde apoi relaxarea lor
se repeta de 10 ori
- oprirea jetului urinar in
timpul mictiunii şi reluarea
eliminarii de mai multe ori
20.01 - necoordonarea - pacientul sa fie - pregatesc psihic - pacientul nu
21.01 miscarilor echilibrat psihic pacientul in vederea este echilibrat
2018 oricarei tehnici de ingrijire psihic şi nu
cum ar fi: EEG poate sa-şi
satisfaca
nevoile
organismului
______________ ___________________ singur
- pacientul sa aiba - planific un program de
tonusul muscular exercitii de mers in functie
adecvat de capacitatea pacientului ______________
activitatilor - invat pacientul sa - administrez
depuse utilizeze diferite aparate de medicatie
sustinere pentru activitati antiparkinsoniana
cotidiene prescrisa de
- ajut pacientul sa faca bai medic:
calde, exercitii fizice, ii Romparkin 1cp x
fac masaje la nivelul 3/zi
extremitatilor Madopar 1cp x
______________ ___________________ 5/zi
- pacientul sa-şi - pacientul va fi ajutat sa-şi
satisfaca toate satisfaca nevoile
nevoile organismului
organismului

- pacientul sa - invat pacientul sa - administrez - in urma


- insomnii beneficieze de practice tehnici de tratamentul tratamentului
somn relaxare, exercitii medicamentos şi cu Stilnox
corespunzator respiratorii cateva minute observ efectul pacientul
cantitativ şi inainte de culcare acestuia asupra beneficiaza de
calitativ - ofer pacientului o cana organismului somn
cu lapte cald inainte de Stilnox 1 cp x corespunzator
culcare, o baie calda 2/zi cantitativ şi
- identific nivelul şi cauza calitativ
anxietatii la pacientul cu
insomnie
- observ şi notez calitatea
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi
- intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului
22.01 - dificultate de a - pacientul cu - evaluez gradul de - pacientul nu
23.01 se imbraca şi tulburari psihice confuzue şi observ şi-a recapatat in
2018 dezbraca sa recastige schimbarile de 48 de ore
- dezinteres independenta de a comportament, independenta
pentru tinuta se imbraca şi orientandu-l regulat in de a se imbraca
vestimentara dezbraca in timp şi spatiu şi dezbraca
termen de 48 de - solicit pacientul sa se
ore imbrace, vorbindu-i clar,
cu respect şi rabdare,
respectand ritmul acesteia
- explic in limbaj
inteligibil gesturile pe care
trebuie sa le faca pentru a
se imbraca
- asez obiectele in camera
in aceeasi ordine tot
timpul, iar hainele in
ordinea folosirii lor şi
solicit pacientului la
dezbracare sa le puna in
ordine inversa.

- pacientul sa - educ pacientul privind


cunoasca importanta vestimentatiei
importanta in identificarea
satisfactiei de a se
personalitatii
imbraca şi - notez zilnic interesul
dezbraca in persoanei pentru a se
termen de 48 de imbraca şi dezbraca
ore - supraveghez cu ce se
imbraca
- incurajez pacientul
22.01 - incapacitate de - pacientul sa - ajut pacientul sa-şi faca - pacientul
23.01 a se pastra curat prezinte baie sau dus prezinta
2018 şi ingrijit tegumentele şi - pregatesc cada şi tegumentele şi
mucoasele curate materialele pentru baie mucoasele
- incapacitate de in termen de 6 ore - asigur temperatura curate in decurs
a-şi proteja camerei (20-22oC) şi a de 6 ore
tegumentele şi apei (37-38oC)
mucoasele - ajut pacientul sa se
imbrace, sa se pieptene,
sa-şi faca toaleta cavitatii
bucale, sa-şi taie unghiile
22.01 - deficit de - pacientul sa nu - ajut pacientul la - pacientul nu
23.01 autoingrijire mai prezinte satisfacerea nevoilor este capabil sa
2018 deficit de igienice pentru a-i se ingrijeasca
autoingrijire in conserva energia singur
decurs de 7-8 zile - asigur pacientului
lenjerie curata de pat şi de
corp ori de cate ori este
nevoie
- protejez patul cu musama
şi aleza
- constientizez pacientul in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor

- pacientul sa - asigur conditiile de - administrez - pacientul


beneficieze de un mediu adecvate pentru a tratamentul beneficiaza de
mediu de evita pericolele prin medicamentos la un mediu de
siguranta fara accidentare indicatia siguranta, fara
accidente - amplasez pacientul in medicului: pericole
salon in functie de starea, Hidroxizin (250
afectiunea şi receptivitatea mg)
sa 1 cp x 3/zi

- pacientul sa fie - favorizez adaptarea - administrez - pacientul nu-


echilibrat psihic persoanei la noul mediu tratamentul şi amelioreaza
- creez un mediu optim prescris de starea de
pentru ca pacientul sa-şi medic: anxietate
poata exprima emotiile, Hidroxizin (250
nevoile mg)
- ajut pacientul sa-şi 1 cp x 3/zi
recunoasca anxietatea
- furnizez mijloace de
comunicare adecvate starii
pacientului
- furnizez informatiile de
care are nevoie, furnizez
explicatii clare şi deschise
asupra ingrijirilor
programate
- invat pacientul tehnici de
relaxare
- fac masaj al spatelui,
mainilor şi picioarelor
- asigur legatura
pacientului cu familia prin
vizite frecvente
- invat familia pentru a
ingriji pacientul cu boala
psihica degenerativa, in
vederea reintegrarii sale
sociale

- pacientul sa - asigur un mediu de


beneficieze de protectie psihica adecvat
siguranta starii de boala a
psihologica pacientului prin inlaturarea
pentru inlaturarea excitantilor psihici
starii de anxietate - aplic tehnici de
psihoterapie adecvate
- asigur conditiile de
mediu adecvate (camera
izolata, aerisita,
temperatura adecvata,
semiobscuritate)
- incurajez pacientul sa
comunice cu cei din jur,
sa-şi exprime emotiile,
nevoile, frica, opiniile
24.01 - comunicare - pacientul sa fie - linistesc bolnavul cu - administrez - in urma
25.01 ineficienta la echilibrat psihic privire la starea sa medicatia tratamentului
26.01 nivel senzorial, explicandu-i scopul şi recomandata de pacientul este
27.01 motor şi afectiv natura interventiilor medic: echilibrat
2018 - familiarizez bolnavul cu Hidroxizin (250 psihic
mediul sau ambiant mg)
- asigur un mediu de 1 x 3 cp/zi
securitate, linistit Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi

- pacientul sa - cercetez posibilitatile de - administrez - pacientul nu a


foloseasca comunicare ale bolnavului medicatia inteles cele
mijloace de - furnizez mijloace de recomandata de explicate
comunicare comunicare medic:
adecvate starii - invat bolnavul sa Hidroxizin (250
sale foloseasca mijloace de mg)
comunicare conform 1 x 3 cp/zi
posibilitatilor sale Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi

- pacientul sa fie - ajut pacientul sa se - administrez - in urma


orientat in timp, orienteze in timp, spatiu şi tratamentul tratamentului
spatiu şi asupra referitor la propria recomandat de pacientul este
propriei persoane persoana medic: dezorientat
- ajut pacientul sa-şi Exelon (3 mg) temporo-spatial
recunoasca capacitatile şi 1 x 2 cp/zi
preferintele
27.01 - incapacitate de - pacientul sa-şi - incurajez pacientul sa-şi - administrez - pacientul nu a
28.01 a actiona pastreze imaginea exprime sentimentele in medicatie: inteles cele
29.01 conform _____ pozitiva de sine legatura cu problema sa -antidepresiva explicate
2018 propriilor - facilitez satisfacerea - tranchilizate
convingeri şi convingerilor sale la indicatia
valori, de a - actionez pentru medicului:
practica religia recastigarea stimei de sine Hidroxizin (250
a bolnavului mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
27.01 - dificultate de a - pacientul sa - explorez activitati - administrez şi - pacientul nu a
28.01 indeplini ______ prezinte stare de recreative supraveghez inteles cele
29.01 activitati buna dispozitie - planific activitati efectele explicate
20183 recreative recreative impreuna cu tratamentului
pacientul indicat de medic:
- antrenez pacientul in Hidroxizin (250
activitati şi il ajut mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
28.01 - lipsa - pacientul sa aiba - explorez nivelul de - pacientul nu a
29.01 cunostintelor cunostinte despre cunostinte al pacientului inteles cele
30.01 despre boala, ______ boala, tratament privind boala sa , _______ explicate
2018 tratament, igieno-dietetic şi tratamentul igieno-dietetic
externare medicamentos şi şi medicamentos
despre externare - ii explic importanta
- pacientul sa se respectarii regimului
reintegreze socio- igieno-dietetic
familial - ii explica care sunt
alimentele interzise şi care
sunt cele permise
- invat pacientul
importanta respectarii
administrarii tratamentului
şi a recomandarilor
28.01 - risc de - pacientul sa aiba - asigur conditii de mediu - pacientul are
29.01 complicatii asigurate conditii adecvate: salon curat, asigurate toate
30.01 (evolutie de confort şi aerisit, luminos, conditiile de
2018 nefavorabila) mediu securizate temperatura constanta de confort şi de
pe toata perioada 18oC, umiditate 45 %, securitate pe
spitalizarii liniste, pat confortabil, toata perioada
lenjerie curata spitalizarii
- amplasez pacientul in
salon in functie de starea,
afectiunea şi receptivitatea
sa la alte boli
- iau masuri de evitare a
infectiilor, urmaresc şi
apreciez corect potentialul
infectios, aleg procedurile
de investigatie şi tratament
cu risc minim de infectie
- informez şi stabilesc
impreuna cu pacientul şi
apartinatorii planul de
recuperare a starii de
sanatate şi de crestere a
rezistentei organismului
- ii furnizez date clare şi
deschise asupra
tratamentului
- invat apartinatorii cum sa
ingrijeasca pcientul dupa
externare
DENUMIREA FORMA DE INDICATII/ACTIUNE REACTII ADVERSE DOZA ZILNICA
MEDICAMENTULUI PREZENTARE
Isodinit Capsule de 2 mg - provoaca vasodilatatie - vasodilatatie cu eritem 2 capsule/zi
coronariana şi imbunatateste - cefalee pulsatila
aprovizionarea cu sange a - dureri ale globilor
miocardului oculari
Propranolol Capsule de 40 mg - angina pectorala - insuficienta cardiaca 2 capsule/zi
- prevenirea secundara a - bloc atrioventricular
infarctului miocardic bronhospasm
Romparkin Capsule de 2 mg - este indicat in boala - uscaciune a gurii, 3 capsule/zi
Parkinson tulburari de vedere,
greutate in mictiune
- greata, voma, ameteli
- rareori confuzie, delir,
halucinatii
Madopar Capsule de 250 mg - este indicat in tratamentul - anorexia, greata şi 5 capsule/zi
tuturor formelor de voma apar rareori in
Parkinson cursul terapiei cu
Madopar
Exelon Capsule de 3 mg - este folosit pentru - greata, voma, arsuri 2 capsule/zi
tratamentul simptomatic al epigastrice, dureri de
tulburarilor de memorie stomac şi pierderea
specifice poftei de mancare
- tulburari ale somnului
Hidroxizin Drajeuri de 250 mg - stari de anxietate, stare de - in general este bine 3 drajeuri/zi
agitatie psihomotorie, suportat
nevroze, psihoze, tulburari - rareori poate provoca
de somn somnolenta
Timonil Capsule de 600 mg - este indicat in tratamentul - somnolenta, ameteli 2 capsule/zi
epilepsiei psihomotorie - diplopie, ataxie
temporala
EVALUARE FINALA

Bilantul autonomiei:
Pacientul in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie şi
Boala Parkinson este internat pe data de 15.01.2018 in sectia de psihiatrie pentru un tablou
psihopatologic caracterizat prin hipoprosexie, hipomnezie, dezorientare temporo-spatiala,
usoara neliniste interioara.
In urma consultatiei medicale, a probelor de laborator şi a examenului radiologic se
pune diagnosticul de Dementa Alzheimer.
In urma tratamentului efectuat cu Exelon (3 mg) – 2 capsule zi şi Hidroxizin (250 mg)
– 3 drajeuri pe zi , simptomatologia se amelioreaza usor.

Plan de recuperare:
- se continua tratamentul conform reţetei;
- respecta regimul igieno-dietetic;
- pacientul va respecta un program de odihna de 8-10 ore zilnic;
- va efectua control o dată la 6 luni.
CAZ 2
CULEGEREA DATELOR
Nume:M
Prenume: A
Sex:F
Vârsta: 71 ani
Ocupaţia: Casnică
Starea civilă: Căsătorită, mamă a 2 copii, 1 băiat şi 1 fată
Naţionalitate: Română
Religie: Ortodoxă
Domiciliu: Satu Mare
Antecedente heredo-colaterale: neagă
Antecedente personale: neagă boli cronice şi infecto-contagioase, consumator de cafea
şi alcool, nefumător.
Diagnostic la internare: Demenţă Alzheimer
Istoricul bolii: Bolnava în vârstă de 71 de ani este casnică, fiind expusă la
sedentarism. Se ştie ca fiind astenică având atacuri de panică. Pacienta se internează în urmă
cu 7 luni în secţia de psihiatrie pentru liniştirea pacientei.
Bolnava are în antecedente repetate internări în Secţia de Psihiatrie, prezentând tabloul
psihopatologic de nelinişte, comportament inadecvat, la care se adaugă logoree, incoerenţă,
dispoziţie expansivă, comportament bizar cu debut brusc.
Manifestări de dependenţă:
- astenie
- cefalee
- dezorientare
- confuzie
- incoerenţă în vorbire, bâlbâire
Problemele pacientului:
- alimentaţie inadecvată
- alterarea confortului
- diminuarea mobilităţii fizice
- anxietate
- halucinaţii
- delir

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR


Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
fundamentala independenta dependenta dificultate
1. Nevoia de a Sistem cardiovascular şi
respira şi de a avea aparat respirator in
o circulatie limite normale.
sanguina buna T.A. = 140/80 mmHg ----------- -----------
A.v. = 75 b/min.
Frecventa respiratorie =
16-18 resp./min.
2. Nevoia de a bea -------------- - hidratare insuficienta - de ordin psihic
şi de a manca - subnutrită
3. Nevoia de a - scaune normale ----------- -----------
elimina
4. Nevoia de a se - pozitie inadecvata - de ordin psihic
misca şi de a avea ------------- - tremuraturi ale şi fizic
o buna pozitie membrelor
5. Nevoia de a - treziri frecvente - de ordin psihic
dormi şi de a se -------------- - insuficiente ore de
odihni somn
6. Nevoia de a se - dezinteres fata de tinuta - de ordin psihic
imbraca şi --------------- sa vestimentara
dezbraca singur
7. Nevoia de a-şi - temperatura corpului
mentine se mentine in limite
temperatura normale T = 37oC ---------------- --------------
corpului in limite - transpiratie minima
normale
8. Nevoia de a - poate sa-şi acorde
avea tegumentale ingrijiri igienice şi sa-şi ---------------- --------------
şi mucoasele protejeze tegumentele şi
integre şi curate mucoasele
9. Nevoia de a ---------------- - dificultate de a vorbi şi - de ordin psihic
comunica de a intelege
- necunoasterea exacta a
realitatii
10. Nevoia de a - tulburare de gandire şi - de ordin psihic
evita pericolele ------------------ memorie, confuzie,
dezorientare
11. Nevoia de a - dificultate de a actiona - de ordin psihic
actiona conform --------------- conform propriilor
propriilor convingeri şi valori
convingeri şi
valori
12. Nevoia de a fi - incapacitate de a lua - de ordin psihic
preocupat in --------------- decizii
vederea realizarii
13. Nevoia de a se -------------- - incapacitate de a - de ordin psihic
recrea efectua activitati
recreative
14. Nevoia de a sti - incapacitate de a invata - de ordin psihic
cum sa-şi pastreze ------------
sanatatea

GRAD DE DEPENDENTA:
DIAGNOSTIC NURSING:
- slabire intelectuala lacunara cu simptome de leziuni cerebrale din cauza afectiunilor
lezionale ale creierului manifestata prin afazie, apraxie, amnezie, anxietate, iritabilitate;
- tulburari de atentie, de memorie, de limbaj din cauza tulburarilor fondului mintal şi al
capacitatilor operationale;
- deficit de memorie cu uitarea faptelor recente, dezorientare temporo-spatiala din
cauza atrofiei cortico-cerebrala difuza a creierului;
- neliniste psihomotorie din cauza incetinirii activitatii psihomotorii manifestata prin
episoade anxioase, bufee de agitatie, halucinatii, demodulatie anideica;
- hipertonie, hipokinezie din cauza modificarii integritatii sistemului nervos
manifestata prin crize paroxistice de tip comiteal.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) Obiectiv global:
Pacienta sa-şi amelioreze starea de sanatate.
Obiective permanente:
1. Pacienta sa fie echilibrata fizic şi psihic pe toata perioada spitalizarii.
2. Pacienta sa aiba asigurate conditii de confort şi de mediu securizante pe toata
perioada spitalizarii.
3. Pacienta sa fie pregatita corect pentru examinari clinice şi tratata conform
diagnosticului şi zilelor de boala pe perioada spitalizarii.
4. Pacienta sa fie supravegheata atent şi permanent sa i se masoare functiile vitale şi
vegetative pe perioada spitalizarii.
b) Interventii zilnice:
- asigur o atmosfera calda, manifest empatie fata de bolnava şi raspund prompt la
chemarile ei;
- asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientei;
- masor şi supraveghez atent functiile vitale şi vegetative: tensiunea arteriala, pulsul,
respiratia, temperatura, diureza şi tranzitul intestinal;
- urmaresc culoarea tegumentelor pacientei şi comportamentul ei;
- conversez frecvent in legatura cu problema sa;
- ajut pacienta la satisfacerea nevoilor igienice;
- asigur pacientei lenjerie curata de pat şi de corp ori de cate ori este nevoie;
- administrez tratamentul prescris de medic.
APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
ACTUALE POTENTIALE AUTONOME DELEGATE
15.01 - disconfort fizic - pacienta sa fie - linistesc bolnava cu - dupa 24 de
16.01 şi psihic echilibrata fizic şi privire la natura ore pacienta are
17.01 ____ psihic in interventiilor stare de bine
2018 urmatoarele 24 de - pregatesc fizic şi psihic fizic şi psihic
ore pacienta in vederea
oricarei tehnici la care va
fi supusa
- asigur o atmosfera calda, ______
manifest empatie fata de
bolnava şi raspund prompt
la chemarile ei
- asigur o ambianta in care
sa fie respectata
intimitatea pacientei
- arat toleranta şi multa
rabdare
18.01 - dezechilibru - pacienta sa fie - observ semnele de - alimentez - pacienta este
19.01 hidroelectrolitic ______ echilibrata deshidratare şi ameliorarea pacienta echilibrata
2018 hidroelectrolitic lor dupa administrarea parenteral hidroelectrolitic
in decurs de 5-6 perfuziilor instituind
ore - fac bilantul lichidelor perfuzii cu
perfuzate şi al celor glucoza 5 %,
eliminate 10%, 20%, 33%,
- supraveghez atent: 40% hidrolizate
tensiunea arteriala, pulsul, cu proteine şi
comportamentul pacientei amestecuri de
- calculez numarul de aminoacizi
calorii in functie de - MARISANG
diferite stari patologice – AMINOME
adaug 13 % pentru fiecare vitamine şi
grad de temperatura peste electroliti dupa
37oC; 20-30% pentru indicatia
agitatie, convulsii, medicului
distructii celulare
- explorez gusturile şi
obiceiurile alimentare ale
pacientei
- constientizez pacienta
asupra importantei
regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
18.01 - dezechilibru - pacienta sa fie - explorez preferintele - pacienta este
19.01 nutritional echilibrata pacientei asupra echilibrata
2018 ______ nutritional alimentelor permise şi nutritional
interzise
- servesc pacienta cu
alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate şi
prezentate atragator
- invat pacienta categoriile
de alimente din ghidul
alimentar şi echivalentele
cantitative şi calitative ale
principiilor alimentare in
vederea inlocuirii unui
aliment cu altul

- pacienta sa - schimb lenjeria de pat - pacienta are


prezinte dupa fiecare eliminare tegumentele şi
tegumente şi - asigur igiena locala mucoasele
mucoase integre riguroasa dupa fiecare curate şi integre
şi curate eliminare
20.01 - necoordonarea - pacienta sa fie - pregatesc psihic pacienta - pacienta nu
21.01 miscarilor echilibrat psihic in vederea oricarei tehnici este echilibrat
2018 de ingrijire cum ar fi: EEG psihic şi nu
poate sa-şi
satisfaca
nevoile
organismului
______________ ___________________ singura
- pacienta sa aiba - planific un program de
tonusul muscular exercitii de mers in functie
adecvat de capacitatea pacientei
activitatilor - ajut pacienta sa faca bai
depuse calde, exercitii fizice, ii
fac masaje la nivelul
extremitatilor
______________ ___________________ ______________
- insomnii - pacienta sa-şi - invat pacienta sa - administrez - in urma
satisfaca toate practice tehnici de tratamentul tratamentului
nevoile relaxare, exercitii medicamentos şi cu Stilnox
organismului respiratorii cateva minute observ efectul pacienta
inainte de culcare acestuia asupra beneficiaza de
- pacienta sa - ofer pacientaui o cana cu organismului somn
beneficieze de lapte cald inainte de Stilnox 1 cp x corespunzator
somn culcare, o baie calda 2/zi cantitativ şi
corespunzator - identific nivelul şi cauza calitativ
cantitativ şi anxietatii la pacienta cu
calitativ insomnie
- observ şi notez calitatea
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi
- intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului
22.01 - dificultate de a - pacienta cu - evaluez gradul de - pacienta nu
23.01 se imbraca şi tulburari psihice confuzie şi observ şi-a recapatat in
2018 dezbraca sa recastige schimbarile de 48 de ore
- dezinteres independenta de a comportament, independenta
pentru tinuta se imbraca şi orientandu-l regulat in de a se imbraca
vestimentara dezbraca in timp şi spatiu şi dezbraca
termen de 48 de - solicit pacienta sa se
ore imbrace, vorbindu-i clar,
cu respect şi rabdare,
respectand ritmul acesteia
- explic in limbaj
inteligibil gesturile pe care
trebuie sa le faca pentru a
se imbraca
- asez obiectele in camera
in aceeasi ordine tot
timpul, iar hainele in
ordinea folosirii lor şi
solicit pacientaui la
dezbracare sa le puna in
ordine inversa.
- pacienta sa - educ pacienta privind
cunoasca importanta vestimentatiei
importanta in identificarea
satisfactiei de a se personalitatii
imbraca şi - notez zilnic interesul
dezbraca in persoanei pentru a se
termen de 48 de imbraca şi dezbraca
ore - supraveghez cu ce se
imbraca
- incurajez pacienta
22.01 - incapacitate de - pacienta sa - ajut pacienta sa-şi faca - pacienta
23.01 a se pastra curat prezinte baie sau dus prezinta
2018 şi ingrijit tegumentele şi - pregatesc cada şi tegumentele şi
mucoasele curate materialele pentru baie mucoasele
- incapacitate de in termen de 6 ore - asigur temperatura curate in decurs
a-şi proteja camerei (20-22oC) şi a de 6 ore
tegumentele şi apei (37-38oC)
mucoasele - ajut pacienta sa se
imbrace, sa se pieptene,
sa-şi faca toaleta cavitatii
bucale, sa-şi taie unghiile
22.01 - deficit de - pacienta sa nu - ajut pacienta la - pacienta este
23.01 autoingrijire mai prezinte satisfacerea nevoilor capabila sa se
2018 deficit de igienice pentru a-i ingrijeasca
autoingrijire in conserva energia singur
decurs de 7-8 zile - asigur pacientei lenjerie
curata de pat şi de corp ori
de cate ori este nevoie
- protejez patul cu musama
şi aleza
- constientizez pacienta in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor

- pacienta sa - asigur conditiile de - administrez - pacienta


beneficieze de un mediu adecvate pentru a tratamentul beneficiaza de
mediu de evita pericolele prin medicamentos la un mediu de
siguranta fara accidentare indicatia siguranta, fara
accidente - amplasez pacienta in medicului pericole
salon in functie de starea,
afectiunea şi receptivitatea
sa

- pacienta sa fie - favorizez adaptarea - administrez - pacienta nu-


echilibrata psihic persoanei la noul mediu tratamentul şi amelioreaza
- creez un mediu optim prescris de starea de
pentru ca pacienta sa-şi medic: anxietate
poata exprima emotiile, Hidroxizin (250
nevoile mg)
- ajut pacienta sa-şi 1 cp x 3/zi
recunoasca anxietatea
- furnizez mijloace de
comunicare adecvate starii
pacientei
- furnizez informatiile de
care are nevoie, furnizez
explicatii clare şi deschise
asupra ingrijirilor
programate
- invat pacienta tehnici de
relaxare
- fac masaj al spatelui,
mainilor şi picioarelor
- asigur legatura pacientei
cu familia prin vizite
frecvente
- invat familia pentru a
ingriji pacienta cu boala
psihica degenerativa, in
vederea reintegrarii sale
sociale

- pacienta sa - asigur un mediu de


beneficieze de protectie psihica adecvat
siguranta starii de boala a pacientei
psihologica prin inlaturarea
pentru inlaturarea excitantilor psihici
starii de anxietate - aplic tehnici de
psihoterapie adecvate
- asigur conditiile de
mediu adecvate (camera
izolata, aerisita,
temperatura adecvata,
semiobscuritate)
- incurajez pacienta sa
comunice cu cei din jur,
sa-şi exprime emotiile,
nevoile, frica, opiniile

24.01 - comunicare - pacienta sa fie - linistesc bolnava cu - administrez - in urma


25.01 ineficienta la echilibrata psihic privire la starea sa medicatia tratamentului
26.01 nivel senzorial, explicandu-i scopul şi recomandata de pacienta este
27.01 motor şi afectiv natura interventiilor medic: echilibrata
2018 - familiarizez bolnava cu Hidroxizin (250 psihic
mediul său ambiant mg)
- asigur un mediu de 1 x 3 cp/zi
securitate, linistit Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi

- pacienta sa - cercetez posibilitatile de - administrez - pacienta nu a


foloseasca comunicare ale bolnavei medicatia inteles cele
mijloace de - furnizez mijloace de recomandata de explicate
comunicare comunicare medic:
adecvate starii - invat bolnava sa Hidroxizin (250
sale foloseasca mijloace de mg)
comunicare conform 1 x 3 cp/zi
posibilitatilor sale Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi

- pacienta sa fie - ajut pacienta sa se - administrez - in urma


orientata in timp, orienteze in timp, spatiu şi tratamentul tratamentului
spatiu şi asupra referitor la propria recomandat de pacienta este
propriei persoane persoana medic: dezorientata
- ajut pacienta sa-şi Exelon (3 mg) temporo-spatial
recunoasca capacitatile şi 1 x 2 cp/zi
preferintele
27.01 - incapacitate de - pacienta sa-şi - incurajez pacienta sa-şi - administrez - pacienta nu a
28.01 a actiona pastreze imaginea exprime sentimentele in medicatie: inteles cele
29.01 conform _____ pozitiva de sine legatura cu problema sa -antidepresiva explicate
2018 propriilor - facilitez satisfacerea - tranchilizate
convingeri şi convingerilor sale la indicatia
valori, de a - actionez pentru medicului:
practica religia recastigarea stimei de sine Hidroxizin (250
a bolnavei mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
27.01 - dificultate de a - pacienta să - explorez activitati - administrez şi - pacienta nu a
28.01 indeplini ______ prezinte stare de recreative supraveghez inteles cele
29.01 activitati buna dispozitie - planific activitati efectele explicate
20183 recreative recreative impreuna cu tratamentului
pacienta indicat de medic:
- antrenez pacienta in Hidroxizin (250
activitati şi o ajut mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
28.01 - lipsa - pacienta sa aiba - explorez nivelul de - pacienta nu a
29.01 cunostintelor cunostinte despre cunostinte al pacientei inteles cele
30.01 despre boala, ______ boala, tratament privind boala sa , _______ explicate
2018 tratament, igieno-dietetic şi tratamentul igieno-dietetic
externare medicamentos şi şi medicamentos
despre externare - ii explic importanta
- pacienta sa se respectarii regimului
reintegreze socio- igieno-dietetic
familial - ii explic care sunt
alimentele interzise şi care
sunt cele permise
- invat pacienta
importanta respectarii
administrarii tratamentului
şi a recomandarilor
28.01 - risc de - pacienta sa aiba - asigur conditii de mediu - pacienta are
29.01 complicatii asigurate conditii adecvate: salon curat, asigurate toate
30.01 (evolutie de confort şi aerisit, luminos, conditiile de
2018 nefavorabila) mediu securizate temperatura constanta de confort şi de
pe toata perioada 18oC, umiditate 45 %, securitate pe
spitalizarii liniste, pat confortabil, toata perioada
lenjerie curata spitalizarii
- amplasez pacienta in
salon in functie de starea,
afectiunea şi receptivitatea
sa la alte boli
- iau masuri de evitare a
infectiilor, urmaresc şi
apreciez corect potentialul
infectios, aleg procedurile
de investigatie şi tratament
cu risc minim de infectie
- informez şi stabilesc
impreuna cu pacienta şi
apartinatorii planul de
recuperare a starii de
sanatate şi de crestere a
rezistentei organismului
- ii furnizez date clare şi
deschise asupra
tratamentului
- invat apartinatorii cum sa
ingrijeasca pcienta dupa
externare
EVALUARE FINALA

Bilantul autonomiei:
Pacienta in varsta de 71 de ani este internată pe data de 15.01.2018 in sectia de
psihiatrie pentru un tablou psihopatologic caracterizat prin nelinişte, comportament
inadecvat, la care se adaugă logoree, incoerenţă, dispoziţie expansivă, comportament
bizar cu debut brusc.
In urma consultatiei medicale, a probelor de laborator şi a examenului
radiologic se pune diagnosticul de Demenţă Alzheimer.
In urma tratamentului efectuat cu Exelon (3 mg) – 2 capsule zi şi Hidroxizin
(250 mg) – 3 drajeuri pe zi , simptomatologia se amelioreaza usor.

Plan de recuperare:
- se continua tratamentul conform reţetei;
- respecta regimul igieno-dietetic;
- pacienta va respecta un program de odihna de 8-10 ore zilnic;
- va efectua control periodic.
CONCLUZII

Ca şi concluzii la lucrarea de faţă am constatat că se cunosc foarte puţine


lucruri despre această boală.
Dacă s-ar cunoaşte mai bine primele semne ale bolii, familiile pacienţilor
afectaţi ar reacţiona la primele manifestări ale bolii şi efectul ar fi acela că s-ar
prelungi durata de viaţă prin încetinirea evoluţiei.
Din alt punct de vedere ar fi necesar să se cunoască evoluţia acestei boli pentru
a fi pregătiţi să întâmpine toate etapele acesteia. Astfel ar fi ideal ca aceşti bolnavi să
fie ţinuţi şi îngrijiţi la domiciliu până în stadii mai avansate ale bolii şi doar atunci să
fie instituţionalizaţi, când familia nu mai poate face faţă singură îngrijirilor, deoarece
în prezent nu există suficiente servicii de tip „instituţie” care să acopere numărul
solicitărilor.
Pentru o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni este foarte necesară
informarea populaţiei cu privire la debutul bolii, simptomele în fazele incipiente ale
bolii, pentru ca rudele, prietenii, cunoscuţii să observe aceste tulburări de memorie,
modificări de personalitate sau alte dificultăţi funcţionale.
Deoarece pacientul nu solicită singur ajutorul medical în cele mai multe cazuri,
familia este cea care ar trebui să acţioneze la primele manifestări ale bolii. Pentru
aceasta este necesară creşterea receptivităţii opiniei publice prin intermediul
mijloacelor media şi trezirea sentimentului de responsabilitate socială şi comunitară
pentru suferinzii din această categorie, cu accent pe modificările receptării termenului
de demenţă.
Organizarea de seminarii şi cursuri de specialitate în vederea informării
cadrelor medii şi de îngrijire privind patologia vârstei a III-a în general precum şi
privind boala Alzeheimer în special.
Ziua internaţională a persoanelor care suferă de Boala Alzheiemr – ziua de 2
septembrie – să fie mediatizată populaţiei; să se organizeze seminarii, simpozioane pe
această temă cu scopul cunoaşterii cât mai bine a acestei boli, a cauzelor, precum şi a
mijloacelor de tratament.
Dezvoltarea de proiecte care să vizeze înfiinţarea de centre de îngrijire
specializate destinate cazurilor de boala Alzheimer mai ales în stadii avansate şi a
afecţiunilor înrudite pentru a veni în sprijinul familiilor având ca obiective:
- împiedicarea degradării relaţiilor intrafamiliale;
- scăderea riscului de îmbolnăvire a familiilor;
- oferirea unor pauze familiilor.
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe despre boală şi îngrijiri se face în
scopul menţinerii autonomiei persoanelor cu boală Alzheimer în fază incipientă şi
medie şi prevenirea situaţiilor de demenţă pe o perioadă cât mai îndelungată. Aceasta
să se facă prin implicarea autorităţilor publice locale în gestionarea problemelor de
Alzheimer prin organizarea de mese rotunde colaborând pentru a găsi soluţii pe plan
local (să înfiinţeze, organizeze şi finanţeze servicii de asistenţă socială).
BIBLIOGRAFIE

Anatomia si fiziologia omului. Compendiu - Bucuresti, editura Corint, 1999


Dr. C. Voicu - „Tratat de psihoneurologie” – 1990
Tudose Catalina – „Dementele – diagnostic şi tratament modern” – 1999.
Voicila C. – „Diagnosticul precoce al dementei alzheimer” anul V Nr. 3 –
1997.
Bogdan, Constantin, Curaj, Aurelia – Asistenţa socială a vârstnicilor, în
suportul de curs, Bucureşti, 2006-2007
Breakei, R. William – Servicii integrate de sănătate mintală, Psihiatrie
Comunitară Modernă, Editura Fundaţia Pro, Bucureşti, 2001
Chelcea, S., - Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi
calitative, Editura Economică, Bucureşti, 2001
Dumitraşcu, Hanibal – Curs Dezvoltare Umană, Bucureşti 2006-2007
Dumitru, Mircea – Geriatrie, Editura Medicală, Bucureşti, 1982
Enăchescu, Constantin – Tratat de Psihologie, Editura Polirom, Bucureşti,
2007
Fontaine, Roger – Psihologia îmbătrânirii,Editura Polirom, Bucureşti, 2008
Larrousse – Dicţionar dé Psihiatrie, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,
1998
Neamţu, George – Tratat de Asistenţă Socială, Editura Polirom, Bucureşti,
2003
Oancea, C – Nursing Psihiatric, Editura Vavila Edinf SRL, Bucureşti, 2004
Paşa, Florin, Paşa, Mihaela-Luminiţa – Asistenţa socială din România, Editura
Polirom, Bucureşti, 2004
Sillamy, Norbert – Dicţionar de Psihologie, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 2000
Titircă, Lucreţia – Dicţionar de termeni pentru Asistenţi Medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006
Dr. Tom, Smith – A trăi cu sindromul Alzheimer, Editura Antet, Prahova, 2005
Popescu, Adriana – Boala Alzheimer atinge proporţii în România, Monitorul
de Alba, 15.11.2007